Anul XII. S i b i i u , 4 Decemvrie 1910. Nr. 49.

REVISTA ECONOMICĂ. Organ f i n a n c i a r - e c o n o m i c .

Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute financiare ca însoţire.

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „Soliâ.axlta.-tea.'' sunt: „Agricola",' (Fcica). „Agricola", (Hunedoara), „Agricola", {Lugoj), „Agricola", (Seheşnl-săsesc), „Albina", „Ardeleana", „Arieşanau, „Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora",!Baia-mare), „Avrigeana", „Bănttţana" „Banca Poporală." [Caransebeş), „Banca Poporală",(Dej), „Banca 1 oporală", (Arpaşul-inf), „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul" „Bu-ciumana", „Cassa de împrumut ca însoţire",(Picaz), „Cassa de pistr-", ( Vercurea), „Cassa ie oăitr." (reuniune), {SWis'e), „Câmpiana", „Cârţişoreana", „Ciarorana", „Chiorana" „Chiseteiana", „Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-Uzdin), „Cordiini", „Coroana", {Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Corvineana", „Creditul", „Crişana" „Cugiereana", „Detunata", „Doina", „Drăganul", „Dună­reană", „Economia", (Cohalm), „Economul", ,Făgeţana", „fortuna", „Frăţia", „Frăţietatea", „Furnica", „Geo jeana", „Gloria", „Gră-niţerul", „Baţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „însoţire di credit-, (Veştem), „Fnit. de credit", (Mehadia), „Inst de credit", (Gavosdia). „Isvorul". (Sângeorgiu), „Isvorul" (Sebeşul-inf.), „lulia", „Jiana" ,Lăpuşana", „Ligediana", „Lipovina", „Luceafărul", „Uărgineana", „Mercur", „Mielul", „Minerva", rMunteana", (torniareva), „Murăfiuna", „Murăşianul", „Nădlăcana*, „Negoiul", „&erau

t „Noiana", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Panciovana", „Piatra", ^Plugarul", (Cacooa), Plugarul, (Sacadate), „Popo­rul", (Lugoj), „Poporul", (Sălişte), „1 orumbăceana", „Progresul", „Haco ana", „Reun. de împr. şi păsrare", (llvi-mare), „Bîureana", „Săcana", „Sătmăreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selâgeana", „Sentinela", „Şercăiana", „Silvania", „Şoimuşana*, „tomeşana", „Speranţa", (Uosman), „Steaua", „Târnăveana", „Ţibleşana", „Timişma", „Ulpiana", „Unirea", „Vatra",

„Victoria", „Viitorul", „Voileana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sănmărtin), „Vulturul", (Tăşnad), „Zărăndeana", „Zlăgneana".

Preţul de prenumăr are: pe 1 an K 12—, pe */a an K 6-—.

Redactor responsabil: C O N S T A N T I N P O P P .

T a x a pentru insei-ţ iuni: de spaţiul unui cin a cate 10 nen.

Cu privire la numele şi diviziunea economiei politice (economicei sociale).

Pent iu a fixă locul economiei politice iu concertul celorlalte ştiinţe, t rebue să pornim dela o clasificaţie genera lă a acestora . Astfel de clasificaşi se pot face şi s 'au făcut admiţând diferite criterii referitoare la cuprinsul ori la metoda lor. Luând ca criteriu obiectul diferitelor discipline ştiinţifice, socotesc că vom putea ajunge la o clasificaţie şi simplă şi logica, care să pună alături în aceeaşi g iupă ştiinţele înrudite şi să a ibă astfel caracterul unei clasificaţii na tura le .

Vom face astfel două mari g r u p e : grupa ştiinţelor despre na tură şi al doilea — lărgind cercetarea cu privire la unul din elementele naturei — ştiinţele de­spre om. Acestea din urmă le vom împărţi în trei subdiviziuni, după cum se referă la omul fizic, la omul psihic (moral) sau la omul social. In legătură cu disciplinele despre omul psihic stă în sfârşit grupa ştiinţelor despre abstracţiuni, iar in legătură cu acelea despre omul fizic şi social stă grupa acelora care se ocupă cu tehnica producţiunii.

în tâ ia grupă a ştiinţelor despre na tu ră cuprinde : fizica, chimia, astronomia, geografia fizică, geologia, (cu mineralogia şi paleontologia), zoologia şi botanica. Cu omul fizic se ocupă : anatomia, fiziologia, şi medi­c i n a ; cu. omul psihic (moral) : psihologia, logica, este­tica şi etica ; cu omul social : filologia, sociologia, istoria, ştiinţele politice, dreptul şi economia politică. Ştiinţele despre abstracţiuni formează domeniul matemat ice i ; iar cele despre mijloacele de producţiune sau tehnica produc­ţiunii sunt : ştiinţa minelor, mecanica practica, agricultura, silvicultura, chemia industi ială şi ştiinţa despre comerţ.

Recapitulând, putem alcătui u rmătoarea şemă, în care grupele sunt de sus în jos subordinate .

1. Grupa ştiinţelor despre natură

Fizica y Astronomia

Chimia Geografia fizică.

Zoologia (Teologia cu Mineralogia şi Paleontologia

II. Grupa ştiinţelor despre om

1. Omul fizic Anatomia Medicina -Fiziologia

2- Omul psihic Psihologia i .oyic* Estetica Etica

3. Omul social

Filologia Sociologia ìstoria

/Şt i inţele politice "X Dreptul

Economia politica

III. Grupa ştiinţelor despre abstracţiuni

Matematicele

IV. Grupa ştiinţelor despre tehnica

producţiunii

Ştiinţa minelor Mecanica practica Agricultura Silvicultura-Chimia industriala Ştiinţa comerţului

In această şemă se pot stabili legături felurite Intru cât toate ştiinţele se referă în ultima analiză la un singur complex de fenomene, cari alcâtuesc universul şi întru cât toate sunt clădite de acelaş subiect ce rce tă to r : inteligenta omenească. Astfel de pildă fizica stă alături de chimie, zoologia se leagă de paleontologie (teoria descendenţei aparţ ine amân­durora), astronomia e nedespărţ i tă de matemat ică . O punte firească duce dela zoologie, care cuprinde şi pe om, la grupa ştiinţelor speciale despre acesta. In această grupă se stabileşte tot mai mult o legă­tură între anatomie-psihoiogie-medicină şi între psi­hologia experimentală, iar fenomenele sociale sunt condiţionate de substra tul psihico-moral din care ele derivă.

Sociologia stă pe de o parte în legătură cu istoria, pe de alta în legătură cu economia politică, iar ca­racterul acesteia din u rmă e determinat de faza, în care se găseşte tehnica producţiunii .

Ştiinţele politice şi dreptul, cu număroasele lor subdiviziuni 1 alcătuesc după vechea concepţie a lui R. von Mohl ştiinţele de stat. Această concepţie este foarte răspândi tă şi a fost într 'o vreme în deobşte.

Unii economişti germani au dat însă noţiunii de ştiinţe de stat (Staatswissenschaften) un alt înţeles şi un alt cuprins 2 ) . Au exclus din ştiinţele de stat tocmai disciplinele politice şi juridice şi au Introdus pe cele economice şi sociale. Se vorbeşte astfe'< de şt i 'nţe de stat în înţeles restrâns, iar catedrelor ori seminarii lor de economie politică dela diferite universităţi din Ger­mania li se zice adesea ca tedre sau seminara pent ru ştiinţele de stat (Staatswissenschaftliches Seminar). Conrad subdivide ştiinţele de stat astfel concepute, în monumentalul „ Handwörterbuch v der Staatswissen­scha f t en ' 8 , în următorul ch ip :

1. Economia politică teoretică şi practică. (Theoretische u. praktische Volks-u. Staatswirt­

schaftslehre). 2. Sociologie şi politică socială. (Gesellschaftslehre u. Sozialpolitik). Această concepţiune şi aceas tă grupare probabil

că nu va r ă m â n e a ; întâi pentru că fenomenele eco­nomice şi sociale trec preste margínele noţiunii de stat şi al doilea pentru că şi economia politică şi sociologia au luat şi vor luă tot mai mult o aşa des-voltare încât ele nu vor mai putea stă alături sub acelaş acoperiş. Numai politica socială face parte , chiar pent ru cei ce nu admit gruparea lui Conrad, din domeniul economiei politice şi anume din dome­niul economiei politice pract ice.

* Economia politică e ştiinţa, care descrie fenome­

nele economice în spaţiu şi In t imp, analizează conne-

1 R. v. Mohl, Encyklopedie der Staatswissenschaften. - Termenul „ştiinţe de stat" a inloeuit pe cel de „camera-

listică" (KameralwUsenschaft), care se referă atât la disciplinele economice, cât şi la cele tehniee.

3 Conrad, Elster, Leoning, Lexis. Handwörterbuch der Staatswissenschaften, 7 ßd Rd III Aufl. Jena.

xul lor de cauzalitate şi indică cum desvoltarea lor poate fi influinţată prin intervenţia societăţii organi­z a t e . 1 Scurt şi precis se poate spune cu Luigi C o s s a 2 : .Economia politică este doctrina despre ordinea so ­cială a bunurilor economice" .

în temeiată de fiziocraţi, care au avut primul si­stem economic unitar, bazat pe un singur principiu fundamental, ridicată In rândul ştiinţelor independente de Adam Sm'th, ea a ajuns la o mare desvoltare în secolul XIX, mai ales prin munca economiştilor ger­mani. Aceştia au despărţi t domeniul ei în trei g r u p e :

1. Economia politică teoretică. 2. Economia politică practică. 3 . Ştiinţa finanţelor. Par tea teoretică analizează fenomenele economice

în legătura lor generală şi abstractă. Sunt unii eco­nomişti, care nizuesc la analiza fenomenelor econo­mice In ele insele, independent de diferenţiarea lor în spaţiu şi de condiţ ionarea lor In timp şi de depen­denţa lor etică. Aceştia sunt economiştii teoriei pure sau exacte.

Alţii, cari sunt cei mai mulţi, susţin, că fenome­nele economice sunt un produs istoric, că ele nu se pot izola de mediul social dat, şi de elementul lor et ic . Aceştia formează şcoala istorică a teoriei empirico-realiste,

Economia politică teoretică se poate compară cu anatomia şi fiziologia organismului economic. Ea se mai dezignează şi cu numele de generală sau eco­nomie politică, ori economie naţionala propriu zisă.

Economia politică practică t ra tează fenomenele economice din punct de vedere special, analizează ca ­zurile concrete şi influinţa, pe care societatea organi­zată o poate exercită asupra lor (ingerenţa statului). Ea se ocupă astfel de raporturi le agrare şi politica agrară, de industrie şi politica industrială, de comerţ şi politica comercială. To t în domeniul ei întră t ra­ta rea specială a mijloacelor de comunicaţie, a credi­tului, băncilor, burselor, cum şi politica socială.

Recomandând mijloacele de ingerenţa ale statului pentru a influinţa organismul economic, ea se poa te compară cu patologia şi terapia acestui organism.

Ea se mai dezignează cu numele de economie po­litică specială sau politică economică.

Ştiinţa financiară este „doctrina patrimoniului pu­blic" (L. Cossa), 8 a chipului de a-1 constitui, a-1 ad ­ministra şi a-1 întrebuinţa.

* Această diviziune a economiştilor germani n 'a de ­

venit încă în mod general un bun comun al ştiinţei. Economiştii francezi, continuatori în mare pa r t e

ai individualismului lui A. Smith, dau o impor tanţă secundară economiei politice practice şi n'au putu t -o emancipa de economia politică genera lă . 4 Ştiinţa fi-

1 Comp.: Philippovich-Grrundriss der Pol. Oekonomie; pag.. 33, 34 şi 3b.

2 Luigi Cossa: Economia socială. XII ed. Milano 1906. * Luigi Cossa, Primi elementi di scienza della finanze. 4 Charles Gide reprezintă in Franţa concepţia nouă a şcoalei

germane.

nanciară la rându-i formează pentru ei o ştiinţă inde­pendentă . Ei n 'au putut duce, ca economiştii germani , teoria, că impozitul t rebue să se măsoare după putinţa contribuabilului de a-l susţine (Theorie der Leistungs­fähigkeit, Opfertheorie), până la ultima ei consecvenţă. Economiştii italieni socotesc ştiinţa ßnautelor fie ca o şti­inţă independentă , în legătură cu ştiinţele politice, fie ca o ramură a economiei politice practice.

Economiştii germani, lărgind şi aprofundând ana­liza fenomenelor economice, caută să dea ştiinţei şi u n nume mai corespunzător cu cuprinsul ei.

Numele de economie politică a fost pentru prima-oară întrebuinţat de un scriitor francez din secolul al XVII-lea, într 'o vreme când ştiinţa dibuia î n c ă : A. Montchr&ien de Vatteville: Trăi te d '6conomie poli-t ique (Rouen 1615).

Germanii nu l-au întrebuinţat decât târziu. Cu­vântul german eorăspunzâtor eră economie naţională (Nationalotkonomte, Volkswirtschaftslehre). Roscher a a t ras atenţia că termenul economie naţ ională (Natio-naloekonomie) dezignează obiectul, nu doctrina despre acest obiect. El propune deci termenul economică naţ ională (Nationaloekonomik), care însemnează ştiinţa sau doctrina despre economia naţională.

P ropunerea lui, justă din punct de vedere al pre-ciziunii ştiinţifice, n a prins. Vechiul te rmen al Iui Montchietien se g j ne ra l i ză in secolul t recut tot mai mult - Politische Oekonomie, 6conomie politiqne, eco­nomie politică, political economy — la toate popoarele.

El începe însă să fie înlăturat. Se susţine cu drept cuvânt că fenomenele economice stau în legătură nu cu statul, ci cu societatea, care poate fi subordinatâ sau supraordinată statului. Cercetarea economică de­păşeşte marginile statului în actuala fază de desvol-t a re a economiei mondiale. Ea se referă Ia omul social, la omenirea socială. Termenul eorăspunzâtor pentru ştiinţă nu poate să fie deci altul decât eco­nomie socială e c o n o m i e sociale, Sozial-Oekonomie, eco­nomia socială). Acest termen va înlocui negreşit pe cel v e c h u .

Adolf Wagner a reluat critica lui Roscher şi a înlocuit cuvântul economie (Oekonomie) prin (conomică (Oekonomik). Monumentalul lui t ratat poartă astfel n u m e l e : Economia socia'ă (Sozi d-O: konomik). Acesta-i numele riguros ştiinţific al disciplinei despre fenome­nele economice.

(„Economia Naţională.") G. C. IonesCU-Şişeşti.

Dela „Solidaritatea". In atenţiunea membrilor însoţirii noastre.

Din prilejul încheierilor anuale, în preajma că­rora ne aflăm, se a t rage atenţia on. institute membre ale însoţirii noastre la următoare le dispoziţii ale sta­tutelor şi regulamentului revizorilor-experţi, rugându-le cu insistenţă a se conformă lor :

1. Conform §. 13 din s ta tute lit. c) fiecare in­stitut apar ţ inător însoţirii noastre are să se supună cel puţin la doi ani odată unei reviziuni temeinice prin revizorii-experţi ai Însoţirii.

Tot acel §. dispune că, funcţionarii, direcţiunea şi comitetul de supraveghiare ai institutului de sub reviziune sunt datori a pune la dispoziţia revizorilor toate registrele, actele şi datele necesare şi a le da toate desluşirile, ce le-ar cere.

2. Exmiterea revizorului-expert se cere dela Di­recţiunea însoţirii (§. 2 lit. i din statute).

Fiecare institut are drept să ceară pentru revi­zuirile sale un expert .pe care îl poate numi singur sau poate lăsă să-1 numească Direcţiunea însoţirii (§. 48 alinea 7).

3 . Revizorii t rebue să facă raport Direcţiunii şi comitetului de supraveghiare al institutului revidat, ra ­port care să conţină observările lor şi eventuale în­dreptări de făcut.

Tot asemenea au să înainteze un astfel de raport direcţiunii însoţirii. Acestei din urmă însă numai cu învoirea şi între limitele în care consimte direcţiunea şi comitetul de supraveghiare ale institutelor intere­sate (§. 48 al. 4).

4 . Conform „Regulamentului pentru revizorii-ex­perţi* :

§. 3. He»iziunea se face la cererea institutului in­teresat, cerere, care are a se înainta în sm'« biroului „Solidarităţii" şi in care trebue indicat timpul când are a se efectul revizuirea, precum şi împrejurarea dacă res­pectivul institut cere însuş sau lasă să i-se numească revizorul-expert.

Di>ect revizorului-expert nu se poate adresă nici unul dintre institutele asociate.

§. 4. Dacă în decurs de 2 ani de zile vre-unul dintre institutele asociate n 'ar cere revizuirea, atunci se va solicită la aceas ta prin prezidentul direcţiunii „Solida­rităţii", care cu o cale îi va dezignă şi revizorul-expert şi timpul revizuirii.

§. o. Pen t ru efectuirea cu succes a revizuirii di­recţiunea, comitetul de supraveghiare şi funcţionarii in­stitutelor de revizuit au a pune la dispoziţia revizorilor-experţi toate registrele, actele şi datele necesare şi a le dâ toate desluşirile, ce aceşt ia le-ar cere.

§. 7. Revizorii-experţi se aleg pe timp nedeterminat şi numărul lor variază după trebuinţă. Ei pot însă funcţiona in aceasta calitate numai la astfel de institute, faţă de cari se pot prezentă ca organe independente şi externe. Astfel ei nu vor putea fi revizori-experţi pentru institutele căro>a aparţin ca membrii de direcţiune, de comitet de supraveghiare sau ca funcţionari, tot asemenea nu pot funcţiona ca reviz'iri-experţi de douăori după olaltă la unul şi acelaş nstitut.

5. Diurnele şi taxele de revizuire ale revizorilor-experţi. (Stabilite în adunarea generală ordinară, ţ inută la 31 Maiu 1909 in Săl iş te) :

. P e n t r u lucrările de revizuire fiecare institut a re a plăti pe lângă un diurn de K 20 la z'', ca spese

de călătorie ale revizorului expert, taxa de t răsură după referinţele locale şi pe tren bilet de clasa a Il-a accelerat .

Diurnul se socoteşte dela plecarea până la so­sirea revizorului-expert la domiciliul său.

O zi de lucru Începută, precum şi o noapte pe­t recuta în călătorie se numără ca o zi întreagă.

Diurnele şi spesele de călătorie se plătesc imediat după efectuirea revizuirii la Cassa „Solidarităţii" pe lângă indicarea zilelor de lucru ale revizonlor-experţ i" .

* Obvenind şi cazuri de acelea, că unele institute

au chemat resp. cerut ca revizor expert persoane ne­investite cu aceasta calitate şi titlu, publicăm în cele u rmătoare pentru orientarea celor interesaţi numele revizorilor experţi actuali, cari sun t :

1. hicolae Căciulă. „Economul*, Cluj. 2. Iosif Diamandi, „Bihoreana", Oradea-mare. 3. M"teiu C. Jiga. „Furnica", Făgă ra ş . 4. Iosif Lissai „Albina", Sibiiu. 5. Liviu Magdu, „Timişana", Timişoara. 6. Constantin Popp, „Albina", Sibiiu. 7. loan Popoviciu, „Timişana", Timişoara. 3. lom Moldovan, „Victoria", Arad. 9. Iosif Oncioiu, „Albina", Filiala Braşov.

10. loan Perian „Oraviciana", Oraviţa. 11. Traian Marcu, „Sentinela", Satul-nou. 12. Sava Raicu „Victoria", Arad. 13. Dominic Raţiu „Albina", Filiala Lugoj. 14. Aurel Şuluţ, „Nădlăcana" , Nădlac. 15. loan Vătâşan, „Albina", Sibiiu. Pent ru a putea servi mai bine interesele institu­

telor noastre e consult ca ele să se declare, după pu­tinţă, deja în cursul lunei curente asupra persoanei prin care , precum şi asupra timpului (aproximativ) când, doresc să se efectuiască revizia.

Limba aduselor la proces. Am arăta t la timpui său în coloanele revistei

noastre procedeul abuziv, ce se urmează pe teritorul tablelor reg. din Cluj şi Murăş-Oşorheiu cu preten-s i u n e a ' c a poliţele (cambiile) făcute pe blanchete nem­ţeşti să se prezinte la proces în t raducere maghiară legalizată.

Fa ţă cu aceasta este de interes o enunciaţie fă­cută în zilele t recute de ministrul justiţiei cu ocazia desbaterii §. 332 al proiectului de lege privitor la pro­cedura civilă.

Paragraful din chestiune, care t ractează despre t raducerea aduse lo r de proces nemaghiare a re u rmă­torul tex t :

„Judecătoria poate ordonă, ca documentele , cari nu sunt compuse în limba maghiară să fie prezenta te din par tea partidelor în traducere legalizata, la caz când part ida ar pu tea procură aceasta t raducere numai

foarte cu greu, şi amăsura t trebuinţei şi în alte cazun\ judecător ia se poate* îngriji şi din oficiu de t raducere — pe cheltuiala part idei" .

La acest §. deputatul nostru Dr. Teodor Mihâlyi, a propus modificarea, ca traducerea să se facă pe chel­tuiala statului, dacă documentul din chestiune este compus în una din limbile ţârii, pe care insă judecă­torul din întâmplare nu o înţelege".

La aceasta ministrul de justiţie a reflectat ur­mătoare le :

„Paragraful 32 al proiectului enunţă, că judecă­toria poate ordonă procurarea traducerei legalizate, dar nu o obligă la aceasta. De aici nu rezultă nici un desavantagiu pentru nemaghiari , pentrueă — zice ministrul — la fiecare judecător ie se află o persoană, care să înţeleagă limbile nemaghiare ale ţinutului din chestiune. De aceea câni judele înţelege limba docu­mentului atunci nu este îndreptăţit a pretinde o tradu­cere şi a ordonă procurarea ei. D spoziţia prin u rmare va afla aplicare numai când ajung în manile judecă­torului documente în limba nemaghiarâ a altui ţinut sau in o limbă din s t ră ină ta te" .

Din aceasta enunciaţie a ministrului de justiţ ie ar urma, că tribunalele de pe teritoriul tablelor reg. din Cluj şi Murăşoşorheiu nu sunt îndreptăţi te a pre­t inde acluderea traducerii textului cambiilor făcute pe blanchete nemţeşti , pentrueă în aşa măsură t rebue să poseadâ fiecare judecător limba ge rmană încât să în­ţeleagă textul cambiilor g e r m a n e !

Cauzele şi rezultatele legilor agrare din România create în 1907.

i. Beaua repart izare a teritorului agricol din Ro­

mânia şi răscoalele ţărăneşti provocate de ea în 1907 au hotări t în ultimul timp pe guvern să se ocupe mai deaproape cu chestiunea agrara şi să elaboreze câteva legi, care să îndrepte exploatările agricole pe drumul cel bun.

In cele următoare vom căuta să cercetăm mai amănunţ i t cauza care a dat naştere acestor legi agr i ­cole din 1907 şi să vedem care sunt rezultatele ace ­stor legi, după 3 ani dela punerea lor în aplicaţie.

După modul, cum este interpretată chest iunea proprietâţei în Dreptul Civil Român, putem afirma, c ă : dreptul de a dispune oricât de liber de proprietatea pământului , este un drept natural şi favorabil progre­sului agricol. Cu toate acestea mobilizarea neopor­tună a pământului , ii poate fi vă tămătoare sau prin pulberizarea solului în exploataţii prea mici, insufici­ente pentru susţinerea unei gospodării , sau prin de­generare in latifundii. Când însă poporul agricol este independent economiceşte, o asemenea temere este neîntemeiată, deoarece Insăş experienţa a arătat , cum că împrejurările chiar regulează cea mai dreaptă m ă ­sură a imbunătăţ irei pământului .

Cu România însă lucrurile se schimbă, căci aici întâlnim în acelaş timp (dupăcum vom vedea mai l a urmă) şi pulberizarea sau parce larea şi latifundiile.

I n adevăr dupâ recensământul fiscal, făcut In anul 1905, teritorul agricol al României este astfel repar t iza t :

Categorii de proprietăţi întinderea lor Nr. proprietarilor

Categorii de proprietăţi Absolută L«»/o Absolut La»/,

Până la 10 Ha. . . . 3.319,695 41,h7 1.015,302 95,95 Delà 10—50 Ha. . . . 695,953 8,73 36,318 3.43 Delà 5 0 - 1 0 0 Ha. . . 165 456 2.08 2,381 0,22 Delà 100 - 500 Ha. . . 785,719 9,86 2 608 0 25 Delà 500 Ha. în sus 3 001.473 37.66 1,563 0.15

\ 7.968,296 100.— 1.058,172 100 —

Acest tablou, care cuprinde 60 ,67% din suprafaţa ţăr i i , ne dă următoarele l ămur i r i :

Proprietatea mică reprezintă 41 ,67% ca întindere şi 9 5 9 5 % ca număr.

Proprietatea mijlocie 8 ,73% ca întindere şi 3 , 4 3 % *:a număr .

Marea proprietate reprezintă 4 9 , 6 1 % ca întindere .şi numai 0 6 3 % ca număr .

Trebue să ţ inem socoteală, că în proporţia de 4 9 , 6 1 % adecă întinderea marei proprietăţ-, întră toate proprietăţile dela 50 Ha în sus. şi că ele aparţin nu numai particularilor, dar şi persoanelor juridice sau manei moarte .

Acum, dacă ne uităm la repart izarea terito-rului din punct de vedere al numărului , vedem că cei mai numSroşi (95,95%) sunt proprietarii cu mai puţin de 10 Hectare . De aici s'ar putea crede că mica proprietate p redomină ; dar în fapt nu este a ; â , căci se naşte în t rebarea : Câţi din aceşti 9 5 % au 10 Ha, — fiindcă această întindere cultivată sistematic a r fi suficientă pentru alcătuirea şi prosperarea unei gospodării — şi câţi au mai puţin de 10 Ha. Ei bme, tocmai aici este par tea grea pentru ţara r o m â n e a s c ă ; de aici decurge tot răul, fiindcă proprietarii cu mai puţin de 10 Ha formează majoritatea. Ei au fost îm­proprietăriţi la 1864, dar de atunci prin diviziunile re ­zu l t a t e din dreptul de moştenire, au dat azi naştere proprietăţii parcelare , absolut insuficientă pentru în­jghebarea şi bunul mers al unei gospodării, aşa după cum se practică aici agricultura.

Pu t em pune şi mai bine în evidenţă aceas tă ten­dinţă de pulverizare, de parcelare, prin următorul ta­blou, care ne ara tă mai amănunţ i t numărul şi întin­de rea loturilor mai mici de 10 Hectare .

Categoriile de pro­prietăţi

Numărul proprietăţilor

Pro­porţia la •/.

Întinderea în Hectare

Proporţia la »/o

Până la 0,5 Ha. . 38,310 8 16 489 1,07 Dela 0 , 5 - 1 Ha. 45,590 9 41,870 2,73 Dela 1 - 2 Ha. 86,943 18 141,478 9,21 Dela 2 - 3 Ha. 79,(18 16 -¿0¿,U\ 13,19 Dela 3 - 4 Ha. 93,008 20 344,526 22,44 Dela 4—5 Ha. 69,648 14 337,609 2 2 , -Dela 5 - 7 Ha. 55,046 11 311.9H9 20,32 Dela 7 - 1 0 Ha. 17,048 4 138,845 9,04

485,311 100 1.535,247 10U —

Această repar t izare este făcută pentru 14 judeţe din ţa ră . Dacă adunăm la un loc mica proprietate cu cea mijlocie găsim că acestea sunt reprezenta te prin raportul 99,38%, pe când proprietăţi le mai mari d e 50 Ha prin raportul 0,627 0 . Sau dacă comparăm proporţ ia numărului cu a întinderei vedem că 0,62% d i n proprietari posedă 49 6 1 % din teritorul cultivabil, p e când 99,38% din proprietarii rurali posedă 50 4 0 % •din suprafaţa cultivabilă sau cu alte cuvinte pe de o

par te avem o proprietate mică —• în mare parte parce­lară — iar pe de altă parte o propretate mare — la­tifundiară. — Proprietatea mijlocie, singura care ar putea salva în ţară situaţia agricolă este într 'o proporţie cu totul insuficientă.

Iată deci care este în România adevăra ta s ta re agrară şi până când cineva nu ştie acest lucru, nu-şi poate lămuri nici revoluţiile din 1907 şi prin u rmare nici cauza legilor agrare .

Râul decurge însă unul din altul In adevăr, in­suficienţa de pământ — pe care am expus-o mai sus — a silit pe ţărani să ia cu a rândâ dela marii pro­prietari şi arândaşi , restul de pământ ce le mai t r e ­buia. Dar a rânda ei nu o plăteau în bani, ci sau în muncă ca in Moldova, sau in d j n ă , plus multe a l te lucrări accesorii ea în Muntenia. De aici îşi poate în­chipui oricine cum se speculă munca ţăranului . Aceste contracte agricole au devenit însă insuportabile, mai ales de când marii boieri-proprietari au găsit cu cale sâ-şi a rândeze moşiile mai ales străinilor. In adevăr , peste 6 0 % din moşii erau arândate . Arândaşii insă au căuta t să speculeze şi mai mult necesi tatea abso­lută de pământ a ţăranului, agravând din ce în ce condiţiunile de mun3ă. Ajunsese o vreme când ei ex­ploatau mai mult ţăranul decât pământul şi n ' aveau nevoe nici de capitaluri şi nici de cunoştinţele agr i ­cole. Tot g r e u l îl ducea ţăranul. Felul acesta de con­t racte a dat putinţa aJcătuirei trusturilor a rândăşeş t i , adecă a acutnulărei în aceiaş mână conducătoare , a mai multor proprietăţi mari , legând şi mai mult p e ţăran de a r ândaş .

Această stare de lucruri, care ducea pe să­tean tot mai în mizerie, a stârnit în 1907 acea re ­voluţie ţărănească , al cărei ecou a răsunat in înt reaga Europa. In aceste împrejurări aşa de critice, guvernul s'a văzut nevoit să promulgeze trei legi cu carac te r agricol, legi votate de parlament, şi a n u m e :

1. L<-gea contractelor agricole, care se ocupă cu regulamentarea contractelor de muncă şi a rândă dintre ţărani şi proprietari sau a rândaş . In aceste cont rac te s'a stabilit că a rânda nu se va mai plăti în nici u n caz prin muncă, ci sau în bani sau în dijmă.

Tot prin legea aceas ta se înfiinţează izlazurile comunale, de care se simţea absolută trebuinţă în ţ a r ă , şi se mai alcătueşte o comisiune, care să fixeze mi­nimum de plată şi maximum de muncă.

2. Prin legea a 2-a se creiază Casa Rurală, cu scopul de a deschide ţăranului un credit ieftin pentru cumpărarea de pământ .

3 . In fine prin legea a 3-a se limitează dreptul de a luă în a rândă . Scopul acestei legi este mai ales să desfiinţeze trusturile arândăşeşt i şi indirect să silească pe marii proprietari să-şi cultive moşiile sau în regie sau să le a rândeze ţăranilor în conformitate cu legea tocmelilor agricole

P â n ă aci am arătat legile agrare şi cauzele care au silit pe guvern să le elaboreze. Rămâne ca in-tr 'un articol viitor să a ră tăm rezultatele acestor legi după 3 ani de aplicare.

(Bucureşti) . L M.

REVISTA FINANCIARA.

Situatiunea. ' Sibiiu, 30 Noemvrie 1910.

Situaţia pieţei internaţionale de bani este faţă. d e săp tămâna trecută aproape neschimbată . Cantită? ţile mari de aur, în valoare de 3 milioane funţi so­site la Londra au contribuit mult la amel iorarea pieţei

şi au apăsat discontul privat la 4 y 8 ° / 0 , iar banii de zi la 4 l / 2 ° / 0 . Abundantă de bani neobicinuită pe timpul aces ta domneşte în Par i s , de unde se oferă nume­rarul cu 3V4—3Va%- Aceeaş este situaţia şi în Bei lin.

In pia ţa internă de bani din contră cererile con­t inuă a fi considerabile, iar oferta băncilor private minimală, din care cauză ghişeele Băncii Austro-Ungare sunt foarte cercetate . In primele zile ale lunei curente insă se aş teaptă încassări mai mari, în u rma căreia situaţia, după toată probabili tatea se va ame­liora şi escontorii se vor ivi iarăş pe piaţă cu ofer­tele lor.

CRONICA.

Sugare cătră on. noştri abonenţi. Apro-piindu-se finea anului adresăm tuturor abonenţilor noştri restanţieri şi pe calea aceasta rugarea, să binevoiascâ a-$i achtâ de urgenţă restanţele de abonament, pe anii trecuţi şi anul curent, pe cri administraţia revistei noastre le-a rerlamat în silele acestea şi în particular d'la fiecare restanţier, pe lângă acluderea unui cec pentru asemnarea banilor.

On. noastre institute de bani, cari au primit deja „Anuarul băncilor române pe ion" le adresăm speciala rugare să binevoiascâ la achitarea preţului ace­stor anuare a ne asignâ şi spesele efective de postă şi anume în total pentru:

1 exemplar K 4'20 2 exemplare „ 4-30 3 „ . 4-50

iar dela 4 exemplare în sus pe lângă preţul â K 4 de exemplar, ca cheltueli de postă 78 fii.

Administraţia. *

Asociaţiunea regnicolară a institutelor de bani din Ungaria şi-a ţinut adunarea generală ordinară la 20 Noemvrie a c. Au fost reprezenta te 161 de institute de bani, în total cu 348 de voturi. In opoziţie cu adunarea din a. tr. aceas tă adunare generală a decurs în perfectă ordine. Conform ra­portului direcţiunii numărul membrilor asociaţiei s'a sporit în anul ultim cu 31 şi este azi de 400. In sta­tute s'a făcut o modificare importantă în sensul că membri ordinari ai asociaţiai pot fi în viitor şi institute de bani din capitală, cari până aci nu erau admise. S'a hotărî t totodată primirea de membri ajutători în sinul asociaţiei, cari încă au lipsit până acum. Taxa de membru a acestora este cel puţin K 25 '— pentru pe r soane fizice şi cel puţin K 100'— pentru persoane morale . Din taxele acestor membri se formează un fond cultural şi ştienţific al asociaţiei. Prezident al aso­ciaţiei a fost ales cu unanimitate dl Mândy Laj>s, în direcţ iune a fost reales dintre Români dl Parteniu Cosma, iar în comitet (vâlasztmâny) dl Ioan 1 Lâ-pedatu şi ales ca membru nou, tot aci, redactorul re­vistei noastre .

Asociaţiunea are şi 4 comisiuni permanente, ai că­reia membri se recrutează dintre membri direcţiunii ai comitetului şi ai comitetului de reviziune, aceste comisiuni s u n t : comisiunea juridică, comisiunea pentru afaceri de dare (membru român I. I. Lăpedatu), comi­siunea economică şi comisiunea de reviziune (membri români P. Cosma şi C. Popp).

Adunarea generală a ales şi membri corespondenţi mai multe persoane marcante din capitală şi provincie şi pe toţi secretarii camerelor de comerciu din ţ a ră , 15 la număr . Budgetul anului 1 9 1 1 s 'a primit cu È 46,000 Intrate şi K 43,450 ieşite.

* Halucinaţii. Revista „Marosvideki kôzgazda -

sâgi lapok" din Deva publică în numărul său 6 dela 15 Noemvrie a. c. un articol în care se ocupă cu o „însoţire de asigurare reciprocă din Timişoara, p e care o combate aspru, t imbrându-o ca o în t repr indere nesolidă. Arată ch>ar pasage din statute, d e s a v a n t a -gioase pentru asiguraţi şi avert izează publicul din co­mitatul Hunedoarei şi din altă par te de a întră in l e ­gătura cu această întreprindere. Până aici toate a r fi b u n e ; n ' am avea nimic de z i s ; ridicolul însă este, că aceasta însoţire „nesolidâ" este prezentată ca o fon­dare a „Albinei" „celei foarte vestite pentru sent imen­tele sale patriotice şi a atitudinei sale maghiare" t E s t e , credem de prisos a spune că acestea nu s u n t decât halucinaţii ale colaboratorului revistei magh>are r

câci pe cât ştim noi, „însoţirea de asigurare r ec ip rocă din Timişoara", este o întreprindere croată cu cen t r a l a în Eszék.

* Două institute de bani romane nouă s u n t

pe cale a se înfiinţa: in Bem* sub firma „Doi'a* şi în Eeghinul-sâsesc sub firma „Cerbul*.

Cea dintâi dintre aceste şi-a convocat déjà a d u ­narea generală de constituire pe 11 crt. în Beiuş în localităţile institutului nostru „u raganu l " .

* Rectificare. Dela loc competent primim infor­

maţia că preţul actual , valoarea de circulaţie a B e ­ţiilor institutului „Zlăgneana" din Zlagna este de K 6 6 — şi nu K 70.— sau 72, cum din eroare ni-s 'a comunicat în .Chest ionarul" primit la timpul său p e n t r u „Anuarul băncilor române" .

BIBLIOGRAFIE. Calendarul Poporului pe anul comun 1911*

Anul XXVI. Sibnu. Editura şi tiparul „Tipografia Poporului". Preţul 40 fii.

A apărut în formatul de până acum cu un con­ţinut inBtructiv şi bogat. Pa r t ea I. conţine, pe lângă calendar, încă şi „Sfaturi şi te rmine" , apoi Poşta şi telegraful, competinţe de t imbre şi t axe ; date pr ivi­toare la bisericile, şcoalele, reuniunile, băncile, înso­ţirile române. Par tea li terară conţine poezii de O. Goga şi Hara lamb Că lămăr ; o schiţă de I. Agârbiceanu etc. şi câteva ilustraţii. La fine se află târgurile din Ardeal , Banat şi Ungaria.

Cheia pentru calcularea intereselor, cu in­strucţiune pentru folosirea ei. Sibiiu 1910. Editura „Re­vistei Economice". Pre ţu l 50 fii.

„Cheia" de sus este o tabelă de cifre, cu aju­torul căreia prin o simplă înmulţire (X) s e P o t ; afl& cu cea mai mare uşurinţa şi siguranţă interesele după orice sumă pe anumite zile. Se poate folosi la ca l ­cularea intereselor la cambii, depuneri etc .

îndeosebi este chemată a face bune servicii „Cheia" , bărbaţilor de încredere ai băncilor şi însoţi­rilor noastre, uşurându-le în măsură însemnată lucrul, ce îl au cu calcularea intereselor de întârziere la p r o -lungiri de cambii şi tot felul de împrumuturi de alt&

n a t u r a ; dar o vor putea folosi cu succes şi advocaţ i i ; preoţ i i la socotelile bisericeşti, notarii şi colectorii de •dare comunal i ; capitaliştii privaţi, cari cu ajutorul ei pot controla cu uşurinţă exacti tatea dobânzilor, ce îi-se socotesc după depuneri, efecte (hârtii de valoare) «scontăr i de cupoane etc.

Cu un cuvânt „Cheia" este o tabelă de adevăra t folos practic pentru toţi, cari au da ra veri de bani şi «d i ta rea unei astfel de „Chei" a fost o t rebuinţă de­mul t şi adeseori rec lamată la noi.

Cheia pentru calcularea intereselor t ipărită pe «a r ton tare şi durabil costă 50 fii. şi se poate co­m a n d ă la Administraţia „Revistei Economice* In Sibiiu-Nagyszeben.

La comande de una sau două exemplare preţul « e tr imete mai bine în mărci poştale.

Firme insolvente. Friedlaender Lipdt, comerciant în Lugoş. Binder Jnkab comerciant in Sighetul-Marmaţiei. Ozv. Turszky N-ne comerciantă in Pecska. Voc/el Markus comerciant in Petroşeni. Weiss 4s Btllih comerciant în Petroşeni . Wallerstein Jakabne, cruitor in Szek.-Udvarhely.

S u m a r . Cu privire la numele şi deviziunea economiei politice

(economiei sociale) — Dela „Solidaritatea"'. — Limba aclu-zelor la proces Cauzele şi rezultai ele legilor agrare din România create în 1907. — Revista financiară^ Situaţmnea. — Cronică: ttugare câtră on. noştri abonenţi, Asociaţinnea reg-nicolnra a institutelor de bani din Ungaria, Haloqiuaţii, Două institute de bani române nouă. — Bibliografie: „Călindarul po­porului, Cbeiă pentru calcularea intereselor. — Firme insolvente.

.VIITORUL", insti1 ut de credit şi econ. în Ocna-Sibiiului.

C O N C U R S . Direc ţ iunea inst i tutului de credi t şi de

e c o n o m i i „Viitorul", s oc i e ta te pe acţi i în Ocna-Sibiiului (Vtzakna) publ ică prin aceasta concurs pentru ocuparea postului de contabil .

D e l a ref lectanţi se c e r e : 1. S ă d o v e d e a s c ă cu a tes ta t că au ab-

s o l v a t o şcoa lă superioară de comerc iu cu e x a m e n ee maturi tate .

2. S ă p o s e a d ă pe lângă l imba maternă c e l puţin i imba maghiară în scris şi vorbire.

Salar anual K 1200 şi t a n t i e m a statură. Cereri le au să se îna inteze ce l mul t pană

în 15 Decemvrie st. n. 1910 la direcţ iune. Cei cu praxă vor fi preferiţi. P o s t u l va trebui o c u p a t imed ia t după

a l egere . D u p ă u n an de probă u r m e a z ă defini­

t ivarea . O c n a , la 12 Iulie 1910.

Nr. 181 [ 3 - 3 ] Direcţiunea.

„S E B E Ş A N A", cassâ de păstr. pe acţii în Caransebeş.

C O N C U R S . P e n t r u ocuparea postului de pract icant

la „Sebeşana", cassâ de păstrare pe acţii din Ca­ransebeş se publică concurs cu salar de 1000 cor.

Cereri le au a se înainta la d irecţ iunea inst i tutului ce l mul t până în 12 Decemvrie a. c. P o s t u l are a se o c u p ă îndată după acceptare .

P o t concură numai absolvenţ i de ş c o a l a comerc ia lă superioară, cari p o s e d în vorbă şi în scris l imba română, maghiară şi ger ­mană . Cei eu praxă de bancă sunt preferiţi.

C a r a n s e b e ş , 30 Noemvrie 1910. Nr. 185 ( i - i ) Direcţiunea.

„CODREANA". institut de credit şi econ, în Băseşti-

A T I Z . D o m n i i acţ ionari ai inst i tutului de credi t

şi e conomi i „Codreana11 soc ie ta te pe acţ i i în Bâseşti cari au subscris acţii din a I I a emis iune şi şi-au so lv i t toa te ratele , sunt ru­gaţ i a-şi trimite titlile pro v izoare pentru cari vor primi acţi i le originale.

N r 1 8 6 a - i ) Direcţiunea.

„CASSA DE P Ă S T R A R E ' (reuniune) în Sălişte.

A T I Z . S e caută pentru stabilimentul electric cu

maşină de vapor şi cu motor de păcură (60 II. P.), c e se v a construi în Săl iş te , în primă­vara anului viitor 1911, u n

conducător d e construcţ ie care e în stare, după terminarea cons trucţ i e i să pr imească conducerea t echn ică a stabi­l imentului .

S e ref lectează numai la o putere de lucru rutinată şi energică, care e expertă în spec ia l în t ehn ica e lec tr ică de maşini şi cua-lificată pentru de-a c o n d u c e în m o d de s ine s tătător maşinări i le din s tab i l iment .

A c c e p t a r e a se tace , după terminarea construcţ ie i şi punerea în lucrare a stabili­mentului , d e o c a m d a t ă în m o d provizor p e un an. L a caz de convenire rec iprocă res­pect ivul va fi ap l icat în m o d definitiv.

Oferte, cu dovez i l e de cualificare, c u indicarea ocupaţi unii de până aci, a etăţ i i şi a pretensiuni lor de retribuţiune, sunt a se adresă până în 15 Decemvrie a. c. c. n la «Cassa de păstrare (reuniune) în Sălişte» ( lângă Sibiiu).

Nr. 179 (3—3) Direcţiunea.

„CRIŞAN A", institut de credit şi de economii în Brad.

C O N C U R S . P e n t r u ocuparea unui post de con-

ducător-eontabi l şi a unui post de cassar la filiala institutului de credit şi de economii „Crişana", c e se va des< hi de la Gurahonţ («oui. Aradului) , se publ ică con­curs cu termin până la 25 Decemvrie n. a. c.

Salarul conducătorului -contabi l se fi­x e a z ă în K 1800, care cu t impul şi dacă respect ivu l se va dovedi de vrednic, i-se va mai putea urcă, K 400, bani de cuart ir; iar a c e l a al cassarului în K 1200 şi K 300 bani de cuart ir; în afară de a c e a s t a mai pr imesc ambii 6 cu incuenale ă 1 0 % după salarul fundamenta l şi t a n t i e m ă statutară.

D e l a reflectanţii la postu l de condu-cător-contabi l se recere ca să fie absolvat o şcoală superioară de comerc iu cu e x a m e n de maturi tate , să poseadă în afară de l imba română, l imba maghiară, eventua l şi c e a germană , în scris şi vorbit şi să aibă atâta praxă de bancă şi desto inic ie ca să poată p e lângă săvârşirea lucrărilor de contabi­l i tate şi de carte funduară, c o n d u c e inde­p e n d e n t a g e n d e l e înfi inţândei filiale.

Ref lectanţ i i la postul de cassar vor avea să dovedească , că au abso lvat o şcoa lă su­perioară de comerc iu cu e x a m e n de matu­ritate, că c u n o s c pe depl in l imba r o m â n ă şi maghiară, eventua l şi c e a germana , şi că p o s e d şi praxă de bancă suficientă.

D e l a ambii se cere mai departe a fi eli­beraţi de serviciul militar activ.

A m â n d o i funcţionari numai după un an s de probă vor ti denumiţ i definitivi — când

vor fi înscrişi la fondul de penz iune al in stitutului — şi vor a v e a a d e p u n e o cauţ ie de câte K 2000 .

Cereri le d impreună cu a te s ta te l e în ori­g inal sau copie l ega i i za tă au a se înainta la s u b s e m n a t a direcţ iune în Brad, iar postul e s te a se ocupă cel mai târziu 1 Martie 1911 st. n.

E s t e în interesul recurentului a se pre­z e n t ă în persoană.

B r a d , 2 4 N o e m v r i e n. 1910-Nr. 184 [ 1 - 3 ] Direcţiunea.

Asigurări de chezeşie şi cau­ţiuni, asigurări în contra de-îraudărilor, înstrăinării , a furtului şi a manipulaţiunii infidele, mai departe asigu­rări a creditului de reescont.

T o t felul de asigurări în c o n t r a :

accidentelor^ de garanţii şi de automobil,

apoi asigurări d e :

e a i d e e u r s e , e a i d e r a s ă şi alte animale de prăsilă

mai de preţ primeşte sub condiţiile cele mai favorabile:

Societatea generală de asigurare pe acţii — — „ M i n e r i a" -+<—

Budapes ta , V. Eotvos-ter 2. • Telefon: 1 7 2 - 9 1 .

sau Agentura principală a socie tă ţ i i : Carol F. Jikeli în Sibiiu — Nagyszeben.

Pentru ramii de asigurare de mai sus se institue în toate părţile ţării agenţ i şi reprezentanţi locali.

Nr. 180 ( 3 - 4 )

S f l I I M m i M H I M I I I M M I )

Societatea de asigurare „Dunărea". Fondată la 1867. -k Fonduri de garanţie K 33.928,000

C e n t r a l a î n Y i e n a

Agenturi generale în Sibiiu şi Braşov la

„Albina", inst. de credit şi de economii. „Dunărea" se o c u p ă c u :

Asigurări contra focului, a pagubelor de grindină, contra infracţiei (furt prin spargere), asigurări de sticle la galantare , de transport , precum şi cu asigurări asupra vieţii şi de rente, sub ceie mai culante premii şi condiţiuni. Asemenea se fac asigurări pentru cazuri de accidente prin socie­ta tea de asigurare pe acţii „Danubius* fondata

sub egida societăţii .Dună rea" .