< | B -

Abonamentnl: Pentru monarchie.

Pe an 12 cor., '/a an 6 cor. '/< an 3 cor.

Pentru străinătate: Pe 1 an i8 frc, '/,

an 9 frc, ' / « an 4 frc. 50 cm.

Foea apare in fie care

S â m b ă t ă .

-E1X

Fóe bisericescă-politică.

Inserţiuni: (Jnşirgarmond:

odată- 14 &L, a doua 6ră 12 fii., a treia

oră 10 fii.

Tot ce privesce f6ia, să se adreseze la: Re-dacţiunea şi admini-straţiunea „Unirel"

. în B l a ş .

EfiC

inni XIII Blaş 16 Maiù 1903. Numeral 19.

N O I I E P I S C O P I . B I i A Ş , 14 JVSaiu 1 9 0 3 .

Vestim bucurie. Şi de aici de la malurile Tdrnaveî şi până departe la cursul de jos al Dunării şi până apr6pe de isvorele Tisei, bucuria cu­prinde inimile tuturor fiilor bisericeî nostre şi, ca şi cu un glas, aducem cu toţii laudă preabunuluî Dumnedeii, care cu atâta grije păzesce sfînta nostră Biserică.

Mai sînt câteva zile încă, până se împlinesce un an, de când fericitul episcop Pavel a lăsat vSduvită diecesa de Oradea-mare, şi iată Maiestatea Sa împeratul şi Regele nostru apostolic,, îi trimite un alt mire, care cu distinsele sale calităţi chemat e, să cârmuescă şi conducă spre fericire acesta diecesă.

Ilustritatea Sa DS DEJVlETRlU RflDU, Episcopul Lugoşului e numit de Episcop la Oradea-mare.

In acela-şî timp, pentru ca bucuria obştescă să fie şi mai mare, vestim iubiţilor noştri cetitori, că Ilustritatea Sa canon icu l -p re l a t D l V A S I I i E H O S S U , e numit de Episcop al Lugoşului.

Sionul român tresaltă de veselie şi nu credem să fie inimă românescăr, care să nu se sîmtă mândră, când scie ridicată la înalta treptă a Archierieî un bărbat, cu calităţi aşa admirabile, cum e Dr. Vasile Hossu.

Sîntem jaluzi pe Diecesa de Lugoş, că ne desparte de unul dintre cei mai iluştri membrii ai Capitululuî mitropolitan, dar ne plecăm înaintea Pro-vedinţeî divine, care astfel a dispus în sfaturile necuprinse de noi. înecăm în noi oftatul de durere şi dăm curs bucurii obştescî.

Bărbaţi în florea etăţii şi împodobiţi de Dumnedeii cu alese şi frum6se însuşiri trupeşei şi sufletesci, noii Episcopî sînt o fală a bisericii unite şi avem deplină nădejde, că vor ave parte de o activitate binecuvîntată şi cu paşi siguri vor merge înainte pe calea deschisă de marii lor înaintaşi.

De aceea, ca un echo al bucurii tuturor, dorim ca mulţi ani să stră-lucescă în fruntea sf. n6stre Biserici, aceşti doi luceaferî plini de lumină.

Mulţi ani I Mulţi ani I

R u t o g r a f e l e p r e a í n a l t e .

Fóía oficiosa in nrul de Mier-

curi publ ica urmátórele dóué

autografe ale Maíestáfií Sale:

V a l l a s és kózok ta tá sügy i

m a g y a r minisz terem e lo te r -

j e sz té sé re dn. Radu Demeter,

lugosi g ó r ó g szertartásu ka-

tholikus püspókó t nagyvá rad i

g o r o g szertartásu katholikus

püspókké k i n e v e z e m .

K e l t Bécsben , 1903 . év i

május hó 10-én.

Ferencz József s. k. Dr. Wlassics Gyula s. k.

Val l a s és kózok ta t á sügy i

m a g y a r minisz terem e ló t e r -

j e sz tésé re dr. Hosszu Vazul,

gyulafehérvár- fogaras i g o r o g

szertartásu katholikus fó'szé-

keskáptalani k a n o n o k o t lugosi

g o r o g szertartásu katholikus

p ü s p ó k k é k i n e v e z e m .

K e l t B é c s b e n , 1903. év i

május hó 10-én.

Ferencz József s. k. Dr. Wlassics Gyula s. k.

S e i r e a d e n u m i r i í .

încă Marţ i d im. se lăţise

în Blaş svonul, că denumirea

va urma în zi le le ap rop ia t e .

D u p ă prânz scirea se con ­

firmă: dóué t e l e g r a m e sosite

din Pes ta , adever i ră scirea,

care umplu d e viuă bucurie

p e toţ i . Spec ia l denumirea

111. Sa le Dr . Vas i l e Hossu ,

d e oda tă cu a Episcopulu i

d e la O r a d e , fu o surprin­

de re nespus d e plăcută. In-

media t se porni un adevé ra t

peregrinaj la casa Ilustrului

c a n o n i c , care e cea maî

s impatică persóna, nu numai

în Blaş, ci pretut indcnea.

T o ţ i gratulanti! unul ca

unul, nu puteau să înece în

cuvinte le d e felicitare şi câ te ­

va v o r b e d e regre t , pentru

apropia ta despăr ţ i re .

T e l e g r a m e l e începură a

curge din t ò t e părţ i le.

Ce i maî d e frunte bărbaţi

din ţară, se grăbiră a-şî es­

pr ima felicitările pentru a c e s t a

nimeri tă p r o m o v a r e .

Fe r i c i t a m a m ă a nou d e ­

numitului E p i s c o p , nu puté

suporta emoţ i i l e unei bucurii

aşa mar i : din ochii eî cur­

geau lacrimi . . . .

T ò t e z iare le r o m â n e şi

străine, cari înregistreză până

acum scirea, n'aiì de cât

cuvinte e log ió se pentru nou

numiţii E p i s c o p i .

D a t e b i o g r a f i e e .

D ă m în u rmătore le câ te ­

va n o t e din viata noilor

Ep i scop i . D e oda tă d ă m în

numérul acesta şi portretul

cel mai nou al Episcopului

d e la O r a d e , şi sperăm să

d ă m în unul din numeriî

p r o x i m i şi a noului E p i s c o p

d e la L u e o s .

Episcopul Demetrifi Radu, s'a născut în

Uifalău lângă A i u d la 7 N o v e m b r e 1861.

Studiile primare le-a făcut în A i u d , iar

gimnasiale în Blaş din 1873 până în 1879,

când mitropolitul V a n c e a l'a trimis la R o m a

în Colegiul grecesc al Sf. Atanasiu. In co­

legiul U r b a n de P r o p a g a n d a Fide a studiat

filosofia şi teologia până în 3 885, în care

an la 26 Iuliù fu sfinţit preot de archi-

episcopul grecesc Stefan Stephanopol i . Pe

la sfîrşitul anului 1885, întorcêndu-se în

patrie ca doctor în filosofie şi teologie,

d u p ă scurtă praesă la oficiul archidiecesan

din Blaş, în 1886 fu trimis la Bucurescî

spre a păstori pe Români i uniţi aşedaţî în

mare numër acolo. A c i archiepiscopul

latin Pa lma l'a numit profesor de. teologia

dogmatică, filosofie şi literatura română la

seminariul catolic, a căruî rector a ajuns

în curînd. L a 1891 Archiepiscopul Costa

l'a numit protopop onorar, îar Mitropolitul

V a n c e a asesor consistorial. Ma î târziu

Archiepiscopul Zardetti din Bucurescî l'a

numit econom şi procurator al întregeï

diecese de Bucurescî. Epi scop al Lugoşu lu î

fu numit în 22 N o v e m b r e 1896, préco­

nisât în 3 Dec . 1896, consacrat în 9

M a i û 1897 de Mitropolitul Mihâlyi în Blaş

şi instalat în 16 Maiu 1897 în L u g o ş . D e j a

în primul an al păstorire! sale, în 15 A u g u s t

1897, a cumpërat lângă reşedinţa episco-

pescă o casă spaţidsă pentru » Convieţui

tinerilor gr. cat. români aï dieceseï L u g o -

şuluî« , şi prin literile sale pastorale din

15 Octobre 1897 a făcut disposiţiî salutare

pentru sporirea fondului acelui convict.

Dr. Vasile Hossu, s'a născut în oraşul

libr. reg. Mureş-Oşorhe iu în ziua de Tre î

Sfinţi ïerarchï 1-1 Febr .—30 lan. 1866 din

părinţii' Vas i le Hossu, paroch şi protopop

în oraşul numit şi Maria născ. Szebeni.

Studiile primare le-a făcut în colegiul ev.-

reformat din oraşul natal. Gimnasiul in­

ferior l'a absolvat în Reghinul-săscsc la

Saşi, îar clasele V . V I . şi în parte a V I L

în colegiul reformaţilor din Mureş-Oşorhe iu .

C a student de clasa V I I . fericitul mitropolit

V a n c e a l'a trimis la R o m a , unde ca alumn

al colegiului grecesc de Ia S. Atanas iù a

frecuentat cursurile filosofice şi teologice

de la » P r o p a g a n d a F i d e « . în 10 August

1883 fu promovat la gradul academic de

^Baccalauréat*, în 21 Iulie 1884 la gradul

de »Licenţ iat« , îar în 6 A u g u s t 1884 la

gradul de » D o c t o r « în sciinţele filosofice,

în 22 Iulie 1885 a fost promovat la » B a c -

calaureat« îar în Î5 iulie 1887 la cel de

»Licenţ iat« în sciinţele teologice. într'aceea

morbul de care suferi a i-s'a agravat şi pe

la finea lunei A u g u s t a anului 1887 a fost

silit a se întorce în patrie greu m o r b o s şi

declarat de ceî maî distinşi medicî-profesorî

drept pierdut pentru viaţă. Indurarea luî

Dumnezeu , clima patriei, îngrijirea de

m a m ă î-a redat sănătatea, în cât începu a

se pregăti pentru ultimele esamene încă

recerute, pentru ca să dobîndescă gradul

de doctor în teologie. într'aceea corpul

profesoresc de la P r o p a g a n d a , luând în

considerare succesele secerate la celelalte

esamene, cu unanimitate de voturi făcu

propunere Sfinţiei Sale, ca dispensându-1

de la esamenele restante, să-1 promoveze

la gradul de doctor în teologie, ceea ce

s'a şi întîmplat în 13 N o v e m b r e 1887. In

27 Augus t 1888, în serbătorea A d o r m i r e !

Preacuratei Fec iorc fu chirotonit întru

preot celibe în catedrala clin Blaş prin

fericitul mitropolit V a n c e a , îar în 28 Augus t

a accluia-şî an numit profesor de dogma­

tică la facultatea teologică archiepiscopescă.

în N o v e m b r e 1888 a fost numit m e m b r u

în comisiunea pentru revederea cărţilor

rituale, unde până acum a conlucrat la

edarea Orologcruluî mare ediţ. III. în 1890,

a Pente cos tarului mic a Triodului, a Eucho-

logiuhd şi a Evangeliei. în 5 Septembre

1889 a fost numit asesor la tribunalul

matrimonial de a II. instanţă pentru die-

Nr. 19 U N I R E A Pag. 195

cesele sufragane. în 1891 i-se încredinţa propunerea filosofieî în clasa VIIF. a g im-nasiuluî. în 30 Iunie 1892 cu o lună înainte de mortea sa mitropolitul V a n c e a îl numi de rector al Seminariuluî tinerimeî studiase, în care calitate cumpără dominiul din V e z a , contribuind a p r o p e cu jumetate la preţul cumpărări i şi instruăriî din eco­nomisirile făcute prin adminisirarea în regie a numitului Seminar. în 1895 fu numit fisc al consistoriuluî archiepiscopesc şi mitropolitan. în anul 1898 fu ales ca-nonic-cancelar în capitlul mitropolitan, fiind introdus în 13,1 N o v . 1898, şi încredinţân-du-i-se inspecţiunea dominielor fundaţionale din archidiecesă. în 1899 fu numit co­misar archiepiscopesc la esamenele de maturitate şi la cele de clasă de la g im-nasiul superior din Blaş. L a conciliul pro ­vincial III. celebrat în 1900 a luat parte ca delegat al capitluluî mitropolitan şi a purtat oficiul de secretar primar. S'a ocupat şi se ocupă şi cu literatura, în 1890 a întemeiat împreună cu Dr . A l e s a n d r u G r a m a , Dr . A u g . Bunea, Dr . Victor Szmigelski şi D r . Isidor Marcu prima f6ie bisericescă politică din Blaş » U n i r e a « , al cărei prim redactor a fost timp de un an şi jumetate. A edat un » M a n u a l de Psichologie şi L o g i c ă pentru clasa VII I . g imnas ia lă« . Pentru distinsele sale calităţi Sfinţia Sa Pontificele L e o XIII. îl numi prelat domestic. M e m b r u la tote societăţile culturale şi umanitare, a lăsat pretutindenea urme de activitatea sa şi spiritul seu înalt. A fost tot de una ales aprope cu unani­mitate de m e m b r u la congregaţia comita-tensă şi la comună, în feliurite comisiunî administrative, în cari cu mult tact şi pri­cepere a sciut să apere interesele poporului , din care causă e mult respectat şi îubit de toţi.

Corespondinţe.

SINÓDELE PR0T0P0PESCÌ. — Tractul Sigct —

Maramureş, 11 Maiu.

Preoţii din tractnl: S i g e t — M a r a m u r e ş

aii a d u n a r e a de pr imăvara în comuna

Săniuţa.

Biserica din loc frumos împodobi tă

de copilele de la şcolă. uliţile pline de

arbori cu flori, aduşi de tinerime, din

codrul verde a boeri lor: Stan. Pop şi

D r a g u ş .

L a orele 8 preoţimea-i de faţă şi la

cuvintui D. piiit'ipop-vicariù T. B u d facem

pregătiri de mărturisire şi pocăinţă.

Sub decursul utreniei, ne mărturisim

eu toţii.

L a orele 9 se începe Sfìnta liturgie

cu Invocarea Sfîntnluî Spirit, şi după

cetirea Sfintei Evangel i ! , preotul din Bise-

r i c a - A l b â A . D a r a b a n t , rostesee o euvîn-

tare potrivita şi mişcătore de inimi.

Norodu l în haine de serbatori cu

perul lung şi neted lăsat pe liniere, stă

ca brad i ! în munte, ascultând, eu o deo­

sebită evlavie Sfintele cântări maltatóre.

Apoi după hrana ce reşca câştigată

prin pocăinţa cu lacrimi; mergem la casa

paroehială , unde îndrăsr.eţul preot S. Ba l ia ,

ne aşteptă cu braţe deschise.

Conform programei D. protopop des­

chide şedinţa, prin o cuvîntare. întru

adevăr româuescă şi plină de însufleţire

pentru binele de obşte.

îutre altele se constat, ca: învăţă-

mîntul în tractul Sigetului merge spre bine.

Părintele I . T . Fane diu Saraşeu: cetesce disertaţia despre datorinţa de a pred ica , şi în urmă arată , că mai bine o predică bună, de cât 10 predici predate fără pregătire . Şi Iarăşi o predică s l a b ă strică 10 bune.

Prin urmare , atunci te suie pe amvon şi-ţi deschide gura. când eşti pregătit.

E r a să fim fericiţi de a vede intre

noi şi un ospe de viitoriu mare. pe C l a ­

ritatea Sa Dr . P . F a b i a u . bravul fiu al

maramureşului , şi profesor de teologie din

G h e r l a ; dar jurstăr i le nu iau conces.

El venise de a pacifica suflete rătăcite din Săcel ; nodul . . . încă nu s'a deslegat, să aştepta o mână tare. . .

S'a aşteptat şi dintre Dniî civili o

mulţime, cari mai tot de una participa la

şedinţele nostre tractuall.

Şi dacă n-aşi fi spre greutate. Iaşi

face cunoscuţi vrednicilor cetitori a „ U n i r e ! " :

D. Protopretor din T e c e u ; G a v r i l ă

Mihâlyi . unicul, nu numai în maramureş ,

da pot zice în tdtă ţara. carele nu sare

peste p a r a g r a f e , ci: scie că dînsul îi

pentru popor şi nu poporul pentru dînsul.

D. advocat Dr . Ilie Mar i ş , din Siget

încă azi tinăr. carele cu peana sa repede

a câştigat mai multe procese de cât anglezii

victorii contra burilor.

Sprintenul advocat : D . Dr . F. Mihâlyi ,

carele a stîrnit din somnul veninos . . . în

anul acesta pe toţi aceia, cari învîrtesc

pe d>ş rota cârmac iu lu i ţârei.

B. JVaf.

FEUILLETON.

I I H I I , E R O U . Istorioră din revoluţiunea t'rancesă.

După Krafl't Ericli.

(Continuare şi fine.)

I I .

„Tinăru l conte a murit" şoptiră între sine. Şi lucru curios! Nic i unul dintre i a ­cobinii f ără suflet n'au mai avut curaj , să continue ja fu l început ori cercetarea preotului. L a vederea sărmanului copil ucis. a cărui trup zăcea fără simţiri le-a încetat totă furia .şi setea de sânge. Au părăsi t chilia unul după altul, depârtându-se cu sudâlmi şi înjurături grosolane. în scurt timp s'a depărtat, şi cel de oe urmă.

Aflâud pe tinărul conte fără simţiri înaintea iconel Preacurate ' l'au aşe<|*t în pat. Micul erou. care a a p a r a t de pustiire cu jertta vieţii lui chipul Preacuratei Feeiore, iar pe bunul şeii părinte de morte, acum zace rece şi fără vieţâ.

Contesa, buna lui mamă. plecându-se asupra lui, Pa plâns cu a m a r ; preotul mântuit s'a încercat a-1 readuce la vieţâ'

„ L ' a u omorît barbar i i" , a oftat săr­mana mamă. „O scumpul meu dragul meu fiiu!"

„Liniştesce-te nobilă domeâ". o ruga preotul — mal este încă speranţă . T r u p u l lui e cald încă; pdte e numai un leşin

denc, dar nu e mort încă".

„ O scumpul meu. odorul meu". Acestea erau singurele cuviute. ce se aiuliau de pe buzele nefericitei mame.

Preotui. care ea şi e istesa ii'avea nici idee de cele întîmplate în chilie, a continuat a-1 readuce în simţiri. De odată strigă vedend un picur de sânge , furişindu-se din pieptul băiatului.

„Sânge" îi murmurară buzele v ine te . . . „sânge".

„Sânge?!" esclamă contesa. „ 0 D u m ­nezeule! mi-au ouiorit copilul". Cu manile tremurânde a desfăcut vestmintele copilului şi ast fel au descoperit rana adâncă. L a vederea acesteia, mama vrednică de com­pătimit, cade în genunchi , ascundendu-şî faţă în pumni.

„Sărman copil" . . . . zice suspinând „călăii l'au nimerit în inimă".

Vocea- i a amuţit în urma durerii adeuci; ochii i-s'au împaingeni t şi simţirile i-s'au slăit . . . a început a-şl pierde consciinţa.

Preotul sta mur, nevoind să conturbe durerea sfîntă de mamă. Cu ochii înălţaţi spre cer. cu manile încrucişate a început a se ruga ferbinte Părintelui ceresc, ca să mângâie pe nefericita mamă. R u g a nu î-a fost zadarnică . Sau pentru că î -audes făcut vestmîntul de pe piept s tu în urma vaie­telor, ce erumpeau de pe buzele mamei — copilul revenindn-şi în ori şî-a deschis încet ochii şi a şoptitit cuvîntul dulce : „mamă".

Ca şi când ar fi ajuns'o fulgerul, ea sare şi-şl strînge cu foc copilul la piept.

„Trăiesce" a strigat cu bucurie. „Trăiesce . m'a strigat , se uită la mine. îţi mulţumesc Dumnezeule mare şi îndurător."

Nici preotul nu şi-a putut ascunde I bucuria. Peste puţin timp au fost în curat

eu starea copilului rănit. Din pieptu-i fraged, ieşia un horcăit înăduşit; apoi a.

I şoptit într'un ton. ce abia să pute inteif g e : „ 0 cum mă dore. M o r " . . B a nu. nu" . . . a strigat contesa.

„ N u vei muri . nu-I iertat să părâsesci pe scumpa ta mamă".

„ M a m ă ! " I-au murmurat buzele palide, „ m a m ă eu merg la Rescumpăratorul . pe care l'am primit cu câte-va ore. M e r g cu inima fericită, pentru că am apărat şi scăpat de profanare chipul Prer.curatei Fee iore şi cu vieţa mea am scăpat vieţa ta şi a „bunului părinte", a lui Dryant Dulcele meu îsus îmi va răsplăti acesta faptă".

Obosit şî-a întrerupt vorbirea. Vedend înse, că mamă-sa şi preotul, cari nu sciau nimic despre fapta-I eroică, tl privesc în mod întrebător, a continuat cu voce în­treruptă :

„Revoluţionarii — eu am stat — înaintea iconel — d u p ă care era ascuns — „bunul meu părinte" — şi — l-am îm-pedecat".

A c u m au sciut destul. Preotul mişcat până la lacrimi numai atâta a putHt zice: „Copi lul meu! bravul şi curajiosul meu

1 copil". Băiatul a suris. întindendu-şî de abia

manile una spre m a m â - s a . cealaltă spre preot. Aceşt ia au strîns cu că ldură mani le reci ale copilului. Apo i preotul a început a zice rugăciuni le moribuadilbr. •\e<lend. că se apropie sfîrşitul.

„Domnul şi Mântuitorul meu", se i ruga preotul „ îndurate şi primesce sufletul

Pag. 196 U N I R E A Nr. 19

A P A R I Ţ I U N Î B O L N A V E . Budapesta, la UjV.

De la Nistru pân' la Tisa . Tot Românul plânsu-mi-s'a

Că nu mal pote străbate De atâta străinătate.

. Eminescu.

Ne năpădesc străinii cu învăţăturile lor, şi vreâfi să ne nimiceseă neamul şi legea. Şi noi păr că nici nu le băgăm în samă. T o t mal mult să lăţesc morbnri în trupul neamulnî nostru, şi nici nu ne gândim la vindecarea lor. Cu durere am esperiat. că gazetele slovăces-ci şi ungurescl afi fost acelea, cari să ne atragă atenţiunea la primejdia Nazarenismnlui şi a social-democraţiel. Nn-mi zică nime. că dor s'aă ocupat gazetele ndstre cu social-democraţia, căci de n'ar fi publicat foile unguresc! ra-porte lungi despre adunările din Bndapesta şi Salonta-mare, la cari aă participat sute de delegaţi Montani, nici azi n'am sci, că sînt şi Români social-democraţl, şi încă mulţi. Şi apoi Nazarenismnlui. nu II sînt de ajuns nisce foiletdne.

Vin pe Dunăre din străini tot felini de săeâturî, $i la Pesta gazetele jidovesc! le prind, gazetarii romani le traduc şi le daă Românilor, ca nisce pilule mari şi ve-ninose, cari ne vor da mult de lucru şi de gândit.

De mai multe ori cetesc prin gazetele române nisce lucruri de acestea, cari venind cu raţionalismul în ţară. vreau să ne aducă şi pe noi la necredinţă. Tot omul scrie ce sîmţesce. Unul. care apără păcatul cel mal spurcat, scrie în o fde de zi, şi se opintesce din tote puterile să arete, că Zola arătând spurcăciunea, a vrut să înveţe pe omeni la curăţenie. Un altul vrea sâ-1

blând şi nevinovat al acestui copil; resplâ-tesce-i pentru fapta, ce a fâcut'o. Ascultâ-me. o ascultă glasul servului téü!"

„Ascultă-mă, o ascultă-mi rugăciunea", se ruga contesa suspinând.

„Ascultă-mi •— o — ascultă-me", aü şoptit şi buzele copilului moribund.

„Ajută-mi — şi tu — o Mărie — mama — dulcelui — Işus ajută-mi — în lupta — de pe urmă."

Mal stringénd odată mâna dulcel sale mame şi a preotului şi mal privindu-i odată — micul erou s'a sfîrşit.

Preotul şl-a împreunat din noü manile tremurătore şi s'a rugat într'nn ton îndu­ioşat lângă micul mort, pe când contesa, cădind pe cadavrul scumpului séü fifi Ta scăldat în lacrimi.

Aă trecut de atunci ani. Revoluţiunea s'a potolit; omenii setoşi de sânge şî-aă sâcerat fructul faptelor sale: cel mal mulţi şî-au sfîrşit vieţa pe eşafod sau sub ascu­ţişul săbiei duşmane; cel ce s'aü încercata le urma, aü fost împrăştiaţi ca pleava în vînt ajungendu-î mânia lui Dumnezeu.

Posteritatea şi istoria nnmal cu groză îşi aduce aminte de ei; numai cu oróre le amintesce numele.

Franţa scăldată în sânge nu peste mult a început a reînflori. Ordinea, sîr-guinţa şi celealălte virtuţi cetăţenesc! s'aü reîntors din noü în frumosa ţară.

Înainte de tote Inse s'a ridicat biserica catolică cu mtilt mai repede, de cum ar fi crezut cine-va; bisericile, şi claústrele ni­micite aü fost reedificate cu mult mal pom­póse, de cât cum aü fost; preoţii alungaţi

facă atent, că cel care e duşmanul celor ee fac bine nu pote învăţa bine. şi când îi aduce pilde, î j î aprinde paie încap, e sus-piţionajţ,

Azi 1n o gazetă ŢîTrbiicată pentru popor cetim lucruri de felini acesta: „ N e ­credinţa o pot mistui numai bărbaţii cit lot tari la stomac.' Credinţa îşi are vremea şi omenii, necredinţa vine la timpul sèu\ de sine, pentru ca apoi să o urmeze convingerea religiósa. înţelepciunea, priceperea vor­belor sfintei scripturi" (!) Necredinţa „e o maşină cerută de la vecinul, cu earea mè pot primejdui, căci nu o pot mânui" Acestea le cetim în „Poporul Român" nu­mărul 17 a c. fată că am ajuns dragii mei cetitori la statul fericire!, căci necredinţa e mâncare pentru stomac, şi ea vine de sine la vremea sa. nu trebee să ne silim tare. Mântuitoriul Nostru Isus Christós a trimis pe învăţăceii sèi la tòte popórele, să înveţe pe omenii din tote timpurile, şi să le po-runcéscà lor să ţină tote, câte ie-a spus El. EI, dar, după Pop. Rom. nu e aşa. căci ceea ce a spus Mântuitoriul: „credinţa e laptele, ce îl sug copiii cel mici". Iar „omenii în vrîstă mistuesc necredinţa", va să zică credinţa nu. e pentru toţi omenii din tote timpurile. Vine o vreme, când omul e învăţat, şi atunci devine necredincios, şi de ce? Pentru că necredinţa atunci vine „de sine", aşa e legea oatuiei. ca atunel să vină. Şi apoi seim. că atât legea naturei, carea aduce cu sine după cum spune Pop. Rom. necredinţa, cât şi legea creştină, carea pretinde credinţa ce la t< ţi omenii, din tòte timpurile, afi acelaşi'autor. Ore după acestea putem susţine pe Dom­nul Chistos autorul ambelor legi. cari ta împotrivesc?

Ce privesce inteliginţa ea începe cu necredinţa (formală, aşa dar "cu păcatul)

s'afl reîntors la credincioşi. în locul des-frâuluî şi ateismului a început a domni iar moralul şi credinţa adevărată. Acei preoţi şi laici, cari afi suferit pentru convingerile lor în timpul de restrişte, safi au chiar murit, strâluciau în mărirea de martir şi erau de toţi glorificaţi Nu aminteau înse în locul ultim pe tinerul conte B., pe acel tiner eroâ, care s'a dus la morte pentru mărirea Preacuratei Feciore Mărie, pentru vieţa părintelui seă sufletesc şi pentru li­niştea Iubitei sale mame. în tot ţinutul castelului, ma depărta peste hotare î l amintiafi numele cu mult respect şi venera-ţiune; tot asemenea şi faţă de nobila mamă, fie care arăta un deosebit devo­tament şi compătimire. Şi ca şi când Dumnezefi deja pe pămînt ar fi voit să resplătescă cu cele mal avute graţii, faptă eroică a băiatului, a învrednicit 'o de mult bine.

Castelul a fost strâformat în claustru, a cărui locuitori, adunând pe morboşii şi săracii acelui ţinut, aă purtat grijă de ei : pe toţi copiii orfani delâsaţi şi părăsiţi, adunându-I la un loc î-au pregătit la cea dintâiă s. cuminecare.

Abatele Dryant a remas acolo până la morte ca preot şi povăţuitor al insti­tutului; Iar eonteasa B. a devenit condu-cetorea acestui loc al îndurărilor.

„din carea să face apoi. convingere reli-giosă, laţele pciune. priceperea vorbelor sfintei Scripturi 8 . Fraţî preoţi; nu cum-va vi să pare că ascultaţi aci pe profesorul de teologia morală, care ve espune eresa Manicheilor. lui Abelard, Hermes despre credinţă? Ce câştig frumos, din necredinţa păcătdsă ajungi la credinţă ! Aşa e inteli­ginţa „ea mânca carne tocată", şi asta nu e lapte, nu e credinţă.

în ultima analisâ învăţătura te aduce la necredinţă, la păcat. Nu mal amintesc aici o altă bocăuâ, nu n e mir, eâ (d . ) nu scie face deosebire între credinţă şi sciir.ţâ. dar una tot l-o spun: sutor ne ultra crepidara.

în o altă gazetă cetim caşul episco­pului din Olmtitz, Kophn, pe care îl acusâ „G. Tr . " de Sâmbătă 9/V cu ruperea sigi-gilultil sacrauental. Un creştin, care scie ce păeat mare e acesta, nu indrăsnescâ să vorbeseă acesta, până nu scie sigur, cu atât mai vîrtos, că de 20 secoll numai odată s'a dat caşul acesta, şi nici atnncl nu a fost frângerea deplină. Cu atât nai vîrtos nu o face omul acesta, când îşi câştigă infor-maţiunile din o gazetă „cameleonâ", şi duşmană bisericei catolice. Şi pe lângă acestea ma! adauge, că e vorbă să nimi­cesc! autoritatea preoţilor, şi a episcopilor, descriind lucruri de acestea. Cetescâ dnil redactori de la „Gazeta" foia Alkotmâny, carea le arată starea faptică a lucrului. Amintim, că gona luatăgîn contra lui Kohn are aceiaşi conducători ca Los von Rrm; sapienţi sat!

Şi apoi poesil inmorale, de câte ori nu îutâlnim în revistele nostre, par că redactorii îşi uită. că scrierile IOT cad în mâna tinerimel, pe care o strică şi în inima cărora deşteptă păcatul.

Ne oprim, aici pentru ca să înregistrăm, eă pe orisontul nostru literar aă început a Ieşi la ivelâ gazete adevărat creştinesc!. De aceea „Răvaşul" îl primim, cetim şi spri­jinim, căci e leacul cel mal bun pentru noi arma. eea mal puternică pentru preoţi. Un preot aşa a lăţit o gazetă, că a adunat ficiorii şi bărbaţii din, fie eare uliţă, a adunat bani, şi a procurat „gazeta" în mai multe esemplare, aşa, că nu era uliţă. în care să nu fie un esemplar cel puţin. Facă-o acesta fraţii preoţi şi cu „Răvaşul", şi poporul se va mântui de relele aduse din străini, va înceta naza-renismul si social-democraţia.

Aşa să fie! Job.

V E Ş T J B U N E .

Beteag, la 4 Maia 1903.

Inima omenescâ este întocmită de Dumnezeu aşa, ca ea să împârtâşescă şi bucuria şi durerea. Bucuria împărtăşită e mal fericitore, durerea mal uşor să suportă. Lucru firesc. Pocalul umplut cu vîrf. ori cu miere ori cu venin, se varsă.

Purcecjend din aceste, şi subscrisul vine a comunica următorele:

Tinerimea română gr. cat. din Reteag a luat în Dumineca sfintelor Pasc! din anul acesta, o hotârîre vrednică de totâ lauda. Din îndemnul propria, fără de a-I fi sfătuit eine-va, tinerii noştri din zelul lăudabil de a face bine, afi luat el între

Nr. 19 U N I R E A Pag. 197

el hot&rîrea, să nu joee în sfintele sărbători ale Pa8cilor, ei spesele* earj se cereau pentru joc , să le oferescă pe sama sfintei biserici.

Acesta hotărlre a lor mi-afi adns'o la cumscinţă tinerii in coruore. promiţând vre-o 27 tineri, că vor oferi câte 1 coronă în scopul acesta, — la cari după aceea s'afi mai alăturat câţi-va.

Mărturisesc, că am fost surprins de o ast fel de hotărlre din partea tinerime!, carea după firea şi vrlsta sa este aşa de lubitore de petreceri, şi ni'am mirat de o ast fel de jertfă, ce e şi raritate.

Lucru firesc, că eu ca părinte sufle­tesc am lăudat fapta acesta şi am promis tinerimel. că o voifi înscrie îp cartea de aur a parochiei. ceea ce am şi făcut, şi a treia zi de sfintele Pasci am şi cetit în s. biserică numele tinerilor, cari au luat acesta hotărîre şi au făcut acest ofert. iară întru cât am vă<|ut, că tinerimea nostră este însufleţită spre lucruri bune, am aflat de bine a o sfătui, ca banii, cari se vor aduna din ofertul lor. să nu-i vărsăm în lada bisericii, ci să-i întrebuinţăm sau să-I menim spre un scop tot aşa de bun, — depunându-I ca fond pentru îufiinţânda reuniune de cetire şi de cântări. Tinerimea s'a învoit la acesta cu plăcere şi esemplnl tinerilor, l'afi urmat şi câte-va june. oferind şi ele în scopnl acesta. Ast fel. plin de bucurie, pot să vestesc fraţilor noştri R o ­mâni de pretutindenea pe acesta cale, fapta vrednică de laudă a tinerime! nostre. ca ea să fie de bucuria şi fraţilor şi să servescă de esemplu bun şi îndemn şi pentru alţii, ca să facă ast fel.

Sumele promise le-au şi solvit toţi junii şi junele, şi ast fel am depus la in­stitutul de credit şi economii „Someşana" din Deş suma de 34 corone, ca fond al înfiinţândel reuniuni de cetire şi de cântări gr. cat. din Reteag.

Mulţumită prea bunului Dumnezeii, carele a inspirat tinerimel aşâ cugete bune. acuma vedem puse pletrile fundamentali şi la biblioteca poporală şi la chorul de cântări. Având acuma un început aşa de bun, vom pute procura cărţi pentru biblio­teca inaugurată deja şi se va pute cultiva tinerimea. Ajutorindu-ne Dumnezefi, vom mai spori fondul acesta şi cu timpul vom înfiinţa corul de plugari, care l'am pus în prospect tinerimel, ca fiind instruaţi a cânta pe note, tinerii şi tinerele, — ceea ce ei doresc tare — se potă face ore când ondre unui centru, cum e Reteagul.

Las să urmeze aci numele junilor şi junelor, cari au oferit în scopul mai sus atins.

Aă oferit câte 1 coronă: Nucu Răcan, Petru Oltean, George Mihaestean, Nucu Susa, George Chira, George Susa, George Oltean, George Bota, Nucu Mesaroş. Mitru Mesaroş, Petre Chiş, Ioan Pop, Vasilică Pop, Toder Hathâzi, George Şutea, Toder Drăgan. Lazar Măluţian, Toder Misarâş, George Holcan, George Dancifi, George Pop, Ioan Hordoan, George Ghira Bălan, Ioan Mezei, Petre Morar, Ioan Oltean, George Chinceş, Ioan Danciu, Ioan Şutea, Ioan Bicăzan, Măria Măluţian, Anisca Chira 1. Petre Chira şi 2 corone a oferit: Florica Hordoan.

Ioan Sonea.

AFACERI SCOLASTICE.

De pe Câmpie, 12 Maia 1903.

Vin a raporta şi ceva bun din părţile Câmpiei; despre care tot răâ se aude! Ca să scie lumea, că nu e tot rău, ci mal vine şi câte un bine. şi anume:

Reuniunea docentalâ archid. în tractnl Coşocnel începuse a merge spre apunere! nici o mişcare, nici o vioiciune, ci totul stă în letargie şi în un indiferentism cras. până ce Dumnezeu şi mai marii noştri ne dispuseră de conducător protop. pe Mon. Ioan Hăţăgan, carele cu Înăscutu-I zel şi diliginţă, şi aici In părţile acestea a aprins focul deşteptării luminel şi al p ro8pe râ r i i binelui bio. scol. anume: adu­narea desp. reiin. doc. din tractul Coşocnei, s'au ţinut în a. c. în comuna Berchieş la 11 Maiu. Străinul, carele a vă<}ut acesta adunare, s'a încântat de concordia şi so­lidaritatea sub un cap deştept, ce o obser-vâză acum corpul docental. S'afi şters apatia şi indiferentismul. în ziua de 11 Maia, toţi docenţii din tote comunele (abia lipsind 3) pe cum şi docentesa din comuna Booş eraă de faţă în comuna cea mică câmpeana Berchies, toţi sătenii erau în piclore. şi îmbrăcaţi în vestminte de ser-bătore. aşteptând pe conducătorul: pe pro­topopul Hăţăgan. carele a şi sosit în pace la 7'/s ore şi dispuse începerea utreniei şi s. liturgia, celebrând singur protopopul acompaniat de chorul corpului docental.

Era ceva măreţ, poporul plângea de bucurie, vădind ce n'au ve4nt. L a finea s. liturgii protopopul rosti o cuvîntare pă-trun4etore despre însemnătatea şi folosul şcolei, îndemnând poporul să iubescâ şcola şi pe .învăţător. *

De faţă erau: notarul cercual din Frata, ca comisar de poliţie, judele, preoţii din Tothaza, Berchies, şi preotul neo-ordinat din Tothaza, On. Ioan S. Şuteti.

în sensul programului: după deschi­derea şedinţei şi ţinerea prelegerii practice de cătră docentesa Măria Ciungan cu elevii de cl. I V . din Berchies, s'au ţinut examenul cu elevii şcolari de aici, eu succes destu-litor, s'au continuat alte desbaterl însem­nate, şi s'afi decis: facerea unul dulap pentru biblioteca reuniunii, încă în de­cursul acestui an, procurarea de cărţi di­dactice, literare etc. pentru bibliotec, — s'afi ales comitet noii şi s'au designat adunarea a se ţine în Booş pe tomna.

între altele obiecte, s'afi decis şi înfiinţarea de choruri cu elevii şcolari, carele primul e paş pentru îmbrăţişarea şcolel din partea poporului nostru.

Un participant.

N o u t ă ţ i . întră mărirea Ini Dumnezeu Mag­

nificenţa Dl Dr. Ludovig Mehes, medic de regiment în Oraviţa împreună cu Magnifi­cenţa soţie Dna Elena n. Mangiuca, vecjend lipsele cele mari de ornamente interne în biserica gr. cat. din Ticvaniul-mic, zidită în anul 1902. s'afi îndurat a dona la acesta 8. biserică o iconâ în ramă de lemn lu­crată forte artistic, ramă aurită bogat cu aur veritabil , carea represintă pe Maica Domnului cu Fiul în braţă. Acesta iconă

are nrmătorele mărimi: înaltă de 158 cm. şi lată de 113 cm. Icona înBă-şi e lucrată pe pânză şi trasă pe lemn. După apre-ţierile omenilor esperţi acesta iconâ sfîntă represintă o valore de 300— 380 cor. Când acesta o aduc la cunoscinţâ pnblică. tot odată rog pe Cerescul Părinte, ca să le resplătescă cu bunătăţile sale cele ceresc! şi să le dăruiască zile senine şi îndelungate. Demetriu Bargaria, maestru de fier în Oraviţa vă<Jând şi St. Dnia Sa lipsa cea mare, ne-au donat un sfeşniede fier frumos Înaintea altariului lucrat de dînsnl în preţ de 10 cor. Tot asemenea familia fra­ţilor Ion Pistrila neguţători în Oraviţa au donat pentru s. biserică trei perdele des-nărţitâre la uşile iconostasului, în preţ de 32 corone; Măria Mera. a donat un sticbariu în preţ de 4 cor; Iar văduva Persida Simu, mama epitropuluî. un masarifi alb, pe masa carele preţuiesce vre-o 5 cor. Pentru tote acestea Cerescul Părinte resplâtescâle cu bunătăţile sale cele cereşcl. A v e i P o p , paroch. gr. cat.

Soiri personale. Escel. Sa Mitropolitul V i c t o r , însoţit de 111. Sa Dr. V a s i l e H o s s u , au plecat Joi dim. la Abuş spre a întorce visita bar. Apor. De acolo vor merge cu trăsura la Oşorheifi, unde vor face visite la oficiolatele mai de frunte. Iar Ulustr. Sa Dr. Hossu va celebra un requiem pentru repaus, săfi tată, mort acum patru ani. De la Mşorheifi vor merge cu trenul la Uiora şi de acolo acasă. în fie care loc, Esc. Sa va face şi visitaţia canonică la oficiile parochiali respective protopopesci. Sâmbătă se vor reîntorce acasă. — UI. Sa Episcopul Ardealului contele M a j l â t h , va sosi Sâmbăta viitore la Blaş. spre a îpăr-tăşi Sf. Sacrament al confirmaţiunii la pruncii catolici din comunele Tur şi Hususăfi. . - •

Din Archidiecesă. I o a n S t o i c a , vice-protopopul Pogâcelei, din cause sanitare, a fost absolvat de la conducerea tractului, care s'a încredinţat viceprot. I o a n P a n te a, paroch în Rîcifi.

3/15 Maiti 1848. Serbătorim mâne în inimile nostre a 55 aniversare a neuitatei zile, în care fiii neamului nostru a cerut libertate şi drepturi pentru mult asupritul nostru popor, şi renoim în tăcere tote ju-ruinţele făcute pe „Câmpul libertăţii" în acea zi în veci neuitată.

Scolastic. Despărţemîntul „Aiud" al „Renniunei învăţ. gr. cat. din archidiecesă de Alba-îulia şi Făgăraş", prin acesta să convocă în sensul §§. 13 şi 21 din statute la adunarea de primăvară, ce se va ţine în Ognişora. la 28 Maifi n. c. înainte de amiazi la 10 ore. — Despărţemîntul „Fârâgăfi" al reuniune! învăţătorilor din archidiecesă gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş. îşi va ţine adunarea de primăvară la 17 Maifi st. n. a. c. în şcola gr. cat. din Hărastăş.

Mulţumită putlică. Miercuri în 6 Maiii st. n. ziua sfîntulul mucenic George a fost o adevărată zi de bucurie pentru pruncii de la şcola nostră gr. cat. locală. în aceea zi, ca şi anul trecut s'a împărţit vestminte în preţ de 100 cor. pe cum şi articli de mâncare în preţ de 10 cor. pruncilor de şcolă din fundaţiunea „Prea On. Mult ge­nerosului Dn Ioan Vişia, proprietar în Sibiu. Au fost îmbrăcaţi 25 elev! şi e leve cu câte un rând întreg de vestminte; Iar cu articli de mâncare au fost împărtăşiţi toţi elevi i în număr de peste 60. în numele elevilor împărtăşiţi îmi ţin de cea mai plăcută şi sfîntă datorinţâ a esprima ge­nerosului Dn sincera mulţumită- rogând pe preabunul Dumnezefi sâ-î lungescâ firul vieţii până la adânci bătrâneţe cu deplină şi întregă sănătate iar nobilul esemplu-ise afle mulţi imitatori. Domne binecuvîntâ şi întăresce pe cel ce săvârşesc a tari fapte de o adevărată caritate creştinescâ! Făgăraş 10 Maifi, 1903. A n d r e i i i S t r o i a , învăţ, gr.-cat.

Pag. 198 U ; $ M R E A ST. 19

P A R T E S C I I N Ţ I F Ì C Ă - L I T E R A R A. SÉSSBS

CREDINŢA. (Continuare.)

Al doilea argument în potriva since­rităţii necredincioşilor e c o n s c i i n ţ a . Nn e ore adevărat, că în anumite momente ale vieţii, le resare înainte înfricoşatele pro­bleme: de unde? în cătrău? Şi ori cât s'ar sili să desconsidere, să nu bage în samă acestea întrebări, s u p r a n a t u r a l u l şi n e m ă r g i n i t u l ÎI tortureză, şi ori ee ar face, credinţa botezului din vreme în vre­me le procura ast fel de neliniştiri, pe cari nu le pot potoli, nu le pot învinge. Acesta e strigătul inimii, care din natura sa e re-ligiosă. strigătul, pe care însu-şî scepticul Alfred de Musset l'a esprimat aşa de frumos în poesia sa: „Speranţa în Dumnezeu":

»Mă tulbură fără voie nemărginitul; Nu mg pot gândi la el fără să .tremur, fără

să sper, Şi, ori ce s'ar zice, mintea mi-se inspălmîntă De-a nu-1 putea cuprinde şi totuşi de a-1

vedea.»

Unice în telul lor sînt mărturisirile, pe cari le-au făcut în unele momente mal senine, cel mal mari dispreţuitori a dog­melor nostre.

Jean-Jacqties Rousseau fiind întrebat, că ce trebue să cugetăm despre sancţiunile eterne, răspunse: „Nu sciţi".

Un liber cugetător de un spirit înalt, se lăuda înaintea lui Diderot, că el a ajuns până la certitudinea necredinţei, acesta-I răspunse: „Nu-ţl cred".

Un familiar de a lui Voltaife îl zise acestuia, că el e convins despre falsitatea religiunil, şi poetul I-a răspuns: „Tu eşti fericit, dar eu . . . eu nu!"

Cei mai mulţi duşmani a credinţei n'ajung de cât la un „pote" , — şi apoi e cu cale să se razime vieţa omenescă pe un „pote"? — Ce greşelă nebună! închidl ochii dinaintea lumii, îţi dai totă silinţa să nu mai audj, să nu mal înţelegi, ca să poţi zice, că eşti liber de spaimele copilăresc! şi de superstiţiunile deprimătore ale cre­dinţei! Şi cu ce te alegi? Nic i acesta nu îţi succede, şi nu eşti fericit, căci în urmă „a trece prin vieţă ca o turmă cu ochii plecaţi la pămînt, şi a nu cunosce ceea rămâne de-asupra ta, Ia drepta şi la stînga, însemneză a fi fericit?" *)

Moraliştii şi oratorii bisericesc! aii zugrăvit în mii de forme nefericirea necre­dincioşilor. Din acestea tablouri unele sînt sublime, pentru că sînt perfect adevărate. Mai interesante sînt mărturisirile unor sceptici.

„Cât e de mişcătore pagina, unde Jouffroy povestesce capătul aprope tragic a credinţei sale. Era într'o nopte frigurosâ de Decembre. După multă pregătire el ave 8ă-şi dea în sfîrşit ultimul cuvînt despre lucrurile divine. Puţin câte puţin tăgăduirea-I înghită, ca şi valurile mării, celea mal plăcute convingeri.

„Totă credinţa, tradiţiunile familiare, şuvenirl din pruncie, îatr'uu cuvînt întreg periodul prim al vieţii sale, dispăru în-

' ) A. de Musset: Espri en Dieu.

ghiţit de grozavul val al,negării . Şi când nimic n'a mai rămas neabătut, nefrînt în

-acesta pornire de devastare, — când, cătră 3 óre după miezul nopţii, căzu . obosit pe patul său, i-se păru, — zic el, „că întră într'o esistinţa întunecata, deşertă," şi apoi adause acestea profunde cuvinte: „Eu am devenit necredincios, şi blastăm necredinţa."

„Sublimă protestare a naturii în contra apostasie! raţiunii! Óre pentru ce a devenit aprópe un obiect de veneraţiune i re l igio-sitatea lui Jouffroy? Pentru ce a trecut omul acesta prin viaţă, ca unul din vino­vaţii sfinţiţi al anticităţil, ca un fel de Oedip? Pentru că el portă în nefericirea sa pedépsa revoltei sale, şi neconsolabila sa tri8teţă nobiliteză apostasia sa. arătând, că dacă omul e liber de a fi necredincios, pote să şi mòra de desperare." *) — Eù

mai adaug, că dacă necredinciosul pote muri de desperarea de a nu fi credul, el prin acesta arată că nu-I deplin convins de necredinţa sa; convingerea aduce pace.

* * *

în sfîrşit mă provoc la mintea sânâ-tosă a necredincioşilor, şi îi întreb: L a urma urmelor pentru ce nu credeţi, ori pentru ce v'aţl pierdut credinţa? Aţi aflat vre-o obiecţiune în potriva credinţei, care nu se pote răsturna, ori doră aţi dat de vre-o absurditate în dogmele şi morala el?

O, nu! Adevăratele motive a necre­dinţei vòstre se cuprind într'un singur cuvînt: pasiunile vòstre.

Şi înainte de tòte superbia. Nu vă place să credeţi ceea ce nu înţelegeţi. Acésta e superbia minţii omenescl, care să réscólà în potriva ori cărei afirmări, care trece peste hotarul inspecţionâri! sale. Ca să credi, trebue să te umilescl. Ascultaţi mişcătorea mărturisire a unuia, care a fost de al vostri, şi nu dintre cei neînsemnaţi.

„Mulţămită lui Dumnezeii, Iu! Dum­nezeu, care Iertă pe cel blasfemati, care se bucura de reîntorcerea fiului nemulţă-mitor, mulţămită Tatălui ceresc, eù am regăsit plăcutele impresiunii ale copilării mele. Sunetul clopotelor nu mă mai in­dispune, ci iubesc glasul acesta undulâtor, pe cum l'am Iubit în copilăria mea. Când uşa bisericii să închide în urma mea cu un sunet dulce, o linişte şi pace sfîntă mă încunjură. Aici mă aşteptă cine-va, pe care inima mea îndată îl simte prin instinctul temerii, a încrederii, a respectului şi a gin­găşii, — şi îndată ce întru în casa Lui, eù simt pe fruntea mea suflarea nevădu-tulu! óspe. în ast fel de zile sfinte, mă cuget cu compătimire fratésca la creştinul cufundat în indiferentism, care, — cum am fost şi eu mal înainte, — e tulburat de o părere de rèa, de o nostalgie, când

aude cântecul clopotelor, ori când trece

prin umbra unei biserici.

„Frate! graţia credinţei trebue cerută de la Dumnezeu, „credinţa se câştigă prin rugăciune. Dar tu zici că nu mal eşti în stare să-ţi împreuni manile spre rugă, nici nu-ţî mai e posibil să îngenunchezl. O, nebuuie a trufii şi respectului omenesc!

' ) Caussette : Le bon sens de la foi, Ţ. I. eh. I.

Dar prietine, tu fără să vrei, tu cugeti vecinie - la! Isus. tu L'al Iubit şi-L mai îubescl încă. Vină cu mine în biserică şi privesce acest crucifix. Nu ţi-se împreună

; manile spre rugăciune, privind palmele Sale pline de sânge; ţintuite de lemnul crucii cu pirone? Nu simţi că ţi-se în­doiesc genunchii, când privesc! greutatea trupului rezimată pe acestea picîore piro­nite? Nu ţi-se deschide inima, şi nu începe să-ţi palpiteze, când privesc! acesta inimă străpunsă?

„Cadi la picîorele răstignitului. Umi-lesce-te. R6gă-te lui Dumnezeu, ca pentru nemărginita sa îndurare să te Ierte, să se îndure spre tine. Jură-i, că de aci în colo Î - L vei urma, cât îţi vor ajuta slabele tale puteri. Rogă-L să te întârescâ prin rugă­ciunile tale şi prin s. sacramente. Şi dacă voe8d, dimineţă, în ziua de PascI, sunetele clopotelor vor vesti nu numai învierea Mântuitorului, ci şi a inimii tale spre o viaţă nouă, de nevinovăţie şi Iubire." *)

De alt fel causa necredinţei, de celea mal multe ori, nu e o minte revoltată. Rădăcinile proprii ale acesteia sînt păcatele inimii. De aici liber-cugetătorii. şi liber-vieţuitorii. Ce e mai uşor de cât să tragi la îndoială un adevăr, care te condamnă.

După Malebranche s'a zis adese ori: „Dacă matematicile se bucură de o certi­tudine şi evidenţă incontestabilă, asta provine de acolo, că nici o slăbiciune ome­nescă nu e interesată de a trage la îndo-ielă adevărurile l o r ; dar dacă pătratul ipotenusei ori binomul lui Newton ar in­culca obligaţiunii morale, însă-şl geometria ar deveni un material al sofismelor." 8 )

Sînt cunoscute cuvintele lui Bougeur, membru eminent al academii de sciinţă (din Par i s ) , despre care d'Alembert a zis, audănd că a murit (1758): » N o I am perdut pe cel mai ilustru corifeu al Academii ." — Acesta, vorbind cu părintele la Berfrha-nie, care lucra pentru întorcerea lui, îl zise: „Causa că am devenit necredincios e, câ am trăit destrăbălat, părinte. Mai mult inima, de cât mintea, are lipsă de vindecare."

(Va urm».)

Din „Şemat ismul iubilar al d i e c e s e î d e L u g o ş " .

(Continuare.)

într'aceea Archiepiscopnl de Strigon şi Principe-Primate al Ungariei desfăşură Episcopilor, întruniţi în 25 August a. c. şi zilele următore la conferenţe libere în Strigon, starea pertractărilor, ce decurgeau pentru înfiinţarea episcopatelor greco-cato­lice din cestiune. Conferinţa episcopescă, în şirul represeataţiunilor preaumilite, în­dreptate cătră preaînaltul Tron, şi anume sub lit. h, unde se cere preaînalta protec-ţiune şi promovarea eficace a S. Uniri, s'a simţit îndemnată a întreveni pentru încu­viinţarea rugărilorşi propunerilor, referitóre

' ) Francois Copée. ' ) Caussette 1. c.

Sr . 19 U N I R E A Pag. 199

ja causa din cestiuné şî cuprinse în cererea Principeluî-Primate presentată.ministeriului de interne.

După ce .opiniones Comisarului îm­părătesc pleniponteţiat pentru Transilvania; se abate în anele pnnete de la propunerile comisiunel, întru cât adecă cumprindea neseări modificări cu privire la limitarea Dieceselor de sub întrebare, şi mai ales Jntru cât miliţia pentru oportunitatea de a se aşeza mal bine în Transilvania, de cât în Baia-mare unul din cele două Scaune episeopesci proiectate, s'a crezut de bine a se lăsa Episcopului de Oradea-mare Érdélyi, carele pe atunci se afla în Blaş, ca comisar împărătesc la alegerea apropiată a Episcopului gr.-cat. de Făgăraş, ca sâ tracteze' în mod confidenţial cu Protopopii gr.-cat. adunaţi acolo din tote părţile ţării, atât propunerile comisiunel cât şi părerea Comisarului împerătesc pentrn Transilvania şi apoi adángénd şi părerile sale proprie, să raporteze despre resultat.

Episcopul Erdélyi raportezâ aşa dară, cu datul de 15 Octobre a. c , că. după con­sultările avute cu bărbaţii de . încredere amintiţi şi după observările sale personale de la faţa locului, şi-a format convingerea, că limitarea-dieceselor propusă de Comi-sariul împerătesc, va corespunde cu mu.lt mai bine scopului de cât cea propusă în proiectul originar al comisiunii de la Ora­dea-mare.

Numai eu privire la Scaunul epiş-copesc, după părerea Episcopului Erdélyi, ar fi mai potrivită cetatea liberă regescâ Gherla 'Szamos-Ujvár, Armenopolis). de cât opidul Dees unde abea se află 800 cre-dinŞieşI gteco-caţolicl din clasa cea mai seracâ a poporului, Iar ceialalţî locuitori, aprópe la 6000 aparţine bisericei reformate de confesiunea helvética; pe când Gherla care e depărtată numai cale de oră şi ju­mătate de Dees, numera 5000 de Armeni catolici, şi afară de o Catedrală mal oferă încă şi locul de lipsă pentrn edificarea re­şedinţei episeopesci, a seminarului etc. In Dees însă esoperarea unui ast fel de loc ar fi împreunată eu multe greutăţi.

Episcopul Frdélyi amintesce mai de­parte despre reactivitatea Archiepiscopiel române ce a esistat sub numirea de Mi­tropolia de Alba-Iul ia (Mttropolia Albo-juliensis). şi provede în aceea unul dintre cele mai eficace mijlóce pentru r i d i c a t a şi promovnrea Bisericei greco-catolice, o recunóscere mângăitorea alipiri şi fidelităţii probate a naţiuni române şi chiar şi din punct de vedere politic un moment în­semnat pentru întărirea durabilă a im­periului austriac.

Atât în interesul Bisericel, cât şi a Statului, cu unanimitate s'a recunoscut fo­losul şi lipsa de a se lua disposiîiuni pentru reactivarea Metropoliei greco-cat. din Transilvania şi pentru înfiinţarea celor dóuó Episcopii nóué greco-catolice cu Scaunul episcopesc în Gherla şi Lugoş .

Archiepiscopul de Strigon şi Principele-Primate al Ungariei , sub a cărui conducere supremă ierarchică eraü supuse până acum Episcopiile greco-catolice din Ungaria şi Transilvania, şi-a dat buc scria adausâ la patrocol, sub reseŢ J ' nisării din partea Pontificelui, nfiinţarea Metropoliei de

A l b » ^ Q Q f

cărei teritoriu î l va forma âiecesâ de acuma a Făgăraşului, după sperarea părţilar ce sunt a se adnexa la episcopiile celé nóué de Gherla şi Lugos, şi prin supunerea episcopilor de %adea-m*re, Gherla şi Logos ca BufragrnI. a noú denumitulnl Metropolit de Alba-Iulia, sâ sé restringí inrisdicţiunea spirituală de până aici s Primatei ui Ungariei cu privire la diecesele amintite. Tot aşa e daclarat şi Episcopul de Oradea-mare, Erdélyi, că consimte Îs schimbarea propusă a hotarelor diecesane. care atingea si iurisdicţiunea sa epis-cdpeseă.

Representanţiî diecesei Muncaciulul deja cu oeasiunéa pertractărilor comisiunel din Oradea-mare. şi-au dat învoirea la separarea celor 104 ţarochil. în cea mal mare parte românescl. ce f aparţin acelei episcopii; Jar ^Epiécópni 'respectiv a fost într'aceea recercat sâ se declare şi din partea sa, asupra acestora în scris şi după părerea Principelui-Primate şi acesta decla­rare aprobătore â Episcopului- Popo vi ci va fi 8abşternută în timpul oel mal şeur.t.

Cu privire la ; limitares; dieceselor' de Oradea-mare, Gherla şi Lugoş şi a Mitropoliei de Alba-Iulia. conferinţa a aflat de lipsă a face unele modificări mai ales pentru rotunzirea potro v i tă ,a . diecesei de Oradeá-mare, apoi din cónáideráre nóuei împărţiri politice a districtelor admi­nistrative din Transilvania, cari tote se* pot vedea mai aprópe din mapa diecesanâ' alăturată şi din conspectul, special al res­pectivelor parochii, adause la protocol.

Referitor la coust,ituire!| . Capituluî metropolitan, ee este a se complecta în vederea lipsei unui îndoit consjstor de I . si de a I l -a instanţă s'a recunoscut că aceia ar fi a se** complane din: Archi-presbiter sau Preposit-Capitular. Archidiacon saü Decan-Capitular, Skerophilax sau Cos-tode-Capitular, Scoliarcha sau Scolastic-Capitular, Cartophilax sau Cancelar-Capitu-lar şi din alţi cinci canonici.

Dotarea Prepositului ar fi de 2000 floreni, a Decanului de 1800, a Custodelui de 1600. a Scolasticului de 1500. a Can­celarului de 1400, a celoralalţi 5 Canonici de câte 1200 fl.

Capitúlele episeopesci din Gherla şi Lugoş pe lengă Preposit şi cel patru dig-nitari ar mai avea şi nn al şesălea Canonic. Prepositul capitular ar fi a se dota cn 1800, fl., Decanul 1600, fl, Custodele 1400, fl„ Scolasticul 1300 fl., Cancelarul 1200 fl.', Canonicul 1000 floren!.

Competinţa mensei Mitropolitului de Alba-Iulia ar fl 15000 fl., a Episcopilor de Gherla şi Lugoş de câte 10000 fl., de unde se vor substrage venitele averei immobile cari după putinţă barem în parte li-se vor asemna.

Pentrn dotarea Cancelare! metro­politane şi a celor episeopesci de la Gherla şi Lugoş ar fi a se asemna la libera dis-posiţie a Episcopului o sumă aversională coréspunzétóre.

Pentrn susţinerea Catedralei şi aco­perirea recerinţelor Cultului vor fi a se acorda pauşale pe lângă raţiocinare.

Pentrn locuinţa Episeopilor şi a Cano­nicilor se va purta gr i je : potrivită, în deosebi pentru cel din urmă, dacă edificarea caselor proprii capitulări ar fi mai ales,

în timpul de faţă, împreunată cu greutăţi sau cu spese mari, H-sâ va asemna o re-bonificare coréspunzétóre de cens.

La dotarea metropoliei pe cum şi a episcopiilor de Gherla şi Lugoş se vor folosi îuaintea de tòte fundaţiunile şi do­minale esistente şi adausul de lipsă se va da din tesuarul ţării.

Anume referitor la Capitule, pre^ bendele canonicale din fondul Bob ale diecesei Făgăraşului se Vor împărţi ast fel, ca trei să se dee Capituluiul metropolitan de Alba-Iulia, dóuè celui din Lugoş şi dóuè celnî din Gherla, celui din urmă se vor preda şi prebéndele canonicului român, fundate la Capitulnl din Muncaciü.

Subşternarea propunerilor singuratice referitóre atât la acesta cât şi la înfiinţarea şi dotarea seminarelor şi preparandielor remane în suspens până la acel timp, când organisarea de sub întrebare a metropolie şi a dieceseior sufragane va primi în liniamentele principale aprobarea prea înaltă a Majestăţii Sale împăratului şi canonisarea din partea Sântului Scaun.

Conferinţa aşa darà a consimţit cu aceea că înainte de tote ar fi să se céra în thesi aprobarea preaînaltă a Majestăţii Sale împăratului şi canonisarea din partea Sfîntuluî Părinte, cu privire la reactivarea Metropoliei greco-catolice române din Tran­silvania cu sediu) în Alba-Iulia şi a epis­copii lor d j nou înfiinţânde din Gherla şi Lugoş?

Mal departe părerea unanimă a con­ferinţei este, ca denumirea Mitropolitului şi a Episcopilor noi din Gherla şi Lugoş, pe lângă reservarea unei regulari óre care pentru caşurile din venitor, să se facă imediat de Majestatea Sa împăratul, şi apoi să se céra preconisarea după regulă de la Scaunul Romei.

După acésta s'aü terminat consul­tările conferinţei asupra obiectului şi s'a încheiat protocolul.

Viena, la 18 Novembre 1850. L . S. Ioan Scitowsky m. p. primate. L . S. Ba-silius Erdély m. p. Episcop greco-catolic de Oradea-mare. Alesandru Bach m. p. Ministru de interne. Thun m. p. Ministru de Culte şi instrucţiunea publică. Eduard Bach m. p. Comisar civil împărătesc ple-nipotenţiat pentru Transilvania. Privizer m. p. Consilier de secţiune ces. reg., ea notar.

(Ya urma.)

Bibl iograf ie . A apărut:

Dr. Isidor Marcu: Teologia pastorală, vol. I . Didaotioa pastorală. Blaş 1902. Opul de 415 pag. form. 8° mare e aprobat de Preaven. Ordinariat archiepiscopesc şi de Ven. Ordinariate de Orade, Ghe rla Lugoş. S'a recomandat clerului spre a Ä procurat pentru bibliotecele parochiale. 1

ţ

Prof. Dr. loan Raţiu : Vièta şi operele luì Andreiu MurSşan. Studiu istoric-literar. Blaş 1900. Preţul 2 cor.

Editor şi redactor rèspun4ètor:

Aurel C. Domsa.

Pag. 200 U N I R E A N r . 19

I n s e r a t e.

J©©©0©000©©©0©0©0©0©0©0©0©0©©©

(54) 19—20

Numai 275 fl. 8

Să trimite cu ram­

bursa ori anticipân-

du-se preţul.

Un e8celent ceas de busunar

^ Remontoir, de nichel sistem „Patent

g Roskopf." Se vinde cu garantă de 3

g ani. — Se dă gratis şi o frumosă

jjj catenă aurită şi alte articole de reclam.

Celor ce nn le convine li se retrimit banii.

E. H O L Z E R mare deposit de ceasuri şi juvaere

Erakovia Stradom 18.

Liferantul oficialilor de stat.

PreţcuranturI $e trimit la cerere gratis şi franco.

>©©©©©©©©'

Se canta agenţi.

Bănea de asigurare

„TRANSILVANIA" — = întemeiată la anul 1868 = —

tu Sibiiu, strada Cisnădiei nrul 5 (edifloiile proprii), asigureză în cele mai avantagiose condiţii:

contra pericolului d e incendiu şi esplosiune,

edificii de ori ce fel, mărfuri, mobile, vite şi producte economice etc.

— = asupra vieţii omului = — -în tote combinaţiile, capitale pentru caşul morţiî, asigurări de

zestre, de copiî, rente, pe viaţă etc. etc.

Asigurări poporale fără cercetare medicală.

Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediată a capitalului scadent. Fonduri de reservă şi de garanţie specială,

cu finea anului 1900: 1,303.372 cor. ÎS bcmi. Valori asigurate contra incendiului: tffos Capitale asigurate asupra vieţii:

72,420 299 oorone. W 9,248.543 corone.

Pentru âesnăpbirl ie inceni 3,003 550 cjientrn capitale asiprate oe viată 2,738.793 c.

Oferte şi ori ce informaţiunî se pot primi de Ia:

Direcţ iune în S ib iu , str. Cisnădie î nr. 5 , et. I., curtea I., precum şi de la subagenţil din tote comunele mal mari.

A g e n t u r i p r i n c i p a l e : în Arad, Braşov, Caşovia, Cluş, Seghedin, Şopron, Szabadka şi

T i m i s 6 r a. (5) 15—52 '

MERSUL TRENURILOR pe liniile orientate ale caii ferate de stat r. u. valabil din 1 Maiu 1903.

Budapesta—Predeal Copşa-mică—Sibiu—Avrig—Făgăraş

10-9.

11.56 2.14 3.49 4.10 4.50 5.33 5.56 6.42 7.23 8.11 8.32 8.54 9.11

10.17 10.47 10.56 11.03 11.12 11.84 11.52 12.24 12.53 1.02 Í.45 2.01 2.15 3.83 fM>4 Ì40 ..47

,03 JŞ8

ii.03 6.34 7.10 7.50 3.65 4.40 5.10

11.55

6.50 8.50 5.45 9.02

11.33 1.48 2.06 3.04 8.50 4.14 5.02 5.49

2.10

11.42 12.—

12.28

1.05 1.09

2.08 2.15 2.29

5.07

6.42 7.12 8.30 8.59

lì!l6 11.31 11.40 11.50 12.20 12.46 1.48 2.20 2.29 3.11 S.27 3.32 4.08 4.45 5.27 6.43

9.15 11.12 12.47 2.11 2.18 2.51 3.26

4.16 4.52

5.55

6.08 7.52 8.32 9.C9 9.40

10.25

6.11 6.27 7.26 7.50 7.52

8.16 8.32 8.37

9.04 9.31 9.43 9.47

10.01 10.25 10.53 11. 11.14 1226 12.58 1.16 1.35 2.09 2.19 3.01 3.31 9.10

/ Pi-V sos.

pl. Viena sos. Budapesta . . Szolnok . . . . P. Ladâny .

p° 8 -1 Oradea-mare Mezó'-Telegd Rév Bratca . . . . Ciucia . . . . B.-Huiedin . Ghârbëù. . .

8 ° s - } c i u ş pl. J

Apahida. . . Gïriris . . . .

p ° s , j Cucerdea . . Uióra . . . . Vinţul de sus Aiud

JTeiuş . . . .

Crăciunel . . . Blas-KUMlôszôg Micasasa .

I Copşa-mică Mediaş . . . * Elisabetopol '

p ° s -}Sighişora . . . {

Haşfaleu . . . Homorod . . . Âgoştonfalva .

sos pl.

sos. pl.

/ pl. l SOS.

/ pl. V sos.

/ pl. V. SOS.

/ pl. I SOS.

Pi­sos.

a a H s

1.50 7.10 3.37

12.54 11.04 10.44 10.07 9.32 9.11 8.37 7.58 6.59 6.17

Fëldiora. s ° 8 - \ Braşov . . pl. i

Timiş . . Predeal ,

sos. Bucureşti.

' Pi-. SOS.

pl.

5.41 5.22 3.54 3.11 3.02 2.56 2.49 2.27 2.05 1.47 1.11

12.58 12.06 11.45 11.09 10.53 10.24

9.48 9.02 8.43 7.30 6.49 6.27 5.56 5.20

s i fi s

9.35

si a s) a

1.50 6.20 7.50

3.33 3.18

2.51

2.16. 2.141

1.14 1.07

12.53

10.14

5.32 3.56 2.38 2.32 2.03 1.37

12.55 12.23

11.10 10.50

9.29 9.— 8.55

8.29 8.12 8.00

7.34 7.08 6.56 6.50 6.37 6.16 5.49 5.42 5.28 4.23 3.50 3.35 3.15 2.45 2.18 1.42 1.17 9.15

640 3.46 1.12

11.36 11.15 10.43 10.13 9.55 9.24 8.48 7.50 7.13 6.45 6 27

H a

g «'S * s,.

g » * s-Sa & s Tren

1

mix

t. I

2.21 3.S0 4.12

4.43 11.14 1242 1.04

7.10 8.50 9.15

2.21 3.S0 4.12

6.8é 7.04

11.14 1242 1.04

7.10 8.50 9.15

tr. m.

5.28 iu a n

. I * 8

tr. m. 2.— 2.54

6.15 8.84

iu a n

. I * 8

3.591 6.35|

fi* S pl. Copşa mică

Ocna . . . . sos.) pl. Ì Sibiiu . . .

Tàlmaciu-m. Avrig . . .

sos. Făgăraş . .

{ Pi-• 1808.

Pl.

6.10 4.5: 4.25

9.32 8.15 7.41J

7.33¡ 6.45 ! 6011 3.321

3.09 1.34 1.05

S £

3 £ 12.35 11.01 10.301 tr. m. 8.57 8.04 7.15 4.25

4.— .s 5.01 S

5.12 4.43 4.33 4.27 4 20 3.59 3.38 3.02 2.36 2.21 1.44 1.25 1.06

12.51 12.23 11.49 11.42 11.27 10.15 9.30 9.17 8.40 8.13

6.57 7.65 847 9.24

10.14

9.06 10.29

.4 S 12.48 I l 1.55

1 4 S 8.02 3.52

4.25 5.39

Mo r é ş-L n d o ş—B i s t r i ţ a.

7.19

Ninnai Marta coman

Mureş-Ludoş Zau Ţagu-Budatelic . . . St. Mibaiu de câmpie Lechinţa S.-Măgbjlăruş . . . . Bistriţa

6.49 7.30 6.35 5.52

4.10

7.30 6.35 5.52

4.10 4.54 3.44

Circ. 2.48 Marti 2.02 Vineri 1.16

' 9.44 8.46

à 7.43 6.52 5.55

Cucerdea — Oşorheiu — Regn.-găsesc. 3 16 3.57 4.44 5.34

8.10 8.51 9.40

10.80

9.10 9.51

10.85 11.27

1.25 2.17 3.14 4.17

pl. Cucerdea Ludoş . Cipău . .

sos.\ pl. /Oşorheiă

. . sos.

' ' , pl. • • \ sos.

7.42 7.04 6.24 5.30

2.38 1.55 1.19

12.25

8.30 7.37 6.51 5.43

12.31 11.43 10.44 9.35

5.45 10.42 4.42

pl. Cucerdea Ludoş . Cipău . .

sos.\ pl. /Oşorheiă

. . sos.

' ' , pl. • • \ sos. 8.45 5.04 9.15

7.14 12.16 6.11 sos. Regh'.-săs . pl. 7.24 3.30 7.54

6 h i r i ş — T i r d a 7.33 7.55

10.50 11.12

5.40 6.02

10.26 10.48

6.29 6.51 Ghiriş - Turda 7.—

6.40 5.05 4.45

10.15 9.55

3.20 3.00

9.12 8.52

A1 b a - 1 a I i e -- Z1 a t n a. 4.37 9.40 4.36

Alba-Iulia--Zlatna. 7.23J 11.03 6.14

T 3 s 12.32 7.47 Alba-Iulia--Zlatna. 8.20 3.43

B l a ş — K ü k ü l l ö s z ö g — S i T a r i d.

5. 4.24 3.82 7.

3Ìo" 3.47 4.15 5.15

2.48 3.30 4.15 5.21

8¿9

Küküllöszög-Blas . . . Sân.-Miclăuş Cetate-de-Baltă . . . .

8.48 8.13 7.41 7.03 4.08

6.50 6.15 5.38 5. 1.50

Notă: Orele Însemnate In stânga staţiunilor sînt a »e ceti de sus tn jos, cele iusemnate I n drept» ' *̂ "ius. — Numeril Incuadraţl cu linii mal a egre insemneză orele de nopte.

Nr. 19 U N I R E A Pag. 201

E M I N E S C U şi C O Ş B U C de A l e s a n d r u C i a r a , profesor.

Atragem atenţiunea stim. noştri cetitori asupra acestei broşuri, cate fiind scose numai într'un numer restrîns de exemplare, se apropie de epuisare. — Exemplariul costă numai 1 cor. + IO fii. porto postai, — Se află de vînzare la Autor şi la Tipografia seminarială dia Blaş.

- o o o o o o o o

VII. ker . , E rzsébe t - körut 21. szám. O

întreprindere de transportarea şi înmăgăzinarea mobilelor.

ZORN MOR B U D A P E S T A ,

Primirea transporturilor de mobile în care1 de transport patent ces. reg. lucrate după model francez, parchetate complet şi închise, pentru

t6te localităţile din ţară şi străinătate. m TELEFON. K» Adresa telegrafică: ZORN MOR, BUDAPEST. € TELEFON. .8* Transporturi de mobile pe tren şi pe corăbii, fără întreru­

pere, cu cruţarea speselor de pachetat.

înmagazina rea mobilelor în magazine cu totul uscate şi acomodate, pe lângă responsabilitate.

— ^ = Representanţî în tdte oraşele maî mari din ţară şi străinătate. = (9) 16-52

—é. Ţimbalele mele au fost decorate la esposiţia milenară.

Timbale de salon cu pedal, castanii, negre, cu o resonaiiţă forte tare şi plăcută, de o

construcţie bună, cu garantă de trei ani. Preţul de prăvălie 150 florenï, ér la mine se pot căpeta cu 75 floreni. Dau

instrucţie deplină pentru 8 fl. la lună.

— , P r e ş c u r a n t t r i m i t g r a t u i t. .

măiestru de timbale diplomat ş! inventatorul timbale! „Corona io fior".

BUDAPEST, VIL, Nefelejts-utcza 43. szám. (10) 16-52

Pag. 202 U N I R E A Nr. 19

sni * cesc mai ieftin, măi discret, şi mai iute :

Ofiţerilor, oficianţilor privaţi şi de stat, industriaşilor, ne- d) gusiorilor şi persanelor apte de credit. Q

= = = = = P e l â n g ă rep lă t i re a v a n t a g i o s ă = = = = = = = = <j>

Pe căsi, pământuri, realităţi, mijlocesc în locul prim al ¿ doilea şi chiar şi al treilea împrumuturi de amortisa-

ţiune cu 4 % şi 5 °|0.

Conversiunile eele mai complicate le mijlocesc iute, pe lângă remunerare ulteriora.

Câştig informaţiunl industriale şi comerciale de natura cea nial discreta din tote părţile terii, şi în sfîrşit,

jK caúsete de tranşare ale comercianţilor necapabilí de a plăti ie descurc cu pricepere şi mare grijă. Pentru rèspuns e de a se aclude marca.

(7) 16—5á

S Z E N ES A. © Cancelarie de informaţii şi tranşării comerciale. (b

B U D A P E S T , VII. Erzsdbet korút 22, I|l2. 5

— Numeri l i patentei 16.794.

C a r o l B e c k p r e g ă t i t o r d e vent i l a tóre patentate p e n t r u fereşt i .

B U D A P E S T , VIH, József-utoza 14.

(8) 16—52

îa atenţia directorilor de şcolă! 8000 di baciti sunt deja în folosinţă I

Pentru luarea măsurii; mă rog să vă adresaţi mie.

Nu sci nime ce-î sănătatea!! şi care ne-o putem păstra numai pe lângă ventilaţie potrivită.

Ventilatorul aflat şi patentat de cătră Carol Beck este fabricaţiune magiară, care întrece tdte ventilatdrele din străinătate, atât în ce priveşte scopul, cât şi bunătatea. Din punct de ve­dere sanitar, curentul e esehis prin apertura de' 45 °/». Se pot aplica la tote ferestile. Am f6rte multe scrisori de recunoscinţâ, cari dovedesc, că publicul e deplin mulţămit.

m

. Preturile ventilatórelor : Cel mal mare şi mal greù, cu .., . .

decoraţiune. . . . . . . . . .-. .C.25v— Pentru fereşti comune, şcoli, institute .

şi locuinţe private . . . . . . . „ 13'— Pentru fereşti mal usóre si mal simple „ 9"— Peresti de Olosett . \ . . ' . . . . . . . „ 7-60

Preliminar de spese gratuit: Ventilatocele mele se folosesc în următorele

locuri mal renumite. Casina Naţională magiară, Ministeriul de comerciu, ' Gimnasiul reformat, Ludoviceul, Şcolele elementare de stat din Kis-Pest şi în mal multe spitale şi şcoli din capitală şi provinţă, dovedindu-se de forte bune.

Comándele atât in loo, oât şi în provinţă se efectúese forte prompt şi forte repede.

W h ' h ' i I I I • l • I ^ l • , • l , H , • , • , • , H [ • I • , • I H í • • I • l [ • • , • i , • ,

Tipografia Seminariului archidiecesaa.