Anul XIV. A r a d , Duminecă, Î4J27 Noemvre 1910 Nr. 245 ABONAMENTUL

¥% m an . 2 8 Cor. Pe un jam.. li « Pe o tonă . 2-4Ѳ «

Nrnl de Duminecă : Pe un an . . 5 Cor.

Pentru România ţi America . . 10 Cor. Nrui de zi pentru Ro­mânia ?i străinătate pe

an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMIN1STRAŢÎA : Deák Ferenezutcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţumite р н Ы к е ţ i Loc de­schis costa fiecare şir M fi!. Manuscripte nu să îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitai 502.

Îndemnări noui. De O c t a v i a n G o g a .

Valurile de nemulţumire împotriva ga­zetei ruşinoase delà Pesta iau proporţii tot mai mari. Din toate colţurile ţării se ri­dică glasuri de protestare din ce în ce mai accentuate, cari veştejesc aceste tiparuri anarchice cu o tărie aproape neobişnuită în opinia noastră publică. Ca o fiinţă că­zută, pe care o împing toţi şi-o îmbrîn-cesc la toate colţurile de uliţi, aşa a ajuns astăzi fostul organ al partidului naţional, la care a pus piciorul în prag şi s'a făcut stăpân un om fără scrupule. Delà Sibiiu, delà Viena, Pesta şi din toate părţile se publică scrisori categorice strivind pe acest intrus, care de luni de zile se svîrcoîeşte şi nu vrea să moara, cu toate că oameni cu rosturi şi mai ales forţele intelectuale ale generaţiei mai noui să trudesc sa-i su­prime existenta catilinară.

E bine însă, ca tocmai acum în toiul războiului să se lămurească puţin situaţia şi să se lumineze adevăratele motive ale acestei campanii. Ar fi anume [o mare greşală să se creadă, că toată miş­carea asta, toată frământarea plină de no­bilă indignare a atâtor oameni, are de su­premă ţintă desfiinţarea unui individ, nimi­cirea lui. Nu ! Acest domn Birăuţ este o figură prea neînsemnată şt prea microsco­pică în ceata măruntă de infuzorii cari tulbură apa la noi, ca singură persoana dumnealui, ori-cât ar fi de rînzos şi de abil în tertipuri, să provoace astfel de

deslănţuiri elementare de amărăciune. Ar fi o greşală să se creadă, că toată lumea asta nu si ar da seama, că nu trebuie să apuci praştia, ca să omori ploşniţe şi că prin tăcere se pot înmormânta mai uşor astfel de tipuri inofensive.

Altceva e însă la mijloc, ce stîrneşte a-cest curent de nemulţumire crescândă. E o tendinţă mai proaspătă, un îndemn nou în societatea noastră, din care pornesc aceste accente de răzvrătire. Este tendinţa de-a se suprima nechemaţii din viaţa publică, e un fel de crepuscul al nulităţilor, e năzuinţa de-a se întrona cinstea şi talentul în locul abilităţilor speculative. Această pornire de regenerare a societăţii noastre a fost sim­ţită totdeauna de câteva suflete mai alese şi prin păşirea pe arenă a unei generaţii noui, iese acum la iveală şi cere cuvânt. Ca s'a început mişcarea tocmai prin strivirea aventurierului delà gazeta partidului, asta în­semnează că tipul e exponentul unei tagme, care trebuie sacrificată, că e o încorporare mai recentă şi mai brutală a acestei cohorte, care mişună în jur de noi şi de care sân-tem sătui până 'n gât. De-aceia mişcarea odată începută, ea va dura mai departe şi se va întări tot ma r mult, indiferent dacă Birăuţ se va cofunda din nou în obscuri­tate, sau va mai scrie cu tiparul. Pe noi ne interesează pluralul acestui tip ignobil şi precum războiul de treizeci de ani abia a început când trei consilieri comunali au fost aruncaţi pe fereşti din palatul munici­pal al cetăţii Praga, astfel şi aici abia se anunţă acum o epocă de reforme, cari sânt

dorite de-o pătură mai nouă, ce-a păşit astăzi pe arena cu un nou ideal de viaţa şi de muncă.

Crepusculul nulităţilor, amuţirea lărmui-torilor cari nici odată n'au avut ceva de spus, vremea de premenire şi curăţire, cum n'ar fi dorită şi aşteptată venirea acestei împărăţii? Cum să nu ne fi saturat de mulţimea birăuţilor, cari ni-au năpădit, de atâţia căpătuiţi pe uşor, cari se umflă şi fac pe grozavii, de serioşii şi liniştiţii cari cu faţa gravă şi cu glas de clopot în mijlocul unei tăceri respectoase spun platitudini pe la adunările noastre? Cum sa nu ni se ceară sufletul după o atmosferă mai cu­rată şi mai intelectuală, decât aceia care planează în jurul vostru figuri şterse şi goale, cari vă ahtiaţi în cuvântări după Mttcitts Scaevola, în vreme ce vindeţi la mezat ca­pra ţăranului şi vă înfundaţi în buzunarul fără fund al unei reverenzi de mătasă pre­ţul afacerilor simoniace ?... Cum să nu ne dorim îndrumări mai luminoase, pornite din focul curat al altruismului şi din cul­mile de gândire ale unor minţi frumoase, decât acele sfaturi pe cari ni le dă cutare bătrân cinic, a cărui evanghelie e numai banul, al cărui ideal politic e Burdia şi pentru care Eminescu _n'a fost decât mi smintit cu părul lung, care ofta la lună şi când îl apucau pandaliile făcea poezii de încurca capul la nevestele oamenilor cum se cade ?

Da, se simte în văzduh un suflu nou de sănătate, un dor vag după o lume schim­bată, o fierbere din cele cari prevestesc că-

FOIŢA ZIARULUI »TRI B U N A « .

Viaja literară. Farmecul tiparului. — Autosugestiunea începă­torilor. — Grandomania din lipsă de talent şi

Ae cultură. — Vinovăţia încurajărilor. De II. Chendi.

Litera tipărită are o vrajă deosebită, mai ales pentru autorul începător. Când îşi vede el visul întrupat şi gândul încropit în lanţul literelor e-terne, nu poate fi un om mai fericit pe pământ. Este o bucurie realá să vezi pe începător, cum pândeşte momentul apariţiei noului număr de re­vistă, cum îşi ia numărul subsuoară şi se stre­coară în vre-un colţ de cafenea, să-şi citească fructul virginal al fantaziei sale. Odată, de zece, de sute de ori îşi citeşte scrisul şi cu cât mai mult îşi scaldă privirile lacome în rîndurile aş­ternute, cu atât mai gravă e atmosfera din ju­rul lui.

Dar numele delà sfârşit, numele autorului! Cât farmec şi câtă greutate are acum acest nume ! Veacuri vor trece, popoare se vor prăbuşi, dar numele acesta, prizărit într'un colţ de revistă, va străluci în veci, ca o stea nemuritoare pe ori­zonturile viitoare ale literelor noastre...

Şi am lăsa bucuros începătorului aceasta stare de beatitudine. Căci este în ea ceva analog cu nevinovata plăcere a copilaşi or, când îşi desco­peră pentru întâia oară figura zîmbitoare, reflec­

tată în oglindă. Numai cât, din nenorocire, se întâmplă prea adeseori, ca această recitire şi con­tinuă contemplare a propriului product intelec­tual sa degenereze într'o cumplita dragoste de sine şi atunci nevinovăţia încetează. Când înce­pătorul se sugestionează singur ; când se simte el însuş cum creşte în importanţa ce i-o dă pro-pria-i imaginaţie; când porneşte cu zor a-şi fixa el singur un rol şi o personalitate, care de altfel nu stă de Ioc în raport cu talentul său, — el alunecă în mod firesc din calea desvoltărei nor­male şi intră în o stare psihologică încurcată.

Egoismul, sub or ice formă ar apărea, este un fenomen bolnăvicios şi se manifestă prin o mare doză de brutalitate a instinctului. In literatură acest fenomen se observă regulat la scriitori', cari nu se privesc pe sine decât prin o prismă măritoare. Lumea lor e deosebită şi fără vre-o legătura cu lumea din afară, la care ei privesc delà o înălţime ameţitoare. Viaţa, arta şi noţiu­nile ei variate, adevărul în genere şi cauzalitatea lucrurilor se resfrîng în sufletul lor numai în mă­sura în care le-ar putea satisface interesul şi ie-ar putea linguşi orgoliul fără margini. Iar cât pen­tru trecut, aceia nu exislă, căci lumea începe pentru dânşii numai din clipa în care ei au iscă­lit întâiele rânduri tipărite.

Literatura noastră românească n'a fost nici \ odată mai bogată în pozori, în spirite chinuite de j grandoare şi desordonate în manifestările lor, ab- \ solut sterile, ca astăzi. Cugetarea cea dreapiă şi ! simţirea echilibrată a unor prozatori, apoi vigoa- I rea şi limpezimea unor poeţi de talent au deş- j teptat, ca reacţiune, un puhoi întreg de diletanţi, ]

de peştişori şi de alcătuitori artificiali de pagini literare prin reviste şi ziare, prin cari se dă Ia iveală o simţire din cele mai sarbede, o judecată din cele mai neputincioase şi o pretenţie bolnavă. Grupaţi pe Ia reviste, sub egida câte unui nau­fragiat, ei apar ca spuma la margini de ape, un element fără rost, ce se agită, se frământă, ner­vos ca o femeie. Răi camarazi, slabe caractere, slabi la ispravă şi buni la vociferări, tot ce poate fi mai strident, mai respingător în munca armo-nică depusă de alţii, iaiă rolul megalomanilor în viaţa literară de a»iăzi.

Poate nu mai este nevoie să fac o înşirare a numelui lor. Sânt mulţi, căci boaia e contagioasă. Şi îi cunoaşteţi în câteva exemplare di lux, căci s'a mai vorbit de dânşii. Vă aduceţi aminte de catul, unic poate în literaiura universala, când unul din fruntaşii tipici ai megalomaniei literare, a atacat într'o epigramă pa cel mai genial pot t contimporan al său, pe Eminescu, arătându şi toată ura, toată invidia animală în cele patru rinduri, în cari îşi bătea joc de nebunia geniului ? Sămânţa acestti isbucnirî înjositoare pare cá s'a sărnănat în straturile noastre literare şi şi produce roadele. Vedeţi 1 pa Ervin, cum voieşte să ridice neputinţa Ia valoare de apostolat? Urniaritaţi pe tinerii efebi di toate categoriile cum, în verbo-zismul lor, se izbesc cu ea pul de toate tâiiiie aibastre, cum îmbrăţişează ideia transformistului şi se fac din simple paiaţe şi din sclavi ai iu-birei de sine, fastăzi regi şi împăraţi in ornate diamantine, mâne piramide în Egipet sau zei ?n Olirnp ? In orice gâad al lor tremură mania înăl­ţării ; în orice construcţie de castele se simte

Pag, 2

derea idolilor falşi şi sfărîmarea altarelor învechite. E un fel de revoltă împotriva în-gustimei de inimă şi de spirit această miş­care, din care cu încetul se va desface tot mai mult tendinţa spre regenerarea morală şi spre intelectualizarea societăţii noastre. Se va introduce o notă de severitate în ju­decarea valorilor la noi, se vor scormoni păcate mai mult sau mai puţin latente, se vor trage la o parte perdelele ipocriziei şi cinismului oficial, după cari azi adese clo­cotesc grămezi de urîciuni şi se va statori morala nouă a abnegaţiei şi a jertfei de sine, fără de care poporul nostru luptător nu-şi poate împlini năzuinţele lui fireşti. In acest avânt spre idealism, la ale cărui înăl­ţimi nu se pot ridica decât sufletele gene­roase, vor cădea şi vor fi sacrificaţi gău­noşii, cari azi se mai pot susţine încă la suprafaţă, deşi de multe ori e putred şi irozneşte sub ei piedestalul când ne vor­besc. Urmarea va fi o purificare şi o pri­menire, din cari spiritul public va ieşi oţelit şi pe urma căreia crucea lui Christos va străluci curată în biserica noastră, iar în politică şi în societate şegheştii de toate nuanţele vor fi desfiinţaţi.

Tot astfel şi exigenţele intelectuale ale societăţii noastre se vor lărgi şi-şi vor croi cu vremea o matcă nouă. Va trebui să se introducă un spirit nou de cercetare şi disciplină ştiinţifică, în locul diletantismului ieftin, care ne-a inundat şi în locul pagi­nilor sfîrăitoare de locuacitate pretenţioasă, cu care începe să ne obişnuiască în timpul din urmă educaţia maghiaro-semită. Ne trebuie o atmosferă intelectuală în care munca şi talentul să creieze platforma de existenţă pentru fruntaşii noştri, o situaţie schimbata, când analfabeţii tac şi ascultă, iar bunii cetăţeni, cari n'au citit decât patru câţi în viaţă, se trag frumuşel la o parte, de câte ori vine vorba de-a fixa ma­rile probleme ale neamului.

Va trebui să dispară odată tipul polihis-torului mălăieţ, această figură desagreabilă a tuturor societăţilor improvizate. Al cărei

»V K 1 0 O N A * 27 Noemvre n. 1910

eclectism fad şi sentenţios ne-a plictisit, de asemenea vor trebui reduşi la adevărata valoare panglicarii pretenţioşi şi grandilo-quenţi, cari bat toba cea mare la toate por­ţile, mascând prin sgomot şi îndrăzneală sărăcia minţei. Va trebui să se mai rărească această ceată care prea ne-a copleşit pe toate cărările, ca să poată fi aşezaţi oa­menii la locul lor, să se facă selecţia cu­venită şi să se croiască cu încetul o ie­rarhie a valorilor intelectuale. Astfel schim-bându-se lucrurile, societatea noastră va apuca pe calea progresului şi va urma dru­mul spre lumină, deschis de minţi cercetă­toare cari se trudesc în umbră şi de ta­lente creatoare, cari singure sânt che­mate să arate căile de înaintare ale unui popor.

Numai în acest chip scuturîndu-ne de balastul moral care astăzi ne opreşte avân­tul şi trecuţi printr'o premenire intelectuală, vom putea sa începem lupta adevărată, cu mult mai îndrăzneaţă şi mai îndărătnică, pentru apărarea noastră naţională.

Aceste îndemnuri noui de muncă şi puri­ficare trebuiesc căutate în mişcarea ce s'a pornit acum şi nici decât silinţa de-a se recinsti bărbile albe, sau de-a se suprima existenţa cutărui negustoraş dintr'un subur-biu al Budapestei, care şi cu mai puţină prohodire ar putea fi petrecut la groapa ce însuşi şi-a deschis demult.

Re luarea tratat ivelor d e î m p ă c a r e în tre Cehi şi G e r m a n i . Din Viena se am;r>ţ5 : In cursul săptămânii viitoare se vor relus, îa Ѵіепэ, tratativele de împăcare în­tre Cehii şi Germanii ţdin Boemia. Consfă­tuirile nu vor mai fi intime, ci oficioase şi obligatorii. La consfătuiri vor ii reprezintate toate partidele germane şi cehe. Se va iua în discuţie întreg complexul de chestiuni de limbă şi din acest motiv şi guvernul va fi repreziofat prin specialiştii resor­turilor, la cari aparţin chestiunile ce se discuţi.

mâna neputincioasă a aventurierului! E partea caricaturala a literaturei noastre de-acum.

Ce-o fi cauza acestei maladii ? Felul cu totul nesincer şi cadrul artificial in care apar megalo­manii noştri, cu tot fastul lor de tirade, ne dă o indicaţie sigură. Exagerările ior de formă, bi zareriile lor în cugetare şi procedări, atitudinele lor falşe nu sânt de provenienţe pur patologică. Oamenii aceştia sânt în genere perfect de sănă­toşi fisiologiceşte, îşi mânâncă regulat, ca orice burghez ce se respectă, părticica lor de budget şi au un simţ practic destul de pronunţat pentru meşteşugurile vieţii. Ei sânt însă de obicei actori şi cabotini, rătăciţi pe nedreptul în ceata scriito-torilor şi au, ca dar deia natură, abia câteva în­suşiri imitative. In halul grandomaniei îi împinge însă mai cu seamă: lipsa de talent deplin şi lipsa de o cultură mai pozitivă.

Omul, care fără talent suficient caută să stră­bată, să întreacă pe alţii şi să se aşeze în frunte, nu poate să opereze decât cu aparenţe şi în acest caz e natural să recurgă la haina grando­maniei, în care să-şi înfăşoare nimicul sau pro­priu, căci el este un şariatan cu pre neditare. Omul incult şi fără o minte diferenţiată e lipsit

cu totul de mijloacele multiple de-a putea cân­tări valorüe semenilor săi şi de a-şi putea con­trola singur nevaloarea sa. In literatura noastră sânt grandomani, cari cer să stăpânească o si­tuaţie şi ei comit la fiecare pagină o greşeală de gramatică. In literatura noastră sânt scriitori de versuri, cari îşi întemeiază pretenţiile culturale pe câte doi poeţi francezi, ştiuţi de-arostui şi pe informaţiile din mica enciclopedie a lui La­rousse.

Şi cum ajung, cu toate astea, la un grad de celebritate ? Mai întâi : tupeul să trăiască şi cu­rajul sfidărei ! Al doilea: să ie ţină cel de sus insuficienţele de conştiinţă ! Aceste sânt iritatele lor condiţii d e a străbate.

Mai este un motiv puternic ce-i ajută şi de care uzează din vina noastră, a acelora cari, din întâmplare sau prin profesie, ajungem fatal în situaţia de-a încuraja ivirea la lumină a acestei familii de scriitori. Este indulgenţa exagerată a noastră faţă de începători şi lipsa de severitatea cuvenită în selecţionarea lor. In anii din urmă, când revistele literare s'au înmulţit şi concurenţa între ele a ajuns atât de mare, goana după »au-tori« era fireasca şi criticii cu directorii de re-

Partidele nu s'au declarat încă, dar se speră că nici unul nu va refuza să participe la consfătuirile aceste, cari se vor ţinea într'un Ioc neutru, adică nici în parlament, nici în careva minister.

* Saşi i şi .glasul I s tor ie ie . Deputstul sas gu­

vernamental Dr. Emii Neugeboren, unul dintre reprezintanţii oraşului Sibiiu, publică în numărul de azi al lui »P. Lloyd« un prim articol » Unguri şi Saşi* îrt сзг« constată că Ia poporul săsesc a început mult aşteptatul >pro:e<s de apropiere su-fietească cătră Ungurime şi statul unguresc*.

Acest proces a întârziat atât de mult, fiinddi prea mare a fost neîncrederea şi de o parte şi de alta. Poporul săsesc din Ardeal e un organism unitar, o colectivitit* pătrunsă de voinţa de a rămânea credincioasă sleîn?ăşi. Şi lupta aceasta pentru conservarea şi desvoltarea Individualität',! sale săseşti a fost rău interpretară da tabăra un­gurească şi, uneori, exagerată de tabira proprie.

>Dar — zice dapuUtul sas — fot mti mait se sporeşte numărul celora cari sânt convinşi despre comunitatea de interese ale Ungurilor şl Saşilor şi solidaritatea aceasta e admi;ă î i mă­sură tot mai mare şl de cercurile ungureşti....*

Mai sânt Insă pledeci In calea »apropieni su­fleteşti*. A Ie înlătura acesta e datoria fiecărui fiu al neamului său. E datoria lor »să aoraple de olaltă popoarele cari prin voinţa istoriei au fost menite să fie una*...

Tratativele de împăcare româno maghiare n'au izbutit... »Confratii* saşi fşi ridică din nou ca­petele. O n e ştie dacă altminteri dl deputat n'ar fi descoperit că » voinţa Istoriei* impuae popo­rului săsesc o comunitate şi solidaritate ds in­terese cu poporul românesc, !a mijlocul căru'a trăieşte...

* — Ş e d i n ţ a d e azi a ca m er li. Abia azi s'a

putut trece peste paragraful 644, care hotăreşfe de rolul procurorului Irt procesele de divorţ. Ra portorul proiectului, fostul ministru Rósz a sus­ţinut ingerenţî procurorului şl In instrucţia pro­ceselor de această natură, In vreme ce ceilalţi ora­tori au pledat contra acestei ingerenţe, L\ sfâr­şit s'a primit amendamentul propus de Sághy,

vistă au fnst cumva nevoiţi să comită greşala de a şi improviza talente, de-a crea reputaţii ar­tificiale, de-a lansa lucruri mediocre drept capo-d'opere. Ei au răsfăţat, ca niciodată, pe începă­tori, le-au dat iluzii şi le-au menajat vanităţile, umflândui ca pe nişte baloane. Şi atât îi trebuie celui dispus spre grandomanie, să i-se pună nu­mai numele în circulaţie, prin laude, prin înjură­turi, sau prin punerea coloanelor Ia dispoziţie, căci restul operei îi săvârşeşte el singur.

Semnalez acest caz de efect negativ pe care îl dă critica şi conducerea revistelor Ia noi, ca un memento pentru atitudinea în viitor. Căci dacă este adevărat, că prin înlesnirea intrărei în vileag şi prin rolul de mijlocitor dibaciu între public şi autorul începător, revistele fac un bun serviciu literaturei, nu este mai puţin adevărat, că ţinând porţile prea tare deschise pentru aceşti îmbulzi-tori vânători de noroc, pepiniera lor se lărgeşte şi dă roade tot mai găunoase.

Cluj—Kaloifcvár. ~ FaMeîiează orice parchete din sterjar şi carpen pe ѢЫ de asfalt.

Lucrări de cherestrea în orice mă­rime, în lemn de stejar, carpen şi brad.

Primeşte prelucrarea completă a du­şumelelor .

21 Noemvre n. 1910

care a limitat rolul procurorului ia un rol ds pur contro'. Pi urmă н'л continuat discuţii* asu­pra restulni paragfêftîor şi au fost 3dop-aţI aproape fără discuţie.

Luni se va intra In discuţii proieciuluî da in­demnitate.

* Ches t iunea p re fec tu lu i Erősdy, prefectului

comitatului Murăş Turda, care a preocupat atâta vreme cercurile politice, se apropie de rezoivire. Ancheta ordonată de ministrul de interne a con­statat perfecta integritate moraiă a prefectului şi guvernul a hotărît în consecinţă să-1 menţ'nă în postul său.

Opoziţia corriitaierisă însă e hotarîtâ urmeze lupta împotriva lui şi deputaţii kossu'hişti din comitatul Murăş Turda ameninţă că vor aduce chestiunea din nou pe tapet cu prilejul discuţiei la indemnitate.

văii să-i spuie un adevăr, chiar în interesul existenţei ei era atât ds vegetativă, Căci iată ce a spus ei:

3

Glasul invidiei — Pentru »Gazeta« şi pent ru mai mulţi. —

Autorul »părerilor l ibere « ce s'au lansat într'o serie de articole în ziarul nostru, e desigur din rîndul personalităţilor, cari ru rîvnesc meni? le devenite convenţionale şi consacrate de prejudiţiile unei so:ie-tiţi cu o educaţie intelectuală, încă ru­dimentara, ci determinaţi d e o înţelegere superioară a condiţiunilor naturale şi lo­gice de înaintare a unui maro, îşi fac cu un nobil curaj datoria de îndrumători. In suf eţiţi de conştiinţa înaltei lor misiuni, ei dispreţuiesc toate anevoinţeîe ce le stau, tn mod fatal, în cale şi primesc cu resemnarea proprie individualităţilor superioare semstele de neînţelegere ce întimpină fie sub forma invidiei neputincioase, fie sub forma răutăţi pătimaşe, fie sub cea a ignoranţei atât răs­făţate la noi.

Autorul » părerilor libere* şi-a dat de si­gur seamă de natura ingrată a operaţiei ce a încercat în scopul de a însănătoşi orga­nismul vit ţii noastre naţomale şi a prevă­zut consecinţa fatală, tă i se vor deplasa intenţiunile pe motive de vanitate insipida. Impulsiunea ce a dat însă nu se va pierde în deşert, deşi va mai trebui să treacă — durere — mult timp, până să'şi facă o al-vie largă în conştiinţa obşteî noastre. Ele­mentele de valoare ale societăţii noastre au fost cucerite de aceste intenţiuni bine­făcătoare chiar delà început — căci era fi­resc să fie aşa — şi împrejurarea aceasta răsplăteşte cu prisosinţă pe autorul «păre­rilor libere«.

DáO :amdată sântem încă în faza de tran­site spre recunoaşterea exigenţelor unei reorganizări în consonanţă cu » părerile Ii-bare« şi ziarul nostru e zilnic pa/atonerul erupţiunilor celor împovăraţi de răspunderea pentru actualele stări retrograde. Azi a ve­nit şi rândui s Gazetei*. Prilejul de a-ş1 ră sufla invidia înăcrită ce ne poaită de mult, Га găsit în critica noastră atât de anodina pe care am fácut'o organizaţiei centrale a comitatului nostru. Răspunsul ce dăm în meritul chestiunei »Gazeta« îl poate ceti în altă patte a ziarului nostru, la acest loc re­ţinem numai ieş nie neputi -c oase înpoîriva autorului »parenlor lbere«, care nu a şo-

»Brasovül nu di încă' semne de a se des-muraşeniza şi a se smulg- de sub influenţa spiritului maşinal al dăscă imei, dar să spe­răm tă Ia ie organizare a »Gazetei« vor şti şi bărbaţii îiî eri de acolo să-şi mobilizeze fort I şi sa evite ca acest organ să ajungă în mâni ostenite*.

Orice ош cu înţelegere pentru necesi tatea unei reorganizări moderne, în primul loc a presei noastre, care e forţa cea mai hotărîtoare de regenerarea unei societăţi, a înţdts desigur că pasajul citat a fost in­spirat de cea rmi prieten* aică bunăvoinţă izvorită din condescendenţa firească ce tre­buie sa existe între tovarăşii de muncă ai aceluîaş ogor. Judecata nemfluenţaiă de con­sideraţii falşe pentru anumite greşeli din trecutul unui bărbat, — dr a*tft 1 foarte me­rituos, — nu poate să răstălmăcească in­tenţia cuvântului »desmurăşsniza« şi nu poate să btribue autorului »parerüor li-

\ bere* tendenţe răutăcioase decât judecata ! influent ,tă de sentimente ntagreabile, cum

e în cazul » Gazetei» vechea ei invidie.

I In zorul ei de a şi răsufla aceasta por-I nire proprie inferiorităţii «Gazeta-» să leagă ' de un pretext caraghios şi face răspunzător

pe autorul părerilor libere, — îndr'adevăr «lisuiii teneatis» — de înfrângerea delà ale­gerile congregaţîonale din comitatul nostru, pentrucă «Gazeta» ştie cu toată siguranţa că autorul <părerilor libere» trăieşte în Araci, cà a fost aici pe timpul alegerilor şi că pu­tea să premie rezultatul ruşinos. Din aceasta premisă gratuită t i g e apoi consecinţa că pentru aulorul «părerilor libere» manifestul tinerimii din Sibiiu я fost numai un prtt-xt pentru «a dă gata» pe sărmana ei tovarăşă în suferinţe „Lupta", ca apoi cu atât mai uşor să por» ta „da gafa" Drapelul şi - hor-rîbile — th ar pe inocenta şi pudica „Ga­zetă". Autorul părerilor libere e deci un om care „când e vorba de fapte o doseşte, dar în ponegriri şi în gureşie nimenea nu l în­trece", ca un cuvânt un om „care ştie să calomnieze şi să ponegrească, dar la ispravă — tufă».

E fără îndoială caracteristică pentru men­talitatea »O.izttei« graba de a se vedea retirată în parmezanul »Luptei« şi nu pu­tem dtcâi să-i dorim multe succese în aceasta tovărăşie ilustră. Rămâne însă un fenomen dureros al lipsei de tărie moraiă a societăţii noastre, care iartă astfel de apariţii de mortificaţiune şi ne convingem toi moi mult de rostul superior al *pare nîor liberc« ce am lansat.

Pentru orientarea cititorilor — şi nu pen­tru orientarea > Gazetei « pentru care pre­textul a fost indiferent — ţinem să mai spunem, că autorul părerilor libere nu trâ-ieşe în Ar<d, ci departe de aici şi regretăm adânc, că însuşirile lui superioare nu pot fi întrebuinţate imediat în scopul unei for­tificări a organizaţiei noastre de-aid.

Delà Universitatea din Bgassifesfi.

Lecţia de d e s c h i d e r e a c u r s u l u i d e G e o -graf ie : Menii e a s t u d i i l o r g e o g r a f i c e în Uni­

versitatea n o a s t r ă .

Bucureşti, 13 Noemvre.

De câţiva ani deschiderile dc cursuri uni­versitare la Bucureşti, capotă importanţa unor prelegeri de d rec lvă ştiinţifică şi na­ţională. Pi oft-so? ii de seamă caută să dea în aceste prelegeri profesiunea lor de cre­dinţă, să motiveze activitatea lor universi­tară de până acum şi să deschidă perspec­tive largi pentru munsa ştiinţifică ce se va face sub conducerea lor de acurrj înainte. In acest senz trebuie remarcată în deosebi lecţia de deschidere a diui prof, de geogra­fie, S. Mehedinţi.

Dsa Ійс«ре prin ш declara tă îa unui au­ditor In ma?e psrte nou, e b'ne să se arata lă­murit drumul de urmat In Universitate. Asistă îa cursul acesta studenţi veniţi din toate părţile lo­cuite de Roman?, chiar din Bucovina şl Basarabia, şi de sigur vor fi diferenţe în fe'ul de a vadea al unei asistenţe atât ds variate. Cred îasà- .au ţi iribiîie să fim Ia fei convinşi de uri lucru: me-cirea studiilor universitare.

Universitatea e o Instltuţlune de tnsiti cultură !a stat, dar nu trebuie să se uite cä In totdeauna cultura superioară a fost privilegia! unei mko/i-taţi. Armonia naturii cere delà un nesm o Sfctu'.-toasă viaţă vegetativă g celor mulţi, ş| asupra acestora numai, ca o floare twë, se des voltă ma­nifestările intelectuale înalte *h unui pupor. Vrând nevrâod, natura cere organe deos?b'îe şi ncegale pentru funcţ'uni deosebita şi neegale. Vrând ne-vrând, într'un siat viaţa h ti bctuala supetioal e reze'vată unei minoritát?. Şi astfel dvosstră cete aţi intrat Li Uiiiversiiatö pretindtţl a fi aristocet-(ia iníeití îuîll a epocii dvoasiră. Aţi !ăv.t aiora munca f.zkă şi aţi ales pe cta іпЬЛхі-лгЛі. Aţi iăsst şi folosul practic care ar putea veni i «Ja îndeletniciri superioare. Pe cârsd, - hi în învăţă­mântul superior, mulţi aleg specialităţi care duc Imediat la folos, la cariera fecunde, inginerii, mi­diei, avocaţii etc., — dvoastră v'<.ţ; lu-t o sar­cină spirituală: intri ţi să faceţi ştiinţă m Univer­sitäre, ştiinţă cu toate obligaţiunile da de-lnkre-sarf, ds gdevăr şi de prob tais, pe с;,гг Ie im­pune arest titlu. Acesta e postulata! u i e moti­vează venirea dvcaHră aci. Ş na tribale să u.tsţl tăspunderea ps care o purtaţi ca aristocraţie in­telectuală a poporului ace tuia. Clei dacă va fi deviare In gândul celor pa care Ii veţi coiduce, în cei mu ţi, daci poporul românesc va fi apucat pe un drum greşit, a dvoastră va fi viu a, a nvaä-stfă csre aţi avui datoria de a lupta pe c'-'ea ştiirţflci, pentru adevăr, şl aţi păcetuit î.rpotiiva Iul. Deci sâ lămanem bine înţeleşi in aceasta privinţă

Al doilea punct da lămurit C« тгпі.-е згс Oeo-g'sfia î.-i Universitatea noastre? In cnriul de inau-gut are al »-.estei catedre am aíátat că <:e aci se poate da o privire limpede, va«îă şi cu exem­ple concrete asupra evoluţ o'îts TÍUIUÍ eve stăpâ­neşte cugetarea contimporană. I s p'u-;, Q.cgia-fia, prin (har obiectul său, înlesneşte mai mult decât oricare altă şt;ir<ţa cunoaşterea rspoîrtdor înfie nsturi şl om.

croi tor p&nhu fnrnlsorttl GUf}ii s e s .

domni , ş i casüsrläli«

jtiagaziti k h pentru bărbaţi, copii si

în al treilea raid, şi mal cu seamă Oeogrsfl», lămurind şîlnţificeşîe noţiunea de etnos, — po­por — dă o bază sigură, atât cercetărilor de ştiinţă Sn scc-astă direcţie, cât şl activităţii noastre nationale, făcând sä se înţeleagă naţiunea ca pro-dusuí cei mai preţios, şl ca singura realitate care contează în manifestările omenirii. Mai departe, sa poate spune ci afară da Astronomie — care în s Ô se ocupă mal mult de spaţiul înstelat — nu e nici un ait studiu care să dsa mal puternic şi mai viu tabloul Intregel noastre pl»n>te, începând dela albul zăpezilor polare, până In verztle pă­duri veşnic întunecate ale ecvatorului, dela azu­rul dulce &1 oeesnuiu', până ia săibsfecile vâr­furi пшНкоІоге ale munţilor stâncoşi.

Şi Li gdevir nici un studiu nu se poate pre­tinde mai variat, msl interesant, mai frumos ca a?pecfuî pământului, pii.it cu ochiul omului de ştiinţă geografici. Şl aci trebuie căutat motivul csre a ti eut ca multe capete mari гЛа omenirii, ceia Aristo! şi până la K%nt §i Humboldt, su sfârşit cu actastă şîlinţs. Ajunge să pomenim căzui lui Humboldt, care dupăce tătaceşte cu o egaă competenţă prin domeniul atâtor ştiinţe, se opreşte ca pe o culme la sinteza iui geografică din »Cosmos«.

Anul acesta Insă vom accentua şi un alt punct dă vedere. In contact cu tineretul, pe шазига ce simte că a pătruns ştiinţa pe care ci o predă, profesorul descopere noui motive de impuls aîe activităţii lui. Progresul tineretului universitar, a& o nouă viîţă şî îndeamnă ia o nonă muncă cu fiecare generaţia care vine. Care e stadiul în care a ajuns Geografia în Universitatea noastrâ? Ge-nersţ ile de pasa acum s'au putut deprinde cu privirea întregii planete, ca o pregitire necesară Introdu :tîvă. Acum această pregătire e făcută. Se impune înir;barea: csre parte a pământului ne-ar interesa mai mult? Fireşte ţinutul şi oa­menii pământului nostru! Şi când spunem axa-s ia, nu o spunem din sentimentalism sau din-tr'un patrioiista superficial. Patrioţi imul omului da ştiinţă în primul rînd e de a'şi face deplin dilorjfc tei ca om de ştiinţă. Şi această alegere я noastră e rr.otiv&tă din punct de vedere curat şiiii ţ iii : ştiinţa totului trebuie să cuprinzi pe acea « părţilor. Având cunoştinţele generale in­troductive, disciplina ştiinţifică, şi cu acestea cer­cetând amănunţii şi concret, poţi da lizuliate de progres ştiinţific gênerai.

Aşs s'a întâmplat in Fizică, în Chimie, în Geo­logie, în Biologie, Ia Istorie şl In Etnografie. Şi în a m stă din urmă privinţă, din comunicările a u p r a Românilor din Serbia, din relaţtunea asu­pra purtai ii oaselor pe cap In Oltenia etc., co-mimicin făcute Ia seminarul nostru de geografie, aţi putut vedea ce lucruri nouă se pot aduce pentru studiul vitţii româneşti actuale şi chiar trecută asupra căreia nu avem documente. Aţi putut vedea că In poporul nostru mai trăieşte încă trecutul rămas necuprins In documente şt că trebuie ochiul cu pregătirea ştiinţifică nece­sară care s ă i scoată ia Iveală până câod nu va dispare cu totul. Pe această cale se poate ajunge la rczuiUte neaşteptata; In primul rînd la origi­nalitatea de a fi adunat fapte şl date neştiute, apoi, cu încetul ia adevărata originalitate adâncă, de concepte.

Căci scopul culturii în general e de-a îmbo­găţi viaţa sufletească a omenirii prin idei nouă. Cultura nu progresează decât dacă va fi un

adaos nou, original; altfel n'ar f< decât un pa-pagalism şi ar trebui să renunţăm la cultură dela început. Datoria fiecărei individualităţi etnice e să vie Ia rînd şi să-şi dea tributul său. Dacă pământul ar fi fost îngust şi cultura s'ar fi măr­ginit de pildă la popoare mediocre ca Indienii Americei sau Chinezii, atunci tabloul culturii omeneşti ar fi fost foarte redus. S'a întâmplat insă că în basinul fericit al mărei Egee să se ri­dice Ia cultură un popor ales ca cel elin ; s'a mai întâmplat ca în peninsula lta iei, să se des-volte un neam în care era născut simţul de gos­podărie politică, de drept şi de justiţie,

Fiecare popor mic sau mare şi-au dat sau trebuie să-şi dea culturii, tributul sau. Şi-atu ci, dacă ne întoarcem spre pământul şi poporul nostru, cei de pe catedră şi dumneasvoastră cei de pe bănci, ne îndeplinim înainte de tode o datorie pur ştiinţifică, d e a lamuri, studia, pă­mântul şi poporul româneic care şi ei trebuie să-şi dea tributul său pentru cultura generală.

Corespondent

S e r i s © r l йт F i r i i » Inaugurarea monumentului Jules Ferry. — Pri­mul ministru Briand lovit de un monarhist. — Sena nu se mai revarsă — Anatole France des­

pre Tolstoi. — Un >PalaU pentru săraci.

Paris, 24 Noemvre.

In grêdina Tuileries, ia pi iosrete terasei ca duce Îs Luvru, se înalţi o statuie nouă tn nrj locul castanilor desfrunziţi. Bronzul ne Ir.fiţişesza un bărbat sirinä In redingota, cu faţs gavâ , pre­ocupata şl încadrată da favoriţi. Este: stetula !ui Jules Ferry, un fost msnhtru de pela 1885, că­ruia Franţa îi daioreşte Tot'klnul şi mas aks evi­tarea unui nou rlzbol cu Germania, atunci ră deabea îşi venise în fire după dezastrul dea 1870.

Dumineca trecută, pe o înainte de amiază rece si brumoasă a avut Ioc solemnitatea inauguraţii în fsţa dlui Fali ères, a miniştrilor şi a unei msri mulţimi. Gradina era neagră de teme ; iar dc grilajul Tuüeriilor dinspre strada Rivoli se râzi msu casetele numeroase aîe trecătorilor curioşi. S'au rostit discursuri, s'au proslăvit meritele ră­posatului om de stat. Şi rm-am dit seama că Franţa îi daloreşie mult bne . Dar bronzul sta rece şi nemişcat în mlj ocul ceţei, iar pe fruntea severă şi în ochi ttiştl ai chipului îngheţat ci­team o durere cumplită şi o nespusă mustrare. Şi n'ar fi putut vorbi, iată cuvintele ce le ar fi rostit bronzul:

«Acum mă ridleaţi In slavă, compatrioţii mei, dar pe când trăiam mă întâmpinaţi cu strigăte de ură. Acum mă proslăviţi, dar m'aţi ià -at să mor amàtît de mine insu mi şi de omenirea în treagi. M'aţi înjurat, blestemat, persecutat şi m'aţi numit trădător, pe mine care am scăoat Franţa de o nouă revărsare de Germeni. M'eţi numit răufăcător şi laş, pentru că v'am .Impedicat în pornirea voastră nebună de a vă răcorii ina, ru­şinea, umilirea dela 1870. In fundul sufletului, credfţi mă că vă împărtăşeam dorinţa de revanşă, căci neamul meu e un neam mare, falnic şi mândru, obişnuit să învingă far nu să fie Invte«. Dar nu eraţi încă pregătiţi de luptă şl mă cutre­mur Inchipuindu rol că d'aşi fl lăsat de capui vostru: In ce abiz groaznic te-ai fi svârcolit, în patria mea...

«In schimb însă, cu o parte din armata adu­nată ca să dea piept cu Germanii em cucerit Ton­ii nul ; l'ara cucerit şi voi I aţi păstrat. Vedeţi că numai bine v'am făcut. Dar cum m'ai urît şi hulit, popor iubit! In înecăcîunea odăii mele de muribund, strigătele tale de ură mi au otrăvit i -

gonlîs, h r nume'.e meu răsuna ca o înjitrMuii a urechle nobiliiOf ösr pătimaşilor Francez'.

. , . Acu-ii su i t mulţumit. Putri* «ea «i-a reabi­litat memoria. Paţatra mea să servească Insă de pilda în viiton.

Ca a a-ţfea d t am pe chipul trht ds bronza se ridica In utmişcareat-i eterna pa deasupra v* Surilor biuSţime s pàiàriuor strălucitoare, a haine­lor negre şi a mânuşilor albe aia lurmi oficiale,

*

Dup?,:u sârba:ea '«a i t sfârşii şi în clipa când prim miiţisîrul BH nd se cobora d a pe tn buna în rnijUî.ui ol giter sä; Is câţiva paşi d t preşedin-teie F,aii:ère$, tm individ, rai.ăr!nd din mijlocul mulţi mei, se repezi la ei ameninţându 1 cu un baston g o i şi g r i - u . Atacul fa neaşteptat, totuş bastonul fu smuls d<n mâna agre~eiuui un reuşs însă se apropie da ds Briand şi să 1 Izbesscä cu pumnii. Dapă o clini însă energumenul iu prins de b aţe numeroase şi lovii din toate păr­ţile de pisbi-cul furios. Di Briand, care nu s'a aies din fericire decât cu jobenul turtit, fácu semn agenţilor poliţtenişti sà potolească mulţimea şl si scfpe din ghlatele ei pe agresor. Acesta era rä uit şi plin de sânge. Агемагеа iui a avut Ioc nu­mai decâi.

Mai îiitâîus'a crezut că atacul ers Indreptet îm­potriva preşed.nteiui Rc-p-ibiicei, c*te a fost ime­diat ocroiii de cei din jurul său. Di Briand s'a arăta: în acéattà împrejurare cu mult vâ-ge rec?, irj vreme ca agresorul sff sbăiea in mâna sg<n-ţ lor, ei şi a netezit surizând pa iris, grăind cu l i i iş te: «Nu mi f-'a fotâmplâî nimic. A fost pur şi simplu un îl-.c profesional». Aceleaşi cuvinte tea rostit prim ministrul francez în astă primă­vară câ-sd cu ocaziunea u ui turnau electoral, un an;uhi*t fanatic a tras asupra-i nui multe gloanţe da revolver.

De d&te. ssia fanstîcul nu e anarhist ci reac­ţionar. Ei se numeşte Lucien Lacour şi a f jst obiectul a numeroasa condamnări în tot c jrsul iurbürstilor n-galtst« de acum un sn. EI a deda rat celor.* ce l'au îr.terogît că t>nla lui, lovindul pe dl Brtend, a iot luv&aiä republica în ргг-sosttsomuiei de ttst. De remarcat e c la :es tLu-с і й і і L?cour s'a arâtst, LU pnlejm irtundatilor de acum un an, de un devoîament şi de o activitate fára párech?. El era şeful unti soc etăţi constitu­ita cu scocul frumos de a da ajutor victimelor Senei. Lucten Lscojr s-a riscat nu odată sănă­tatea, întiâid in ац:з pâriă la brâu ca să scape persoanele sl obiectele ameninţate de apă.

• Apropos de Sena.. s'a cuminţit. Ape'e-i încep

să scadă, foarte încet, e adevărat, dar scad. Pa­risul nu-i va mai simţi umeda îmbrăţişare — căci afară de o parte din Bois de Boulogne, care e inundat, nici o picătura de apa nu ume­zeşte cheiurile livide şi îngheţate. Hotarele ora­şului însă sânt mai încercate: cătunul Suresnes e în parte inundat, deastmenea Alforville şi Passy. Cum însă Sena scade regulat, în câteva zile toate îşi vor reveni.

Şi rnă uit lung la rîul care străbate Parisul, cum curge de Imiştit şi măreţ în amurgul vânăt şi brumos Cheiurile sânt deşarte ; acum că inun-cbţiile nu-i mai nelinişteşte, parizienii nu cinstesc cu nici o privire Sena cta vtdeană. Şi cu toate ace­stea cât de interesantă e în lăţimea ei neobiş­nuită, prin vălul de ceaţă ce pluteşte greu de a-supra apelor tulbure şi reci. Şlepuri încărcate cu pietri şi nisip se leagănă pe valuri. Seara, feli­narele roşii — staţiunile omnibuselor — şi feli­narele verzi — staţiunile tramvai .-lor cu aburi — îşi oglindesc iumin'le pe suorafaţa tremurătoare. De alungul St-П! i, pe la Pont d í l'Aima, drumul de fier al centurei — care ocoleşte Parisul — şerpuieşte paralel cu rîul. Locomotiva tuşeşte, fumegă, şueră voios în şanţul adânc, vagoanele o urmează supus, fericite că au scăpat de re­vărsare şi că vor putea servi fără răgaz pe locui­torii marelui otaş.

Am onoarea a atrage atenţiunea on. public asupra noului meu atelier cu instalaţii electrice, ^АІ^І^еІІлы ml ou *LZ1 * I n c a r e P r i m e s c o r i c e

pentru tâmplăria СбШСШОГ | t Ш§Щі2 l u f » d i n r a m u l . Scopul de căpetenie mi-e săfurnisez cele mai bune lucrări, pe lângă preţuri ieftine — şj serviciu culant.

" D e p o z i t p e r m a n e n t d e m o b i l e ga t a . • •

Cu stimă:

S Z É L E S S Á N D O R , tâmplar artistic. O r a d e a Mare , Hármas utca 5—7. Telefon intra şi extra urban 992

H?. 245 m o . » T R I B U N A« Pl

De data asta nici o îndoială : Tolstoi s'a stîns. Sufletul i a părăsit trupul — pentru care regiune?... — şi o lume întreagă îl plânge pe acest scriitor de geniu, pe acest sfânt fără de păreche.

In Paris veste morţii Iui n'a mirat pe nimeni, căci emoţiunea cea mare a trecut: ясит câteva

1 zile încă trista ştire se răspândise în Franţa şi parisienii Iau plâns. Gazehle franceze sânt pline cu articole glorificând memoria marelui rus, cu (oaie îi publică portretul. Cred nimerit să traduc pentru cititorii »Tribunen declaraţiile lui Anatole France, cel mai ilustru dintre scriitorii francezi, privitoare la viaţa şi activitatea profetului delà Nord.

<Sânt foarte stins — spune Anatole F.a"ce — de moa t>a lui To's'oi : acesta e o ^H-rdere lm?nsâ pentru literatura şi crgef* rea uri>/ersa!ă. Nul cunoşteam personsl, doar din spusele pi ie­rnilor noştri comuni, cari 1 au apreciat, ştiam ca In Intim tatea lui se gusta savosrea f ă ă de pS-reche a acestui caracter ca'm şl vkăto-; clei Tosloi era u n visător, ca toţi artist i cei mari,

<E1 ml a arătat In mal rmtlJe- rârtiuri s-mpatla lui şi mia dovedit o tr?d:când în ruseşte nuveh mea Crainquebilbe. De rmtlfe ori m'a ir.vitst la dânsul, în sirgurâtstea din lasnais-Po'iana, dar nu m'am putut haíSrl să fac acest pa-. E щ\ d-з frig în Rusia !

«Bietul Tolstoi, *fâîş;tul s-ăt e trist, e tragic chiar, el care h;b?a aîât da mnlt v'aţn. Ştiu, că se crede că Tolstoi nu lub>~>. viaţa, cu î i ă su-ţn că o iubea c u voluptate. Un ora сагг di ea :ă şt desmembreazâ societatea care-1 încunjoară, ca rmreia Tolstoi, u n om c^re crede în îmbunătă­ţirea omenirfl, cum credea dâisu', ei ЪЬщ acest om e u n iubtor pas'onat al zilei de mâne.

«Da operele lui ce s5 mii spun ? Că s !mt serhs c u un gtniu nemsi pomenit. Geniu' lui Tolstoi e aţii di năprs^nic îirât ti simţi mân fru că eşii om, adică semenul unui astfel de urmaş».

Astfel vorbi dl Aato lc Frân:e. Aseară a avut loc adunarea ganeraiâ a Socielâţei oamenilor de litere din Franţa, sub prf şcdenţ :a d lui René Doumlc, delà Academia Franceză, Şcdinţ* a f o s t solemnă. S'a regretat sdânc moa;tea marelui cm şi s'a proslăvit geniul său da scriitor. O tele­gramă dâ condokanţs a fost exp'diată doamnei Tolsioi.

* Poporul francez, poporul parizian vreau să

spun, se mândreşti de eri încoace cu un »Palst» pentru neputincioşi şi sărmani. Un ps'at ? Fă ă îadois'ă, că I nu pytem numi altfel minunata instituţtune ina'gur.tă Marţi î;i ru* de Ia Oha гопке sub numite de »Grupul ca.if lor pznbu lucrători*. Găseşti acolo s.*le de băi mede!, sa­loane pentiu fumători, biblioteci bogate, еагоа- s àî odihnă.

Pe faţaia c?ădfrei o firmă m a e Hotel Popa-kr-Bărbaţi — că;i în curând se vs clădi aitt'l pentru fe~nei. Cârad un săra s vrea să-şl petre«cs linişit seara, la căl.!u^ şi adăpost, când v e a să citească cărţi interesante, Inti?, in hotelul Po­pular, Ee aşeiză frumos pe un fotoliu conforta bii din salonul de odihni, de vrea fă se repau-seze; intră în bibHoleă de vrea să citească co­mo î, la lum'nä limpede şi albi, ori în salonul de fumat de vrea să fumeze.

De-1 esta foame, irtră într'o siifffg^rie urisşă CU nenumărate scaune şl mese se:v<te şl mâ nâncă b.ne şi curat cu st ma de 30 bani. fi placa curăţen'a şi vrea să facă o bale caldă de icioasă ? găsîş?e una dm cele mai snotiense instalsţhtni de băi, şi s e scaldă în schinbuî su.uei da 20 bani. L'a dat poate proprietarul sfara că n u şi-a plătit chiria — val sâni staţi săraci in Paris 1 — Hotelul Pop ilar are la dlspozSţa publicul?! s l rac 750 de camere, pe cari ie în hi rí a ză 70 bani pe nospte, adică 4 lei şi 20 рг săptămâni. Fi­reşte că moble s e sânt surnae: un pat cu 8ş ternut fő?rte cura', o masă şi două scaune, foafe din melal lucitor. Un depou pentru bagaje şi pachete şi u n g?raj pentru bfdckte tant la dis poziţia clienţiior H o l u l u i Popuhr. Un birbier un cîsmar şi un cro tor îşi au pravila îa hotel.

Nu 1 sşa că i irg-rno'. şi i?ti! ?

Corespondentul.

A l s i e r i h zmUn%%\UmU* Arad, 26 Noemvre.

Ctilica noastră puvitoare la conducerea alege­ri-or în comitatul Aradului, a avxt darul să pro-vosce snpărări lm?otm ra ncas'ră, deşi, putem spune, noi am fost msi mult ecoul murmurului СЕГШІІОГ dssorientata îualnta de siegeti şi al scuz:lor psntru înfrângerea suferită, după alegeri. S ăm aci rmrtorî, din cite părţi a fost, спігг Fn ultime'e momente, întrebaţi redacfa asupra per­soanei csndidaţlof, căci nici acest?a nu se şt au, Ьч nu se ştia exsct nici persosnele a căror man-dst expirase. In Hp?a îndrumării din centru, în rnu'te locuri s'fu tic'uit astfel Ы ultimul momert lisUle т\спьк, prin unele cercuri cu nelipsitele ceiiurl şi neînţelegeri Va să zică, nu este voi ba c"e o propagandă obositoare de fapt, care încă s'ar recere când organizezi serloî o luptă de aciaîta gria şi care, afirrsăm, încă s'ar fi putut iac?, cu ajutorul tinerimei reci uiată a!4e daţi la asemenea ocasîi — ci de o simpli muncă ds hâr­tie şi de cerneală, сагг trebuia să se facă şl nu s'a fácut. Resuitatuî, — II ştire. latrebăm acum, tribtia Cari nu să avem, un cuvânt de mustrare, nu pentru ptrsoine, căci n'am numii persoan ci psntra organizaţia noastră centrală, în general, e r e s". dovedeşte atât de insuficientă? Dar cu ce drept a n mai mustra pe cuiare preot cri Fnvă ţa tor sau alt fruntaş delà safe penfru neîmplinirea datoriei ss'e, când am fi de o atât de vinovată indulgenţă faţă de rol înşine?

Este însi foarie caracteristică aceasta supărare Aşa se vede că nl se contestă dreptul şi la cea.mai nevinovată critică, oricât ar ti ea provocată p:in cea mal Isbitosre evidenţă şl tot rostul nostru n'ar fi altceva decât vecinie să lăudăm şi lă tă-mâierrs. Trebiie mcargî Ыпе ori rău, landele S3 cuvin f o t d e a u P 3 . Aşa І astă Ia sat, sşa i îa co­mitat şi aşs-i în general la noi în politice. Toi ce facem noi, conduci toni, este bine şi chiar ds nu facem nimic, tot facem bine. Când totuşi mai răsare ici colo, prizhita şi cale o mică notă cri­ticăm, ne bmzuiu'm, toţi, ca şi când i-ai fi călcat deo­dată pe o sulă de inşi pe bătături. Este o soii da-itate intimă şi tainică aceasta, care se revoltă împotriva spiritului critic, duşmlnit de obicei,' în orice societate de admiraţiune mutuală.

Numai aşa ne explicăm, că supărarea conlra criticei noastre asupra alegerilor congregaţionale a ajuns a fi captată tocmai în coloanele «Gaze­tei Transiivaniei< din Braşov. Nu-i vorbă, vede şi oibul, că pe Gazeta o doare n u alât critica noastă, cât cele câteva rînduri scrise într'un ar­ticol la adresa ei de «autorul părerilor libere*. Dar, este caracteristic, că ea a trebuit să-şi aleagă tocmai prilejul acesta spre a-şi da drumul năca­zului ei personal. Prin calcul, dar se poate că chiar prin instinct, ea ştia ori simţia, că acum e momentul propice spre a-şi descărca mânia, căci »Tribuna« şi-a permis imprudenţa unei critici. Şi iată-i, pe amabilii confraţi, descărcând, fireşte, în mod cu totul gratuit, pe conducătorii din Arad de acuza noaslră şi atuncându-o, natural tot gra­tuit, împotriva cui ? împotriva — autorului păre­rilor libere. Serman autor al părerilor libere ! Nu o să-ţi expiezi în viaţa ta întreagă nobila în­drăzneală de-a fi instrunat şi alte coarde în presa noastră decât cele ale laudelor răsuflate şi goale la adresa atâtor eroi cari sânt pe la noi la fiece răspântie.

Alegeri le din Ca ra ş -Seve r ln . In cercul p'etorîal din Valea Almajuiuî (Bozo-

vie») (corn. Csrsş-Sftverlii), a fost alegerea de membrii In corgrfgîţiune In 23 şi 24 Noemvre adică: ieri şi alaltăieri şi au reuşit următorii:

Cercul electoral Bozovici (centru): Dr. SamulI Vladone, adv. (naţ ) Arga'ás Samu, primpret. (guv).

Cercul electoral Dalboşef: Dr. Т г ш п Badescu protoslncel (naţ), Ilia Imbrescu preot (n>ţ)

Cercul electoral Bănia : Dr. I. Dr.sgomir, prof. teoîg. (naţ.), Nicolae Novacoviclu, preot (neţ.)

Cercul electoral Prigor : Teodor Rotarlu, f. fo­restier, prep ietsr (naţ.) Alexsniru DUconoviciu, pţim mag. silv. (guv.), Dr. Lrdyig Vidacovkh», med. (guv.)

Cercul electoral Rudărla : Dr. Ion Sârbu par. (nsţion )

A!ege;He d in N ă s ă u d .

Ni-se scrie: Alegerile municipale ţinute în 17 1. c. la Năsăud au fost unice în felul lor A re­înviat spiritul imoral şi ani'românesc ciocanist, căci azi oameni cari să lupte pentru interesele neamului şi a ţinutului sânt ca corbii cei a!bi. Azi casa lui Ciocan e locul de pelerinaj a |mul-tor profesori gimnaziali, a multor preoţi şi învă­ţători din Nimigea. Penru o sută cor, ajutor de de stat, o slujbuţă laterală sau pentru alt favor per-sonaVcât de mic, sânt capabili cei mai mulţi «ă şi re­nege trecutul cinstit şi românesc. Aiâla lipsă de conşijinţă şi demnitate naţională poţi afla num-зі la năsăudeni. In această privinţă nici Caransebe­şul nu ne întrece.

Alegerile municipale recenfe sânt o dovadă ecla­tantă despre spiritul naţional ce domneşte în acest ţinut uitat de Dzeu. Clubul naţional muni­cipal din Bistriţa — care Ia alegerile trecute a fost ciocanist — a încheiat un pact cu prefectul judeţului, iar lisfa candidaţilor a trimis-o omului lor de încredere : Dr. A. David, un iromân* tre­cut prin toete metamorfozările politice, odată a fost liberal, apoi kossulhisf, de prezent imunka­párti*, care alături de alt soţ de principiu, direc­torul Ioan Oheţie, duc azi rolul conducător. De­legatul clubului comitafens Dr. David a convocat o adunare la Năsăud în care s'a făcut o nouă candidare, căci lista clubului municipal nu a ară­tat-o nimărui. Aceasta listă apoi s'a supus apro­bării protojudelui cercual, care o mai schimbă puţin şi în ziua alegerii o dă gata.

Fiind o singură listă alegerea a mers strună şi rezultatul cu care e mulţum't toată lumea e ur­mători;! : Oheţie Ion, d(r. gîm. Ciocan Ion, dépu­tât, Scridon Oavrilă, pro?, pens., Domide Emil, prof., Vertik Valtriu, preot, Vertik Qeorge, pretor pens., Oheţie Vasilie, pretor, Valea,Oyula, notar, toţi docanişfi delà roată, doi unguri, şl un sin­gur aderent cinstit al partidului mţional Dr. Tu­dor Moisil, advocat. Privind aceasta listă cire va zice că nu e o învingere naţională şl cine va pu­tea dovedi că noi Românii nu am învins ? Toţi şi-su fi eut datoria naţionali, începând delà David şi sfâ'şbd cu Şmil răzsriul ! A fost salvată t ІІІЗГ şi disciplina de partid, căci pentru lista clubului românesc — care a rămss Fn buzunarul lui Dá­vid — au votat toţi aderenţii partidului, Iar dele­gatul clubului blstriţan a luptat d n toate puterile psntru reuşita ei ! Dar Români cinstiţi nu pot în­ţelege ţinuta bistriţ? nilor. Ei ştiu cä D r . David şi Ion Chefie nu represintă curentul naţional, au călcat de atâtea ori disciplina di partid şi nici când nu?s'au supus hotărîrilor clubului comitatens.

Cerem delà clubul municiml o lămurire în a-ceasta privinţă. S mt informat că şi In cercul Sân-georzului a căzui lista eurM românească în urœa uneltirii protopopului Panfil Orapint.

Alegeri le d i n T o r o n t a l .

Clubul comitafens român din Torontal a Jar.sat în vederea alegerilor din comitatul Torotal un apel către alegătorii Români, prin cari îi roagă să voteze cu candidaţii naţionali Ia alegerile ce vor avea loc în î , 2 şi 3 Decemvre. Apelul este iscălit dednii Vieenţiu Pttrovici, preot, Valeriu Msgdu, preot, Dr. Dimitrie Chiroi, advocat, Dr. Pavel Obădean, advocat şi Ioan Popescu, preot.

Dr. Stefan Tămăşdan, medic unîv. specialist în denturÄ,

Arad, v i s à-vis cu c a s a comitatului . Palatul Fischer Eüz. Poarta II.

Consultaţii delà orele 8—12 a. m. si 3—6 d. a.

Т Й ï B ü N A* 27 Noemvre ІШй

Muzee regionale. — Un început frumos. — Ar-t'işiii noştri in străinătate. — Bulgari cerînd sprijinul autorităţilor române — Mortalitatea la

ţară — Sosirea sîutuei lui Cuza.

Bucureşti, 13 Noemvre. Din d^rif« de seamă sie revizorilor şcolari îşi

po*t* oî1:j«i' face o idee deçiul de cla ă d?sp?e r-^Z'-Hatele frumosse-, pe csri >е-я dat şl 1? dă ac-ii •••'ta'ea aîSTi/iti ar? a favi ţîtori'or. Fără îrjdo'aiâ ?.c- stor* se ^atoreşte în primul rând ridichea nr-vţ-1 .«ui rultîjrel »I çat'-lor, csri pană în ultimele d.-iuă decenii Z'ïcsaiî în întunece, exploatate de c-1 di-, tu ves 'C î tc . A vm vreo trnzsci de ani în saisie din România abis dacă se putesu găsi cinci Ia suti ştiutori de carie. Azi tntreega g"-nwţ le tînâră r.u numai că şta s§ scrie ş : să citejscS, i » , şl manifesta tot т з і mult dorul dâ a ş' înmulţi c-isjoştlnţele. Bibliotecile populare din c-j:m-ne гілі cercetate de finirii săi«ni doritori de lumină, clrţtle Sul Creangă, Isp;rescu şi aţi scifoil p'-^u'm s!nt citite cu multă sarguinţă. Mult a cocínbuít to timpul ăia u ;mă -a de-v^l t?.r.-a gustului pentru cetit şl «Neamul Ro-tmne."c> ediţie redactată anume pentru popor.

Ѵ і ф sat-lor a?'gzl este «Ha. Oraţie siâruliiţe'or Сгі>«ле d înv.'ţătcrl — c?!l ds alfel sânt func-ţ л narii cei m H slab p'Stţi — azi î;i corrtunsle urtnclpsle exisiă sidefaţi соорегвпіѵе, cari înles п * 8 « arerviares de moşii, irgorlnd astfel In mod prsnîc rxp 'aaMorii st'ëlrd, există băn-:i pn pnla-e, si căror cipitsl se ridară azi la 60 di mi-lioanc- de li?i, şî care creşte încorifcnuu şl exisiă co-uri popular?, reface denotă un r*al progres fîţS. île Ігя i'íül r-tât de bogat în nevoi şi *tâta d î sărrr: în m/nifestătlte lui cu turale Toîîe a-e-stec se dstoreac simţului da jertfa si pstdoih mulul " .visătorilor, cari au vSzat swb ochi lor carn rodiş!e sămânţa cea hnr& aruncata de dân si, fârâ cs se gândf-sţă la situaţia lor mite-r.aîă, :are ar trebui fmbunălăţ tă cât msi cu«ând.

Un început nou. E vorba de înfiinţarea mu-zce or regionale pa lângă şcolile populare La iniţiativa înv'ţstorului O. Baltă, se va Înfiinţa în comuna Bahalniţa din judeţul Neamţ, primul muzeu de acest fel. Sânt îa safe atâtea rămăşiţe istorice, can* se pierd. Se pierde şi se schimbă portul naţional, se schimbă felul de alcătuire al gospodărie', şi nu rămână pentru urmaşi nici o icoană fideli despre felul de trai al bëtrînilor. Ліигееіе prpulare de pe lângă şcoiile prmare ar avea tocmai menirea aceasta : să păstreze pentru urmaşi a icoană a felului de trai ai bătrînilor şi să adune toate rămăşiţele istoric?, cari se pot afla prin sate. Să nădăjduim că exemplul dat de harnicul în»ăţălor din Neamţ va găsi imita'ori cât mai mulţi. Aici în România va găsi de sigur, Dar la noi, în Ardeal ? Poate şi acolo. Poate. Căci Ia noi preoţii şi învăţătorii nu vor fi încurajaţi îii asemenea întreprinderi, deşi din ele ş iinţa ge­nerală ar avea mult folos.

Decâleon a fost vorba de înfiinţarea unei trupe de operă româneşti s'a făcut observarea că noi n'am avea destul forţe spre a ne putea pre­zenta la înălţimea trupelor străine. Observaţia nu este nici decum îndrfptăţită. Sântem un popor cu multe calităţi artistice Poate cu prea multe în aceste timpuri de materialism păgân, când viitorul pare a fi nu al visătorilor, ci al celor practici. Avem şi forţe destule. Avem aţâţi artişti. Păcat insă că aceştia colindă străinătăţile, unde li se oferă un teren mai potrivit pentru manifes­tarea talentului lor. Câţi s'au dus şi nu s'au mai întors. Pe unii i-a răpit mintea, pe a'ţii i-a răpit gloria.

Z'a~;:'.; b-:caresterse primesc dia Roms şfirea d>rpre sweesu! repurtat acuma de curând de o art.ită românca, domni $oar* Margareta Dum triu, cunoscută în lumea cânţi reţiior «ob іыітіг de Rita D'O'te, *зге a с&пЫ în teatrul Argentina du? Roma cu stata trăi* st fe, încât a pus îrt ui­

mire pebüíul auditor. Z'awle din R-ima sâni «r r luv - de elog'l Fa adresa t!nerei srtî-te. R^ .v i s«*

teatrelor li publici o w e t u l cu urm*toarek ml-guütosre rânduri: Alături de E"g-«<* Burzo, ma-res şi celebra a r t i s t , stă Rítta D'OHa, remânc-ă as origine, »bsolventä a con«ervatoruM de má­zt ă d<n Buu-e*?i. Ea avu u i 4trS'udt succes în Puritani. A fost m«!t apreciată pcrsirij mstoda iB de rSut Impccabi'ă, p-itru că-dufa si pşsîune-i re o pune în cântarec. Notiţa continuă, srăiâud ripse!?, în cari tsbntol a^stel arthfe s'a mani­festat msi outemic E vorba se va g$;l o mâ-ii r;-ute:nică să fie fm stire să g>up'ze toate «K». menti'ia cs? le avem noi şi cari ln <rtrăina*a-e ne f-s:: fa :l, spre a îr?jgh?ba o alevăretâ oceră ro mS «-•'.•• scă dupi lo?te cerlrtţcle. S* pare că ace?s ;ă r~ ; i e î e?te destinată d'wi D. Рлрэѵіс, d'r<;c-torul conservatorului din Bucure t!, c*re a dat o serie de elevi eminenţi şi care de multnrmăfşte geast frumos scop.

Fără Irîdo'a'ă mnlţi dlr.tre acei stnln'. сягі au trăit ani îndelungat» şi au făcut averi "n Ramăn!a, dupSce au plecat fie In tara lor, fi<* 1rs alte ţâri au îjcepşţt să înjure şi bstjacuriîscă aceasta fa ă oap'talleră şî binecuvântată de Dumnezeu. 0<Ь;а frbrgăţţi a-cï ce Se msi rămănea de feeut acestor suflete p?rverse? Din eâ<;d ln cînd r.e este însă d*t, spre bucuria noastră să ne convingem v.tk n'au nici o dreptate ra'omrtistorii, că muncitorii cinstiţi recunosc cum că în adevăr nimic din ede cs spun bîifitoril ni e adevărat, c3 î;i s-Ite părţi este ca mu't mal grea vaţ», fie din cauza să ră fel pe -nâ-"tuiul, Ы din caoza rârma'torllor.

Un csz recent petrecu? în judeţul Con'4*r ţi. Mai rnu'ţi lorultori bulgari, însufleţiţi se veds de frazei* sdemsnitosre ale «genţilor tiuig>r\ csri -a cutrletat satele dobrogene, InsufI« ţiţi d« laudf^e pe e s i aceşiâ le-au sdcis sta'u'ui şi In^tilutlunl-lor bulgare, şi-au vândut moşoarîle lor d n Ces-m-.re'e de-jos şi au trecut cu mult s'ai pr. »pä mântui bulgár?sec, sfebHindu se la DjmosUz, азгоа^е de Stllstra. Aici abia p u w ă să ş cum pere ln~ă câte cine! hectare de pământ. Până să îl-se dea autorizaţia de a sa stsbill în comună, ay fost sfătuiţi de prlmsr, de поійг şi de Щі f;?ncţionsri, încât be ţ i oameni în curând aji?n-sari îa convingirei câ tot mai bine era îa raiul lor de sub stă^ârsirs româueasdl.

Zilele a^estîs s'au întors plâ-gâ-id ea pr< f-c tura da Constant;, istorisiri ! c le ce au păţit si cs-ând цх\ог spre e şl putea înfiinţa vechile ior g.-sspodărU, cerând dreptul de a se stabili Ir. co muna de unde a.i piecst, unde ie sânt îngr p-;ţj părinţii şi moşi lor. D! prefect Ohics, înduioşat di piţar^a lor, a dst ordl;î autorităţilor să la dea tot concurşi spre aş i putea înfiluţi gospcdăill la cari а.з rsnunţst as .-uitând poveştile propag?.n-dîşti'or bulgsri.

Direcţia geuer.ila pub'lcă datele ststisiica cu privire ia mortalitatea copiilor la sate. Constsfâ­râie nu sânt nici pe de departe satisfăcătoare ln luna Iunie de pildă din noul! născuţi au murit peste treizeci ia sută. Parte au murit din cauza sMbicJunei şl lipsei lor ite rezistenţă la schimbu­rile ăe temperaturi, cea mal mare psrta lasă din lipsa de hrană. Mortalitatea aceasta stă în legă fură cu felul ds a trăi şl a se hrăni a' ţăranulu', csre se hră'îfşte prost, deşi lucrează pământul cel mei bogst. Se hrăneşte prost din cauza mi­zeriei, dar d foarte muîte ori şl dlncanza lipsei simţului economic, care încă tot nu s'a răspâ.i dit dsstul Sa ţar.r. Conîlnnând p? această cal?, nu ne putem sşîeata la nici un bine. Când popu­laţia delà ţară se prezintă fn condiţiuni atâta de rel«ţ ся v'taîltste, sântem în arjevăr în faţa unui pericol naţional, de care trebuie s# se ţină searrva. Ssteanca munceşte şi ea alături de soţul ei ziua întreagă. De ce?e mai multe ori consideră copil ca pe o povara venită sâ-1 Ingreoleze viaţa. De üici h ana r.f poîtiv ta ce se oâ copiilor fragezi, de alct boskle şi mortalitatea Perpetuarea acestei stări de lucruri inspl s îngrijorări $епоачг>. Sí Im­pun măiuri urgente pentru îndreptarea Ior.

La las! a sc^iî statuia în bronz a Iul Cuza pr«. cum si strtu ete Iul CogSIniceanu, Coitache Ne-gr*, Cr-'îzulescu şl Florescu, a căror inaugisrsre se va face ln cuând. Comp.

Scrisoare din Budapesta. I Cei dintâi fulgii - Societatea *&etm Maior*.-i Aristocraţii. — Paseri cântăreţe —Birănţ! i I Cei di .-.tal fo'ffi re cern flu'urînd, d-'n ceru! I cern t, риФа "d cooeri?«!« şi pâ?-z« străzilor cu \ o pulbî'e Aibă. E c'-«a т&Ъ -s^o" în arrul încăr* j est de fum, d e fulgi şi de vâjâitul zd înganit; e o I gri-uîpte ce psre a ameninţa cu surpare figurile j înboldo-lte, ca i че strecoară oe lâigă zidurile I mohorîti — cu сяр й tras Intre ит?!п\

Toţi o-hi! răsfrâng o mirare, produis d-s schim­barea l u c r u r i l o r . . .

O dsmî tânără, cu ochii zîmb»fc;i, rcvlnnvaţ», tr«-ce mu''ţămttă — petrtxându'şl şl.-engăr- şte. Un fu'g I s'« sş'zM pe b«zeleî п?тепе gâi I'?or procurându-1 o vădiţi plăc-rt, ca tntî c* g-îdile...

E u'i as3«v.:.t cş« d-я it-fgător... Nu I m;r*re că toate privirile зг lr?dre*ptâ ui mit;? a;us-a el... Par'-i nV.r şti nimic ce se petrece în juu s, sja nepăsitoaro <şi de*i;h'de ochi m a r t çi urr:«-zi, le-g ă D â i î d u ' ş î crrpul pe h?rm«Hnul alb, în vreme ce un picur d e ru-n-nf.aiă răsare pa obr.-jori; ro­tunzi...

încolo totul e obişnuit.. Arel et$ rrt гіга-t r-tri­dent a eli'Ctri ci'or, cu ti "gănitul níc.írmsf, tro­potai cu'or o teşiţi, Incunjuraţi île un nor de sbml сзіг', sigoa'ul adânc si automobilelor, ce trec în fygă nîlucitotre, durăitul mooarelor, fot haosul rie sgemot si da gasuri deosebit я orv şuiul în fierbere, tostă zárija de h ь f>, ce se tmbmă, se încmsişcsiâ şl se lrsa'ta în atmosfera estrănti, csm prfa îngreunată se scutură în va­luri d? fug', învolburaţi de suflul ? scutit al vëninli.1.

Toîte aciste p?!rund în suflet răscolind din tainiţele Iu! gr j! n-cunoscute... Şi oamenii se îm-pSrţesc în două tabere potrivnice., şl în suLete se învâlmăşe?-c gândun şl patimi...

E o Supţi făcută şi poro'ită îa Invairngs^ala de oameri, cari ftîcl s ?d;jsiă fn p«te negre, d e ­cola se răisfi'ă şi se piţrd în reţeau.i sirfszllor albii?.

E bântuirea ctemenfelor de-lăriţuît?, e vîşnîca enigmă a deas^blrll din're cele 2 cl*se, ce «e strecură Impreui-i« ?n vi-:ţa — cu rost deoîeb't si nedrept... E ascuţişul distanţii dintre be^ug şi lipsă..'.

Trecând а^э prin oraş, înţel'gl r'şor prăpastia a:easta dintre bel$ug şt lipsă — şi ura ce clo­ceşte ín tn'müe obidlw sie muncitorilor. Munci­torul zdrenţuit — îţ; limpezeşte r^tuaţfunea — când cu privai tăioase, mormăie pr'ntre dinţi în urma autonrob lului — »s'apol noi să robim ca vitele înzalsr. *

Aid ifbia se vede deovbiff-a ?xi, un •'« trÀî-sc îmoreună res mai mav- iip:ă şi r r s ' - z v i e , cu г й с -

fâţi-ea şi beljcg'tL ! Aici ëb a zăreşti contrastul — răsăiit útoáiil ám aerul расіоз şi Infii-gurfet...

O vrem?! aşa pâcloasă m?-re ряге că plămă­deşte toată foirtuna acel* ea пстиЦатІг-ч con­densată în sorJaüsrsül, Î:ïr5diclnat în mahaUlele înguste Cit case murdar?.

Mizeria in Щч căr?ia re^faţă belşugul naşte neîndestuîiri'P, şl a :esi** două numai în or^şe stau aja dusm*?ro?.sa faţă în fată. P«; s^te con­trastul sfi spălăceşte, sr-ltui d e a orn fa om nu e bâtêtor la ochi; pe sale tsrínoi muncitor nu sa simte mii mic decât acela la care a muncit verde zH?a întreaga, căci şi acela a sî*4 în rând asu­dând tot rşi de greu la îmblânzirea gliei, — p e <ânl î i rraş ioats sârst slâtuite deosebit..

Muncitorul de fabrică asudă din noapte în noapte, iar când iesă la aier, e brâncit de belşug,., vede numai piăceri!e şi pe cei ce se înbuibâ fără

VOpSitOr şi Ctirăţitor chimic Vopseşte şi carefsşfs după sistemul scoale de specialitate din Germania! de haine

CLUJ—KOLOSYÁR, str. Szentegyháza nr. 6. S p e c i a ' i s i î n v o p s i r e a h a i n e l o r d e d o l i u .

Fabrica: str. Sörház nr. 1. ! ! Dési vopseşte, curăţeşte ! !

27 Noemvre 1910. »T RI B U N A» Pag. 7

ca е] să-şi posta mulţumi vre-odaiă ispita şi dorul E deci firesc, că-şi va pune întrebarea de ce unul să aibă tot şi aitul nimic, de ce unui să munciască ca un rob, iar celalalt să se bucure de roadele muncii Iui?

Cam aceste îmi trec prin gând, cum cîrnesc de pe strada largă şi sgomotoasä sbiciuită de vânt Intr'una îngustă, şi de acolo în alta şi mai în­gustă, ascunsă în umbră, strătăiată bolnăvicios de licărirea unui felinar troienit de fulgi. Aci, în uli(a modestă, pitită în umbrele edificiilor nouă, stă mărturie a vremurilor vechi — o casă cu zi­durile mucegăite, afumate — şi'n ea societatea *Petru Maiorc.

E un contrast dur între zidurile aceste afumate — ce-ţi fac impresiunea, că ai în fată un bătrân împăcat, care pas de pas îşi vede tot mai a proape perirea — şi intre viata în înflorire ; intre entuziasmul juvenil — care acum îşi deschide ochii — tăindu-şi drumul spre luptă şi spre în­vingere.

In ruina aceasta se adună tinerimea română împinsă de dorul — de-a se cunoaşte şl d e a afla ceva nou din mişcările neamului, din fră­mântarea zilnică pentru ajungerea idealului.»

In sala mică se adună tinerimea să discute cu ochii arzători tot felul de chesui, învăţând a trăi în unire şi modestie. Se nasc uneori discuţii în­focate însoţite de gesturi largi în cari cei ce dis­cută nu odată se pierd în firile propriilor gândiri, ca într'un labirint, ajungând chiar unde nici unul n'a ţintit.

Ce rost msre are societatea «Petru Maior» în viaţa studentului smuls delà vatra părintească, şi aruncat In valul clocotitor al vieţii de oraş fră­mântate de mii de ispite, — o va înţelege numai acela care şi a depănat anii tinereţii departe, mun­cit de dorul de a se cultiva, răpit de dorul de a se forma.

Rostul societăţii — şi pornirile acestor tineri a schiţat o aşa de frumos meşterul Oorun, care a inţeks sufletele tinere cu întreagă bogăţia lor.,.

• Aristocr*ţime cu drept cuvânt putem susţinea

cà nu avem. Dar avem cuvântul,întrebuinţat pen­tru partea aceia din tinerime, care şl petrece tim­pul liber în afară de soc ie ta te . . . Durere că fntre aceştia sunt tot oameri mai bătrâni, cari ar tre­bui să stea In fruntea societăţii, llrglndu 1 cad rele —, dâadu i noui avânturi, după trebuinţele zi­lelor . . .

Durere că numai puţini ţin seamă de asta. In schimb ei muncesc din greu să înveţe

chelnerii s i spună «bună ziua» In limba «va­lahă » . . . şi îmbogăţesc dicţionarul nostru cu uu cuvânt nou . . . «scrie s u s » . . .

* E riscat a vorbi iarna de paseri cântăreţe şi

cu toate acestea nu mă pot opri... Astă primăvară, când se întorceau de pe plaiuri depărtate călă­toarele, o pasăre cunoscută diu speţa îndatinată a buh»lor uimi lumea!

îşi făcu apariţia pe scenă patronală de regde hrănitor de altfel de sburătoare de contele Aponyl — şi înlăturând adevăratele cântăreţe începu cân­tecele sale răguşite de cobitoare a Inlunerecului pe catedra universitsţii Intre huiduieiila şi fluie­răturile publicului asistent.

S'a supărat rău atunci huhurezul şl a aşteptat răbdător atunci toamna... când o bună p u t e din tinerii de astăprlmăvară, mai de frică, mai de ha­târul unei promisiuni, s'au înduplecat de a i re­cunoaşte meritele, ascultându-l cu pietate cum făcea din articole substantiv, şi făcând substan­tivul «un ce format din mai multe părticele»... «ceva colectiv»...

Şl aşa deodată cel huiduit şi învăţat a linguşi şi a intriga a devenit stăpânul şi caută să-şl re­vinde ce rrnumele de fiu al întunericului prin un proces straşnic contra celor ce doresc o limbă românească în fericita «Hurgaria»...

* Birăuţ e eroul zilei. Stăpân pe hârtie şi pe li­

tere — aruncă In ţoală lumea cu tină - împarte certificate de morală, dă sfaturi părinteşti, cum­păneşte valorile tinere — şi apără cu putere de patron bitrâneţele... Cu un cuvânda ajuns o fi gură mulţumită de sine, o figură ce şi răsfaţă inteligenţa da om practic In ale tipografiei în co­loanele nefericitului organ »mondlal». Ca un Joe tronează pe Indulgenţa publicului — răsplătin-du i răbdarea cu ştiri senzaţionale adunate de şaropioriii tot de tagma Iul...

Acum adună subscrieri pentru un contra-ma-nifest.. declarând tinerii cuminţi, ori, de «nepri­cepuţii...

Nădăjduieşte că In curitod va vinde iar parti­dului naţional organul său şi are de gând ca mai apoi să scoată un ziar cotidian, un fel de <Kraj­cáros uj ág*.

Fără voie ui se impune întrebarea: que u s q i e tandem.

Budapesta 24 Noemvre A. Munteanu.

Din străinătate. Disolvarea par lamentu lu i englez.

Camera deputaţilor a votat in şedinţa sa de alaltăieri proiectul de budget pe anul 1911. Eri a ţinut o şedinţă formală, ajur-nându-se până la 28 Noemvre. In această zi se va închide sesiunea parlamentară şi imediat se va publica apoi disolvarea par­lamentului.

* Turburăr i l e d in M e x i c o . Ştirile ce

ne sosesc despre răscoala din Me/ico con­tinuă a fi contradictorii. Se adevereşte însă că preşedintele republice», Porfirio Diaz, n'a fost omorît. Trupele guvernamentale con­tinuă a înfrînge trupele răsculaţilor, risi-pindu-le.

Din Niw-York se te!egraiisză : Din Cuehero vine ştirea că în apropierea aces­tui oraş ar fi avut loc o ciocnire sânge­roase între răsculaţi şi trupele guvernului. Şeful răsculaţilor, generalul Madero a că­zut de pe cal. Răsculaţii, crezîndu 1 mort, s'au retrss în disordine mare.

Guvernul american a sechestrat un tren, care ducea din Si. Louis arme pe seama răsculaţilor din Santa Puebla.

*

Sfârşitul răscoa le i d in Bras i l ia . După o şedinţă de aproape 24 ciasuri, bogată în scene furtunoase, Camera deputaţilor a vo­tat amnestia generală, admiţând în aceiaş timp şi cererile marinarilor răzvrătiţi. Pe­depsele corporale au fost desfiinţate şi în acelaş timp s'a decretat urcarea soldei.

Cele două vapoare Sao Paolo şi Minas Gereas au fost avizate despre amnestie şi marinarii au depus numai decât armele, in­trând cu vapoarele în port.

Răscoala a avut numai trei morţi, toţi trei ofiţeri. Liniştea e pe deplin restabilită.

I N F O R H A T I U N I . A R A D, 26 Noemvre ». 1910.

— Pe ler inaju l redactorulu i nos t ru r e s p o n s a b i l . Pradă nesfârşitelor vexaţiuni ale procurorului delà Oradea-raare, redac­torul nostru responsabil, dl Iullu Giurgiu e cu adevărat pelerinul cel mai neobosit al calvarului presei româneşti. Abia sosit ieri delà Oradea, unde fusese târît în puterea nopţii, delà locuinţa d sale, de doi detec­tivi, dl Giurgiu a fost citai azi din nou în faţa neadormitului procuror, ca săj răspundă — nu mai ştim pentru c&rt din cele vre-o 12 articole împrocesuate ce avem delà o-blăduirea ^împăciuitoare* încoace. Dorim d-Iui Giurgiu tărie sufletească, ca să poată suporta exuberanta bunăvoinţă a procuro­rului.

— Pentru ş c o a l a de fete din Arad au dăruit suma de 10 cor. dl şi dna Traian Pacu iun:'or, în îoc de cunună pe mor­mântul răposatului Petru Golomety.

— Dar frumos. » Telegraful Roman« află din Budapesta, că la fondul pentru ri­dicarea unei biserici ort române în capitala ţării au contribuit llustritatea Sa domnul George Szerb, cu frumoasa suma de 20,000 coroane.

— Jefuirea unei p o ş t e române . D!n Bu-stenari (aproape de Sinaia) se anunţă : Joi noapte, patru făcători de rele au pătruns, prin spargere, în localul oficiului poştal pentru a l jefui.

Bandiţii după ce au pătruns la local s'au nă­pustit asupra dlul Oheorghe Cara, şeful oflciulu», pe care I au legat şi 1 au maltratat Ingrozitor, pen­tru a obţine delà dânsul cheile delà casă. I a u băgat apoi In gură un şervet ca să nu poată ţipa şi Iau lăsat astfel întins pe scânduri, In timp ce ei şi-au continuat operaţiile. Deschizând casa cu bani, hoţii au furat două gropuri conţinând sume însemnate, apoi un mate numir da timbre poştale, precum şl bsnii din casă. Dupi aceasta ei au dispărut.

Soţia şefului de oficiu, dna Cara, care dormea într'o cameră alăturată, trezându-se in momentul când hoţii se pregăteau să plece, a alergat re­pede In eut te şl a început să ţipe dând alarmă după ajutor.

Anunţludu se Ia oficiul poştal din Câmpina cele petrecute la Buştenarl, au sosit îndată d-иіі Stoicovici, dirigintele oficiului Câmp'na, dl N. Seite, emploie! la acel oficiu şl di Crăciuncenu, administratorul piăşei.

Nici un indiciu mai precis nu se curmaşts până acum asupra autorilor acestei îndrăsmţe tâlhării.

In curtea oficiului poştal s'a găsii un grup cu bani (4041 Iei), pe care e probabil că hoţii I-au pierdut în momentul când d n a Cara a det alarmă şi ei au luat o Ia fugă.

Sunt bănuili că tâlhăria aceasta este opera a trei indivizi fára căpătâi, cari au fost găsiţi va­gabondând prin Buşienari şi cari au şi fost a-restsţi.

Starea d-iui Cara, şeful de oficiu, care a fost crunt maltratat, este foarte gravă. D sa nu poale articula nici un cuvânt, astfel că delà d-sa nu s'a putut căpăta nici un indiciu asupra celor p i tre­cuta în cursul nopţii.

D sa prezintă răni pe picioare, gât şi mini, probabil din lupta ce a avut-o cu hoţii.

— Jubileul unui militar. Căpitanul August Schutz delà regimentul 3 de hu­sari din Arad, şi-a câştigat iubirea tuturo/ celor cari îl cunosc, desfăşurând o lăuda­bilă activitate pentru ajutorarea celor lip­siţi, îşi va serba Luni, 28 Noemvre n., ju­bileul de 25 ani de serviciu.

Trimitem jubilantului, care întotdeauna a dovedit sentimente prieteneşti Românilor, sincerile noastre urări de bine.

— La f ondul Ep i scopul N ico lae P o p e a pentru mesa învăţăceilor meseriaşi, ai «Reuniunii sodallior români din Sibiiu«, au mal dăruit: Maieu Gligor, învSţăce! rotar, 36 bani ; Oheorghe Borzea, paroh (Coveş), 1 cor; Oheorghe Tocita, paroh (Calacea), 50 bani ; Dr. Cornel Popescu, protopresb. (Haţeg), soţia sa Valentina şi fiul lor Bogdanei, 60 bani; Ioan Soclu, revizor r., 30 bani,- Ioan Vasu, învăţăcel librar, 20 bani ; Ghe­orghe Smădu, învăţător (Arpaşui sup) , 30 bani şi Victor Tordăşianu, prezident, 10 bani.

— Femei otrăvitoare. Din Deva n i s e scrie, că nu de mult minerul Petru Topor a murit re­pentir?. In comună se vorbea, că ei, fiind tare şi sănătos, n'ar fl murit de moarte naturală ci ar ii fost otrăvit. Jandarmeria a fucnt cercetare «?? a descoperit, că nevasts-sa şi alte două femei i a n dat lui Topor să bea rachiu amestecat cu vitriol şi cu suc din rădăcini de mărul lupului. Femeile tustrele au fost arestate.

— Falsificatori d e bani arestaţi. Din Vir-şeţ ni-se anunţă că poliţia din Vlrşeţ a prins ieri pe Francise Kautzner fost negustor în Oravfja,

care da ma! mult timp se ocupa cu falsificarea banilor, El se întovarlşfsa cu fotograful A'exan-dru Maniu şi amândoi і.тЛІаи foarte fidel banc­note de 50 coroane delà noi şi bancnote de o suta dinari sârbeşti.

— A l c o o l i s m u l în Rusia . După datele pu bucate de direcţiunea generală a contsibuţ^unilor şl vânzării alcoolului, consumul total de spirtoase în. Rus!*, a fo t, irt anul 1909, de 84 320.765 ve­dre (1 vadră este egal cu 12.2 ütíi), mü puţin cu 1.683.440 vedre decât în anul 1908. Au func­ţionat 26.971 mag?zlne de desfaceri ş! 2801 di­stilerii.

Consumaţia mijlocie pe cap ds locuiior a fost de 12 sticle, de câte 2 din 20 din vadră ; această proporţie variază, după regiune, ssiftl: 29 de s Hefe de cap Ia guvernământul St • Petersburg. 4 sticle în guvernământul Lomza, Pionk şi Ssu-vaiki.

Cu toată scăderea consumului de alcool fn 1909, beneficiile nete ale monopolului au fost de 527.064 262 ruble (1 rublă este egal cu 2.60 lei), reprezentând o pîus valută de 17 milioane 765 584 ruble, faţă cu anul 1908, dsoarece pre­ţul de vânzare era superior celui din 1908.

Vânzarea spirtului denaturat a sporit. In 1908, s'au produs 446335 grade de alcool şi 103 758.797 în anul 1909. Această operaţiune a adus fiscului un beneficiu net de 270437 ruble.

— T o l s t o i . Din Varşovia se anunţă, că erl mai miifţi scriitori de seamă su peregrina* ia mormântul iui Tolstoi. Zilnic vin depută ţ ie i de-aie studenţilor, cari înconjură movila scumpă lor câsîând câniări funebra'e. Văduva lui Tolstoi a spus servitorilor ră după şase săptsmâiîi Ii dl-reit« pe toţi, deoarece r u va mai rămânea In Ui-тЫ Pi iana. Familia stăruie pe lângă pariidul constituţional democrat, ca saş i retragă propu­nerea de a plăti statul toste spesele de înmor­mântare ale Iui Tolstoi.

Partidul cadeţilor a prezintat dumei un proiect, ca să se facă colectă naţională pentu rldirarca imul monument Iui Toistoi la Moscova S'aîul să cumpere proprietaba Issnala-Poiana, împreună cu mcviia unde tiarele poet îşi doarme somnul de vec', precum şl casa delà Astapovo, unde a murit. Partidul muncitorilor încă a făcut propu­nerea de a se eterniza memoria lui ToUtoi prin cua?părar«a operilor iui şi prin înfiinţarea und universităţi poporale.

— H o l e r a încă tot mai bântuie şi continuă să secere noui jertfe. Din Neoplanta se semna­lează un nou caz de holeră. Oraşul e pus sub carantină, dar prelegerile au început în şcoală, deoarece s'a dovedit, că bolnavul transportat la spital s'a molipsit de holeră în comuna Tun-déres.

In Apafin dulgherul Henrich Fischer a murit între simptome suspecte de holeră aziatică.

Ieri în Constantinopol s'au semnalat 24 ca­zuri noui şi 12 decese de holeră Cu începere de azi toate şcoalele vor fi închise. Delà 15 până la 21 Octomvre s'au constat 173 cazuri şi 96 decese de holeră. Poporul de jos nu se su­pune măsurilor sanitare. Şeik-ul-Islam a dat or­din preoţilor să sfătuiască pe credincioşi să se supună acestor măsuri.

In Roma în ultimele 24 de ore s'a semnalat un caz de holeră în provincia Caltanisetta ; trei cazuri Ia Caser'a şi un caz Ia Palermo.

— S o c i e t a t e a a c a d . t eo l . r om. «Academia O r t o d o x ă * şi a ales la adunarea generală ordi­nară din 17 Noemvre st. n. a. c. pentru al XXVII, au administrativ următorul comitet: Prezident: Fabian Bodnarescu ; Víceprezident : Alexi La-nioschi ; Secretar I : Victor Percec ; Secretar II : Ioan Creangă; Casier: Dimitrie Franciuc; Bblio-tecar: latscu Boca; Controlor: losn Nisiolu; Econom: Oeorge Igneiescn şi Membru f. funcţie: Dimitrie Vivevidca. In comisia revizuitoare t u fost aleşi: liie Iliseiu presid. Procoplu Jitsriu şl Gheorghe Retariu adiaţi. Mulţumindu vă pentru publicare semnează cu deoseb »ă stimă P. C. Preşedinte: Fabian Bodnarescu Secretarul I: Vic­tor Percec.

X N o u i c o m p o z i ţ i i r o m â n e ş t i . Cântarea adevărată românească cucereşte pe oricine o aude, Dreptaceia corurile noastre ar face foarte bine daci, în locul cântărilor străine, şi-ar pro­cura caietul Dor şi iubire de Constantin S avu,

• T R I B U N Ä« 27 Noemvre

care caiet conţine numai piese originale româneşti pentru cor mixt şi bărbătesc, şi anume : Motto; Frunză verde ninifar, doină, cu solo de tenor şi cu textul în grai basarabean (dedicaţie marelui mecenafe Vasile Stroescu) ; Hora delà Dragă-şani; Dragostea dintâi, doină, cor mixt (5 voci) cu soîo de sopran ; Ardeleana, cor mixt 5 voci) ; Frunzuliţă muşeţel, cântec poporal. Preţul 2 co­roane 50 fileri (2 lei 80 bani) şi 10 fii. pentru porto poştal.

Comandele să se adreseze la »Libraria Tribu­nei*, sau »Libraria diecezană* în Arad.

X Când cumpăraţi ochelari , a dresaţi-vă Ia ma­gazine cari au în vedere nu numai interesul bănesc, ci vă spun sincer dacă e lipsă şi de consultaţie me­dicală. Pentru ţinerea strictă a acestui principiu şi pen­tru serviciul conştiinţios, recomandăm prăvălia de ar­ticole optice Seelenfreund din Kluj-Kolozsvár piaţa Jókai 2. unde găsiţi termometre, grade, binocle, ochiane, baromètre de prima calitate. Repaturile se fac cu pri­cepere şi grabnic.

X O reformă în advocatura . Deoarece proiectul lui Székely în cîteva luni va deveni lege, toţi aceia cari pînă la intrarea în vigoare a legii nu'şi vor cîş-tiga doctoratul, cu doi ani mai tîrziu numai vor pu­tea fi advocaţi independenţi. Cari voiesc, ca legea nouă să nu-i stînjeneaică şi astfel să cîştige doi ani, aceia să se adreseze cătra Seminarul de drept al Dr.-ului Dobó (Cluj, Bolyai-utca 3), cu ajutorul căruia în 6 săptămîni pot depune un riguros. Aceasta e foarte consult, deoarece materialul riguroaselor în urma re­formării universitare s'a înmulţii în mod neobişnuit. Institutul împrumută însemnările înlocuitoare de ma­nuale, ce cuprind toate întrebările deia riguroase, din cari apoi pe cei pregătiţi acasă îi pregăteşte pentru cursul de recapitulare scurtă. Cartea »Jogi vizsgák etétele* apărută de curînd se trimite gratis, încredtrea.

X Sanatori i ! »Liget« a Drului îakob în Budapesta primul sanator pentru boale interne din Europa, din pune de toate mijloacele de vindecare şi laborator pentru examinat. Mii de diabeţi, reumatici, bolnavi de splină şi de inimă, cari pînă acum au cercetat sana­toriile din străinătate, acum vor găsi institut cores­punzător aici în ţară, aşadară această instituţiune cul­turală cu poziţie admirabilă împlineşte şi un gol. Sala cea mare a maşinelor mecanice de vindecare a sena­torului este provăzuiă cu maşini după sistemul Zan-pre şi cu scalzi aieriane.

Varosffîajcr-Sanatorium v i Hydrotherapie 2 6 o d ă i a r a n j a t e c e l m a i m o d e r n ; Supraveghiere medicală continuă (constantă). — Telefon 88—99. Birou-central, stabiliment medical B u d a p e s t a , B-dul F e r e n c z - k ö r u t 2 9 . Consultatiuni delà orele 8—9 a. m. 3—5 p. m. Director-şef: D r . A . C o z m u t z a .

O n o u ă ca l e f e ra t ă î n t î e Rus i a şi Româ­nia . Dir« Bucureşti se anunţă :

Chestiune» икк«ш!са a inteiesat întotdeauna pe Ruşi, das иШш«Л« evenimente 1 au hotărît, mai mult ca ori rS~d sită datf, să lucrezi? pe o cale mai practică pentru realizarea panslavismului.

A reia сгге a emis cea mai practică ideie. este ingiusrul B> atovid, propunând legarea Peters-burgului prlntr'o iinie feraîă directa cu statele slavice dunăi », prin România.

Acest proiect a fost aşa de bine primit, încât privirile tuturor organelor ruseşti au fost îndrep­tate asupra Iul, iar laudele şi rapoartele pentru grabnica reaUzare nu mai Încetează.

Astfel ministerul de comerţ pune mare preţ pe această linie care trebuie să treacă prin Ka-meniţa-Podobei şi prin Hotin, căci — zice ra­portul — toate bogăţiile naturale ale Basarabiei apusene şi ale Podobei î i mod lesni :ios se vor scurge spre tentiul Rusiei, iar de acolo vor veni cherestele ieftine şi alte produse ale solului ru­sesc

Pentru înfăptuirea neîfjtârz'afă a acestei linii de mare în*emiătate politică economică pentru Ruşi, a int vf-nit consorţiul internaţional ai bancherilor û\n P„rsburg precum şi ba ica ruso-asiatic?, pi:n . d îa dbpoz ; ţ ie capitalul necesar

construcţîunel care apoi se va amortiza din ve­niturile ce le va realiza această cale ferată.

S'a dat o atât de mare importanţă acestei che­stiuni, în cât la 1 Sept. un ucaz imperial ordoni să se înceapă studiul şi efectuarea planurilor pen­tru linia Petersburg-KanetPodolsk Hotin, până la graniţa românească.

Cu realizarea acestei linii se scurtează foarte mult drumul dintre Odesa, Kiew, Moscova şi Petersburg, iar diplomaţii speră că Rusia să re­capete vechiul loc în inima Slavilor deia sud.

P»£f,e g r â n ç î o r dits Âr{>du!-Noa

26 Nov. 1910. Vremea este foarte îmbucurătoare pentru sămănă-

turi. Lucrările întîrziate de-acum vor putea fi sfîrşite. Preţul bucatelor a scăzut.

S'a тіаііаі azi

£î3.n 1500 адш. . . 1 0 2 0 - 10 5* ars «ara. , , , —. 7 — «SPăi mro. , , 7.30— 7 49 І9ШІ ЕПШ , , . 6.60— 6'T0 îvîpasol *00 mm. . 4 50— 4 60

Preţurile sunt socotite în coroane şi după 50 de chilograme.

Rsdactor responsabil ? ШЫ O k i / g l a . * Tribuna* Institut tipografie, N lch t a şi Qom.

Dentiat român in -A.глхі. f I R G I L M U I T E A N Szabadság-tér Nr. 3. Lângă farm. Rozsnyay.

Dinţi artificiali în cauciuc delà 4 cor. în sus. Coroane de dinţi în aur 24 cor. Dinţi cu şurub in aur şi pla­tină 20 cor. Poduri în aur şl aluminium, cari nu se pot scoate din gură, în preţ cât se poate de moderat şi în rate. lunare. — — — Garantă până la 10 ani. Reparaturi la pieze făcute de mine se eîeptuiesc gratis. Celor din provincie se efepfuiesc lucrările în aceeaşi zi.

De Y â n z a r e sau de arândat delà 1 Ianuarie 1911 este fosta proprietate a defunctului advocat I. Popa de 7 Jug. catast. situată lângă parcul oraşului Mediaş, for­mând un trup, compus din vie, grădină de pomi fructiferi, parc şi pădure cu villa, 4 camere, bucătărie, grajd, şopron, pivniţă etc. A se adresa D-lui Victor Roman Strada Romană 187, Bucureşti.

L o c deschis*) Declaratiune.

înainte cu un an am primit deia Csutak Ká­roly întreprinderea de pompe funebre. Eu atunci plătisem tot lui Csutak Károly şi de atunci dsa nu mai avea nici o legătură cu întreprinderea. In timpul acesta Csutak Károly a murit şi văduva lui acum încasează pe calea judecăroriei preten-siuniie cu cari, probabil, unii i-ar fi datorat băr­batului ei. Creditorii de-atunci ai lui Csutak Ká­ró y sunt de credinţă că eu i-aş fi împrocesuat şi din cauza aceasta ei încontinuu îmi fac imputări. Dreptaceea avizezi cu stimă, că pretensiunile vă­duvei Csutak pe mine nu mă privesc, şi eu nu împrocesuez pe creditorii pretinşi; ai Iui Csutak, dar nici că am dreptul a face aceasta.

Aceasta m'am simţit dator a-o face pentru a apăra bunul nume al intreprinderei mele. Adu­când acestea spre cunoştinţă on. public, sunt Arad, la 27 Nov. 1910. Cu deosebită stimă

Varga Imre proprietar, intr. pomp. funebre.

*) Pentru cele cuprinse la rubrica aceasta nu pri-1 meşte răspundere Redacţia.

Sit. 245 — 1910

Dare de samă şi mulţămită publică. La petrecerea de vară aranjată în 13 august

st. n. prin tinerimea academică română din Şom-cuta mare şi jur, din taxele de intrare după bi­lete a incurs suma de 220 cor. iar din supra-solviri 41 cor. 20 fii aşadară venitul brut total a fost suma de 261 cor. 20 fii.

Spesele total au făcut suma de 183 cor. 41 fii. Résulta deci un venit curat de 77 cor. 7Q fii. Suprasolvirile au incurs deia următorii P. T.

Dnii: Atanasiu Mateiu 1, Ioan Andreica 2, Vasile Birle 2, Familia Anca 2, Niculae Butean 1, Vasi-liu Butean 2, Stefan Ghete 1, Vasiliu Şchiop 1, Vasillu Pop 5, Ioan Rognean 1, Familia Tamás 2, Oeorge Vane 1, Alex Nilvan 1, Paul Miclea 2, Oeorge Lengyel 1, Hirsch Ignácz 1, Hegedűs István 1, D. Calinescu 4 şi Dr. S. Butean 1 cor. Joan Ghe{e 8 cor, Augustm Pop 60 fii., iosií Nistor 60 fil.

Venitul curat a fost destinat pentru ajutorarea inundaţilor din Banat şi biserica gr. cath. din loc, tare venit sa şi trimis Ia locu! destinaţiunei.

Primească l Onor. Dni contribuent şi pe a-ceasta cale expresiunea mulţămiiei noastre în numele întregului comitet şi acelor ajutoraţi.

Causa că acest comput s'a întârziat cu publi­carea e, că membrii locali ai comitetului de şi che­maţi prin subscrisul la calcul—nu sau presentat.

Şomcutamare 23 Noemvrie 1Q10 Dr. Simeon Butean

p:eşedinte

Cele mai bune

le pregăteşte :

urmaşul lui Leutwyler F. E. ! B m d a p e s t a , V l I , % Strada Práter Nr. 9 .

lf Щ - Execută şi invenţluni. -P í e t " c u r e i l t

V 1 Prospect '^ЩШ — l a dorinţă gratui t . —

WÈk Acei cari se r o r provoca la ziarul Tr ibuna primesc favor.

^Щіі - Fondat în anul 1891. -

Obiecte mai potrivite pentru cumpărare de Crăciun

se pot căpăta la

întreprinderea industriala Âradană pentru executarea albiturilor

(Âradi fehérnemű készítő iparvállalat) Strada Weit zer János

ia zidirea cea nouă a şcolei de fete.

Gămăşi pentru femei delà 2 cor. în sus Halate pentru femei „ 2 „ „ „ Pantaloni „ 1*50 „ „ — Telefon pentru oraş şi comitat 651. —

Rogâud binevoitorul sprijin al onor. public sunt cu stimă

Freimann Lipót, proprietarul intrepdnűerei ind (istr. aradane pentra executarea albiturilor.

ANUNŢ. XJrx tînAr român, notar diplo­mat, cauftâ, un post stat>il la vre-un institut românesc. Adresa la admi­nistraţia ziarului »Tribuna« din Arad. —

Pag. 9

E H pom é ® I n f o r m a ţ i i . Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am ho­tărît să deschid i a Sstiapesía un

birou de informaţi i şi AgeiîtiâFâ B o m â t j e a s e ă , Orice informaţie relativ la petiţiile îna­intate la ministerii şi la alte foruri, orice | informaţii comerciale şi în general în j orice cauză dau în restimp de 2—3 j zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile j în modul cel mai cinstit. Urgitez rezol- * virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu referentul causei şi rog resolvire favo- j rabilă. Fac totfelul de mijlociri corner- j ciale şi comande. Preţuri moderate, j serviciu prompt, informaţii detailate. j

La aviz aştept la gară. — —- |

L> O t a r i t i , Budapes ta , I B u d a p e s t , La jos u tca N o . 141. EIî 10 I

se cautâ un sodal (calfă) pentru modă femeiască

Ofertele să se trimeată firmei : L e s g j e l Tss tvérek , Aî&û.

kl DURERI ?

I. După cât ştiu Elsa fluidul lui Feiler alină du­rerile, le vindecă şi alungă slăbirea, vindecă re­pede şi sigur reuma, boala de nervi, junghiuri, dureri, influenţă, răceli, durere de cap, dinţi şi de şale, cârceieli dureri de ochi, m graenă şi alte dureri cari nu sunt amintite aici. Fluidul Eisa al lui Feiler are efect neîntrecut la răgu-şeală, guturai, dureri pe piept şi gât, şi a orga­nelor respiratorii şi a tuturor boalelor contrase din răceala. E veritabil numai dacă fiecare sticlă poarta numele Iui FELLER. 12 sticle mici sau 6 duble ori 2 speciale costă franco 5 cor.

II. Mai aducem apoi Ia cunoştinţă că mii de oa­meni folosesc cu rezultat admirabil hapurile Elsa-Rebarbara contra pertnrbaţiiior stomacale, sgâr-ciurilor, lipsei de apetit, arsuri de rinichi, nomat, indispoziţie, biazare, lipsă de scaun, dureri de cecum şi alte perturbaţii a organelor de mistuire, 6 eut i 4 cor. Să ne păzim însă de imitaţii şi să facem comandele act pe adresa

Eugen Y. Feiler, farmacist în Stubica C e я r a i a 122 (cott. Agram).

La proprietarul Ioan Popescu în Magyarád se află d e v â n z a r e în cvant mare şi mic:

9ІП 1Г4 de Măderat.

m h s u s i nou

„ I A N E R " cremă neunsuroasl Cel mai nou pro­duct higienic pentru curăţirea părului şi înfrumsejarea lui. înlătură petele gal-bine, bubele prici­nuite de înfierbân-ţeli, sgrăbunţe şi alte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mal eu succes. 1 teglă 1 coroană.

ІЯПРГ" nilrfră E n o n P ! u s u l t r a pudrei. Bună Ia „Mirul Uliul d, baluri, saloane şi de zilnic folos, care acopere încreţurue şi e cu totul nestricăcioasă. Ія culorile : roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„Ianer" săpun 1 bucată £0 fileri.

„Ianer" pastă pentru dinţi 1 doză, 1 cor.

„Ianer" apă pentru gură S S Ä i d 5 S geii bureţeşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă cor. 1-60; jumătate sticlă, 80 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr roţei şi contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri

ï o n û f " п л т о г І З pertru creşterea părului. 1 te-„IdilCi pUllldUd giă 4 coroane.

„Ianer" Yăpseală pentru păr S O E S T S m blor.d părul sur şl cărunt. Nereuşita colorii e e schi să La comande să se noteze că părul încărunţit în ce cobare să se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi în timp scurt, în băl, auriu, părul blond, roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor.

Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. — Telefon 476.

Pentru înconjurarea cootrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" teşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmacia .,Maria ajutătoare" a lui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

e m m ш в m

Ptizsa János cojocar In

NagyYárad, Zöldfa-passage Nr. 9. Se recomandă ca măiestru perfect în.ru prepararea tuturor artichlor aparţinătoare acestei branşe precum :

gulere prepara tive, gu lere boa , m a n ş o a n e (muff) in executare mo­dernă şi după cel mai elegant gust. Blane şl tocuri d e pic ioare , e tc

Reparaturile se execută p r o m p t

S

а в в в в в в и

pe Ipotecă, pe i peszîm oficianţi

mijloceşte

andor A M A D,

r . Weimer Мпов Ш»

» T K 1 B D N A « nr 245 — im

Sch imbare de l o c a l i Sch imbare de local !

B E R E G S Z A S Z Y L A J O S Mànar de modă pentru domni şi dame şi-a schimbat localul din pi iţa Peştelui

nr. 13, în strada Deák Ferencz 3 2 (casa Sarlót). = = = = =

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public ci primesc, orice comande de blănărie, prefaceri, re* paraturii îngrijiri peste vară, pe lângă preţurile cele ma moderate. Cerând sprijinul on. public» rămân cu distiusă stimă:

Beregszászy Lajos, blănar.

Atelier artistic pentru fotografii

E. D A JKOVITS, SAS.

Favor extraordinar începând cu azi.

6 buc. fotografii matte format cabinet 12 Cor. • 6 buc. fotografii matte format Y i z i t . . 6 Cor.

Fotografii esecutate splendid pe pânză tot atât Pentru fotografiile de nuntă, cadrul gratuit.

l e m şi Numai calitate bună. suc. EMMER FERENCZ

Marca lanf. W e l s m a y v F e r e n c z

1 i m i ş o a r a , centra, strada Hunyadi

I Magazin de mobile

K U N S C H AM T A L tâmplar de edificii şi mobile

NAGYENYED, Rozsa-utca. (Vis-à-vis de case comitatului.)

I

I Primeşte orice lncrări de edificaţii. Are q în depozit aranjamente complete pentru I odăi, lucrate în atelierul propria în cel I mai modern stil, delà cele mai ieftine până g Ia cele mai bune, după planuri proprii I sau la comandă. — Pentru lucrările mele § primesc garanţia cea mai exiremă. Mare I a sor t iment de m o b i l e de a lamă şl fler, I deasemenea şi fotoli i .

Cea mai veche prăvălie de maşini de că ta t ş biciclete din Ungaria-de-end.

Disting înTimişoan Ia axai 1891 en murea medalie - de argint. •

Fondat I a 1880.

Reinhold Z O L L E R

FEH ÉRTEM PLOi Sehilîergasse S>

lungit „Burg*.

îşi recomand» • n . public e b

l»e fi provincie marele sau atelier ш е hanlc unde se repară tot felul de m * ş t e ? de c u s u t şi b i c i c l e t e . Ţine w depozit tot-felul de gramofoai ie şi plăci . Tine în deposit cele mat bune biciclete noi, maşini deonsnt şi obiecte de casă şi industrie, aşa d. e. părţi singuratice de ma­

şini şi biciclete. Preţnri moderate Servicior pomt.

Fabricaţie din ţară prima calitate! Sfoboare de sârmă

tari şti trainice! In atenţia architecţi-

lor, agrono­milor, pro­prietarilor

de vii, p.viie grădini, te­renuri de vî-nàtoare etc.

P É C S I H E N R I K fabrică pentru Împletituri de sârmă

BUDAPESTA, VI., Aréna ut 126 sz. Tt lefon 1 2 0 - 8 9 . — - — Telefon 120-89 . Trimit şi instalez împletituri de sârmă pentru ma­şini, împletituri de oscilat, stoboare pentru case şi

vile, împreună cu uşi şi porţi puternice.

! ! Cele m a l f rumoase rafale ! ! Preţuri ieftine ! Preţuri Ieftine !

Mai furnizez: ciururi pentru cernut prund, coş-niţe pentru nisip, burlane pentru schintei, coş-niţe pentru nutreţ, botniţe pentru boi şl sto­

ruri pentru fereşti de orice mărime.

:: Lista şl prospecte de preţuri se trimit gratis, :: a ş a :

Ш 245 - 1910 *Т R I B U N A* Рщ II

mehanic

Braşov—Brassó Hosszú-utca No. 27.

Rc.otuaridă m atenţiunea onor. public din loc şi jur

marele său atelier mehanic a anjn în Braşov, H o s s z ú utca 2 7 , unde se efeptuiesc toî-felul da lucrări atingă-toare în aceasta branş5, precum :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaducte,

p e lângă preţurile cele шаі convenabile şi exec- ţie so lda $i punctuală.

' 4

turnătorie, fabrică de clopote şi metal, arao-jată pe motor de vapor

ş « s s u r « « A « B s a e e s m w ^ i f S Ä а^зяг» aüSL POIISlSt ІЗ 184Qa s i a t l a 1 8 9 Ö o u <?<ѳ#* m a . 1 ю . » , г « ' е а е с І я ь И е d e e t a t ,

C n g a r a n ţ i e p e m a i m u l ţ i a n i ş i p e l â n g ă c e l e m a i f a ­

v o r a b i l e c o n d i ţ i i d e p l ă t i r e — r e c o m e n d ă c l o p o t e l e s a l e

c u p a t e n t ă c e s . ş i r e g . i n v e s t i e p r o p r i e , c e r i s a a v a n t a j u l

c ă f a ţ ă c u o r i - c e a l t e c l o p o t e l a t u r n a r e a u n u i ş i a c e l u i a ş i

t a r e ş i c a s u n e t a d â n c — s e f a c e o e c o n o m i e < k 2 0 — 3 0 % l a g r e u t a t e a m e t a l u l u i . R e c o m a n d ă t o t o d a t ă c l o p o t e d e i e r

ce s e p o t î n v â r t i ş i p o s t a m e n t e d e f e r , prin a c ă r o r î n t r e ­

b u i n ţ a r e c l o p o t e l e s e p o t s c u î l d e e r e p a î c h i a r ş i cele m a i

m a r i c l o p o t e s e p o t t r a g e f ă r ă е й se c l a i i n î t u r n u l R e ­

c o m a n d ă a p o i t r a n s f o r m a r e a c l c p o t d o r vechi m c o r o a n ă

d e f e r , c e s e p o a t e î n v â r t i c u m ş i turnarea d i ' . ) n o u a c l o ­

p o t e l o r v e c h i - s a u s c h i r a c a r e s l o r c u c l o p o î g n o u ă p e

>» « W S

2 *

k а<* lângă o suprasoivire neînsemnată. L i s t e de p r e ţ u r i şi ев flustr&ţtaBl

аогііШ* ш- trimit g ? a t І s.

văpsltor de haine, curăţ î tor chi­mie, broder ie , şl institut pent ru spălatul rufelor cu aburï , în ALBA IULIA • G y u l a f e h é r v á r . Széchenyi-u. (lingă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi clopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără ч le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

! С Д Я Ш Н І de 1 rine

63 Cele mai fru­moase cântăreţe moderne ce cântă

Ф zina şi la lamina. Cântăreaţă ttnără 4, 5 fl. an 5, 6, 8, 10 fl. Renumitele «ana-Seifert si verzi delà 10 fl. în sus.

Quătosre t, 2, 3 şi 4 fl., dnpă soia. flatalog de preţuri despre papagal, ? pasări irapsmarine măi- I maţe şi câini Âe soia se ţ

Ф capătă înainte trimiţând 20 fil. Féntra | " ! ajungerea comandelor la loo îa viaţă so І

garantează. — Co r,andere вѳ pot faae la f

D I Ó S Z E 6 H Y és Társa, \ Oradea-mare-Nagyvárad. I

Cea nil mare prăvălie de animale din U n g a r i a . î

M a u t n e r R . o | Mi au sosit r rin o cumpărare favo- Ш rabilă articlii de ieftlnătate senzaţio- Ш nală pe cari le vând cu preţuri nemai Ш pomenit de ieftine şi anums : barchetari Ф fine, stofe, voaluri, deiinuri, saphire e n g l e z e , w chifon, pânze, canavaţ, mssaie şi covoare pe Ф pat Linuri engieze pentru costume, ftofa Ф engleza bărbăteşti cu jumătate preţul, co- Ш voare şi alţi artfclii In branşa aceasta. Pânze Ф veritabile de Rumburg рч jumătate preţ. — Ш

Păvăl ia este deschisă dimineaţa deia 7-12, d. a. delà 2—7Ѵг Ц

І Bazarul ieftin alui M A U T N E R R. Arad, S 15. *

Zaharie Bârsas :

Impresii : de Teatru dinArdeal (10 fileri porto)

: Se poate că­păta la Librăria Tribunei Arad.

SZATMÁRI K O I P A R G Y A R ^ , H A R K Á N Y I E D B

sculptor şl pietrar* în N É M E T I ,

yrzztbfr Cccrări : Jeaipiurl ?i шовшеніе, altare s i e r r a t ^ b w f o i w , grilaje, bazinuri, statute, rugi, fô^P^ <rs<i, pietre w\n гаошШ, et«, ele. Clasa arhitectonică : Canouri, mau solee, podiţii, — — scări balustrade, pavagii ş. a. — — Clasa de morărit. Pietre d e moară franceze, rîjniţi — — pentru sămânţă şi sare, tocile etc. — — Numai lucrări de gust şi execuţie specială, pe lângă — — preţurile cele mai convenabile . — — Se fac g r a t u i t desenări, reservându-se dreptul de — proprietate. - Vă rog să fiţi atenţi la firmă. —

E u g e n L i e b l i c h fotograf -

Sibi iu—Nagyszeben—Hermanstadt Erzsébet u. No 56 (casa proprie).

= Execu tă foifslul йш i coane a r t i s t i ce . — Г*1 ret i n гл í i p i <e, icoane simple, mici şi până la mărime naturală. JF*iotvii-i renumite în oleu în toată mărimea, după orice fotografie mică. Fotografiarea copi iilor executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. ===== Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate ===== fotografia chiar şi pe timp ploios. = = = = ^ Preţuri moderate . Cu des lu ş i r i s e r v e s c .

Telefon p o n t r a oraş şi comitat 'лтг. 318. — A t e l i e r u l в%?Фтіт1 d e F ® p & F a . t

« a l r« . ' - î v n - s r s i t c s ï f l n « « 3 :

Temesvár-Jószefváret f Вопяаж-а< 14«. Primeşte tot-felul de reparări şi transformarea mo­toarelor cu benzin, gaz şi uleiu b r u t , absorbitoare de gaz, l o c o K o b i l e cu benzin şi uleiu b r a t şl Arh-puri p. trierat Bastimente cu benzin, pumpe-motor. Maşină de fabricat ghiaţă. Montări specialiste de mori cu preţuri moderate, precum şi reparări de automobile, bastimente şi biciciete-motor. Depozit de articlii tehnici. Fitile magnetice. Unsori. Material de condensafíune. Arzătoare cu acetilén. Materbl pentru instalări cu electricitate. Cereţi catalog de preţuri şl prospect gratuit. —- Serviciu conştiiaţios — Tefefon pentru oraş fi cemitat Nrul 818. —

Pag. 12. • T R I B U N A . Nr. 245 — 1010

Ministerul Finanţelor. Direcţiunea Comptabii ltăţel Genera le

a S a t u l u i şl a Datoriei Publice. Datoria Publică.

Nr. 1012C8. 3 Noemvrie 1910.

P u b l i c a t i u n e . A 44-a tragere Ia sorţi a titlurilor de rentă

4n/o amotibilă din 1889, împrumutul intern de Lei 32,500.000 se va efectua în ziua de 1/14 Decemvrie 1010, era 10 a. m. în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiunilor stabilite prin regu­lamentul publicat în » Monitorul Oficial « Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri în valoare nominală de Lei 323.200 în proporţia următoare:

32 titluri de câte 5.000 Lei 160.000 159 » » > 1.000 » 159.000 42 » » » 100 > 4.200

233 titluri cu valoare no­minală de Lei 323.200

Publicul este rugat a asista la tragere. Directorul Comptabilităţii Gen. a Statului şi a Datoriei Publice.

D. Vbrovlcî .

Р й ш а b ă c ă n i e : din Oradea-Mare. :

Mihai Petrovicm ~ ş'a ітшттиШ =

PRĂVĂLIA DE COLONIALE

m ŞI DELICATESE « » în edificiul „ B a z á r " strada principală (Rá-koez i -u t No 2) lângă prăvălia lui Huzella M.

гЩ. X 'âi l ï ï T Ï Ï T T Ï l T T Ï T Ï b j

- Timişoara -(Centru),

str. Takarékpénztár 4.

= Articole de coafură specială. = tv.Um,B.iKe f t Chignone, împleti-

v —*• wmm tun, turbane, plete, transformaţii, peru-

ce, bandouri.

Specialităţii de par­fumerie, garnituri

pentru curăţitul ma­nilor, noutăţi de

piepteni, orno şi an­trepozite pentru păr.

Щ Mare depozit în ar­ii ticoie de toaletă, ape

de păr, pudră. Primul sa lon pentru frizat, conservarea , ondularea, spălarea, culorarea şl curăţirea părului şi a mani lor din Ungaria de sud.

: F*reţ:vtf i moderate. : Comande prin poştă se efectuesc prompt. Preţ — — — curent gratis şi franco. — — —

CROITOR ROMÂN.

e

Am onoare a aduce Ia cunoştinţa onoraţilor domni, preoţi şi învăţători, precum şi întregului public român, că mi-am deschis în Pâncota (Pankota) Str. Principală o

croitorie modernă unde pregătesc tot-felul d e ha ine bărbăteşti , precum : saloane, sacouri, paltoane uşoare şi de iarnă, pardesiuri etc. Mai departe efeptuesc şi prenoesc: odăjdii bisericeşti precum: prapori, patrafiri, reveren/i ş a.

Rugând binevoitorul sprijin al on. public român, semnez m deosebită stimă:

Gheorghe Drăgălina, eroilor.

1 1

^ | aa Serviciu conştiinţiosl | вж ŞT

împrumuturi cu amortizaţic

şi împrumuturi pentru func­

ţionar, vinderea şi cumpărarea

de moşii şi parcelarea lor o

mijloceşte mai avantajos: =

Biroul de Intermedare :

S V i g L a j o s : Arad, Piaţa Árpád Nr. 5.

Telefon Nr. 671.

Horváth I st?án fabricant de instru­mente muzicale In

Budapesta, Rákoczi-ut 51. Recomandă pe lângă preţuri moderate

pianuri, cimbale, pia­nine, vi ol ini , flaute, h a r m o n i e s , precum şi tot-felul de instrumente muzicale. Preţul şcoalei Kulif-fay pentru învăţatul cimbalei 7 cor. Ţin în depozit piese româneşti pentru cimbală. Catalog (ilustrat) de preţuri la dorinţă se trimite gratis şi franco ВШ Д Ц Щ Ц Д И І І І И Ш Ш Д В Я І Д И Ш Ш Ш Ц М т і ж і I iu II I. I. II I. ii . . - w ^ ^ - . ^ ^ м ^ м ^ м ^ н ^ м ^ »

4P

I

!

M A G A Z I N D E MOBILE

tîmplar artistic pentru edificii si mobile, în Sibiiu -N.-szeben, Elisabetg. 20.

I là

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , biser ic i , magazine, b i rour i şi locuinţe , deasemenea pentru clădiri, lucrări în cel mai m o d e r n stil, pe lîngă liferare promptă preţuri moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.

I

-, Magazinul d e blănărie şi c&jocărle

H i e Ş t e f l e a Sibi iu—Nagyszeben, Grosser Ring No. 18.

îşi recomandă în atenţia on. public din localitate şi provincie bogatul asortl-mentă de lb nărie cu preţurile cele mai convenabile. Arti­cole de fabricaţie proprie; mantale de blană, blane de călătorie. — manşoane.boaie c ă c i u l i pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşîrea şi coliarea mantalelor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

ta

Fabrica de motoare À. G. din. Drezda.

Cea mai veche şi mai mare fa­brică de motoare din Germania.

Expedează renumitele motoare şi locomobile de benzin, ulelu brut, gaz şi petrolen precum şi moteare absorbitoare de gaztiri. —

NToutAţi neîntrecute. — Generator absorbi tor d e gazurl —

UNIVERSAL. Spesele de mânare şi puterea de cai costă numai

1 fii. pe ori. Reprezintat generali

Ignàcz Oellért « f c Budapesta, Teréz körút 41. — Telefon 12-91. Garantă deplină. — Condiţiuni favotabile de plată.

succesor

RESCH FERENCZ, atelier de maşini de cusut şi biciclete în TEMESVÁR, strada Merczi 4.

Are magazin de maşini de cusut P F A F F de toată mări­mea şi ca pre­ţurile moderate. Mare «sortiment

de Goarne. Preţurile se pot soiri şi în rate.

Gele mai noi Patefoane, fără schimbarea acului, pe lângă pretori convenabile.

I Talelon nr. 4S9. rr»ţ-eur»nt la, dorinţa, trimit* {gratuit.

Я В Ш В М П В Ш

Mr № — !QÎÔ. î П 1 Ѣ ü N Â « Pag. 18

Premiat «a medalia «ea aar-e ta exp. milenari dia BpesSa f j 1896.

T u r n a t o r i a d e c lopo te . — Fabrica de scann« de far penlra clopote, a lai

A N T 0 N I Ü N O V O T N Y Ä Sc reeomandă spre pregătirea clopotelor nou», precum la turnarea it nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo-aioase pe garanţie, de mai mulţi ani prevăzute cu adjnstări de fer bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel acutite de crepare, font recomanda- П Т П Б П Ф С Т І Г X TT I? T T17 d e d â n s u l i n" te cu deosebire ILUlUlILI U A U I U 1 Ь ventate şi pre­miate în mai multe rânduri, eari eunt provăsute în partea superioară — sa riolina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare msi volominoasă decât iele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg.este egal în ton cn un clopot de 461 kig. patentat după sistemuivechm. Se mai recomandă apre facerea seauaelor de fer bătut, de sire stă­tătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. Preturf-eurwite Ilustrate gratis.

OH! DOAMNE !

Mă 'năduşe afurisita de tusă.

In contra tusei, răguşelei şi flegmei s'a dovedit de cel mai bun mijloc

P a s t i l e l e - E g g e r cari nu strică apetitul şi au un gust excelent. — Praful une i cut i i 1 2 0 cor. « = m~ O c u t i e d e p r o b ă S O fileri.

Depozit principal ia:

farmacia « j M A D O R " gyógytár Budapest, VI., Váczikórut 17.

SÄ TRĂIASCĂ!

«Pastilele lui Eggert m'au vindecat îngrabă !

Se poate capătă în Arad la farmaciile: Berger Cyula, Földes Kelemen . H a u e r Lajos, Hajós Árpád' Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás Vojték Kálmán s. la drougende: Nestor Hanzu şi Vojték és W e i s z . - I n Gyorok la farm.: Maszmk Dán.el. - M . - P é c s k a : Adler Oy. Lajos-— O.-Pécska : Ioan Rocsin. — Simánd : Csiky Lukács. — Sikszon : Füredi Ede orok.

'Telefon 184. Premiat de mai multe-ori.

a I Timişioara-Elisabetln. — Temesvár Erzsébetváros. —

Recomandă ob iec ­tele sa l e foarte fru­moase şi solde d e t i n I c h i g i e r i e şi anume : v a n e d e s c ă 1 d a t, d e şezut S> pentru copii , — всаипѳ pentru scăldat Încălzitoare şi v a n e

Telefon 184,

Prima fabrică de ^ obiec te de metal ™ Hunyadi-u. nr. 14. d e scăldat dupa cel mai bun sistem (sistem

f iroprm) Lăzi pentru emne şi pentru căr­

buni şi alte obiecte de metal : precum em­bere, ulcioare şi căni. ЯВ Catalog de preţuri la dorinţa gratuit, ш

f

І o I Acoperi de casi

Apoi litere de tinichea şi de cositor, mscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei şi cn numele străzii, mărci şi firme de ţine. Conduct pentru apă, aranjări pentru — — baie şi c l o s e t e e n g l e z e eu neîntrecutul aparat „Temes". — —

Acoperi de case şi turnuri, globuri şi cruci. — Ucenici se primesa ou condiţinni foarte bune.

#

#

m

Motoare şvedeze pentru olei brut! (Brevetul lui Hirsch Frank,

Stockholm) în poziţie orizontală şi ver­

ticală. Maşini motorice ieftine şi sigure, se pot instala

oriunde. Motoare sistem Diesel.

Motoare cu gaz.

i o t o a r e cvi b e n z i n ă , în cea mai bună execuţie !

Execuţie promptă.

Siriiri Victor inginer tehnic diplomat,

fabricant de maşini agricole

Bpest, YL, Teréz-körut 21. Cereţi catalog.

m

Aduc la cunoştinţa on. public că mi-am mutat espătăria din Boros-Béni-tér No 2 la No 4, vis-à-vi de moara Széchenyi.

Vinuri curate, bucătă­rie gustoasă, în fie-care Vineri tocană de peşte, trebere şi rachiu de prună.

Roagă binev. sprijin

Égető Jánosné.

K L I N G E A N T A L pictor bisericesc şi de icoane sfinte tn

Nagyvárad, Szent János-u. 11.

Pregăteşte gratis tot felul de pla­

nuri pentru iconostase şi plafoane

: bisericeşti. " =

Ţine în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi duleie.

a

ealelor в%жЫ I E triat, — dar tn realitate adevărat oă tn vre­

mea de azi e bătătoare la ochi mulţimea acelor овшегіі, a căror sauge si sucuri trupeşti gunt atrofiate ei rari în urma uşurinţei din tinereţe çi prin deprinderi reîe şi-au sdruncinat sistemul ner­vos şi puterea spirituală. E timpul suprem ca acestei stări îngrozitoare să sn pană capăt. Tre-bue sa fle cineva care să dea tinerimei desluşiri binevoitoare, sincere şi amănunţite tn tot oe pri­veşte viaţa sexuală — trelilne să fle cineva căruia oamenii să-şi încredinţeze fără teamă, fără sfială sl cu Шсгеіѳге necazurile or secrete. Dar nu e In deajuns Insă a destăinui aceste necazuri ori şi cui, ci txebue să ne adresăm unui astfel de medio specialist, conştiincios, care ştie să dea asupra vieţii sfaturi bune sexuale şi ştie a ajuta şl ruor-burilor ce deja eventual există, atunci apoi va înceta existenţa boalelor secrete.

De o ( bemsre at&t de măreaţă şi p entra acest scop e Institutul renumit ta toată tara al Dr-nlui P*LOCZ, medio de spital, specialist, (Budapesta IV, Muz>-nin Kb'riit 13. unde pe lângă discreţia cea mai stricta, primeşte ori cine (atât bărbaţii cât şl femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale, unde sângele şi sucurile trupeşti ale bolnavelui se curăţă, nervii i-se Întăresc, tot organismul iuse eliberează de materiile de boală, chinurile sufleteşti i-se li­niştesc.

Fără contnrbarea cctspaţinnllor zilnice dr. PA-LOCZ vindecă deja de ani de zile repede şi ra­dical ou metodul sau propriu de vindecare, chiar şl cezurile ceie mei negleee, rasele sifiiioe boalele de ţeve, bsşică, nervi bl şira spinării, începuturile de confusle a minţei, urmările onaniei şi ale sifili­sului, erecţinnile de spaimă, slăbirea paterei băr­băteşti (impotenţa), vătămătunle, boalele de sânge, de piele şi toate boalele organelor sexuale fe­meieşti. Pentru femei e sală de aşteptare sepa­rată şi eşire separată. în сѳѳасѳ priveşte cura, depărtarea nu eete piedecă, căci dacă cineva , din orioe cauză, n'ar putea veni tn persoană, atunci i-se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (tn epistolă e de ajuns a se înlătură numai marca de răspuns). Limba română se vor­beşti perfect. După încheierea curei, epistolele se ard, ori la dorinţă se retrimit fle-cărula. Insti­tutul se îngrijeşte şl de medicamente speciale. Vizitele se primesc Începând delà 10 ore a. m. şi pană la 5 ore p. m. (Dumineca pană la ÎS ore a. m.) Adresa : Dr. PALOCZ, medic de spital, spe­cialist, Budapest, delà 1 Nov. IV., Múzeum körút 13.

Nr. Ш - M

Primul atelier ardeäeaa aranjat ea patere electrică ревігя явоЬіге» - pietrelor ţi fabrieft de pietrii momuaeutak — :

« E I S T E N B B E I N T A M Á S is T Á R S A Atelierul «entrai al magazinéi: KolOZSVáf, ВежвШЖ-tt. ЖѴ

Magazia de pietrii monumentale, fabricate proprii din I marmoră, labrador, granit, •icnit etc. Kolozsvár, Percncc József-űt 25.

fíiroul Centrait Nagyszeben, Fleischer gasse 17.

Fil ia le: Déva, Nagyvárad.

H u n v a l d G y u l a magazin de porţelanârie, articole de ar­

gint de china şi lampe. Kolozsvár, Kossuth fj|os-i. flr. 3 fc).

tproprie{ ecomsndá în atenţia

on. public din loca­litate şi provincie — magazinul său nou oasrtat cu articole de sticlărie, porcelan, argint de china şi lampe unde se găsesc obiecte de bu­cătărie şi sufragerie delà cele mai simple până la cele mai luesoase, din argint de china, apoi lampe de tavan pentru saloane şi sufragerii pe lângă preţuri moderate. Lucrări de edificaţie se efeptuesc cu acu­rateţa. Serviciu culant şi foarte punctual.

Abonaţi şi răspândiţi T R I B U N A ST**

7 t/w» À~L >< r* г

^ X' ~~~~ jj Expoziţia ganeralä din Paris 1900 ,.Grand Prix", 0

Restitutions-Fluiú de Kwizda-: -, + este apă de spălat caii, brevetată c.-reg. \M O sticlă costă 2 cor. şi 80 fii. - De 40 de ani se foloseşte în staulele de curte şi : •• ',• alergări, în grajdurile mai mari ale singu- . raticilor ca întăritor excelent, la înţepenirea muşchilor, etc. - La dresări are résultat minunat, căci dă cailor putere, sä biruie

mai multă muncă. - Numai având b eveta e veritabil Restitutions-Fluidul de Kwizda. Vigne-tele breveta şi lnvălişul s nt scutite prin lege. - Se capătă în toate farmaciile şi drogeriile. Catalog ilustrat gratis şi fr. Depozit pnnc :

E r o n * ТлЬ ѴшічЛъ farmacist, liferantul curţii ces. reg. austro-ungare, reg. ridlU JUil. AWUUd, române şi reg. Bulgare. Komeuburg bei Wien. - I.

Renumita fabrică, de automobile de motoare

THE CAMPBELL — furnisează cele mai resistent clădite —

motoare şi îîJiïi"*'

locomboüe gaz condensat. Cea mai sigura f *"~ , ^ ieftine, condiţiile mai ieftină şi 77 \ cele m ű avan-regulalä funcţio- ' { , * tajoase de plată nare. — Preţuri „ ,-~^J.^~.IKRJ Garanţie depună

Ag-r Btura gen<-> rolă :

Victor Korányi, Budapesta, VI., • m „L Str. Franz Liszt No. 9.

64, Telefon 64.

coloratură de h a i n e , curăf i tor ie c h i m i c ă , | şl maşină cu aburi de

spălat rufe albe în

ÜJ-SZENT-ANNA.

5^-X' "GR"

Colorez (văpeesc) şi curăţ chemic : totfelul de vestminte bărbăteşti, femeieşti şi copi­lăreşti, pardesii şi paltoane, în întregime fără nici o desfacere, stofe pentru mobile, per­dele, dantele, broderii, mănuşi, borangi-curi etc. In rufăria mea, adjustată bogat, se spală curat ca zăpada, fără materii mistuitoare, io deosebi gulere şi manşete, cămăşi băr­băteşti, etc., cari prin maşinele mele de călcat ajung la un lucia încât nu se pot deosebi de cele mai noui. — Comandele cu posta se expe­

diază punctual şi ca acurateţa.

Filiala în Arad, la IOSif Ştefan, Pe plata Tököly.

(In casa bisericii române).

JVlag-aseie ele articlii pentru biserici щ\ preoţi.

E

6» а S

в o. O

• M

U

COVICI A R A D , F o r r a y - u t c a N ru i 2,

Postavuri de reve­renzi, brîuri preo­ţeşti, roşii, vânate şi : : negre. : :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

n o u t ă ţ i l e d e t o a m n ă

în stofe, mătăsuri, delainuri, zeîjruri , creioane, batistnri şi multe alte articole cari nu se pot toate înşira.

Cea mai bogată ma­gazie în articli pen­tru sfintele biserici : şi preoţi :

Nr. 246 1910 » T R I B U N A« Pag. 1 5

Singura ocazie venita de a cumpăra, pentra negustori şi telali. Sa expediază şi privaţilor.

P e i i t m 16 G o f o a n e li 40-45 metri de diferite resturi

cari se compun :

din pânză albă, bună pentra rafăriela femei şi bărbaţi; resturi de zephire franţuzeşti, pentra cămăşi, blöze şi ha ine; Oxford pentra cămăşi de lucru băr­băteşti ; Chit, pentru şorţuri şi haine ; Canavas îa culori moderne, pentru îavelitori de pat ; flanele, calitatea I. pentru confecţiuni de dame şi domni. — Resturile sunt în lungime de 3—12 metri fără nici un greş şi păstrează culoarea, şi se pot întrebuinţa foarte bine. Cea mai mica cumpărătură e 40— 45 metri pentru 16 Cor. coalra ramburs. — —

Ckrşafuri fára e U S à t ï l r ë , gata, tivite, îa iâţims di? 150 cm. şi 2 2 5 cm. lungime, din in veri­tabil, buna pentru cele mai fine trusouri de mirese. 1 b l i e . 2 cor. 80 fii. Cea mai mică cumpfrare e de 6 bucăţi care зз trimit peîa^gă rambursa.

á t a n f i l l t l A l Sä nu sa confunde marfa delà H l ö î l U U ti Ö . m j n e c u c e a furnizată da con­curenţii mei, căci eu furnisez lucrurile cele mai bune, iar la caz că nu corespund, înapoiez imediat banii.

Toate comandele sunt a se adresa l a :

Tesătoria

M A J O R O S J Ó Z S E F = = z = ^ fii Ъ r i o í i « t cl o tr&sviri —

Lugoş, Str. Andrei Nr. 5. Magazia permanent de trăsuri noi şi — prefăcute. — Reparaturi şi o r i c e lucrări din ramul acesta se efeptuesc repede şi prompt. Lucru bun, serviciu so l id şi eonşt i inţ ios

Grădini * Parcuri transformează şi plănuieşte: Naţy Sándor, Arad,

I l l é s - u t e z a Mo. 6 6 . Cultivarea proprie a pomilor de lux — ş i a tufelor de ornament =====

Karl G. Sadler Bestercze, Spital-gasse 23. - ( l / i u g - A „ H o t e l R a h l i n g " / . -

Mare magazin de :

c i a s o r n i c e d e Ьшгапар din aur argint şi din nickel.

Oroloage de părete , deşteptătoare şi cu pendul. Articli de aur şi argint. | Àrticlii optici şi o c h e l a r i de — Eatenow. — Reparările a tot-felnl de arikli în branşa aceasta se efeptuesc eu eonştiintiozitate şi ca preturi moderate.

eia 9jf0 «T<S <t*o cfi* еѵэ ej/o s o 9jß ам к ? в^^^е^^^^е^^е^крвілб^віоцш efo

d u e t e . Cei ce doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze la antepriza Iui

Pi@h!ei* I gna tz , Cluj, S ^ é p - u . f. cunoscut atât în Budapes+a cum şi întreagă ţara. Telefon Nr. 779. ss Primeşte pelângă garanţie orice lucrări din acest ram ca Introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărmi şi scoale. — Specialist îa sonda]. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase ţinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit

Tsîefoa 6 7 0 - 5 7 9 . Telefon 670 -579 .

înainta de ce ti-ai fi cumpărat

l e m n e l e cereţi desluşiri asnpra preţului,

căci eu nu numai că

vînd cele mai ieftine

l e m n e d e f o c prima calitate

ci pentru un fiorin de stângen le şi tai cu fe« restrăul propriu circular.

Aşteptând binevoitorul sprijin, sant Ca deosebită stimă :

9 negustor de iemne în

Arad, Úvár-tér 10 (lângă pod) şi Teleky-ii 4,

ernne É foo măronţate expedez acasă.

Pag. 16 » T R 1 B U N A « Nr. 245 — Mie

шшшшшш A t e n f i i t t t e ! щ т

A SINGURUL INSTITUT DE ASIGURARE A

ARDELEAN

A

A A

Stf. frsnâdlei 5. S I B I Í U . Str. Ctafldlil 5 .

A A A

Recomandă Asigurări împotriva focului

pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mobile, etc. pe lângă premii recunoscute de cele mai ief­tine şi l a cele mai favorabile condiţii, cum şi

Asigurări asupra vieţii (pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr. cat. delà aşezămintele confesionale cu avantagii deose­bite), pe cazul morţii şi cu termin fix, cu plătire simplă sau dublă a capitalului ; asigurări de zestre (copii), pentru serviciul militar, şi asigurări pe spese de înmormântare, mai departe asigurări de accidente corporale, contra infracţiei (furt prin spargere) şi asigurări de pagube la apaducte.

MS" Prospecte în combinaţiunile cele mai va­riate se trimit şi se dau gratuit, ori ce informaţii în biurourile Direcţiunii, strada Cisnădiei Nr. 5 şi la toate agenru'ile.

Persoane versate în achisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul institutului în condiţii foarte favorabile.

i A A A

i

A A A A A A A

A A

Atenţ iune !

Prăvălie nouă în Arad. -ШШШШФѢ ^ La 1 Noiemvrie ат d o s » o H i t * pe Piaţa Audrássy-tér Ш No 20, lângă Hoteiul Central (Központi Szálloda) o

9 prăvălie de bijuterii şi ceasornice. Magazin, b o g ^ f i t tn n e s t e m a t e la b i ju te r i i d e

a u r şi a r g i n t şi l a o b i e c t e d e a r g i n t ve r i t ab i l d e C h i n a , astfei, eă pot satisface pe deplin şi cerinţelor celor mai delicate.

In a t e l i e ru l meu d e r e p a r a ţ i e se execută fca-te artistic tol-felui de obiecte In aceasta branşă, ciasornice şi se re-pareazâ şi transformează bijuterii etc.

Principial mea ea nrgăţător şi industriaş e : P r o m p t i t u ­d i n e , i e f t ină ta te şi î n c r e d e r e .

Sperez că mi 9 8 va da ocaziune, ca atât în privinţa pre­ţurilor cât şi a execniàrii de obiecte să conving on. public.

Cu deosebită stimă :

o

"O

m m m Б o

OQ SX И o 2. n CO £3 e—f "Ч s»

m m

F e l i n e i » S a m u , c'asornicar şi bijutier.

Atelier Häusler, Bistriţa—Bestercze.

<=> I « I C d C o :~<

c e s—.

JS3

* ö en

A t e l i e r u l H ä u s l e r existent de 26 de ani, aranjat de nou, în stilul cel

mai modern, se recomandă onoratului public pentru

Lucrări artistice în fotografie de portret.

Inroáriri fotografice până la mărime

naturală precum şi portretele în nlen.

Pastel acvarelle, cadouri de Crăciun şi

Anul-non, executate după orice fotografii.

Preţuri moderate. Chipuri durabile.

Decorat la mai multe expoziţii. C o m e n z i l e p e n t r u C i - â . e î i n a s A s s ö facă,

- . . — Э - 1 1 f \ F l M V > m v » » î f t . = ^

O "-f

c

c

3 ti

Co a r

o c

l i

i îngrijirea frumuseţii Сгѵта Oladys (No II) pentru folosirea de ziuă înălbeşte

Î 3 î u c i : ipada, o face moale catifelată şi lucioasă. Ea înlo-C u i s ţ i e ue minune chiar şi pudra. Preţul 2 coroane.

Efectul Cremei Oladys (No I) pentrn folosirea de noapte nu se arată imediat, însă după o folosinţă după câteva săp­tămâni ea are un efect plăcut şi natural asupra feţii, îndepăr­tând ori-ce pată şi necureţenie din faţă. Crema Oladis No 11. pentru folosirea de ziuă după o folosinţă scurtă între în pri­vinţa efectului orice mijloc cosmetic similar. Efectul deosebit al acestui cosmetic excelent constă în aceea, că despoaie pe neobservate suprafaţa urîtă a feţii şi îndepărtează petele şi aUe necuraţii din faţă, îi dă feţei o suprafaţă nouă.

Crema Gladys este cel mai mare duşman al petelor şi ne-curăţiilor de piele cauzate de soare şi de agitaţia aerului.

Preţul 2 cor. Preparator: Vig Béia, farmacie ia » împăratul jroman«, Budapesta, 11., Fő-utca 54. 111

P r ă v ă l i e N o u ă !

4 3 0 г • H

< k

\

G A Z M D E I

100 Unicul specialist în cadrare de icoane.

Arad, Strada Salacz Gyula No. 3.

în atelierul propriu efeptuiesc cu punctualitate încadrarea icoanelor. Primesc pe lângă preţurile cela mai moderate tot-felul de lucrări în branşa aceasta.

Lucrările de sticlărie le execut prompt. Rugând binevoitorul sprijin sunt

& s t a » , Freimann József.

f r ă v ă l i e IVouä!

i