Anul II. Cluj, 1 Nouemvrie n. 1 9 0 4 Nrul 40 .

ABONAMENTUL:

FE AN 3 COR, 20 PIL, V , 1 60

90

ÎN STREINÄTATE:

FF AN 6 FRANCI. '

JJ / 2 J] 3 ÍJ

N u m e r i s i n g u r a t i c i së v e n d

ïn C l u j c u 5 fileri, î n t r ' a l t e

l ocur i c u 6 fi leri .

Revasul INSERŢIUNILE

se plătesc după many mea locului ce ocuffă; fiecare cm. M coafjt o-dată 10 fii., d£ -2 ori Jr 8 fii., de 3 şi ţfiai multe / /

„ R E T A Ş C L '

C L U J , K0L0Z5L/A 6. J Ó K A I - U T C Z A 6 .

Redactor resp.: I U L I U F L O R I A N A p a r e î n fiecare S â m b ă t ă Proprietar-editor: Dr . E. D Ă I A N U

Adunam „fcociaţiunci." In ës t -an adunarea »Asociatiunei

pentru literatura rom.şi cultura popo­rului'roman« ş i-a ţinut adunarea generală în T imişoara . Cetitorii noştri cunosc s c o ­pul măreţ pentru care s'a înfiinţat, şi pentru care lucră şi acum — »Asocia-t iunea« cu zel mai mult sau mai puţin, după împrejurări . Anul trecut adunarea se ţ inuse la Baia-mare şi a fost prilej minunat de deşteptare naţională pentru un întreg colţ de ţară. In ës t -an adu­narea s'a ţinut într'un colţ tocmai opus celui de acum anul, în fosta capitală a Bănatului t imişan. Şi în ëst-an adu­narea a decurs în bună rînduială, deşi, mi-se pare, n'a fost pătrunsă de atâta însufleţire şi interesare, ca cea din anul trecut. Foile ungureşti din Budapesta s'au ocupat mult cuadunarea din ëst-an, pentru-că Timişoara este mai aproape de Budapes ta decât Ba ia -mare . Dar s'au ocupat aces t e foi mai mult în mod reu-tăc ios decâ t obiectiv şi cinstit cu Adu­narea »Asociat iunei«. De aceea foile un­gureşti nu ne pot slugi de mesura în judeca rea adunării. Ne-am obicinuit se credem, că atunci, când foile ungureşti scriu cu mânie , ori cu turbare despre un lucru românesc , noi am avea motiv să fim pe deplin mulţumiţi cu lucrul sëvîrsit. Mesura aceas ta nu se nimereş te însă to tdeauna; şi ni-se pare că tocmai în caşul aces t a nuse n imereş te .

Adevărat , că după scrisele foilor noast re — toate s'au arëtat mulţumite — ar trebui se fim mulţumiţi cu toţii, fără doar şi poate, cu mersul trebilor la »Aso-ciaţiune« si în deosebi cu adunarea delà

Timişoara . Noi însă, cari cunoaş tem stările delà »Asociat iune«, nu numai cum se înfăţoşează publicului de cătră cei interesaţi personal, ci cum sunt ele de fapt; noi, cari cunoaş tem şi motivele reale, nu numai cele aparente , şi stră-vedem şi scopurile cele acoperi te, nu numai cele declarate, ale celor ce câr-muesc de fapt aceas ta instituţiune, ce ar trebui së fie mare — nu putem lua de bani buni toate aprecierile sau mai bine zis rapoartele, ce se fac cu prile­juri de aces tea , în grabă, pentru oare care efect momentan , şi de multe-ori de oameni , cari numai cu prilejul adu­nării se interesează puţin, foarte puţin, de »Asociat iune«. Accen tuăm aces t lucru cu atât mai vîrtos, cu cât vedem că oameni , cari nu sunt raportori nici de profesie, nici de ocasie , ci observatori mai nepreocupaţi ai lucrurilor, confirmă cu date concrete câştigate la faţa lo­cului, modul nostru de a vedea, mai obiectiv, şi mai puţin trandafiriu, asupra »Asociatiunei« şi a adunării din Timi ­şoara. La timpul sëu ne vom declara mai amenunţ i t şi mai desluşit asupra acestui punct. Acum ne mărginim numai a-l atinge, pentru a ;,.ieiege de ce pu­blicăm raportul de mai jos , care se deo­sebeş te de obicinuitele banalităţi , cu care presa noastră crede a-şi fi achitat pe un an datorinţa faţă cu »Asocia-tiunea«. Il publicăm, cu risicul de a su­përa icî-colea pe oare cine, deşi scopul nostru nu este de a supëra, ci a în­drepta. Ştie toată lumea, că adevërul supëra. Dar noi mai ştim şi aceea , că adevërul străbate, mai curând ori mai târziu, şi-şi face drum prin toată ceaţa şi negura prefacerilor şi curtoasiilor con­

venţ ionale ; ear datorinţa presei este se se rvească adevërul. Mai ştim apoi şi aceea , că chiar şi ce i - ce s'ar supëra, ori s 'ar arëta superaţi , pentru spunerea mai verde a adevërate lor stări, în inima lor, şi în intimitatea gândului lor ne dau dreptate noue şi celor de un gând cu noi. Şi poate chiar şi ei îşi vor lua curaj, ca së spună înşişi, cu graiul, ce gândesc întru sine, ba poate se-şi spună sus şi tare, c e e a - c e vorbesc numai între patru ochi, şopotind.

F a c e m aces t serviţiu adevërului chiar în interesul culturei şi literaturei române pentru a paralisa efectul desas -truos al acelor articoli, turbaţi, dar min­cinoşi, ai foilor ungureşti, cari — cum am spus mai sus — de obiceiu ne fac pe noi, Românii , së credem că mare şi bun lucru am sëvîrsit — ori sevîrşim — chiar şi atunci când de fapt nu e toc­mai aşa .

Eată raportul ce-l primim delà un observator sincer, care a luat parte la adunarea Asociatiunei.

Delà Timişoara. — 26 Septemvrie 1904.

Am luat parte până acum la 2 adunări ale »Asociatiunei«, la cea din Ba ia -mare , anul trecut si acum la cea din Timişoara . Nu sunt altfel nici Bănăţean , nici Chiorean, ori Se lăgean , ci-s Arde­lean; vreau së zic: motive de patriotism local nu më s tăpânesc, şi më simt în deplină obiectivitate în alcătuirea judecăţi lor mele. Dacă totuşi jude­căţile şi aprecierile mele nu cuadrează cu cele ce în deobşte s'au vëdit până acum în ziare, së më credeţi că nu eu sunt de vină. Dacă nu më cre­deţi, — şi judecaţi cumva altfel — nu publicaţi impre­siile mele, vë rog însë së-mi- le păstraţi pentru-că eu vreau së le am, fiind în firma credinţă, că va veni timpul, când şi alţii vor vedea lucrurile aşa,

FOIŢA REVAŞULUI

M A M A In zilele noastre tot mai mult creşte şi së

întăreşte mişcarea , ce are de ţintă, ca femeii së-i deschidă toa te căile de luptă în viaţă, cari pentru bărbaţi sunt mai demult deschise. Şcoli le înalte precum şi gimnasii le, preparandiile, numeră între ascultătorii lor tot mai multe din ficele Evei ; avem acum doctori de femei, oficiile de postă şi telegraf së umplu tot mai mult cu neamul aces ta gingaş, ca re nu e făcut pentru o muncă aşa de încordată. — Pornind de acolo, că femeile sunt tot oameni ca şi bărbaţii — ceea-ce e foarte drept, şi nu o trage nimenea la îndoială — prin cărţi şi foi cu scrisul, ear cu vorba în consiliile oraşelor mari, aşa numiţii »prietini ai mişcării fe-menine«, »ai emancipării femeiesti«, trimbiţă în lumea largă, că femeea trebue pusă cu totului tot pe aceeaşi treaptă cu bărbatul, că toate ca ­rierele së le fie deschisă şi lor. Propoveduirea aceas ta , care e în legătură şi cu mişcarea soc ia -l is tă-democrat ică, a atras pe mulţi bărbaţi în lupta pentru isbânda emancipării femeieşti, şi şi pe mai multe femei, cari au început së inundeze şcolile şi oficiile.

Nu e însă numai aceas ta causa, ce le sileşte pe femei la pasul acesta. Marile cheltueli, ce -s împreunate azi cu creşterea tinerilor mlădiţe — sacă aproape toată averea părinţilor, şi când fata e destul de »cultä« — după-cum cere lumea astăzi, pentru zestre nu a mai rëmas aproape

nimic, dacă părinţii sunt mai sëraci. Aşa apoi fata ce a găta t şcolile, trebue se-şi vază de unde së t răiască.

Pe calea aceas ta însă la vr'un bine nu pu­tem ajunge. Cei-ce v o e s c së deschidă femeilor toate carierele cari primesc pe bărbaţi, uită, că pun la aceeaşi sarcină puteri deosebite. Nu-şi aduc aminte că lupta grea şi încordată pentru exis tenţă în şirul prim bărbaţii au së o poarte, şi că femeea numai ca ajutor îi poate fi în aceas ta luptă, ear nu së fie de o potrivă luptătoare. Aşa i-a lăsat Dumnezeu, şi de aceea cu puteri deo­sebite a înzestrat pe bărbat şi pe femee.

Dar ceea-ce nu bagă nimeni în samă, ori nu voesc së observe, e că prin aceas ta femeea e depărtată, së înstrăinează tot mai mult de ţinta ce o are aici în lume: de a fi o mamă bună.

Şi ţinta as ta întunecă cu strălucirea sa, ori ce alt scop, ce li-s 'ar pune femeilor înainte prin mişcarea aceea de emancipare, de care am vorbit mai sus.

într'un alt articol am fost zis, că bunăstarea şi trăinicia unui neam atîrnă de la felul cum îi sunt familiile. Cu tot dreptul însă putem zice şi mai departe, că sănetatea, trăinicia şi fericirea unei familii, atîrnă de la felul cum e mama în aceea familie.

Cu firea sa duioasă, cu ochii sëi rugători, cu apucăturile sale ce purced din iubire adevë-rată, femeea poate — în caşul când n'are în familie băeţi ca së-i îndrepte, së aducă la calea cea adevă­rată şi pe bărbatul cel mai decăzut. Găseşt i des­tule pilde în viaţă, unde bărbatul dintr'un pierde-

vară ce a fost înainte de a se însura, acum e omul cel mai harnic în sa t ; de unde mai înainte deschidea atâ t de des uşa jupanului, astăzi la serbători de mai bea câte ceva, — şi atunci acasă . — Şi aceas ta îndreptare ce a sevîrşi t-o femeea e de un preţ netăgăduit. Ea a câşt igat o putere de muncă pentru viaţa as ta — şi a ş a a contribuit la întărirea neamului din care face parte, şi a terii unde locueşte, — ear pentru viaţa ceealal tă a câşt igat un suflet. Ear un su­flet înaintea lui Dumnezeu preţueşte mai mult de cât lumea întreagă. Sf. Pavel apostolul scrie într'o carte a sa cătră Corinteni »Barbatul necredincios së sfinţeşte prin o femee credin-c ioasa« .

Dacă în jurul vetrii încep së resară căp-şoarele bălane, când ochii adânci albaştri , ori negri ca tăciunele, încep së lumineze între cei patru păreţi ai unei căsi, munca şi datorinţele mamei cresc, dar şi ajutorul de sus nu-i va lipsi.

Ce va fi mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor de cât o mamă , care într 'adevër îşi pricepe c h e m a r e a ?

Până a nu veni pe lume micul înger, ea l'a încredinţat cu totul lui Dumnezeu, ca el së-i poarte de grije, şi El së-'I păzască. In rugăciu­nile sale nu-1 uită nici-odată pe cel-ce nu-I cu­noaşte încă, dar care-i aureşte visurile sale, pe care-1 vede însă în planurile ce le croeşte pentru veiitor, voinic şi sănetos şi trupeşte şi sufleteşte.

O mamă adevërat creştină, care stie că »toatä darea cea bună şi tot darul deplin de sus

©BCU Cluj

Pag. 1 6 8 » R E V A S U L « Nr. 40

cum eu le .vëd, şi nu cum se presintă în rapoar­tele comitetului, sau în rapoartele unora, cari servesc cu aceas ta ocasie ziarele noastre. — De­clar înainte, că mie adunarea delà Timişoara nu mi-a lăsat impresie aşa bună, cum pare a le fi făcut raportorilor delà ziarele noas t re ; în tot caşul nu mi-a făcut impresie aşa bună, ca adunarea de acuma un an delà Ba ia -mare . S'a adunat la T imişoara lume multă românească , lume bună şi elegantă, dar foarte blasată. Însufleţirea a lipsit aproape de tot, şi nici vorbirile mai călduroase, ce au răsunat la deschidere, n'au putut schimba disposiţia generală. Nu ştiu este aceas ta o notă locală, — sau o notă caracteristică pentru si tua­ţia momentană a »Asociatiunei«, ori doar si una, si alta...

La gară comitetul a fost întimpinat, primit, dar c u m ? Nu s'a rostit nici un discurs de bine-ventare, şi a lipsit peste tot disposiţia acea săr­bătorească , care am vëzut'o la mulţ imea de ţă-rani, preoţi, şi inteligenţi, care a întimpinat co­mitetul la Ba ia -mare . Peste tot — anticipez — ţă­rănimea n'a avut la Timişoara nici un rol, nici măcar ca asistenţă, cum a fost anul trecut.

Sea ra de cunoştinţă a fost ori ce, numai sară de cunoştinţă nu. Nici aci nime n'a rostit vr'un cuvent, nici n'au fost salutaţi, nici n'am salutat pe nime. Disposiţia deprimată. De c e ? De faptul, că s'a şt iutdespre desbinările locale? şi despre aranjamentele comitetului cu secretariatul (I. şi II.)? sau de t emere? Nu ştiu. Doar o grupă de tineri au desfăşurat, în feliul lor, un pic de veselie, dar ei şi-au cheltuit toată însufleţirea aci, pe năbuşite, şi au rămas reservaţi aproape total, în decursul adunării.

Şedinţa întâie a consta t din vorbiri, — vorbiri frumoase altfel, şi poate cele mai frumoase părţi ale întregii adunări. Dar nici aces tea nu s'au avîntat la înălţ imea discursurilor delà Ba i a -mare. Dl Dr. Lemenyi , care a substituit pe pre­şedintele — întocmai ca dl Cosma anul trecut — a atins patriotismul local al bănăţenilor, antici-pându-le laude mari, cari dacă poate istoriografii le-ar mai şi corege totuşi, au produs cu succes ceea-ce se numeşte captatio benevolentiae. Du­rere că dl preşedinte ad hoc, n'a rămas tot aşa de tact icos până în sfîrşit; ori poate s'a prea aco ­modat cu tactica unor cercuri, cu cari comitetul nu se poate indentifica, mai ales dacă e vorba să a leagă între acele cercuri şi între archierei. Vreau să zic, că nici în toastul delà banchet, nici la închiderea şedinţei dl preşedinte n'a fost în tonul ce se cădea preşedintelui. Mai ales apos­trofarea archiereilor eu o reprob hotărît, nu că doară n'as dori ace las lucru, care îl doreşte dl Dr. L. ci tocmai în interesul realisării acelei do­rinţe legitime a noastră a tuturor.

Banchetul a fost foarte slab în privinţa spirituală, înţeleg în privinţa toastelor. Toas te le fără spirit, fără idei, sunt ca şi banchetele fără toaste, plictisitoare. Şi în toastele delà banchet tocmai a roama ideilor a lipsit. Dr. Lemenyi şi-a cetit toastul seu; va să zică îl avea scris, şi t o ­tuşi a vorbit despre evlavia şi blândeţa R o m â ­nului, ca şi când densul ar detesta însuşirile aces tea . In colo ceea-ce scriu foile ungureşti despre cuprinsul toastului e scornitură. Dl L e ­menyi, nu înzădar e iurist, şi a fost funcţionar

es te« — şi care totuşi să nu se roage pentru bă­iatul său, e cu neputinţă, ştiind cât e de mare iubirea de mamă .

Când mititeii o încunjură şi gângăvesc celea dintâi cuvinte ea începe sădirea — fir cu fir — a tuturor celor bune şi sfinte în sufletul lor lu­minos şi tinăr. începe o instrucţie care are să ţină nu numai până îşi va căpătui odraslele, ci până când ea îşi va închide ochii. — Câte ru­găciuni stie ea, le vor sti si băetii ei la 5 — 6 ani, şi cât e de înălţător să vezi cum rugăciunile ce le-a zis în fie-care sară şi dimineaţă bunica, şi bunica bunicii, acum le zic cu glasul lor de ar­gint nepoţii şi strănepoţii. Şi ceea-ce să sădeşte în sufletul curat al copilului, ceea-ce să tipăreşte în inima de ceară a băeatului, aceea rămâne adânc întipărit şi grozave trebue să fie fortunile, cari vor fi în stare se ş teargă acelea urme sfinte. Mierea învăţăturilor creştine, strecurată picătură cu picătură în sufletul copilului, va rămânea ca balsam pe ranele şi suferinţele de mai târziu, şi în mijlocul valurilor ce va avea să învingă în lupta vieţii, un astfel de om, cu fruntea senină îşi va îndrepta privirile rugătoare la cer, şi chiar de n'ar primi nici un ajutor din afară, inima-i se va uşura, va primi dar ajutor din lăuntru: şi aces ta e cel mai mare ajutor ce se poate da în lumea asta.

Nu sunt lucruri neînsemnate de cari amin­tim aici. Viaţa noastră sufletească, ca şi cea tru­pească, are lipsă de nutremênt, ca să nu tân-gească . Dar nutremêntul aces ta în împrejurările în cari suntem noi acum, mai cu samă numai din rugăciuni putem să ni-1 scoatem. Pe satele noastre nu să ţine liturgie în fie-care zi, ca mai

administrativ până decurând; densul a numit co­rect pe Maiestatea S a «împăratul şi Regele nos­tru apostolic«. Nici ceea-ce scriu foile ungu­reşti despre »Gotterhal te !« nu e adevărat. După toastul preşedintelui musica a dat un simplu tuş. Unii strigau »Gotterhalte!« ear un activist a strigat: »Deşteaptă-te Romane!« şi musica a început un poutpouriu, în care ocură şi imnul naţional. Toas t mai interesant — nu prin formă, ci prin cuprins — a fost cel neoficios, al d-lui Dr. Aur. Vlad. înaintea dînsului a vorbit dl Rub. Patiţa pentru tinerime, accentuând datorinţa ei de a respecta tradiţiunile. D. Vlad a răspuns cu alu-siuni de actualitate, răspunzând, că t inerimea va lucra cum va afla de bine, şi nu cum cer bătrânii. Caşul a fost de o actualitate picantă, — care se putea evita la un banchet al »Asociatiunei« unde nu trebue să fie »tineri« şi »betrani«, ci R o ­mâni. In sfîrşit, dl Patiţa a vorbit, ca şi când ar mai fi şi acum ceea-ce a fost, şi ar trebui să fie; ear d. Vlad a vorbit, ca şi când ar fi deja, ceea-ce crede că este, ceea-ce înse îi mai trebue mult până va fi, de va fi.

Şedinţa a doua, care ar trebui să fie punctul de culminaţie al adunării, n'a fost nici ea la culme. D. Branişte, referentul comisiunei princi­pale a fost, ce a fost; în jurul dînsului s'a învîrtit totul. Dar încolo abstrăgend delà intervenţia d-lui Dr. Onişor, din Bistriţa şi a d-lui Precup, prof, în Blaj , n'a fost nici o desbatere. Măcar, că multe ar fi trebuit să se desbată, dacă e ca publicul mare să fie desluşit, şi se îmbrăţişeze cu căldură şi încredere »Asociat iunea«. Dr. Onişor a criticat viu despărţămintele, lipsa de activitate a lor. A înfierat câteva desp. cum e al Orăştiei — unde s'a pornit »act ivi tatea« — şi al Lugojului, cari nu dau semne de viată. A fost sod incidentul, când Dr. Onişor a spus, că chiar referentul general dl Branişte e secretarul comitetului din Lugoj , aruncând, poate pe nedrept, vina toată asupra dînsului. Pentru-că dl Branişte a făcut mai mult, în întreg comitetul, desi dînsul nu e secretar plătit, ca dl Dr. Diaconovich şi al II. secret, cărora adunarea le-a mărit salarele, celui dintâiu cu 2 0 0 cor. celui de al doilea cu 1 2 0 0 cor. Pentru c e ? Cu ce se motivează aces t plus de spese, într'o situaţie de stagnare ca a c e a s t a ?

(Va urma).

Crestături. — Ministrul B w z e v i c z y a sosit în Cluj, Luni

seara spre a fi de faţă la desvălirea statuei »Stului George«, şi la inaugurarea casei învăţătorilor şi a visita institutele de învăţămint. Despre sosirea Escelenţiei Sa le au fost încunoştinţate oficios şi bisericile româneşti din Cluj. Cu toate că chiar în aceste vremuri Românii nu pot avea motiv de a privi cu deosebită dragoste la dl Ministru Berzeviczy, şi cu toate că în deosebi bisericile româneşti , ca şi celelalte biserici nemaghiare, sunt în luptă mare — pentru scoale — cu Escelenţia Sa , totuşi representanţii bisericilor române din Cluj au aflat de bine a se présenta la Dl Ministru şi a-şi face onorurile. Era vorbă de un act de curtoasie oficială şi Românul, bun şi blând, dă bineţe, şi celui ce nu-l cunoaşte pe el, şi nu-l t ratează cu dreptatea, de care ar fi vrednic.

des să o putem ascul ta; bisericile noastre sunt închise peste săptămână, aşa că nu putem merge să cercetăm pe cel-ce este acolo de faţă în Sf. Cu­minecătură, pe Domnul Nostru Isus Christos, şi să-i cerem ajutorul. La noi spovedirea şi cuminecarea şi acum e numai la Paşti , şi doar vr'o babă de së mai spovedeşte şi peste an. Cu un cuvent la noi sunt foarte delăsate mijloacele de unde ne-am putea trage hrană sufletească. Că e rău aşa o stim cu toţii, căci aces tea sunt mijloacele celea mai puternice pentru hrănirea sufletului, dar să nădăjduim că se vor schimba şi la noi trebile mai înspre bine. — Astăzi însă, cum am mai zis, rugăciunile ne ajută mai mult, ca să nu ni să stingă cu totul flacăra vieţii sufleteşti. Dacă însă voinţa şi plăcerea de a să ruga nu e sădită în om de mic copil, mai târziu nici un învăţător de pe 1-ume nu va mai putea face — chiar de ar vrea — ca së-i fie plăcute copilului rugăciunile, ca să se roage cu drag, şi nu numai la poruncă. E un fapt acesta , care e vrednic de toată băga ­rea noastră de samă, că: ori-ce ştiinţă, fie g e o ­grafie, fie ari tmetică, fie vr'o limbă, poate, mai cu greu ce e drept, să şi-o însuşască un băeat şi dacă începe mai târziu cu şcoala, — dară educarea ii târzie. Voinţa şi plăcerea de a se ruga însă, învăţătorul nu o poate sădi în inima lui. Băeatul va învăţa rugăciuni frumoase, foarte multe, la şcoală, dar le va învăţa ca pe ori-care lecţie, şi atunci când nu va cere nime să le zică, nici aminte nu-şi va aduce de ele. Ştim din experinţă, că băeatul face deosebire între rugăciunile ce i-le-a spus mama, şi celea ce le ştie de la das­călul. Şi până când celea dintâi sunt oare cum contopite cu sufletul său, şi le zice cu cea mai mare plăcere, până atunci celea de a doilea i-se

Presentările la D. Ministru s'au făcut Marţi, 27 Sept. Ia 9—11 oare, în sala festivă a univer­sităţii. După deputaţiunea statului catolic şi a parochiei catolice, conduse de bar. J ó s i k a şi pre­latul Biró Béla, a urmat deputaţiunea cea mare a reformaţilor, condusă de superintendentul Bartok. Apoi a urmat deputaţiunea bisericei române g r ­eat, constând din următorii: Dr. E. Dăianu, paroch protopop, Vasile Hossu, jude de tablă, Vas. Pop, a sesor la sedria orfanală şi Andreiu Cassian, mă­iestru, toţi curatori. Conducătorul deputaţiunei, dl Dr. Dăianu a salutat pe dl Ministru cu o a lo -cuţie de următorul cuprins:

Curatorul bisericei române gr.-cat din Cluj a do­rit se-şi facă onorurile înaintea Escelenţiei Voastre şi spre acest scop a încredinţat pe aceasta deputaţiune, ca së dea expresiune simţemintelor sale de loialitate. Când am onoarea, a Vë présenta respectuos aceasta deputa­ţiune, rog pe Escelenţia Voastră, së primiţi graţios co­muna noastră bisericească sub puternica-Vë părtinire. Totodată ca protopop al districtului Cluj îmi iau îndrăz­neala, ca së folosesc aceasta ocasiune norocoasă şi spre acea respectuoasă rugare së binevoiţi Escelenţă a învrednici deînalta-Vë bunăvoinţă preoţimeagr.-cat. din tract şişcoa-lele gr.-cat., care şi între feluritele lipse,ce îndură, împlinesc o mare misiune.

D. Ministru a răspuns mulţămind, şi decla­rând, că se interesează pe o formă de bisericile tuturor confesiunilor şi de aşezămintele lor cul­turale.

In numele bisericei române gr.-or. a salutat pe dl Ministru parochul-protopop Tuliu Roşescu, cu următoarea vorbire:

Representanţa bisericei române gr.-or. din loc cu drag foloseşte aceasta ocasiune plăcută, ca prin mine së salute cu tot respectul pe Escelenţia Ta, ca pe ministrul de culte şi instrucţiune publică al patriei noastre, şi se-şi exprime dorinţa, ca Atotputernicul D-zeu së Te ţină pe Escelenţia Ta întru mulţi ani spre fericirea ce­tăţenilor iubitei noastre patrii, spre desvoltarea şi spre întărirea dragostei creştineşti şi a bunei-înţelegeri între confesiuni.

Ministrul a mulţumit cam în acelaşi sens şi dlui protopop Roşescu, care printr'un incident a rămas se represinte singur biserica sa.

Visitând mulţime de instituţiuni în Cluj dl Ministru s'a întors Vineri la amiazi spre Buda­pesta, oprindu-se pe câ te-va oare şi în Huedin.

REVASUL CLUJULUI — A d u n a r e a despărţementulu l »Asociat iu­

nei«. Primim următoarea convocare: Comitetul despărţământului »Cluj« al »Asociatiunei pentru literatura română şi cultura poporului român« prin aceas ta convoacă adunarea cercuală pe 9 Octomvrie st. n. 1 9 0 4 , Ia 3 oare p. m. în Cluj (localitatea casinei române, strada: Deák Ferencz Nr. 4) şi învită cu toată onoarea pe toţi membri şi pe toţi aceia, cari se interesează de »Asocia-tiune« şi doresc a promova interesele ei, — se participe la aceas ta adunare, — care se va ţ inea după următorul program:

1. Deschiderea adunării prin preşedinte. 2. Exmi-terea unei comisiuni pentru verificarea procesului verbal al adunării. 3. Raportul comitetului despre activitatea din acest cerc. 4. Exmiterea comisiunilor: a) pentru

par streine, nu le simte că-s rugăciuni, şi trebue ca mai întâi să le înveţe şi mama, care apoi ea de la ea să li-le spună odraslelor. Numai atunci vor fi şi aces tea şi vor rămânea pentru băeţi pe toată vieaţa adevărate rugăciuni. Dumnezeu vrea ca după-cum vieaţa trupească a copilului purcede oare-cum de la mamă , aşa să purceadă şi cea sufletească. De aceea foarte fără de cap lucră mamele ce-s conduse de vorbele: »Las 'ca va merge la iarnă la şcoală şi va învăţa el«. Nu. Nu va învăţa nimic dacă de acasă nu-l pregă­teşti, şi mai ales nu se va lega de el nimic, din ceea-ce are să fie întărită viaţa lui sufle­tească .

Eată pentru ce trebue pusă grigea cea mai mare pe educarea rel igioasă a pruncilor, din cea mai fragedă etate.

O m a m ă adevărat creştină va şti apoi së supravegheze cu înţelepciune, şi să ţină în frîu cu blândeţe şi cu asprime — după-cum va cere lipsa — deosebitele înclinări ale odraslelor lor, mai a les începând de când prind să se t rezască patimile de tot felul. Aceasta supraveghere poate e o dato­rinţa din celea mai grele în creşterea sănătoasă a copiilor, dar e ajutată mult, dacă i-a crescut până la aceas ta vrîstă după-cum am vorbit mai sus, — ear dacă trec fericiţi şi peste aceas ta punte de primejdie, putem zice aproape cu hotă-rîre: că din aceşti tineri nu va fi nici un membru putred în cortejul celor ce aduc perirea popoa­relor, prin necredinţa şi corupţia lor.

Vor fi vlăstare vângioase , de cari va fi mândră familia din a cărei trupină au răsărit, şi

©BCU Cluj

Nr. 40 » R E V A S U L « Pag. 1 6 9

încasarea şi înscrierea de membri noi, b) pentru censu-rarea raportului comitetului. 5. Eventuala disertaţie. 6. Rapoartele comisiunilor exmise conform punctului 4. şi deliberarea asupra lor din partea adunării. 7. Alegerea comitetului pe 3 ani. 8. Eventuale propuneri. 9. închi­derea adunării prin preşedinte.

Din şedinţa comitetului »Cluj« ţinută în Cluj, 11 Septemvrie 1 9 0 4 . Dr. G e o r g e Ilea, Dr. Victor Poruţ iu ,

director. secretar. — R e u n i u n e a femei lor » S . Mar ia« din

Cluj, s'a apucat de lucru. In şedinţa sa ţinută sub presidiul Dnei Vëd. Ana A. Pop n. Lemenyi, Marţi, la 27 Sept. în localul casinei, comitetul reuniunei şi-a ales de vice-presidentă pe dna Ranta n. Gal, cassar pe dna Elena Mandea/ n. Pandrea, de controlor pe Dşoara Claudia Stanciu, ear de secretar pe dl lu/iu Florian, capelan al Clujului. Numai de cât s'a statorit un program de acţiune, ca comitet së suplinească tot ce prin piede-cile puse de greutăţile începutului a negligat fără voia sa. S 'a hotărît së se lucre întăiu şi întăiu pentru câş t igarea mai multor membri, spre care scop s'au esmis 3 deputaţiuni de câte 2 membri, cari së cerceteze familiile din Cluj, în care speră a găsi membri pentru tinëra reuniune. D. Dr. Dăianu tipărind pe spesele sale statutele reuniunei, le-a pus la disposiţia comitetului spre a le împărţi membrilor . S'a hotărît apoi a se aranja o se ­rată în favorul reuniunei, spre care scop comitetul a a les un special comitet aranjator.

S'a hotărît apoi ca la procesiunile bisericeşti, din ziua Botezului şi când se face binecuvântarea semenături lor membri reuniunei se iee parte şi se facă propagandă ca së participe cât mai mulţi inteligenţi, spre a vedea şi poporul român din Cluj, măca r cu aces tea prilejuri de manifestaţie publică, că are şi inteligenţă din neamul sëu.

împlinirea acestei frumoase hotărîri va ridica mult vaza bisericei române în Cluj. Prin ea co­mitetul arată , că-şi înţelege chemarea , care nu poate fi numai împodobirea păreţilor bisericei, ci şi împodobirea bisericei vie, sau a vieţii religioase bisericeşti. Adunarea generală a reuniunei s'a hotărît a se ţ inea în Dumineca cea dintâiu după »Botezul Domnului« adecă 22 Ianuarie n. la 3 oare d. a. în casele parochiale.

De însemnat , că la şedinţa comitetului au as is ta t mai multe Doamne, Domnişoare, şi femei din popor, cari deşi nu-s membre ale comitetului se interesează viu de reuniune. Slujba de notar a comitetului a purtat-o d. Dr. Dăianu, bărbat de încredere al comitetului. Fie, ca steagul reu­niunei desfăşurat spre lucrare tocmai în ziua înăiţărei sfintei Cruci së se înalţe tot mai des spre isbândă. Căci în aces t semn este învingerea.

— O c r u c e nouă foarte frumoasă au dăruit bisericei gr.-cat. din Cluj trei femei cucernice, lucrătoare din fabrică anume: Nastasia Crişan, Ana Ignat şi Ileana Topan, dând fiecare câte 10 coroane.

Crucea a fost binecuvântată Dumineca tre­cută, 2 5 Sept. n. cu care prilej pilda frumoasă a fost pusă în vederea credincioşilor spre urmare.

— M a s a s tudenţ i lor un ivers i tar i . Direc­ţiunea »Economului« în şedinţa sa plenară din 30 Septemvrie ţinută sub conducerea preşedin­telui Artemiu Şarkadi , canonic din Oradea-mare,

va fi mândru neamul care va avea cât mai mulţi fii şi fice de aces tea în sinul sëu.

Si astfel o mamă bună, adevërat creştină, împlinind ţinta pentru care e în lume, face bi­nele cel mai mare ce së poate face unui neam, şi omenimii peste tot. Munca ei së cunoaşte în generaţ i i le ce urmează în aceeaşi familie, prin moştenirea moravuri lor şi apucăturilor bune, se vede şi în satul întreg, prin pilda atrăgetoare, şi purtarea cinstită a copiilor ei, ce îndeamnă şi pe alţii së-i urmeze.

O m a m ă rea însă, — poate fi de trei-ori Dr. — va neferici familia întreagă, nu numai până e Ia olaltă, ci şi după-ce i-se vor mări ta fetele şi së vor însura feciorii. Si nu numai acestei generaţii îi va strica, ci şi urmaşilor, ear prin moştenirea năravurilor rele, şi sătenilor, prin pilda rea. Rëul mai îngrabă e urmat ca binele, şi dacă băeţii urmează unele însuşiri bune ale părinţilor, scăderile lor — dacă aceşt ia le lasă së curgă înaintea lor — i-vor a t rage şi mai tare.

Nu într 'atâta avem lipsă de femei—bărbaţi, cari së fie pe aceeaşi treaptă cu bărbaţii în lupta vieţii, ci avem lipsă de femei — mai mult femei, cari së în ţe leagă bine chemarea sfântă ce o au, şi atunci, uşurând chiar prin as ta nespus de mult lupta bărbaţilor, nu vor fi rëmase înapoi, ci vor fi ridicate la înăl ţ imea unde numai poate së ajungă o femee.

Alfius.

s'a ocupat cu cererile pentru locuri libere la masa studenţilor şi a hotărît së pr imească la masă pe semestrul prim pe următorii domni universitari:

1. Valeriu Roman, iurist, din Dragaviluna. 2. Faust Selăgian, iurist, din Beiuş. 3. Eugen Groze, ase. la facultatea ştiinţelor

naturale, din Blaj . 4. Iuliu Rusu, iurist, din M.-Uioara. 5. Simion Nemeş, iurist, din Cojocna. 6. Silviu Brânzeu, medicinist, din Ciucuzel. 7. Tra ian Pop, iurist, din Ş inca-veche . 8. Aurel Botean, iurist, Bla j . 9. loan Bianu, iurist, din Şoroştin.

10. loan Szabó, iurist, Urmeniş (Selagiu). 1 1 . Camil Piso, iurist, din Sibiu. 12. Valeriu Suciu, iurist, din Gherla. 13. Eugen Tatar , iurist din Grebenişul-Câmpii . 14. Augustin Pintea, iurist, din Cozla. 15 . Aurel Moldovan, iurist, din Ciunga. 16. Emil Pop, iurist, din Decea. 17. Eugen Mera, st. fii., din Meneşul-Câmpii . 18 . Nicolau Butean, medicinist, din Beiuş. 19. Aurel Vasilie, iurist, din Sibiu. Masa, conform hotărîrei Direcţiunei » E c o ­

nomului« se va da în ëst-an în regia şi se pune sub conducerea d-lui Iuliu Florian, capelan în Cluj. Localul mesei într'o cameră a caselor pa­rochiale din Cluj.

Deschiderea mesei pe anul scol. curent se va face Joi , în 6 Octomvrie n.

DE PESTE SËPTËMÂNA Pentru noua biserică din Cluj. La fondul b i s e r i c e i n o u e din Cluj a mai

dăruit: Nr. 1 6 5 . Dochiţa Nossa n. Pintea, preoteasă

în Tres t ia 4 coroane. D-zeu së-i resplătească. — In r e d a c ţ i u n e a » R e v a s u l u i « s'a făcut o

schimbare personală: Dl Basil Moldovan, redac­torul nostru responsabil depărtendu-se din Cluj, în locul dînsului a întrat dl Iuliu Florian, actu­alul cooperator gr.-cat. din Cluj. Mulţămind iu­bitului nostru frate B. Moldovan pentru serviciul, ce a făcut foii delà întemeiarea ei până azi, sa ­lutăm cu drag pe noul nostru redactor, cu a cărui conlucrare nădăjduim, că foaia noastră va lua un nou avênt.

— F a c u l t a t e i ta l iană în Austr ia . »Neue Freie Presse« delà 27 Septemvrie publică ordinul ministrului de instrucţie din Austria, prin care së înfiinţează în Insbruck facultate iuridică cu limba de propunere italiană. In aces t ordin spune mi­nistrul, că neajungênd până acum la desbatere proiectul de lege despre înfiinţarea unei facultăţi iuridice italiane la Roverto, a aflat de lipsă së înfiinţeze deocamdată pe sama Italienilor din Austria facultate juridică în Innsbruck, la care limba oficială, limba de propunere şi limba esa -menelor së fie cea italiană. Prin aces t ordin së împlineşte încâtva dorinţa Italienilor, de a-şi avea universitate italiană. începutul e făcut!

Dacă asëmënam acum starea din Austria cu cea din Ungaria iată ce aflăm: Italieni în Austria sunt 6 8 5 . 0 0 0 , Români în Ungaria sunt 3 milioane. Italienilor din Austria li-se dă facultate juridică cu limba de propunere italiană, — în Ungaria së înfiinţează gimnasii şi scoale de stat cu limba de propunere maghiară in cele mai ro­mâneşt i ţinuturi, — ba încă mai mult: prin fai­mosul sëu proiect ministrul Berzeviczy vrea së ne maghiarizeze chiar şi şcoalele poporale confe­sionale, cari sunt susţinute cu multă greutate de poporul nostru !

— P ă r e c h e a r e g a l ă r o m â n ă în Viena. R e ­gele Carol al României a sosit în 29 Septemvrie n. în Viena. Sa ra a avut loc un dineu la M. S a ImpëratuI şi Regele nostru, la care a fost invitată şi suita Regelui Carol, precum şi personalul a m ­basadei române din Viena. — Regina României soseş te azi (1 Octomvrie n.) în Viena, de unde azi d. a. laolaltă cu Regele Carol va pleca spre Sinaia . Mâne (Duminecă) la 6 oare dimineaţa trece părechea regală română prin gara Clujului, unde trenul stă 20 minute.

Prinţul Hohenlohe, fostul guvernor al B u ­covinei, transferat în aceeaşi calitate la Triest , înainte de a-şi ocupa noul sëu post, va face o visită părechei regale române Ia Sinaia.

— In Sa lonic (Macedonia) cu începutul acestui an şcolar së deschide o nouă şcoală pri­mară română. Directoară a acestei scoale a fost numită D-na Ecaterina Dimonie. — In legătură cu aces tea aducem ştirea, că începând cu 1 S e p ­temvrie director al şcoalei comerciale române din S a ­lonic e dl Victor Lazar, c a r ea fost timp îndelungat re­dactor la »Foa ia Poporului« din Sibiiu, şi care a avut »fericirea« së petreacă mai multe luni în­temniţa din Seghedin, osîndit fiind pentru scr ie­rile sale nationale.

1

Stipendiile »Asoc ia t iune i« . Primim urmă­torul Concurs: »Asociatiunea pentru literatura română şi cultura poporului român« are de con­ferit cu începutul anului şcol. 1 9 0 4 5 următoarele stipendii:

1. Un stipendiu din »Fundatiunea anonimă din comitatul Dobaca«, de K. 1 0 0 ' — anual, des­tinat pentru un tinër român născut în comitatul Dobâca.

2. Un stipendiu de K. 8 0 ' — anual din »Fun­datiunea Radu Al. Riureanu«, destinat pentru un student român delà şcoalele secundare (medii).

3. Un stipendiu de K. 1 2 0 0 ' — anual din »Fundatiunea loan Gailianu de Kecskes«, des ­tinat pentru un tinër român de la vr'unul din gimnasii le din Trans i lvan ia ; vor fi preferiţi, rude­niile fundatorului din familiile »Pop« şi »Anton«.

4. Un stipendiu de K. 1 0 0 ' — anual din »Fondul Avram laneu«, destinat pentru un tinër român de la vr'o şcoală secundară (medie).

5. Un stipendiu de K. 8 0 ' — anual din »Fun­datiunea Dr. loan Moga şi soţia Ana n. Bologa« destinat pentru fetiţe de naţionalitate română, fără deosebire de confesiune, din Transi lvania , care frecuentează vr'o şcoală românească , în prima linie şcoala civilă de fete a Asociaţiunii sau şcoala de fete a »Reuniunii femeilor române din Sibiiu«, vor fi preferite, ceteris paribus, fetiţele care vor putea documenta, că sunt înrudite cu familia Dr. loan Moga sau cu familia Bologa.

Cererile pentru aceste stipendii au sê se înainteze comitetului central al Asociaţiunii în Sibiiu (Strada Morii Nr. 8). până la 15 Octomvrie st. n. a. c. provézute cu următoarele documente:

a) Atestat de botez; b) Testimoniu şcolar de pe semestrul din urmă al an. şcol. 1903 4; c) Atestat de paupertate; d) Eventual document de înrudire.

Concurenţii, cari şi-au presentat cererile înainte de publicarea acestui concurs, sunt invitaţi se-şi între­gească eventual cererile în sensul condiţiunilor stabilite în concursul de faţă.

Cererile intrate după termin nu se vor considera. Sibiiu, din şedinţa comitetului central al

«Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român«, ţinută la 15 Septemvrie 1 9 0 4 .

Iosif Sterca Şuluţu president.

— Hoţii, cari au jefuit magazinul de argin­tării alui Pieger din Piaţa Clujului au fost prinşi. E o întreagă bandă.

C Â R T I NOUE Ş i R E V I S T E — F o a r t e d r ă g u ţ este legată în pânză m o ­

dernă, cu minunate decoraţii, »Cartea durerii«, al cărei cuprins e plin de mângâiere .

»Unirea« apreciază astfel aceas ta preţioasă car te : »In timpurile noastre de materialism şi realism, cărticica aceasta, care arată marea pu­tere a religiunii asupra sufletului omenesc, şi cum numai în ea se poate afla adevërata mân­gâiere şi linişte, poate së fie in mâni/e tuturor de un netăgăduit folos. Chiar şi faptul, rar la noi, că a apărut in a ll-a ediţie ne îndreptăţeşte a o recomanda călduros. Tiparul frumos şi curat face cinste Tipografiei d-lui Baritiu«. —

Cât pentru legătură adaugem noi, că rară carte românească se înfăţoşază aşa de cu gust îmbrăcată . E o adevërata podoabă în casă. E s e m -plarul legat costă 2 cor. 50 fii. plus porto 10 fii. S ë capetă la admin. »Revasului« şi în librării.

— Is tor ia u n i v e r s a l ă pentru clasele supe­rioare ale şcoalelor medii, de l o a n P e t r o v i c i , profesor gimnasial în Braşov. Volumul I. Evul Vechiu. B r a ş o v , 1 9 0 4 . Editura librăriei Ciurcu. Preţul 2 coroane.

— » S ă m ă n ă t o r u l « despre Cărţile Sătea­nului Român. Escelenta Revis ta literară din Bu­cureşti, al cărei suflet este distinsul profesor şi scriitor, A'. Jorga, publică într'un numër din Maiu următoarele aprecieri despre modesta noastră bi­bliotecă :

In editura foii sëptëmànale »Revasul« din Cluj a început së apară o folositoare bibliotecă poporală, cuprinzînd mici povestiri liierare şi morale pentru înăl­ţarea şi limpezirea sufletelor ţerăneşti. Au ieşit pân'acum doue broşuri de acestea: întâia respândeşte o schiţă a d-lui O. Stoica (Hîrca), publicată şi în revista noastră, ear a doua adună într'un mănunchiu, supt titlul Pă­catele noastre, o serie de sfaturi morale cuminţi a/e d-lui Petru Suciu, la adresa poporului sătean. Broşu­rile sunt scrise într'o iimbă curată, simplă şi mişcă­toare; sinceritatea stilului şi a ideilor găseşte uşor calea spre sufletul ţăranului.

Pentru cei-ce vor së aibă la casă o revistă l i terară cum se cade, le recomandăm »Sămănă-torul« (Bucureşti Strada regală Nr. 6) .

— Odele lui Quintus Horat ius F l a c c u s , traduse româneş te în proză şi provëzute cu in­terpretări în folosul tinerimei studioase şi al pri­vaţilor, de Gavriil Pop, canonic. — Fascie. 1. B la j , 1 9 0 4 . Tip. Seminarului archidiecesan.

Preţul acestei broşuri, care cuprinde 14 ode, şi după care vor urma altele, costă 40 fileri.

©BCU Cluj

Pag. 1 7 0 » R E V A S U L « Nr. 40

— Cărţ i româneşt i se găsesc în Cluj la li­brăria Eric Fabritius, în piaţă.

— U n î n v e ţ ă c e l se primeşte în t ipo­grafia » C a r m e n « a dlui Petru P. Bariţiu din Cluj (Strada Ferencz József-út 58 ) .

499 szám. ~~ 1904"\7égrh."

Á r v e r é s i h i r d e t m é n y .

Alulirt bírósági végrehajtó az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 102 §-a értelmében ezennel közhiré teszi, hogy a Kolozsvár vidéki kir. já rásbí róságnak 1 9 0 0 évi Sp. I. 615 5 számú végzése következtében Dr. Fràncu Ámos ügyvéd által képviselt az »Economul« hitelintézet j avára Dávid luon bruzer és neje ellen 334 kor. s jár . erejéig 1 9 0 4 évi július hó 26-án . foganatosított kielégítési végrehaj tás utján le foglalt és 7 0 0 koronára becsült következő ingóságok, u. m.: szarvasmarhák és takarmány nyilvános árve­résen eladatnak.

Mely árverésnek a Kolozsvár vidéki kir. j á ­rásbíróság 1903- ik év V. 1 0 4 9 4 számú végzése folytán 334 kor. tökekövete lés ennek 1 9 0 1 . évi szeptember hó 1 napjától já ró 5 " „ kamatai , 'A, váltó-díj és eddig összesen 67 kor 90 fillérben bíróilag már megalapított köl tségek erejéig S o -Iyomkön adósok lakásán leendő eszközlésre 1 9 0 4 é v i o k t ó b e r h ó 1 2 - i k n a p j á n a k d é l e l ő t t 10 ó r á j a határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók ezennel oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingósságok ezen árverésen az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 107 . és 108 . §. ér te lmé­ben készpénz fizetés mellett, a legtöbbet ígérőnek szükség esetén becsáron alul is elfognak adatni.

Amennyiben az árverező ingóságokat mások is le és felülfoglaltatták, s azokra kielégítési jogo t nyertek volna, ezen árverés az 1 8 8 1 . évi LX. t.-cz. 120 . §. értelmében ezek javára is elrendeltetik.

Kelt Kolozsvárt 1904 . évi szeptember hó 21 napján.

Pilger János s. k., kir. bir. végreh.

Distins cu diplomă de o n o a r e .

Bernáth E . Sándor A ş ? & f f i ! deposit de instrumente musicale. Liferantul poştei şi te­

legrafului ung. reg. C l u j — K o l o z s v á r (.lângă podul Someşului .)

Vînd şi în rate lunare şi garantez 5 ani pentru mărfuriie mele. — în atelieriul meu mechanic, aranjat cu lumină eletrică şi motor, fac grabnic şi cu preţ moderat, repa­raturi, suflări cu nichel, emailuri de deosebite colori,

~: în baia şi cuptoriul propriu. : Nr. T e l e f o n u l u i 412. - »

— L i s t e de preţuri ilustrate trimit ori cui. — ^ ~ m

Cine comandează provocându-se la aceasta foaie asigură oare care % bisericei române celei noue din Cluj! —

44 ( 19 - )

m Cine sufere de pf»î|aficîp s t ă r ' n e r v o a s e > s e ceară (nevoie) sgârciuri CpilCpalC broşura despre Epilepsie, care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 22—52.

I Wilhciiii Ignácz J, i n g é n i e u r

Budapesta, VIII. Kender-u. 8 .

Primeşte ori ce fel de

m c s u r a r e d e p anient, - m a p p a r e , -

a r a n g e a r e d e p o s e s i u n e .

După acord marchează linia J? căii ferate normale ori S :-: înguste. <t; Preţueşte moşii, esoperează şi

valorează patente, pe lângă *V onorar echitabil.

Ofertele sunt a se trimite la r w . 4j> adresa de mai sus. <tp 47-50. f fc

Pentru sesonul de toamnă — - = r e c o m a n d ă

si iarna

«~ N E U M A N N M. l i ferant c. şi r e g . de curte

Cluj, (Kolozsvár) Mátyás király tér. Haine de toamnă şi iarnă. Căputuri de transiţie (Double, Ulster, Raglan). Pardesiuri de toamnă. Haveloc (cu mânec i şi fără mânec i ) . Căputuri economice, cuptuşite cu stofă, ori cu blană. Haine negre de salon şi frac. Bunde de căletorie si oras .

m a r e d e p o s i t d e v e s t m i n t e p e n t r u c o p i i .

Mustre şi liste de preţuri la cerere gratis şi franco. — La comande din provinţă = - - — - — c a mesura e destul a trimite o haină veche. .-----... .'.

21 ( 3 4 )

Tű1

Gratis! O eumpenă de etilinăî | Pe preţuri fabulos de ieftine trimit din magazinul meu prea încărcat

= 1 mărfurile mele de argint mexican = rer . rmi 'e în toată lumea pentru escelenţa lor şi anume:

6 furcuţe de desert de argint mexican 1 lingură mare de supă » » 1 lingură mare de lapte

»

<f 6 cuţite de masă de argint mexican : 6 linguri » » » » »

^ 6 furcuţe » » » » » p^j 12 cuţite de desert » » » , 2 feşnice elegante de salon

46 bucăţi la o l a l t ă Cos tă n u m a i 6 f l . 5 0 c r . £M O u p B O r î " C C C O m a n d ă ^ e ' a n £ a a s * a ^ a u c a P r e s e n t pe respundere

* şi gratis o eumpenă de culină, care ara tă bine pană la 12V2 chilogr. Argintul mexican e un metal de tot alb (şi din lăuntru) pentru a cărui durabilitate şi escelentă cualitate iau respundere pe 25 ani. — Spediţia se face tri-

miţind banii înainte sau cu rambursa din magazinul european p^j -* fl. 4,0 C I * . c u rambursa un vig de pânză de Scepuşia pentru 6 cămeşi bărbăteşti ori feineeşti,

50 cm. lat. calitate esceientă, garanţie pe 6 ani, n«.iitroase recunesciinţă. A fl. B Q c r . : u rambursa 3 nutri de stofS modernă pentru un vestment bărbătesc eisgant, în to -

J ioare după plac. 3 P e n t r u "S Coroane trimit 4 [ / 2 chlgr (cam 5o bucăţi, puţin atinse) de s ă p u n flu d e toa le tă , ^ bine ales din săpun de rose, crini, lapte, scumpie, viorele, rezedă, jasmin

şi lăcrimioare. Trimiţând banii înainte ori cu rambursa spedează: D E N K E R J Ó Z S E F C a s a c e n t r a l ă

d e m ă r f u r i B u d a p e n t a , H e r n á d ii. 54

J anovitz G e « a A t e l i e r d e c r o i t o r i e ş i m a r e m a g a z i n d e v e s t m i n t e g a t a , p e n t r u b ă r b a ţ i

ş i c o p i i .

Cluj, Wesselényi M. u. 26. (Casa Economului.)

Efectuieste ori ce

comandă de haine,

după m e s u r a , în

timp scurt, dacă se

cere chiar şi în 24

oare. X X X X X

Ţine deposit bo­

gat de haine gata

mare parte făcute

în a t e l i e r u l sëu

pentru b ă r b a ţ i şi

b ă i e ţ i , X X X X

Serviciu prompt.

Croitură elegantă.

Stofe d u r a b i l e şi

solid l u c r a t e .

Pre ţur i m o d e r a t e . 43 (4 10).

9 ~4i

tjtsassemmmma „THE STANDARD"

^ z fundată în anul 1 8 2 5 . r

Efectueşte

a s i g u r ă r i d e v i a ţ a pe lângă condiţiuni foarte favorabile,

lncasso anual Avere proprie Cor.: 3 2 , 0 0 0 . 0 0 0 Cor.: 2 6 0 , 0 0 0 . 0 0 0 Dividende solvite Despăgubiri de viaţă

Cor.: 1 7 0 , 0 0 0 . 0 0 0 Cor.: 5 2 0 , 0 0 0 . 0 0 0

Agentura generală pentru

Trans i lvania :

Cluj , s t r a d a F e r e n c z - J ó z s e f nr . 17.

Filială pentru Ungar ia :

Budapes ta , s t r a d a K o s u t h - L a j o s n r . 4.

în palatul S t a n d a r d . ( C a s a propr ie ) .

Centrala genera lă : E d i m b u r g. ( A n g l i a . )

5 6 - .

Pentru 5 coroane 1 t i f ^ f "r ) i. I I . T t I . I

trimit 4^2 chlgr. (cam 5 0 bucăţi, puţin atinse,) de

s ă p u n f i n d e t o a l e t ă , bine ales din săpun de rose, crini, lapte, scumpie, viorele, rezedă, jasmin şi lăcrimioare. Tr imiţând banii înainte ori cu rambursa spedează casa c e n ­trală de mărfuri Scheffer D. S á n d o r Budapest , VIII, Bezerédi-utza 3. szám. (37) 2 1 — 2 4 .

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţiu în Cluj — Kolozsvár.

©BCU Cluj