Poşta, salvată de la desfiinţare! Reorganizarea Poştei Române a is-

cat un mare scandal în toată ţara, mai ales în mediul rural, unde multe dintre oficiile poştale au fost puse pe lista neagră şi destinate a fi închise. Cum era de aşteptat, comuna Beba Veche, „prea mică” şi „prea departe” de saloanele de la centru pe unde se iau deciziile, a fost şi ea trecută prin-tre cele ce urmau să fie închise. De tot! Adică toţi locuitorii care ar fi avut nevoie de servicii poştale, mai ales pensia şi corespondenţa, ar fi urmat să meargă, pe cheltuiala lor, până la Dudeştii Vechi!

În faţa unei situaţii atât de nedrepte, primarul Ioan Bohancanu n-a stat cu mâinile în sân şi, deşi nu face parte dintre atribuţiile sale, cine altcineva să ia apărarea comunei în faţa unor decizii deja luate şi cu mare impact asupra oamenilor? Acesta a inter-venit la factorii decizie judeţeni, cărpra le-a explicat că tocmai pentru că Beba Veche e aşa departe, nu se poate ca Poşta să fie complet închisă şi nu se poate ca la peste 1500 de oameni să se întrerupă serviciul. Cu greu şi cu numeroase petiţii, prima-rul a reuşit într-un final să susţină punctul de vedere şi astfel s-a ajuns la o soluţie de compromis.

BEBA VECHEAstfel s-a decis ca la Beba Veche să rămână o singură persoană angajată care va face atât plata pensiilor, alocaţiilor şi altor beneficii băneşti, cât şi serviciul de poştaş, de dis-tribuire a corespondenței, în satul Beba Veche. „Condiţiile de aici sunt puţin mai speciale pentru că persoa-nei rămase i s-a impus să desfăşoare munca de agenţie în locuinţa proprie şi să îşi plătească singură utilităţile.

Poşta Română nu va mai ţine deschis localul şi nu va mai plăti utilităţile”, explică primarul.

De acum înainte, serviciul poştal la Beba Veche va fi deservit doar de către doamna Biban Sabina, urmând ca din toamna viitoare să treacă în administrarea doamnei Florea Flo-rina, care va reveni atunci din conce-diul de maternitate.

CLĂDIREA POŞTEI INTRĂ ÎN PROPRIETATEA PRIMĂRIEIÎn aceste condiţii, primarul Bohan-canu şi-a asumat preluarea aces-tor cheltuieli şi a obţinut din par-tea Poştei Române retrocedarea integrală către primărie a imobi-lului în care a funcţionat până acum agenţia.

„Noi deţineam jumătate din clădire, dar pentru că ei nu au mai avut bani să plătească pentru sediu, i-am con-vins să ne cedeze nouă partea lor şi

să ne ocupăm noi de întreţinerea lo-calului”, a mai spus primarul. „Decât să se închidă de tot, mai bine ne ocupăm noi de asigurarea condiţiilor necesare. Noi vom plăti utilităţile şi pentru că acum suntem propri-etari 100% putem să renovăm toată clădirea şi să o valorificăm”, mai spune primarul. Cu alte cuvine, tot răul spre bine, în-trucât agenţia se afla în stare jalnică, iar acum primăria va putea să facă un sediu modern unde să funcţioneze nu doar poşta ci, eventual, şi alte ser-vicii sociale.

POŞTA CHERESTUR FUNCŢIONEAZĂ DIN NOU Şi la Cherestur şi Pordeanu, oamenii au fost foarte preocupaţi de soarta agenţiei. Aceasta a fost deja închisă şi tot prin implicarea domnului pri-mar s-a reuşit redeschiderea ei. Ea va continua să funcţioneze, fiind deservită ca şi în trecut de doamna Kocsis Tereza.

CURIERULde BEBA VECHE

Anul V • Nr 10 (64) • octombrie 2013 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Pensia vine pe card

Pentru a veni în sprijinul pension-arilor, primarul Ioan Bohancanu a căutat o soluţie pentru aceia din-tre ei care au dorit să primească pensia pe card. Din discuţiile cu reprezentanţii mai multor bănci, doar BRD şi Raiffeisen Bank s-au arătat dispuse să se deplaseze per-

sonal în comuna noastră pentru a le carduri pensionarilor doritori. „Este un avantaj pentru cei care vor să primească banii în siguranţă”, spune primarul. Cardurile sunt ataşate de un cont bancar, unde banii necheltuiţi se adună mai uşor.

BANCOMAT LA BEBA VECHE?Pentru a uşura ridicarea banilor, ce trebuie făcută la Sânnicolau Mare, primarul a încercat să convingă băncile să deschidă un bancomat la Beba Veche, însă s-a lovit de condiţii inacceptabile, cum ar fi trecerea tuturor cetăţenilor la acea bancă, pe motiv că altfel nu se justifică investiţia. „Nu putem face asta, fiecare îşi alege banca la care doreşte. Dacă vor dori să deschidă un bancomat aici, noi îi sprijinim cât putem, dar mai mult nu putem face”, a mai spus primarul.

Start la concursul “Cea mai frumoasă casă”!Dragi bebeni, cherestureni şi

pordeneni! Aşa cum am promis, reluăm concursul pentru desemnar-ea celor mai frumoase case din co-muna noastră, pentru care toată lumea este aşteptată să participe! Fie că aveţi casa mare şi cu multe acareturi, mică dar cochetă, nou-nouţă sau foarte veche, cu toţii puteţi câştiga premiul cel mare dacă veţi dovedi că a voastră este cea mai mândră dintre gospodării!

CE PUTEŢI CÂŞTIGA?• primăria pune la bătaie 3 premii consistente: locul I – 5 milioane de lei vechi, locul II – 3 milioane, locul III – 2 milioane.

CINE PARTICIPĂ?• bebenii se întrec cu bebenii, aşa că pentru ei se vor da premii separate. Cheresturenii şi pordenenii se vor în-trece separat, premiile fiind aceleaşi.

CE TREBUIE SĂ FACEŢI SĂ CÂŢTIGAŢI?• să vă aranjaţi spaţiul din faţa casei cum puteţi mai bine, să daţi o mână de var pe faţadă, să fiţi atenţi la de-talii şi să vă faceţi cât mai atractivă „cartea de vizită”!

CÂND SE ALEG CÂŞTIGĂTORII?• concursul se încheie în data de 1 decembrie, iar câştigătorii vor fi

anunţaţi în cadrul programului or-ganizat cu ocazia Zilei Naţionale a României.

4 ani de la înfiinţarea serviciului de salubritate

Curierul vă prezintă pe scurt o ra-diografie a principalelor servicii de

utilitate publică: salubritate, apă şi ilu-minat public.

Serviciul de salubritate a fost înfiinţat în vara anului 2009 şi la 4 ani de când funcţionează, acesta a intrat în obişnuinţa cetăţenilor, devenind absolut indispensabil. În tot acest timp şi-a dovedit eficienţa pe deplin. Munţii de gunoaie care înconjurau localitatea noastră au devenit isto-rie. În urmă cu patru ani, gunoaie de tot felul erau aruncate la întâmplare, prin şanţuri, canale, pe stradă. Toate acestea au dispărut aproape în totali-tate. Oamenii au înţeles în marea lor majoritate că acest serviciu este în sprijinul lor.

GROPILE DE GUNOI SUNT ISTORIEÎn paralel, primăria a făcut mari efor-turi pentru a închide gropile de gu-noi, iar în primii ani, deşi se dăduse

interdicţie, noi gropi de gunoaie apăreau peste noapte. Acum, fostele gropi de gunoi sunt istorie. Deasupra lor sunt acum islazuri iar pământul s-a înţelenit. Mai mult, un aspect pe care oamenii l-au înţeles foarte bine este că molozurile se duc în mod civilizat la punctul de colect-are stabilit de primărie.

CE NU ARUNCĂM LA GUNOI?Dacă în general se respectă regula care spune că nu se aruncă resturi vegetale la gunoi, există şi excepţii. De aceea dorim să atragem atenţia că ne aflăm în lunile de toamnă, când frunzele cad din copaci şi că acestea trebuie adunate din gospodărie şi sub nicio formă nu trebuie să fie in-troduse în saci menajeri de gunoi. Acestea trebuie adunate, transfor-

mate în compost şi împrăştiate pe teren pe post de îngrăşământ natu-ral. De asemenea, molozul se duce doar în spaţiul special amenajat de primărie.

CÂT PLĂTIM PENTRU RIDICAREA GUNOIULUI?Circa 80% din gospodăriile din comună îşi plătesc cu regularitate taxa de salu-britate. Avantajul este că taxa de la Beba Veche este printre cele mai mici din judeţ, deşi suntem cei mai departe de depozitul de la Ghizela. Astfel, se plătesc 12 lei pe familia de până la 4 persoane şi de 18 lei pentru familiile de peste 5 persoane. Pentru primărie, costurile sunt cu totul altele. Factura lunară achitată firmei de salubri-tate Pop Expres este de 3.720 lei iar pentru groapa de gunoi deţinută de Retim Service alţi 1.373 lei pe lună! În total sunt peste 5.000 de lei ce trebuie plătiţi chiar dacă se strânge mai puţin din taxa de salubritate. Ca de obicei, există şi „clienţii fideli” ai primăriei care nu plătesc. Mai mult, sunt persoane care în ciuda tutu-ror apelurilor făcute până acum de primăriei, nu au plătit niciodată gu-noiul. Pentru aceştia nu există decât soluţia executării silite.

CONDIŢII PENTRU FIRMEAgenţii economici plătesc la metru cub, conform contractului. Ei sunt invitaţi ca în cel mai scurt timp să încheie contracte cu firma de salu-britate şi sunt obligaţi să îşi cumpere pubele speciale. Dacă nu fac acest lucru până la sfârşitul anului, de la 1 ianuarie 2014 nu vor mai primi de Primărie autorizaţie de funcţionare.

MAI DEPARTE, ÎNCOTRO?După patru ani, serviciul de salubri-tate a ajuns să funcționeze bine, însă acum se întrevăd şi perspective de îmbunătăţire.

DE LA SACI MENAJERI LA PUBELEUrmătorul pas este ca fiecare

gospodărie să aibă o pubelă proprie, pen-

tru că acum colect-area se face în saci me-najeri. Primarul spune că nu sunt bani pentru asta şi îi îndeamnă pe cei care îşi permit să îşi achiziţioneze sin-

guri pubele. „În măsura în care bugetul ne va permite, vom încerca în următorii ani să dotăm gospodăriile cu pubele, care sunt mai încăpătoare şi mai uşor de ma-nevrat”, spune primarul, în timp ce câteva gospodării au făcut deja pasul şi au achiziţionat propriile pubele.

Preţul unei europubele noi de 120 litri la magazinele din Timişoara este în jurul a 120-150 lei, o pubelă de 60 litri ajunge la 50 de lei iar una de 240 litri costă circa 200 lei.

COLECTAREA SELECTIVĂUn alt obiectiv avut în vedere este implementarea graduală a colectării selective. Asta înseamnă că cel puţin într-o primă etapă să se separe plasti-cul de restul gunoiului, urmând apoi hârtia şi cartonul, metalele, lemnul şi sticla. „Vom fi obligaţi de lege să trecem la colectarea selectivă. Pen-tru a ne dota cu toate cele necesare, avem nevoie de o sumă consistentă şi pentru asta vrem să depunem proiecte pentru a atrage fonduri de mediu”, spune primarul.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Ajutoarele de la Uniunea Europeană

Primăria Beba Veche a distribuit mare parte din ajutoarele de la Uni-unea Europeană. Este vorba de opt produse: făină de grâu, ulei, zacuscă, roşii în bulion, miere de albine, zahăr, paste făinoase, ulei şi conserve de carne. Abia jumătate din canti-tatea totală a fost primită, urmând ca restul să sosească în perioada următoare. „De aceste ajutoare beneficiază 74 de pensionari cu pensii de până la 400 de lei pe lună, 36 de persoane cu handicap grav şi accentuat, 5 şomeri şi 23 de beneficiari de ajutor social”, a de-clarat doamna Veronica Sfetcu, de la biroul social din cadrul Primăriei Beba Veche. Guvernul a modificat condiţiile de acordare a ajutoarelor de la Uniunea Europeană, astfel că, începând cu acest an, pensionarii cu pensii de peste 400 lei nu mai au dreptul la acestea. A fost şi ca-zul câtorva pensionari din comuna noastră, nemulţumiţi că pentru câteva zeci de lei la pensie peste acest prag nu au mai primit aju-toare. „Este o situaţie cam penibilă, dar asta spune legea. Listele sunt făcute de către Consiliul Judeţean Timiş, în baza informaţiilor de la Casa de Pensii. Noi doar dis-tribuim ajutoarele şi nu avem cum să modificăm lista cu beneficiari”, explică primarul. În ţară au existat cazuri de pensionari cu pensii de 399 lei care au primit ajutorul şi de alţii cu pensie de 400 de lei care nu l-au primit.

Încălzire la bisericăÎn nenumărate rânduri, credincioşii care s-au adunat pe timp de iarnă la biserica ortodoxă din Beba Veche s-au plâns de frig, sobele existente fiind foarte vechi şi insuficiente pentru a face faţă spaţiului mare din interior. Din această cauză, per-soanele foarte în vârstă, cei care suferă de diferite afecţiuni sau părinţii cu copii, preferă să rămână acasă decât să participe la slujbă. La propunerea părintelui paroh, domnul primar a făcut un efort suplimentar şi a preluat problema în sarcina sa. Astfel, el s-a ocupat de achiziţionarea unei sobe de teracotă şi de instalarea acesteia. Condiţiile în perioada anotimpu-lui rece vor fi mult mai bune iar credincioșii se vor putea aduna cu plăcere la biserică, indiferent de anotimp.

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Consilier decăzut din drepturi

Începând cu data de 11 octombrie 2013, Consiliul Local Beba Veche funcţionează cu numai 10 consilie-ri. Acest lucru a fost cauzat de pier-derea mandatului de către doam-na consilier Crăciun Meda (PPDD). Pentru că nu s-a prezentat la ul-timele patru şedinţe, consecutiv, conform legii, ea şi-a pierdut man-datul de consilier. Colegii săi au luat act de absenţa acesteia şi de încetarea mandatului şi au solici-tat partidului din care aceasta face parte, să nominalizeze un alt con-silier. Următoarea persoană aflată pe lista PPDD este domnul Căpăţ Gheorghe. Solicitat să preia postul rămas liber, acesta şi-a exprimat dorinţa de a nu fi investit în această funcţie. Potrivit procedurii, dacă următorul aflat pe listă declină mandatul, se merge în continuare cu următoarea persoană. Astfel, s-a trecut la numărul trei de pe lista PPDD, domnul Velişca Vasile, însă pentru a fi validat, acesta trebuie să primească întâi acceptul filialei judeţene a PPDD. Se pare însă că, partidul domnului Dan a întâmpi-nat dificultăţi pentru că nimeni de la sediul din Timişoara nu a trimis confirmarea domnului Velişca. Aşa că, până la clarificare situaţiei interne din această formaţiune politică, postul de consilier de la Beba Veche rămâne vacant.

AgriculturăNe aflăm pe ultima sută de metri cu lucrările agricole, iar până acum cea mai mare parte a producţiei de floarea soarelui a fist adunată, la fel şi la porumb. Producţia medie se ridică la 2.000 de kg la hectarul de floarea soarelui şi de 5-6 tone la porumb. Se poate spune că sunt producţii bunicele, dar din punct de vedere financiar ele nu reușesc să acopere cheltuielile făcute până acum. Astfel, preţul la floarea soare-lui s-a situat în jurul valorii de 1-1,1 lei/kg, iar la porumb de 0,45 lei/kg. Prețurile la culturile de prăşitoare sunt la jumătate faţă de toamna trecută. Lucrul îmbucurător este că s-a semănat deja circa 80% din suprafeţele cu grâu, orz şi orzoaică, şi din perioada 15-16 octombrie a plouat, cantităţile de precipitaţie ajungând la 20 litri/metru pătrat. Ploaia a fost de bun augur şi creează premisele unei producţii de cereale mai bune anul viitor. Însă, până atunci, obstacolele pe care agricultorii vor trebui să le depăşească sunt mari şi numer-oase…

Iluminatul public, un sistem de succes

Unul dintre serviciile care funcţionează ireproşabil în

comuna noastră este iluminatul public. Pentru a înţelege mai bine secretul din spatele acestui succes, vă prezentăm câteva amănunte im-portante.

SISTEM MODERN ŞI EFICIENTÎn primul rând, ceea ce face diferenţa este faptul că primăria a investit la momentul potrivit în renovarea şi

retehnologizarea sistemului de ilu-minat. Stâlpii acoperă toate zonele comunei iar sistemul porneşte şi se opreşte automat, fără să fie nevoie de o persoană angajată să se ocupe de acest lucru. De asemenea, sunt eliminate perioadele de suprapu-nere cu lumina naturală de afară, aşa că se fac economii substanţiale faţă de modul în care funcţiona în trecut.

MENTENANŢĂ PERMANENTĂNu în ultimul rând, pentru ca totul să meargă bine, Primăria a încheiat un contract cu o firmă privată serioasă care se ocupă de revizia lunară a sis-temului şi schimbarea lămpilor de-fecte.

FACTURĂ LA CURENT„Cetăţenii trebuie să înţeleagă că taxele şi impozitele plătite la timp

înseamnă servicii publice de calitate. Acestea costă totuşi destul de mult. Vă dau un exemplu, în luna august, factura la iluminatul stradal a fost de 3.542 lei. Dar pe timp de iarnă, când noaptea e mai lungă, factura este mai mare”, explică primarul.

INVESTIŢII DE VIITOREl are de gând ca pe viitor să înlocuiască toate becurile cu unele de ultimă generaţie, mult mai eco-logice şi mai economice. „Acum nu putem, costurile sunt prea mari şi nu ne permitem, dar ne propunem să găsim şi alte surse de finanţare”, spune primarul. În acest fel, factura la curent ar scădea substanţial. Actu-alele sisteme cu becuri LED consumă şi de 10 ori mai puţin curent decât becurile normale, însă sunt foarte scumpe.

Apa potabilă nu este pe gratis!

Acesta este mesajul pe care primăria vrea să îl transmită cetăţenilor şi în special celor care nu şi-au mai plătit taxa de furnizare a apei potabile. Iar pentru că mulţi cetăţeni nu sunt lămuriţi cu privire la funcţionarea sistemului de alimentare cu apă, vă facem o scurtă prezentare a acestuia.

CÂT COSTĂ APA?Pe scurt, apa de la Beba Veche pro-vine din pânzele de apă freatică din subteran. De aici este pompată la suprafaţă şi introdusă în reţea, unde trebuie să aibă o presiune constantă. Funcţionarea pompelor costă bani, la fel şi repararea şi întreţinerea lor. Astfel, numai în luna august a acestui an, hidrofoarele au consumat curent în valoare de 4.968 lei! Pe lângă acest cost, adăugaţi şi suma de 1.812 lei plătită către Direcţia Ape Banat ca taxă pentru folosirea acestei ape, precum şi contravaloarea pieselor de schimb şi a reparaţiilor periodice. Aceşti bani sunt asiguraţi din taxa

plătită de consumatori, iar dacă o gospodărie întârzie sau nu plăteşte, primăria trebuie să ia bani din în altă parte şi să acopere gaura din buget. Când datoriile cetăţenilor se adună, se creează blocaje în alte domenii.

DEBRANŞĂRI PENTRU RĂU PLATNICIÎn acest moment, încasările la apă sunt de circa 85%, dar mai există persoane care nu vor să plătească şi adeseori desconsideră person-alul primăriei. „Îşi plătesc curentul sau cablul, care sunt la privat, dar la primărie nu vor să plătească apa”, spune primarul. „Însă vremea promi-siunilor a trecut şi se vor lua măsuri. Există o vorbă în popor: „ulciorul nu merge de multe ori la apă”. Cine nu binevoieşte să plătească cu lunile, va fi debranşat de la reţea”, mai spune acesta.

SISTEME NOIAnalizând istoricul alimentării cu apă

în comuna noastră, se poate observa că toate cele trei sate au sisteme de alimentare noi. Lungimea conducte-lor este de 25 km, din care aproxi-mativ 17 km la Beba Veche, 6 km la Cherestur şi 2 km la Pordeanu. Beba Veche dispune de 2 foraje, iar Cheres-tur şi Pordeanu câte unul de fiecare. Fiecare sat are o gospodărie de apă. Partea bună este că primăria a reuşit să tragă apă către absolut toate gospodăriile şi să instaleze contoare pentru toţi consumatorii. Astfel se re-duce risipa şi fiecare plăteşte atât cât consumă.

EPURAREA APEI, EXTREM DE NECESARĂSingura problemă nerezolvată este calitatea apei, iar obiectivul strategic al comunei este ca în următorii ani să se construiască staţii de epurare a apei. Acestea costă foarte mult şi primăria nu a avut suficienţi bani să le construiască şi în acelaşi timp să înnoiască şi să extindă reţeaua. „Trebuie să recunoaştem că uneori, în special la Beba Veche, apa vine cu impurităţi atunci când sunt perioade cu ploi abundente sau secetoase şi cu consum ridicat de apă. Asta ne arată că trebuie neapărat să dotăm staţiile de pompare cu instalaţii de filtrare a apei”, explică primarul. Este vorba de soluţii scumpe, pentru care costul estimativ pentru toate cele trei sate se ridică la circa 3 miliarde de lei (aproape 70.000 euro). Pe această cale, facem un apel către cei care au avut şi au probleme cu căminele de apă, să vină la primărie să ne anunţe, pentru a le putea remedia.

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Pomenește, Doamne, pe cei ce în-tru năădejdea învierii și a vieții ce-lei ce va să fie au adormit, părinţi și frați ai noștri și pe toți cei care în-tru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșalele pe care cu cuvântul sau cu lu-crul sau cu gândul le-au săvârșit și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi-noase, în locuri cu verdeață, în locuri de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea și sus-pinarea și unde cercetarea feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor și nouă împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite. Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (N), Hristoase, Dumn-ezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfantului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.

Rugăciune pentru cei adormiţi

DECESE †Damian Traian (75 ani)

Dumnezeu să-l odihnească!

Sărbători religioase ortodoxe Octombrie

• 8 V Soborul sfinţilor Mihail şi Gavriil• 13 M Sf. Ioan Gură de Aur• 14 J Sf. ap. Filip• 16 S Sf. ap. şi evanghelist Matei• 21 J Intrarea în biserică a Maicii Domnului• 25 L Sf. muceniţă Ecaterina• 30 S Sf. ap. Andrei

Sărbători religioase romano-catolice

Noiembrie - Brumar• 1 V Toţi sfinţii• 2 S Pomenirea tuturor credincioşilor răposaţi• 24 D Cristos, regele universului• 30 S Sf. Andrei

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcVisul unei omizi

O omidă micuță coboară într-o zi înspre pământ. Foarte aproape

de drumul ei era o lăcustă. “Unde te duci?”, a întrebat-o. Fără să se oprească din mers, omida a răspuns: “Am avut un vis azi-noapte, visam că priveam toată valea de pe vârful muntelui înalt. Mi-a plăcut ce am văzut în vis şi mi-am propus să fac acest lucru.”

Surprinsă, lăcusta a zis, în timp ce prietena ei se îndepărta: “Trebuie să fii nebună! Cum vei putea ajunge tu până acolo? Tu, o simplă omidă! O piatră va fi un munte, o băltoacă o mare, și orice trunchi de copac, o barieră de netrecut.” Dar omiduța era deja departe și nu o mai auzea. Piciorușele ei minuscule nu se opreau din mers.

Deodată s-a auzit vocea unui scara-beu: “Unde mergi aşa hotărâtă?” Deja transpirată, omiduța i-a zis gâfâind: “Am avut un vis şi vreau să-l realizez, să urc pe munte ca să privesc de acolo toată lumea.”

Scarabeul nu s-a putut abține din râs, s-a oprit la un moment dat și a zis: “Nici măcar eu, cu picioare atât de mari, nu aş putea să fac un lu-

cru atât de ambiţios.” Se tăvălea pe jos de râs în timp ce omida îşi continua drumul.În acelaşi fel, păianjenul, cârtiţa, broasca şi floarea au sfătuit-o pe prietena noastră să renunţe. “Niciodată nu vei reuşi!”, îi spuneau, dar înăuntrul ei era ceva ce o împingea înainte. Deja sfârşită de oboseală, pe punctul de a muri, s-a hotărât să se oprească ca să se odihnească şi să-şi facă, cu un ultim efort, un culcuş unde să înnopteze.

“Voi fi mai bine”, a fost ultimul lu-cru pe care l-a zis şi a murit. Toate animalele din vale au trecut pe acolo să-i vadă rămăşiţele. Acolo era creatura cea mai nebună dintre toate. Mormântul ei li se părea un monument al absurdităţii. Era un refugiu demn de cineva care a murit încercât să-şi realizeze un vis irealiz-abil. Într-o dimineaţă, în care soarele strălucea în mod neobişnuit, toate animalele s-au adunat în jurul acelui

mormânt ce se transformase într-un avertisment pentru cei îndrăzneţi. Deodată, au rămas înmărmuriţi.

Acea crustă tare a început să crape şi, cu uimire, au văzut nişte ochi şi o antenă care nu putea fi ale omidei pe care ei o credeau moartă. Încetul cu încetul, ca pentru a le da timp să îşi revină după şoc, au ieşit aripile frumoase, ca un curcubeu, ale acelei fiinţe impresionante pe care o aveau în faţă: un fluture.Nu a mai fost nimic de zis, toţi ştiau ce aveau să facă: va zbura până la marele munte şi îşi va realiza visul; visul pentru care trăise, pentru care murise şi pentru care s-a întors la viaţă. Toţi se înşelaseră.

Dumnezeu ne-a creat pentru a re-aliza un vis, să trăim pentru el, săă încercăm să-l împlinim, să ne pu-nem viaţa în joc pentru el, şi dacă vedem că nu putem, poate că avem nevoie de un popas şi de o schim-bare radicală în vieţile noastre. Şi atunci, în alt mod, cu alte posibilităţi şi cu harul lui Dumnezeu, vom reuşi.Doar căutând imposibilul, oamenii au găsit şi au atins posibilul, iar cei care s-au limitat la ceea ce era evi-dent posibil, nu au înaintat în nici un fel.

Căsătorii nu au fost

Ziua morţilor în BanatÎn Banat, 1 noiembrie e Ziua Morților

pentru toți creștinii, indiferent de confesiune. Sărbătoarea în sine ține de catolicism și se celebrează în 2 noiembrie, prima zi a lunii fiind cea a Tuturor Sfinților, dar în vestul țării și în Ardeal lucrurile se petrec altfel.

Ziua morţilor mai este cunoscută în popr ca şi Luminaţia. Este momen-tul când mormintele se curăţă și se pregătesc pentru iarnă, iar cimi-tirele se umplu de lumea venită să îngrijească locurile de veci ale celor dragi. TRADIŢIE În 1 noiembrie, tradiția locului cere ca mormintele să fie deja săpate și aranjate, decorate cu flori și cununi. Pe toată durata zilei, lângă crucile răposaților, la cererea familiei, se oficiază slujbe de pomenire, iar seara candelele și lumânările transformă locurile de îngropăciune în spații feeric laminate.

CUM ERA ÎN TRECUTÎn Evul Mediu, credincioşii, după Sfânta Liturghie, petreceau toată noaptea de 1 spre 2 noiembrie în cimitir, rugându-se pentru sufletele răposaţilor, acesta fiind temeiul pen-

tru care 1 noiembrie a devenit Ziua Morţilor. Ea a fost introdusă în calendar şi a dus ulterior la dezvoltarea obiceiu-lui contemporan care cere ca, în după-amiaza unei zile precum cea de astăzi, catolicii să meargă la cimitir, să aprindă lumânări, să ducă buchete şi coroniţe de flori şi să se roage pen-tru odihna celor dragi dispăruţi, fiind săvârşită şi o slujbă de vecernie.

Preoţii romano-catolici apreciază că în 2 noiembrie fiecare cleric are dreptul să oficieze trei liturghii: una pentru propriii răposaţi, rude şi cei apropiaţi, una pentru sufletele ce-

lor care şi-au dat viaţa în cele două conflagraţii mondiale (introdusă de Papa Benedict al XV-lea), iar a treia pentru sufletele credincioşilor care au aparţinut de parohia respectivă.

PREGĂTIRI LA BEBA VECHEDe Ziua Morţilor, comuna noastră se umple de cei care sunt departe de locurile natale dar nu au uitat de unde au plecat, pentru că aici au lăsat părinţi, bunici, rude, la mormântul cărora vin să se roage şi să aprindă o lumânare. Primăria a îngrijit în mod deosebit cele trei cimitire mari din comună, pentru că aşa este frumos dar şi în semn de respect pentru cei trecuţi la cele veşnice.