constantin radulescu motru sufletul neamului nostru calitati bune si defecte 1910

C. RADULESCU-MOTRU

SURER HARM UCHCALITATI BUNE SI DEFECTE

ALBERT BAERBUCURESTI, STRADA NUMA-POMPILIU, 5--9

1910

ti

V.

,

S,

www.dacoromanica.ro

SUFLE TUL NEAMULUI NOSTRU :

CALITATI BUNE SI DEFECTE.

ldei dezvoltate in conferinta tinuti la Ateneul din Bucureqti, in zivade 21 Februarie 1910.

Daca pe seama unui neam ar fi s punem toate Ca-litatile bune i toate defectele pe cari le prezinta aceicari constituesc, i nu numai acei din prezent, ci iacei din trecut, caci drept este ca toti acetia consti-tuesc la olalta un neam, atunci sufletul neamului nos-tru ar fi eel mai variat mozaic, din cate se pot ima-gina. Nu este calitate buna, care sa nu fi impodobitvreodata sufletul unui roman, precum nu este defectcare sa nu fi fost sau s nu fie cand i cand In ace-la suflet: totalizarea defectelor ar fi oimpeticarire flra de sfarit. Dar sufletul unui neamnu este o simply totalizare de peticarii sufleteti, cieste el Insui o unitate care traete de sine prin ar-

it

calitatilor,i

www.dacoromanica.ro

4 C RADULESCU-MOTRU

monia functiunilor sale, intocmai cum tra.ete su-fletul fiecarui individ in parte. Sufletul neamului nos-tru s'a format ca o rezultanta din sufletele Romanilor,cari au trait i traesc; el 4i are firea sa proprie, pecare o putem explica din sufletele Romani lor, dar pecare nu o putem confunda cu firea vreunuia dintreacetia. El este in fiecare dintre noi, cu toate a-cestea este in afara de noi: noi ii imprumutam viataorganica, el ne da continuitatea i durata istorica; eleste chipul in care ne intrupam pentru ochii altorneamuri.

Cum insa sa deosebim i sa caracterizam un aasuflet, care este in noi i totui trilete in afara de noi ?Pe vecinul de langa tine it vezi i judeci dupa fap-tele sale i totui este aka de greu sa tii ce sufletare! Este crud i merge la biserica; este mincinos ipe buzele lui numai legea adevarul! Adeseori oviata intreaga traeti cu el alaturi i tot nu ajungisa-1 cunoti sufletete! Dar sa mai cunoti sufletul unuineam intreg, din care to insuti faci parte! Cum al sate ridici peste amaraciunile tale personale, pentru avedea i calitati in afara de defecte; cum ai sa te ri-dici peste amorul tau propriu, pentru a vedea gi de-fecte in afara de calitati ?

Multe greutati sunt, negreit. Cu ce le poti inlatura.i pana la ce masura ? Cu putine ajutoare i pana la

eV, ---,

si

ii

si

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE SI DEFECTE 5

o mica masura. Le poti inlatura cu ajutorul experi-entii altora, experienta tradusa in proverbe i zicatoripopulare ; cu ajutorul experientii tale proprii i cu a-jutorul tiintei teoretice, tiinta sprijinita pe observa-tiunea comparata a aitor neamuri. Pana la ce masura?Pang la o masura foarte modesta. Drumul pe carepleci este putin batut; toti te banuesc i calauza nu aidecat iubirea to de adevar...

Cunotinta sufletului unui neam, cu desvaluirea ca-litatilor i defectelor acestuia, nu este o opera de pa-triotism, ci este o serioasa opera de tiinta. Aceastgcunotinta trebue sa o stabileti cu aceeai obiectivi-tate cu care stabileti on i ce alter cunotinta desprelumea fizica. Intentia bung ce vei fi avand de a-ti preamarl neamul nu are ce cauta aici. Cu atat mai putinare ce cauta aici i intentia cealalta de a-ti micoraneamul. Dupa ce cunotinta obiectiva este stabilita,patriotismul poate sa intervina; caci el ajuta sa se tra-ducer in fapta aceeace ratiunea ti-a impus ca o con-cluziune logica. Intai lumina mintii i pe urma foculaprins al patriotismului. La un drum pe intuneric, dealtmintreli, un foc on cat de aprins ar fi el, nu poatedecat sa te incalzeasca."; de luminat te lumineaza razastelei care scanteie in lumea cea rece a albastruluiceresc.

www.dacoromanica.ro

6 C. RADULESCU-MOTRU

I.

Nu este tar% in hotarele lumei civilizate in caregura lumeih, gura statulub) sa aiba mai multa trecereca in Cara noastra! Cele mai multe dintre convingerilenoastre sunt intemeiate pe svonul public, i numaifoarte putine pe dovezile adunate de not personal. Se

lumea zice* ; i daca lumea zice Romanul.individual luat, pare ca intelege ca.' tot aa trebuie sazica i el. Mai ales in lumea taraneasca gura satuluieste obaria tutulor convingerilor. In gura satului, serevarsa, negreit, gura lui Ion, gura lui Gheorghe, guralui Petre, i a altora, dar data ce acestea sunt varsateindividualitatea for s'a ters : gura satului > contopetepe toti taranii laolalta in acelai vad sufletesc. Si totaa i la ora, opiniuni personale foarte putine. ace zice

ace zice partiduh,

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE DEFECTE 7

toate oile laolalta. Cand un Roman sta la indoiala, fitisiguri ca el nu sta fiindca are o convingere personalsde aparat, ci fiindca nu Inca de partea carui grupsa se dea. Sa mearga dupa cum bate vantul din dreaptasau dupa cum bate cel din stanga ? Tata suprema luinelinite. Pentru risipirea acestei nelinite, sfortarea Ro-manului se indreapta in afar5, ca sa prinda cu urecheamai bine svonul, cel din urm5.; mai nici odata sfor-tarea nu merge inauntru, spre, forul cotWiintei.

Omul de caracter la Romani, nu este acela care esteconsecinte cu sine insui, ci acel care n'a eit din cu-vantul grupului, adica acela care a urmat totdeaunaclopotul turmei. De consequenta cu sine insui a gru-pului cine se intreaba ? Nu este vorba cum suns do-potul, ci dacii sung ; a sunat, ai fost prezinte, i etiRoman, atunci om de caracter.

Nu este tarn Cu oameni mai curagioi, ca tara noas-tra romaneasca. Romanii sunt eroi, dar cu deosebirecand sunt in grup. In front, la razboiu; in ceata, la re-voila ; in card, la van5.toare... curagiul Romanului nuare pereche. Iureprile dela asaltul Grivitei au ramaslegendare ; i tot aa tind sa devina legendare atacu-rile indrasnete din Drima' vara anului 1907. Dar Roma-nul izolat este bland ca i mielul. Cand ii bate din pi-cior cineva,- el tace. Aa a tacut i tace in fata celeidintai ciocoroade, data o vede imbracata altfel ca el.

BSI

tie

esti

www.dacoromanica.ro


,

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE BSI DEFECTE SI

giunea merge pang la evlavie. Sa poate ca el s uitepe Dumnezeul pgrintilor sgi ; pe A tot Putetnicul si

? 0 asa uitare este cu neputinta, mai alesca el nici n'a avut Inc h ocazia sa invete cine este a-cest Dumnezeu, A Tot Puternic si Izbgvitor ccn'ai invatat nu pop sg. uiti ; acesta este un adevgr preatiut. Romanul este religios, dar pe cats vreme vedepe toata lumea ca este religioasg. Rar exceppi la carereligiozitatea sg fie pornita din fundul inimei, de acolode unde porneste i sentimentul personalitatii...

Tot asa se petrece si cu nationalismul lui. Tot Ro-manul face parades cu sentimentele sale nationaliste.

Dar numai pang. la fapta. Fapta fiind a fiecgruia, a-dica individuals, cu ea inceteath si nationalismul. Dg-iunui Roman in manes toiagul apostolatului ca s pre-dice nationalismul... pentru altii, si el este imediat gatade drum. Va predica peste tot locul sfanta cauzg anationalismului ; va conjura pe top semenii sai ca sase trezeascg din amortire i sa-i cultive inima i min-tea cu sentimente si idei nationale ; va fi cel mai aprigsfatuitor de bine. Dar pang. la fa. pte. Pune pe acelaRoman &a faces o munca anumitil cu temeiu, si atuncilucrurile se schimbg. Daces este profesor, cu neputintasg-1 fad sg rgmang la catedra sa ; daces este mese-rias, la meseria sa ; daces este agricultor, la ogorul sgu...Fiecare sg codeste sg inceapg munca specials a pro-

Izbavitorul...

I Si

www.dacoromanica.ro


fesiunii sale panes ce mai intaiu nu tie pe toti Roma-nii treziti la nationalism, i pe toti gata sa InceapAmunca cea serioasa. Ca sA inceapa unul diva altul,nu-i vine nimanui in minte. Lasa sA incepem cu totii.Sa ne tim mai intai cu totii nationaliti, pe urmd vomincepe i cu fapte... Negreit la inceperea cu faptesunt mai multe dificultati de biruit ca la inceperea cuvorba ; dar deocamdatA scapa fiecare de munca. .Si aasuntem nationaliti. Un profesor care ii face datoriain mod contiincios ; un meseria priceput, un agricul-tor harnic, daces nu fac parades de nationalism, nu suntnationaliti ; in schimb toti perde-varA, can muncescpe apucate i cand- au gust, daces fac parades de na-tionalism, sunt nationaliti. Pe acetia din urma ii ctielumea x., ma rog, ca sunt nationaliti; pe cand

facipe cei-

l'alti nu; i lucru important este nu sa-ti datoriade cetatean, ci s to tie lumea ca eti nationalist...

Sa apuca Romanul cu greu de cate ceva, dar delasat se lases uor, zice proverbul. Mai exact ar fi insas se zica : sub influenta multimei, Romanul se apucade odce, dar cand este sA execute prin o faptA indi-viduala lucrul de care s'a apucat, atunci .se lasa de elfoarte uor. Nu este initiatiya pe care s'a nu o is Ro-manul in grup ! SA facem o coalA ? Sa facem i doua.SA facem o societate cu scopul acesta i acesta ? Safacem i mai multe ! Sa contribuim pentru a asigura

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE SI DEFECTS 11

mersul acestei i acestei institutiuni ? De ce nu ?contribuim. Dar cand vine randul fiecaruia sa puna inexecutie hotararea luata in grup, atunci fiecare amanape maine, sau se face nevazut. Cand se aduna din nougrupul, atunci incep recriminarile i noile hotaririEste ruine, Domnilor, trebue sa. incepem data! Pa-tria ii are ochii indreptati asupra noastra! Ne privescstrainii, rad strainii. Sa ne punem pe lucru. A douaLi aceeai indiferenta. In grup, i ca grup, fic,are sejudeca sever, foarte sever ; in parte, individual, fiecarese judeca foarte indulgent. Lasa sa inceapa ceilialti, Casa nu raman eu singurul pacalit ! Apoi ce sunt eu casa indrept lumea! Tata ultima ratio care impiedica ac-tivitatea fiecaruia.

Omul care ii are atentiunea indreptata asupra ac-tivitatii sale personale i tie sa pretuiasca virtutile dincare isvorate aceasta activitate, ateapta foarte putindela politica. Politica nu poate sa reformeze adanculsufletesc al unei societati, ci ea se marginete la schim-barile dela suprafata. 0 lege politica buna sporetenumai posibilitatga, faptelor bune, dar nu da i moti-varea acestor fapte; motivarea vine din sufletul indi-vidual. Din bogatia acestui suflet individual rasar Coatebunurile sociale: legile, moravurile, tiinta, arta i toatacultura soLietatii. Zara el, nimic nu se produce ; cum

SE

www.dacoromanica.ro


fara samanta nu poate rasari i firul de iarba, cu toateca atmosfera din prejurul lui ar fi in conditiunile celemai prielnice. Politica reg-uleaza numai conditiunile ex-terne ale vietii sociale, samanta faptelor sociale insa sta insufletul fiecarui cetacean. Fara calitatea acestei saman-te, nici un progres nu este cu putinta on cate legipolitice s'ar face...

Dar unde atentia nu este indreptata asupra activi-tatii personale, i unde lipsete contiinta valoarei su-fletului individual, acolo este natural sa stapaneascapolitica. De aceea Romanul este pasionat pentru

Pentru el politica este ca o bagheta magica princare totul se poate transforma ; fericirea neamului in-treg, ca i fericirea sa personala, poate fi adusa prinpolitica. (Daca a fi eu la guvern ; daca as face eulegeak, cum s'ar mai indrepta lucrurile ! Pentru Romanilucrurile nu se pot inch-epta decat prin lege. Fiecare dintrenoi are ca suprema ambitiune sa faca uel putin o lege.Activitatea sa proprie nu este unul sa o tie dirige cumtrebue ; dar fiecare totui vrea sa faca o lege princare sa dirigeze activitatea tuturor. Toti ateapta man-tuirea de la actiunea poporului intreg-. Tata ce trebuesa facem noi, Romanii> ; data cum este mai bine pen-tru neamul nostru ; i nici ()data : iata ce trebue safac eu, Ton sau Gheorghe >, iata ce este bine pentruactivitatea mea. Cand Romanul se desparte de grup

po-litica.

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULU1 NOSTRU : CALITATI BUNS SI DEFECTE 13

si se priveste ca persoana aparte, atunci este totdea-una consumator ; ca producator nici ()data nu are acestcuraj, Cand este consumator, atunci el, bine Inteles, catoata lumea vietuitoare, este individualist ; dar ca pro-,ducator de bunuri el asteapta totdeztuna s vad'a cefac altii pentru ca sa inceapa si dansul. Dana nimeninu incepe, nu incepe nici dansul. Cele mai energisesfaturi nu rausesc sa-i clatine rutina si sa-1 indreptespre intreprinderi individuale.

Si totusi rasar din cand in cand si intreprinden in-dividuale ! Sunt cativa industriasi rornani, cativa

intreprinzatori romani... Sunt, negresit, dar cuun suflet cu totul special, adica cu totul deosebit -desufletul unui industrial sau a unui capitalist din tarileapusene. Sufletul industriasului de aiurea, este stapanitde frigurile muncii inventive si de riscul luptei; in su-fletul industriasului roman gasim desfasurandu-se abi-litatea politicianului. Profitul capitalistului roman pro-vine de cele mai multe on din maiestria cu care a-cesta aserveste bugetul Statului. Capitalistul romannu are nici odata incredere in fortele lui individuale:ci ca si cel mai sarac dintre compatriotii sai, el sebizue pe protectia Statului, exclusiv pe protectia Sta-tului.

Profesiunea care atrage mai mult pe roman esteaceea care nu-1 prea desparte de multime. Lui ii place

taliti

www.dacoromanica.ro

1 C. RADULESCUMOTRU

sa se simta in mijlocul multimei, sa vorbeasca sit sa seajute cu multimea. Specularea fortelor naturei prin in-dustrie sit comert, el o intreprinde numai in cazul celrat]. adica daca nu poate fi functionar, avocat sau po-litician. Cand are talent, el ramane la avocatura si lapoliticianism, adica la specularea concetatenilor sai. Inaceasta din urrna profesiune, sufletul Romanulai castigao energie neintrecuta. Cel mai anonim dintre anonimiintrat in politica devine dinteodata om mare*. Sicum toti Romanii au ravna sa ajute sit sa indrumezeneamul, tara este coplesita. de oameni marl*. Nu maistie neamul pe cine sa urmeze. Mare a devenit siIon, mare a devenit sit Gheorghe, mare a devenit sitPetre... S'a zapacit aproape neamul, ca prea are multioameni marib!

II

Preocupat de ce vor zice altii ; usurelnic cand aresa is hotariri sub influenta multimei; religios si natio-nalist de ochii altora, si in genere totdeauna cu pri-virea atintita la ce vor face altii, Romanul pare dar atrait sufleteste mai mutt cu o constiinta de grup, decatcu o constiinta a sa personala. In constiinta grupuluiisi gaseste dansul pe deagataipana sit cele mai intimemotive ale vietii sale zilnice. Casa lui este facuta dupaobiceiul romanesc si nu dupa gustul sau personal;

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU CALITATI BUNE $I DEFECTE 1b

masa lui de asemenea; haina lui, de asemeni; panamormantul parintilor sat de asemeni. Romanul nif cautasa-si apropie natura externs cu gandul de a o trans-forms si a o diferentia dupa caracterul persoanei sale,persoana sa nu cere dela natura diferentieri speciale,ci ea se multumeste cu acelea pe cari le-a dobanditobiceiul neamului. Fiecare 10 face casa ca lumea;mananca 'ca lumea; se imbraca ca lumea';ca du-mea alba,si se ingroapa ca lumea. Cine ar facealtfel, ar face .ca nelutnea; si aceasta ar fi cea maimare crima. Fixarea personalitatii sale nu o cauta Ro-manul nici in timp, precum nu o cauta nici in spatiu.Romani can sa-si scrie biografia; sau Romani cari saeternizeze in piatra sau metal clipitele vremei, suntfoarte rari. Ei traesc de zeci de secole Tanga munti depiatra, cu toate acestea piatra muntilor a ramas culuciul ei natural, cu luciul pe care i 1 -a dat ploaiavantul, farce s3 sufere vre-o atingere de mans roma-neasca. Romanul, cand a avut cate ceva de pastrat,1-a increglintat lumei. El si-a varsat focul inimei in-tee, inima tot ca si a lui, si a evitat totdeauna sa steade vorba cu sine insusi, sau sa-si sape gandul pe pia-tra sau metal. Lumea chemata tie gandul estelumea cu care el sta de vorba; lumea cu care el poatecants, juca munci impreuna; este lumea vizibila lui$i care ii absoarbe cu desavarsire individualitatea.

:

i

i

i

si

www.dacoromanica.ro


Dar cu aceste insusiri, nu realizeaza el oare, Roma-nul, idealul pe care gasim foarte des propagat invremea din urma, idealul solidaritatil?

In adevar, la ce tinde idealul solidaritatii sociale ?La armonizarea sufletelor individuale iriteun suflet alsocietatii intregi; la ridicarea intereselor de grup de-asupra intereselor pur personale.. Romanul, dupa cumam vazut insa, aproape ca-si are sufletul individualabsorbit in sufletul grupului. Nu reprezinta el asa darintrt.parea idealului solidaritatii ?

Departe de asa ceva. Romanul este tot asa de pu-tin un bun solidarist, cum si membrul unei societatiprimitive comuniste, este un bun socialist. Pentru acorespunde idealului de solidaritate sociala, i-ar maitrebui Romanului constiinta sacrificiului persoanei sale,apoi vointa de a face un asemenea sacrificiu; si el nuare nici una, nici alta. El are un suflet gregar, i a-tata tot. Prin suflet gregar sociologia intelege alt-ceva decat un suflet solidar. Solidaritatea este operasacrificiului constient,este ultima veriga in inaltareamorala a vointei, pe cand gregarismub este o stareimpusa de imprejurari si de traditie. Solidaritatea estetinta spre care se indreapta cultura; gregarismUl poatefi anterior on carei culturi, si unii sociologi pretind'chiar ca el este totdeauna anterior culturei.

Unitatea sufleteasca care se stabileste intre toti

it

si

www.dacoromanica.ro

UFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE DEFECTE 17

membrii unei societaiti prin gregarism, este cu desa-varOre de alta natures ca aceea care se stabilete prinsolidaritate. Gregarismul se produce prin imitatiune,pe cand solidaritatea prin incordarea stapanirea desine. 0 societate cu suflet cgregan nu opune imita-tiunii un obstacol; membrii ei avand sufletele pu-tin diferentiate, lases drum liber imitatiunii, i aceastase intinde dela o margine la alta a tariff, pe cand osocietate cu suflete diferentiate opune imitatiunii rezis-tenta, iar unitatea intre membrii ei nu se poate do-handl decat prin sacrificiul voit al persoanei fie-caruia. Gregarismul este o armonie a sufletelot=, do-bandita pasiv, aproape mecanic;solidaritatea este oarmonie cucerita prin lupta omului cu sine insai, prinrecunoWerea altora, dupes ce fiecare cunoscut pesine. Este o mare deosebire intre gregarism i soli-daritate.

Dar cu aceasta nu vrem s intelegem ca starea degregarism este o stare plina de pacate, i de care unpopor trebue s se ruineze. Gregarismul este o stareobinuita la toate popoarele tinere, cari n'au avut oca-ziunea sa se cultive mai adanc din cauza tineretei lor ;i de tinerete nu are sa se ruineze nimeni. Ruinosar fi cand poporul nostru ar mai pastra starea de gre-garism i dupes ce ar inceta sa fie un popor tanar.

Toate caracterele inirate mai sus sunt aa dar ca

nici

SI

si

www.dacoromanica.ro


racterele sufletului nostru gregar... Jmitam ca oile fap-tele din jurul nostru, i nu aratam o energie decat candsuntem in grup. La razboi ne luptam voinicete, fiindcaacolo suntem umar la umar, dar la munca profesionalasuntem neglijenti, fiindca aci fie-care este lasat pe sea-ma datoriei sale proprii. N'avem curajul pa'rerilor noas-tre, cand este sa ni le aparam fiecare in parte, darsuntem poporul cel mai susceptibil, cand este sa ne.rostim in grup, i ca grup. Ne aprindem uor ca unfoc de paie, dar ne i trece uor aprinderea, cum trece

focul de paie, fiindca sufletele noastre luate in partesunt prea putin personale ca s5 opuna rezistenta, idata ele aprinse au prea putin substrat propriu ca s5nu sa. se i stings uor. Din cauza aceasta trecem foarteadesea prin adevarate crize sufleteti. La fiecare doi-.trei ani avem cate o criza nationalists de un caracterdeosebit. Aci ne afirmam nationalismul amenintand peBulgari, aci pe Greci, aci pe Evrei, aci pe Unguri, acipe Austriaci... Este destul un gest dintr'o parte i unbun agitator care sa ne trezeasca, pentru ca imediatsa ne vedem tarati inteun curent nationalist. ceeace este mai trist este. ca mai totdeauna gestul provo-cator este exploatat, pe rand, de cate unul dintre pre-supuii notri dumani. Evreul /tie imbie sa uram pegrec, grecul pe evreu, austriacul pe ungur, ungurulpe austriac ; totdeauna, dupa vorba batraneasca, not ne

Bi

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE $1 DEFECTE 19

facem coada de topor pentru a lovi in cineva. Dacasufletul nostru, ar fi mai putin gregar, noi am fi maiconsecinti in idealurile noastre nationaliste, si mai alesin dusmaniile noastre. Prea plecam des cu rasboiulsfant in contra neamurilor straine. Prea ne aprindemusor. Ar fi bine sa ne dam ceva ragaz inainte de apleca cu nationalismul nostru in contra cuiva. Sa ju-decam mai de aproape pe evreul care ne imbie s u-ram pe grec, si la randul sau s judecam si pe grec,sau pe acela care se trage din greci, care ne imbiesa uram pe evreu. S iubim uram dupa cum cerefirea noastra personals de Romani, iar nu sa servimintduna drept coada de topor pentru fapta patimasa acelui dintai excentric. Sa ne iubim neamul fimsolidari la sacrificii, dar inainte de toate sa fim, fiecaredintre noi, cineva. Sacrificiul exists, cand ca-1 fa-cem turmele de oi, can se arunca prin imitatiune inapa si se ineaca, nu fac nici un sacrificiu, fiindca elenu stiu ce fac.

III

Gregarismul sufletesc a fost insa in trecut pentruneamul romanesc cea mai nimerita arms de lupta !Fara acest gregarism nu s'ar fi putut mentine uni-tatea limbei si a bisericei. Fara el, organizarea

ar fi fost chiar mai divizata de cum a fost. Gre-

qtim

ai sa

ai sa

po-litica

www.dacoromanica.ro


garismul a oprit diferentiarea personalitatilor i cu a-ceasta a culturei, dar in schimb, el 'ne-a pastrat intre-gimea neamului a slabei culturi romaneti cata era..Asa este, far'a indoiala. In imprejura'rile vitrege princare a trecut neamul nostru, gregarismul sufletesc afost o binecuvantare pentru noi. Prin forta imitatiuniine-am tinut la o lalta i am rezistat contra celor ce neamenintau din toate partile.-Am avut virtutile grupului,i nu pe acelea ale personalitatii, dar pentru trecutulnostru asa era bine. Tineri, ca popor, trebuia maiintaiu s ne formam deprinderi mecanice, sa dobandiminstincte. Gregarismul a fost expresiunea acestora ; prinel am isbutit sa. traim. Am trait ca. grup. judecandgreutatile prin cari am trecut, este bine sa ne multu-mim i cu atat.

Dar pentru viitor? Pentru viitor, lucrurile se schimba.Gregarismul sufletesc care ne-a fost de mare ajutor intrecut, de aci inainte neTpoate fi foarte stricator. Incontra pericolelor, prin cari treceam in trecut, el nearma; in contra pericolelor ce ni se pregatesc in vii-tor, el ne desarmeaza.

In adevar, intre lumea de alta data i lumea de acumo mare schimbare s'a produs, o schimbare care facegregarismul din ce in ce mai in9til, i in schimb carecere o cat mai intensa diferentiare de apitudini decaractere intre membrii unei societati. Aceasta schim-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE DEFECTE 21

bare consists in insemnatatea pe care a dobandit'o luptaeconomics in determinarea existentei i progresuluistatelor moderne. In lumea veche, lupta economics nuera pe primul plan, cum este astazi. Astazi, aceasta luptanu numai ca este pe primul plan in launtru vieteicarui stat, prin urmare la noi, dar este pe primulplan i in viata politica international. Acei can voiescsa traiasca i s prospere, urmeaza sa se conforme no-ilor conditiuni de viata politica, urmeaza doban-deasca virtutile pe can le cere hipta economics. aciizbanda se cucerete altfel ca in lupta cu armele. Inlupta cu armele,i cu deosebire in lupta de altadatkexercitiul mecanic i imitatiunea in grup erau la baza ce-lor mai indispensabile virtutipe cand in lupta economicsmoderns exercitiul mecanic i imitatiunea nu ajuta aproa-pe la nimic. Eroul razboinic de alter data cunotea de si-gur incordarea sufleteasca, caci fara de aceasta n'ar fiputut invinge, dar cunotea aceasta incordare sub infati-area ei intermitenta, adica cu isbucniri violente i curestimpuri de pauza, de adeva'rat vagabondagiu sufle-tesc, pe cand cuceritorul din lupta economics de astazinu cunoate, nu trebue sa cunoasca de cat incordareacontinua i uniforms. Perna s vina momentul tragical primejdiei, eroul razboinic putea sa-i exerciteze in-uirile de dragul paradei, pe cand cuceritorului eco-nomic nu-i este dat s cunoasca niciodata dragostea

i

i

$1

sa.si

www.dacoromanica.ro


paradei. Fiecare insusire sufleteasca a lui este un capitalcare trebue pus in valoare la momentul cand trebue, adicain mod neintrerupt. Eroul timpurilor moderne are, cuun cuvant, un suflet nou fats de eroul timpurilor vechi.

Noi, Romanii, nu avem insa acest suflet nou. Deaceea toate deceptiunile noastre. Noi voim sa ne a-propiem bunurile culturale, pe cari le vedem la popoa-rele din apus, cu aceleasi insusiri sufletesti cu cari re-useam odata ass de bine sa ne strecuram prin impre-jurarile vitrege din trecut. Voim sa invingem pe stra-ini in comert industrie ; voim sa trim o viata po-litica cu regim parlamentar, voim sa avem o culturaa noastra originals, pastrandu-ne cu toate acestea de-prinderile vechi de suflete gregare. In loc de a neprezinta in lupta cea noun ca individualitati puternice,diferentiate dupa aptitudini, ne prezintam slabi si cu ap-titudini la fel. Suntem toti mesteri de gura raj defapta.

Apoi sufletul cel nou nu ni-1 pregateste nici scoala, nicibiserica. Scopul scoalei noastre este ca toti copiii Ro-manilor sa iasa cu aceiasi mentalitate, invatand totiaceleasi lucruri, par'ca n'am avea din nastere o men-talitate destuf de uniforms! De asemenea scopul bi-sericei. Citirea personals a credinciosului in timpul cattine slujba preotului care ar contribui la inputinarea nu-marului analfabetilor ar arunca in sufletul credinciosi-

i

i

i

i

i

i

www.dacoromanica.ro

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU : CALITATI BUNE $1 DEFECTE 23

for deprinderea reflectarii personale, rezultate caris'au obtinut aiurea, la not este un obiceiu kacticatnumai de straini. Cand cineva 11 va propune are safie acuzat ca turbura ordinea in biserica. In serviciulbisericii noastre trebue sa.' nu se dea de loc ocazie in-dividualizarii suflefeti ! S asculte toata lumea, la preot,adica.' sa nu reflecteze personal nici unul !

Dar asupra institutiunilor noastre ar fi multe de spus...Deocamdata incheiem. Poate vom reveni asupra forcu alai. ocazie.

Ce trebue sa. facem ? este o intrebare, al carei ras-puns nu voiu sa-1 Incep aci. Consideratiunile de maisus nadajduiesc insa ca raspund la cealalta intrebare :ce trebue sa nu facem ?

Raspuhsul la aceasta de a doua intrebare este totuiindrumarea necesara pentru Kasirea raspunsultii la ceadintaiu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

constantin radulescu motru sufletul neamului nostru calitati bune si defecte 1910

Documents