Anul I. Arad, Joi 9|22 Iunie 1911 Nrul 125. ABONAMENTUL:

Pe un an 28 - Cor. Pe jumătate an 14'-Pe 3 luni Pe o lună

T— 2 40

Numărul poporal : Pe un an 4 - Cor. Pe jumătate an 2 —

Pentru România şi America 10"—franci. Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe an

40 franci.

ROMÂNUL Conclusul

comitetului naţional în chestia demi-siunii din comitet a d-lui

dr. Nicolae Oncu

Comitetul central executiv al partidu-M naţional român din Ungaria şi Tran­silvania în şedinţa sa ţinută la Lugoj în 15 Iunie n. 1911 luând la desbatere demi-siunea d-lui dr. Nicolae Oncu din acest comitet, care demisiune s'a dat şi publi-

! citaţii în ziarul „Tribuna" din Arad, aduce în unanimitate următorul concluz :

Comitetul naţional susţinându-şi ne­schimbat concluzul său din 20 Decem­vrie 1910, adus în chestia ziarului „Tri­buna" din Arad, aprobând pe deplin ati­tudinea observată de organul oficial al partidului „Românul" şi exprimându-şi deplina sa încredere faţă de directorul acestui organ d. Vasile Goldiş: ia la cu­noştinţă demisia din acest comitet a d-lui dr. Nicolae Oncu.

Comitetul naţional nu poate lua însă în considerare motivele aduse de d. dr.

buna". v*v' pentru justificarea demisiu-n'a stigma- oarece acele motive nu sunt, ci a facifí. :-a invectivelor fără nici un zetei". "''arului „Tribuna" din Arad,

Pri>tp*. au determinat comitetul na­ţional şi pe fruntaşii adunaţi ta 20 Dec. 1910 în Budapesta, ca să aducă concluzul cunoscut în chestiunea „Tribunei".

Comitetul este necesitat să releveze falsitatea respingătoare şi contrazicerea, ce se cuprinde în afirmaţiunea d-lui dr. Nicolae Oncu, că dânsul, — dupăce in­

sultă şi calomniază toată organizaţiunea partidului nostru naţional — totuşi se declară şi pentru mai departe aderentul acestui partid.

Lugoj, în 15 Iunie 1911. dr. Vasilie Lucaciu, George Pop de Băseşti,

secretar. preşedinte.

„Dreptul" unuia singur dintre popoa­rele cari alcătuiesc statul ungar, de a da din sânul lui diriguitori, domni şi stăpâni-tori, peste toate celelalte popoare conlo­cuitoare, se sprijineşte de către maeştrii şovinismului maghiar şi pe afirmarea, că acela singur ar fi „alcătuitor de Stat", că numai lui i-s'ar datori şi întemeiarea şi a-părarea, mântuirea până astăzi, din vălmă­şagul îndelungatelor veacuri de restrişte, a acestui regat al Ungariei...

In realitate, sub eufemismul „naţiune alcătuitoare de Stat" are să se înţeleagă: „naţiune cuceritoare". Aşa se oglindeşte a-ceasta în gândul intim ai fiecărui şovinist veritabil, — şi lucrul îl cunoaştem cu atât mai sigur şi mai deplin, cu cât destul de adeseori el se dă pe faţă, în isbucniri de arţag şi de trufie.

Ca să se susţină, în chip potolit şi raţionabil, înaintea lumii, ideea de hege­monie întemeiată pe dreptul de cucerire, — aceasta ar fi cam greu astăzi, şi puţini s'ar încumeta s'o facă aşa de-adreptul, pe şleau; de-aceea s'a inventat, ca mai puţin brutală şi mai puţin cinică, espresia aceea de „naţiune alcătuitoare de Stat". Cu toţii

REDACŢIA şi A D M I N I S T R A Ţ I A :

Strada Batthyányi Nrul 2 . INSERŢIUNILE

se primesc la adminis­traţie.

Mul(ămite publice şi Loc deschis costă şirul 20 fileri. Manusc r ip t e l e nu s e în-

n a p o i a z ă . Telefon pentru oraş, co­mitat şi interurban Nr. 730,

ştim însă, că întreaga tinerime maghiară e educată în spiritul acesta de grandomanie barbară: „Noi am cucerit ţara aceasta, deci toate popoarele câte mai trăiesc aci, tre­buie să ni-se supună; este dreptul nostru să le cârmuim, să croim legi pentru ele, să le constrângem sub voinţa noastră şi sub bunul nostru plac... Să se încovoaie, sau să se frângă!"

Aşa se face educaţia tinerimii, şi aşa se aţâţă şi se înfierbântă opinia maghiară : cu gogoriţa dreptului de cucerire.

Nu mai vorbim de violentările ce se încearcă a se face adevărului istoric, —• că noi Românii, de pildă, n'am fi aicea de baştină, că am fi dat năvală, aşa în cea mai mare taină şi tăcere, cu milioa­nele, peste cuceritorii statorniciţi aci cu sute de ani mai nainte... A se mai dis­cuta asemenea lucruri nu poate fi decât oţios, când e vorba de dreptul nostru la viaţă pe pământul pe care trăim, şi pe care ştim noi prea bine de când şi prin cine suntem înstăpâniţi. — Cum zicea odinioară marele nostru Haşdeu: sunt unii cari vor să ne împingă la miazăzi, peste Dunăre, alţii, cari pretind că am dat peste ei dela miază-noapte, din Carpaţi; lăsân-du-i să-şi verse focul aşa sau altmin­teri, Românul stă bine înfipt în ambele Dacii.

Stă aci, şi nu stă ca un popor cu­cerit, menit stingerei de pe faţa pămân­tului; căci dacă ţara a putut fi cucerită, n'a fost şi naţia noastră. Ea stă şi astăzi, după optsprezece veacuri, plină de dorul şi de puterea de a trăi, pe cari originea sa daco-latină i-le-a sădit în sufletu-i ne-peritor.

Literatura. Publicul ş i Statul de E. Lovinescu

IV. Ne r ămâne acum să vedem a doua pr ic ină

a nepătrunderei l i teraturei noas t re — mai a les j a celei mai nouă — în pături le culte şi su-l prapuse.

întâia pr ic ină fusese, dupăcum ştiu, pe de (fparte cu felul cum se încheagă dela început cultura aces tor pătur i , iar pe de al ta în spec ia ­lizarea t impurie , care încă tuşează s tăruinţa mai departe în ogorul l i teraturei naţ ionale . Cea de a doua pr icină — asupra căreia ne vom opri acum, e felul l i teraturei noastre , cu deosebi rea a celei ce se face poa te şi acum ca o urmare a mişcărei dela „Sămănătorul". «

Această l i teratură e unilaterală. Am s p u s - o ^ dela început, acum vre-o şase ani, a tunci când era o îndrăznea lă s'o spui , a tâ t se aflau de în­fierbântate şi împă t imate spiri tele. O spun şi acum, când pas iuni le s'au răcit şi când nu eşti ameninţat să treci d rep t un răsvrăt i t sau un d e ­făimător la cea dintâi părere mai cumpă ta t ă şi mai scrutătoare.

Literatura ce s'a făcut la „Sămănătorul", şi ale cărei valuri ne lovesc şi astăzi , a fost o literatură exclusivă, o l i teratură ce s tăruia nu ­mai asupra unei s ingure pă tu re sociale a p o p o ­rului românesc. Nu mai r ă m â n e nici o îndoială , că această pă tu ră e cea mai numeroasă , cu mult

mai numeroasă , făcând temelia neamului nos t ru ; nu mai r ămâne îndoiala , că această c lasă e cea mai in teresantă sub rapor tul politic, că i-se cu­vine o deosebi tă luare aminte, şi că dela bunul ei traiu, dela exis tenţa ei a târnă şi fiinţa n o a ­stră, a celor, pe care naş terea sau cultura ne-a ridicat deasupra . Aceasta n 'am tăgădui t -o nic i ­odată , căci ar fi o adevăra tă crimă de na ţ iona­litate, dacă s'ar tăgădui covârşi toarea î n s e m n ă ­tate a acestei pătur i a tâ t de obijduite, şi a tâ t de vrednice de grija noas t ră cea mai de a-proape. . .

Da r una e p reocupa ţ ia politică, economică şi socială, răsfrântă a supra unei clase, şi al ta e preocupaţ ia literară, mai ales când i-se dă un caracter de exclusivi tate . Să ne înţe legem. Nu tăgăduesc de asemenea însemnăta tea poporului în l i teratură. Mai întâiu l i teratura popu la r ă ne stă martoră, la noi mai mult chiar decât aiurea, de frumuseţile, de care e în s tare aceas tă colec­tivitate anonimă, ce se numeş te popor . Poeziile, basmele , legendele şi a tâ tea alte scânteieri ale spiritului popu la r sunt o adevăra tă comoară a literaturei noas t re a tâ t de săracă în alte privinţi . Da r poporul nu e numai un făuritor de l i tera­tură; la rândul lui, fireşte, el poate deveni un element, a supra căruia se poa te îndrep ta l i tera­tura cultă, sau cu alto cuvinte, el poate deveni un motiv de inspiraţ ie . Şi în adevăr, în toate t impurile, Ia noi ca şi aiurea, s'au ivit opere li­terare, ale căror subiecte erau luate din pături le de jos, din ţă răn ime. Nu e nevoie de o înşirare de nume. Cu toţii avem în amintire o serie în -

t i eagă de lucrări de valoare din l i teratura un i ­versa lă : romane ruseşti , romane franţuzeşti, r o ­mane nemţeşt i inspirate din viaţa celor umiliţi... D a r aceas tă l i teratură e numai o coardă, e nu ­mai o notă a unei simfonii mult mai largi şi mai boga te . Cântecul aces ta de fluer nu î n ­cheagă toată a rmonia sufletească a unui în t reg popor, a cărui g a m ă e mult mai vastă, având înălţ imi nebănui te .

Astfel t rebue pusă problema nu pe legit i­mita tea literaturii ţărăneşti — pentru a o numi aşa cum s'a obişnuit a se numi — ci pe exclu-^ sivitatea ei. Legit imitatea, fireşte, nu i se poa te tăgădui . Toa te clasele sociale sunt in teresante literariceşte. Ca în oglida unui lac, ori ce e în jur se răsfrânge în apă şi se vede. Nu e nimic de zis în aceas tă privinţă — dar, e foarte mult de zis în privinţa măsurei în care se face aceas tă răsfrângere... Si am spus-o de atunci, în toiul mişcărei „Sămănătoruluiu — : nu vă duceţi nu­mai la ţară, mai veniţi şi pe la oraşe , a căror popula ţ ie e mult mai res t rânsă , de sigur, da r care e mai cultă, mai rafinată, şi p reocupa tă de lucruri mult mai înal te şi mai abstracte. . . L i te ­ra tura pe care o faceţi poate fi bună, dar nu e completă , nu e toa tă li teratura, şi mi-e frică că tocmai par tea cea mai bună îi l ipseşte.

T impul vine acum să confirme aceas tă p ă ­rere, nu atât sub raportul estet ic — ceeace va fi opera viitorului — ci prin faptul că dacă m i ş ­carea „Sămănătorului" a câştigat, după cum am văzut, unele cercuri, dacă a pă t runs anumi te masse , nu numai că e depar te de a le fi câş t i -

Pag. 2. R O M A N U L Nr. 125—1911.

Ţara a mai fost ea cucerită şi de alţii. Ani îndelungaţi, generaţii întregi au stat sub jugul turcesc. Iar când ţara a fost recucerită, aceasta nu s'a făcut numai de un popor, ci la desrobirea ei am con­tribuit cu toţii, noi locuitorii Ungariei de astăzi, cu toţii deopotrivă ne-am vărsat sângele nostru. Tot aşa şi mai nainte şi mai pe urmă, alături am stat şi am pus umărul în toate clipele grele, — astfel, că putem zice, cumcă mântuirea şi păstrarea patriei comune este şi opera noastră, că şi noi, deopotrivă cu celelalte popoare conlocuitoare, suntem „naţiune alcătuitoare de Stat".

Alături de Maghiari am trăit o miie de ani, — şi astăzi suntem tot noi. O miie de ani n'au ajuns ca să fim cuceriţi, sdrobiţi ca naţ iune; iar ceea ce nu s'a putut face în zece secole, unde este omul cu scaun la cap, care să-şi poată închipui că se va putea de-acuma înainte, — după ce conştiinţa naţională este astăzi nease­mănat mai vie în sufletul tuturor naţiuni­lor viabile, şi astfel şi în al naţiunii noastre ?...

Nu. Ideea aceasta a „dreptului de cu­cerire" trebue lăpădată, — în interesul chiar al desvoltării şi al viitorului poporu­lui conlocuitor maghiar ; ideea aceasta e lipsită de orice fecunditate, e stearpă de orice produs sănătos, de orice urmare bună. Perpetuarea vrajbei, a desbinării fa­tale oricărui fel de alcătuire de stat, şi cu atât mai vârtos unei alcătuiri de felul ace­leia a statului nostru polietnic, e singurul lucru, ce poate să clocească, să dea tot mai mult la iveală şi să sporească porni­rea aceasta, spiritul acesta blestemat, în care orbi şi nesocotiţi se încăpăţinează să ţină încătuşată o parte a populaţiei rega­tului.

...La întrunirile noastre poporale iau parte, aşa cum e legea, şi oameni de-ai stăpânirii. Bine fac că iau parte. Şi mai bine ar face, înşişi unii dintre cei ajunşi în fruntea conducerii trebilor publice din ţara noastră, sau cei câţi mai aspiră la a-semenea posturi de onoare şi de răspun­dere, să nu se mulţămească numai cu rá­

gat pe toate, dar s'a arătat cu totul neput inc ioasă faţă de clasele de sus, tocmai acele ce sunt mai îndreptă ţ i te de a se îndeletnici cu literatura, de a o pr icepe şi încuraja...

Cauzele acestui succes, pe care le-am dat în foiletonul trecut, n'ar fi îndestulă toare , dacă nu li s'ar a d ă u g a şi aceas tă pr icină prea vădi tă astăzi, d u p ă un număr de ani, dar încă nel im­pezită odinioară. Dragos tea pentru li teratura fran­ceză, oricât de puternică ar fi, n'ar pu tea î nă ­buşi gustul de li teratura naţ ională, dacă acea s t ă l i teratură s'ar îndrepta către toţi, dacă ar fi multilaterală, dacă ar cupr inde în cutele ei toate s traiele neamului nostru, dacă ar oglindi nu nu­mai nevoile celor de jos, ci şi viaţa celor de sus, deşar tă şi zadarnică uneori, dar zbuciu­ma tă alte daţ i de gândur i înalte, de pasiuni c o ­tropi toare, de nobile năzuinţe, peste care nu se poate trece, fără a lăsa pe dinafară o bună par te a vădirilor sufletului omenesc şi chiar ale sufle­tului românesc .

Căci aşa suntem făcuţi cu toţii : voim să ne recunoaş tem în ceeace citim, să găs im acolo icoana preocupări lor noastre , a gânduri lor noa ­stre, să mai vedem încă oda tă mizeriile ce ne încă tuşează viaţa zilnică. Şi când nu le găs im pe aceste , e firesc, până într 'o măsură, să ne ţ i ­nem cel puţin în aşteptare, d a c ă nu într 'o d e ­săvârşi tă nepăsare , faţă de o mişcare l i terară care trece pe lângă noi, fără a ne vedea, înd rep-tându-ş i toate sforţările numai cătră o anumită

poartele, pe cari oameni de încredere, a-desea ispitiţi să sulimenească adevărul a-devărat şi îngrijitor, le aştern înaltei şi în-ţeleptei lor chibzuiri, ci ei cu ochii lor să vină să vadă şi cu urechile lor să audă, ce se petrece la aceste consfătuiri dintre poporul nostru şi conducătorii lui. Aicea să vină d. Tisza Stefan să vadă dacă, pe drept sau pe nedrept, „se girează" aceşti cenducători ca reprezentanţii chemaţi ai Românilor, dacă „domnii * aceştia" au sau n'au „trecere cu rădăcini adânci în maseie mari ale românismului"... Să vadă, şi a-poi, mai bine informat şi documentat, să spună şi în sfatul ţării, după adevăr şi realitate, iar nu cu înşelare de sine şi cu înşelarea altora, cum stau lucrurile în ta­băra strânsă a Românilor.

Să vină şi alţii, să vină toţi cari vor să se încredinţeze despre vlaga şi înţelep­ciunea acestui popor, despre hotărîrea şi stăruinţa lui în scopul de viaţă şi de vii­tor ce urmăreşte.

Să vină toţi şi să se convingă, o-dată şi pentru totdeauna, că niciodată un astfel de popor nu se va lăsa, şi nu va putea să fie, nimicit prin cucerire.

Conspiratorul fugar Tocmai în clipa când partidul naţio­

nal român duce, mai cu însufleţire şi mai cu nestrămutată dorinţă de isbândă, lupta pentru realizarea revendicărilor noastre na­ţionale ; tocmai când poporul românesc din Banat, înflăcărat de aceleaşi doruri nobile, dedea puternică expresiune voinţei lui prin moţiunea aclamată de patru mii de glasuri la Lugoş; tocmai în nişte vre­muri, în sfârşit, când gravitatea situaţiunei fiind înţeleasă de toţi bunii Români, în­demnuri inimoase şi ajutor de luptă se oferea partidului naţional român din toate colţurile româneşti ale Ungariei, — în at­mosfera aceasta de frăţească înţelegere şi înălţătoare armonie răsună deodată strident glasul unui fugar.

D. dr. Nicolae Oncu^s 'a retras din comitetul naţional român.

pătură a neamului , foarte interesantă, desigur, în multe privinţe, dar nu singura... Aceasta e reflecţia pe care şi-au făcut-o instinctiv, clasele sociale, de care vorbiam, nu fără o oarecare în ­dreptăţ i re . Ele s'au abătut atunci spre alte l i te-turi pentru a se găsi acolo... ;

Această argumentare nu e ap roape î n d e s ­tulătoare pentru a dovedi unilateralitatea şi ex­clusivitatea literaturei de a s t ă z i : Am putea-o uumi o argumenta ţ ie prin rezultate, prin efecte. Dar p roba acestei afirmări se poate face şi printr 'o privire generală asupra mişcărei literare de astăzi (sau mai de g rabă de eri), ce ne r ă ­mâne de aruncat...

I Dr. STEFAN TĂMĂŞDAN f

J medic univ. special ist in arta dentistică, fi

• ARAD, vis á-vis cu casa comitatului. 2 • Palatul Fischer Eliz. Poarta II. •

J Consultaţii dela orele 8—12 a. m. şi 3—6 d. a. 9

5—

Era foarte natural şi potrivit cu tem­peramentul acestui nou martir al cafene­lelor din Bucureşti, ca directorul şi co­manditarul „Tribunei" să se retragă din comitetul naţional român, tocmai când, la apelul^acestui comitet, bunii Români se strâng cu entuziasm în jurul său pentru a pre­tinde să se facă dreptatea care de atâta vreme întârziază.

Niciodată d-lui Oncu nu i-a plăcut munca, — şi mai ales munca aceea care reclamă sacrificii. Dovadă: când partidul naţional român organizează poporul, prin grandioase meetinguri, în vederea luptei contra noilor încercări de maghiarizare stre­curate în reformele militare şi pentru ob­ţinerea votului universal, d. Oncu fuge. Şi de ce să nu fugă ? N'a fugit oare şi prietenul său Mangra?

Dar, dacă partidul naţional român nu pierde nici o forţă prin dezertarea acestui viguros... „tânăr oţelit", cauza noastră câ­ştigă din această fugă prin faptul că se lămureşte odată pentru totdeauna un echi­voc care ţinea de prea multă vreme. Fiindcă, aşa zisa „retragere" a d-lui Oncu explică, în sfârşit care a fost şi este ro­stul campaniei, pe care „ Tribuna" o duce împotriva noastră.

S'a spus de mult că atitudinea duş­mănoasă a oficiosului „tinerilor oţeliţi..." la pensie avea, printre altele, scopul să pregătească o platformă de „retragere" unor viitori transfugi. Faptul îndeplinit al „retragerii" d-lui Oncu dovedeşte azi cât de îndreptăţite au fost, din nefericire, aceste prevederi.

D. Oncu a părăsit rândurile în care se duce lupta cinstită, lupta pe faţă, lupta plină de jertfe contra adversarilor fireşti pentru a se putea deda în într-c^ime lao-pera funestă de subminare a solidarităţei noastre naţionale.

Din fericire, de azi înainte loviturile sale vor fi mai puţin primejdioase, de oa­rece de spada transfugului care loveşte cu cavalerism de trădător din lagărul advers te poţi apărafmai cu succes de cât de pum­nalul ce ţi-1 strecoară în inimă conspira­torul care se preface, că luptă, umăr la umăr cu tine, pentru izbânda aceleiaşi cauze înălţătoare.

Dar ruşinoasa fugă a d-lui Oncu de­mască şi toate gândurile rele şi intenţiile vinovate cari inspiră imfama campanie de compromitere a tribuniştilor. De câte-ori s'a cerut socoteala „Tribunei" pentru atitudinea ei păgubitoare unităţei de ac­ţiune şi solidarităţei naţionale, acest ziar, întemeindu-se pe dreptul de critică ce-1 are prin definiţie presa, răspunde, că s'a revoltat contra partidului naţional român din cauză, că el nu lucrează în de-ajuns pentru realizarea revendicărilor româneşti. Până acum „Tribuna" striga din toate pu­terile şi pe toate glasurile, că este stega­rul tinerilor doritori de muncă şi că sco­pul campaniei ei vinovate este să îndemne pe partidul naţional român să lucreze mai intensiv.

Dacă acesta era scopul adevărat ur­mărit de atacurile pătimaşe ale „Tribunei", atunci cum se face, că d. Oncu, sufletul acestui ziar, — dacă se poate rosti cu­vântul „suflet" când e vorba de d. Oncu, — cum se face, că cel mai „oţelit" din­tre... tinerii „Tribunei" se retrage din co­mitetul naţional român tocmai în clipa când activitatea acestui comitet se află în apo-

Nr. 125—1911. R O M Â N U L Pag. 3.

geul strălucirei ei, tocmai în clipa când Românii din toate părţile Ungariei, che­maţi la luptă de organele acestui comitet, dau deputaţilor noştri şi fruntaşilor politi­cei noastre toată forţa populară trebuitoare pentru a izbândi ?

Nu poate fi de cât o singură expli­caţie: acest fapt incontestabil, — fiindcă nu se poate contesta faptul material al „retragerei" d-lui Oncu, în împrejurările arătate, — nu este decât cui minarea fa­tală a uneltirilor „ Tribunei", culminare care, din fericire, de astădată, prin demascarea complectă care o provoacă, nu este de cât spre binele partidului naţional român.

„Apucături caracteristice". Sub ti­tlul acesta „Tribuna" în numărul său de azi descopere, că pentru numărul ei de Rusalii a primit din Viena o adresă de a-derenţă cu mai multe iscălituri. Acum în urmă a ieşit ia iveală, că iscăliturile au fost falsificate, ba s'au pus şi două iscă­lituri, cari în limba sârbească au un înţeles, care nu se poate reda într'un ziar cinstit.

Această regretabilă apucătură a vre­unui băiat fără doza necesară de bunăcu-viinţă, „Tribuna" o pune în cârca noastră. Protestăm în contra acestei manopere a ziarului călugăresc. Reprobăm hotărît şi fără nici un înconjur asemenea copilării proaste, dar totodată trebue să constatăm, că îndemnul pentru astfel de infecţii l-a dat totdeauna „Tribuna". Ori domnii dela „Tribuna" au uitat poezia trimisă şi pu­blicată în „Gazeta Transilvaniei", în care literile iniţiale ale |versurilor dădeau cu­vintele: „Sunt canalii, ceice înjură „Tri­buna". Ori aşa ceva. Atunci „Tribuna" n'a stigmatizat apucătura aceasta infectă, ci a făcut haz din ea pe socoteala „Ga­zetei".

Prieteni de ai „Tribunei" au încercat să ne tragă şi pe noi, în diferite rânduri, pe sfoară în acest chip, dar — ştiindu-le meseria — suntem cu ochii în patru.

Noi avem motiv să reprobăm astfel de sălbătăcii ziaristice. „Tribuna" nu are dreptul acesta, căci — ale tale dintru ale tale.

* Lupta pentru votul universal.

„Politikai Hiradó" anunţă, că în 25 Iunie n. la Oradea-mare va avea loc o adunare poporală impozantă în chestia votului uni­versal, egal şi secret. Cu prilejul acesta vor merge aci mai mulţi deputaţi unguri aderenţi ai votului ^universal în frunte cu Iuliu Justh, preşedintele ligei pentru votul universal.

* Disolvarea Saborului croat ? Ziarul „Va­

terland" din Viena scr ie : Deşi încercări le pentru aplanarea divergenţe lor ivite în sânul Saborului croat nu au fost zădărnici te , totuşi în cercurile politice ungureşt i se crede, că disolvarea se va întâmpla în t impul cel mai aprop ia t şi a tâ t a-ceasta, cât şi înfăptuirea alegeri lor ce se vor face în luna lui Iulie vor fi încredin ţa te banului Tomasich.

Din Zagreb i-se anunţă lui „Keleti Ér te ­sí tő", că ziarele opoziţ ionale din Zagreb încon­tinuu sunt p reocupa te cu chest ia disolvărei Sa­borului . Deşi organele banului au declara t de repeţi te o r i , că de astă dată disolvarea S a b o ­rului este exclusă, totuşi ziarul ge rman al coa­liţiei îşi susţ ine ştirea, că cu prilejul consfătui-r e i banului cu pr im-minis t rul contele Khuen Héderváry Dr im -min i s t ru l a ap roba t proiectul prez in ta t de ban în chest ia disolvărei Saborului . Ziarul acuză pe banul, că voieşte să disoalve Saborul în mod surprinzător , ca astfel dispoziţ ia aceas ta să o găsească pe opoziţ ie nepregăt i tă .

* Alegerile din Austria. La balotagiile, ce

s 'au ţinut azi, creştini-socialii au fost iarăşi bă ­tuţi. Din 20 mandate , câte au avut mai înainte în oraşul Viena, au pierdut acum 17, rămânând în posesia alor trei numai.

Dar arară de această scădere a mandatelor înfrângerea lor creşte şi prin împrejurarea, că toţi şefii lor mai de seamă au rămas fără mandat . Astfel ministrul Weiskirchner, prinţul Liechtenstein şi primarul Neumayer.

In aceasta consistă cea mai mare pierdere. Majoritatea mandatelor din Viena a fost cucerită de social-democraţi . Căderea lor a fost provocată în urma pactului dintre social-democraţi şi l ibe­rali, care s'a încheiat anume în potriva lor. Prin această înfrângere este de aşteptat, ca şi în con­ducerea oraşului Viena ei să-şi piardă terenul. Raportul partidelor până acuma este u rmă­torul :

Liberalii 99 mandate faţă de 87 din trecut, Creştin-socialii 75 mandate faţă de 96 din

trecut, Social-democraţi i 78 mandate faţă de 87

din trecut, Clubul boem 82 Rutenii 5 Slavii de sud 36 Polonii 36 Germanii 4 Românii 5 In urma înfrângerii creştin-socialilor s'a ţ i­

nut un consiliu ministerial, în care Weiskirchner şi-a anunţat demisia.

In cercurile conducătoare ale creşt in-social i­lor se discută acum mult, cine va lua c o n d u c e ­rea partidului în viitorul parlament. Dintre toţi deputaţii aleşi s ingur numai unul ar corespunde pentru această chiemare, deputatul Ebenhoch, care a fost şi ministru de agricultură şi candidat p e n ­tru postul de preşedinte al Camerei .

Dar nu este esclus, ca unii deputaţ i să abzică în favorul unora dintre foştii şefi ai par t i ­dului.

* Ruperea relaţiilor franco-spaniole. Din

Par i s vine ştirea, că guvernul francez a s u s p e n ­dat legăturile d ip lomat ice cu guvernul spaniol . Această măsură Franţa a luat-o în urma at i tu-dinei Spaniei în ches t ia marocană.

„Vossische Ze i tung" din Berlin află din Par i s că generalul Ditte a bătut tribul Zemua, care s'a re t ras într 'o pădure .

Trupe le franceze au plecat din Mequ inez în d imineaţa zilei de 11 Iunie îndrep tându-se spre Nord. Au poposi t sub corturi la jumăta tea d r u ­mului dintre Volubilis şi Zuia Mulox Idiss.

Colonelul Sylevestre a plecat cu 200 oa ­meni spre Elksar.

Canalejas a declara t că Spania se va mul ­ţumi să as igure secur i ta tea teritoriilor Ceuta şi Melilla ş i să în tă rească punctele Tabros , Larache ş i Elksar. Span ia nu se gândeş te câtuşi de puţin să înainteze în spre Arzila, T a n g e r sau alt punct din acea par te . A tr imis trupe la Elksar ca şi Franţa pe cealal tă par te a fluviului Lukkos spre a repr ima agi taţ iunea.

Pr imul ministru a a d ă u g a t : am trimis in­fanterie de marină, şi câţiva cai la Elsar : nu credem a tr imite acolo t rupe noi afară numai dacă am fi atacaţi de Kabili.

Din Portugalia. In 19 Iunie s'a ţ inut în Lisabona o mare adunare naţională, în care p r e ­zidentul a cetit decretele prin care Monarh ia este desfiinţată, casa de Braganza exilată şi proc lamată Republică. In alte decrete apoi s'au numit de binefăcători ai patriei toţi aceia, cari au luptat contra monarhiei şi au căzut, s'a c r e -iat un s teag şi un imn naţional . Cetirea dec re ­telor a fost pr imită cu aprobăr i furtunoase. A urmat apoi defilarea trupelor. După aceea s'a hotărît, ca guvernul actual să r ămână şi mai depar te în postul său. Telegramele sosi te din toate părţ i le ţării vestesc, că pes te tot a domni t cea mai mare linişte şi pe toate edificiile p u ­blice au fost a rbora te s teaguri .

Parlamentul ungar Şedinţa Camerei.

— Dela corespondentul nostru. —

Budapesta, 21-gIunie.

Astăzi Camera a continuat desbaterea budgetului ministrului de justiţie. Discuţia acestui buget aşa se vede, că nu intere­sează pe deputaţi, deoarece sala de şe­dinţe e aproape goală. Discuţia decurge foarte monoton.

* Şedinţa se începe la orele 1 0 7 2 a. m.

Prez idează : Francisc Kabos. După verificarea protocolului şedinţei t re ­

cute se ceteşte protocolul de interpelaţii în care sunt însemnate următoarele interpelaţ i i :

Gheorghe Szmricsdnyi în chestia violării imunităţii deputatului Ant. Beszkid şi

Ştefan Szabó în chestia atitudinei an t ipa­triotice a unui preot catolic din Croaţia.

Gh. Szmricsânyi declară, că-şi revoacă in­terpelaţia.

Bugetul ministrului de justiţie. Béla Blanár, guve rnamen ta l : Vorbeşte despre

situaţia judecătorilor şi despre lipsa de judecă­tori buni . Laudă progresul institutelor de corec-ţiune şi institufiunea patronajelor. E regretabil, că la patronaje totul depinde dela persoane şi astfel cere de ministrul dela justiţie oarecare g a ­ranţie instituţională.

Zoltán Lengyel, kossuthis t : D e s a p r o b ă faptul, că în Trans i lvania tot mai e încă în vigoare legea civilă aus t r iacă şi că în multe locuri că r ­ţile funduare nici astăzi nu se conduc în l imba ungurească . D e s a p r o b ă procedura b l ândă contra pornografiei şi a uzurei.

Prac t ica Curţei de Casaţ ie în chestii de uzură e rea.

Francisc Székely, ministru de jus t i ţ ie : S'a sch imba t de mult!

Z. Lengyel: Singur senatul lui Leo Zs i tvay pe r secu tă uzurarii dela tovărăşi i .

Francisc Székely: Aşa! Z. Lengyel: Insă un s ingur sena t nu poa te

da directive întregei proceduri just i ţ iare. Francisc Székely: Dar numai un sena t rezolvă

chesti i le acestea, deci să nu să a ibă t eamă de decise contradictori i .

Z. Lengyel: Aceasta t rebue regula tă pe cale legală, iar nu să se încredinţeze unui sena t al Curţei de Casaţ ie . Urgi tează prezintarea novelei şi în chest ia aceas ta prezintă un proiect de r e -zoluţiune. Vorbeşte despre abuzuri le cu a s i g u r ă ­rile şi despre slăbiciunile praxei de drept ce se pot cons ta ta pe acest teren. Judecător i i le fac t o ­tul, da r legea e rea şl din cauza aceas ta nu se poa te ajuta radical faţă de societăţ i le înşe lă toare de as igurare .

Balázs Péter, arhitect. Arad, B) Választó-utca 21. Face planuri şi execută orice lucrare în branşa aceasta în modul cel mai

conştienţios pe lângă preţurile cele mai ieftine.

P a g , 4. R O M A N U L Nr. 125—1911.

C O R E S P O N D E N T E

DIN I T A L I A

SCRISORI DIN MILANO Greva lucrătorilor dela Usina de gas — De cine a fost introdus învăţătnântnl technic al musicei în Turcia — Examenele de la Con­servatorul din Milano — Presa străină şi proiectul de lege al ministrului industriei şi

comerciului, Nitti

De Marti dimineaţa — lucrătorii dela Usina de gaz s'au pus în grevă — mo­tivând-o prin licenţiarea a câtorva din ei. Graţie prevederei directorului Usinei — oraşul şi cetăţenii nu au avut a se plânge de lipsa de gaz, de-oarece chiar în noap­tea care a precedat proclamarea grevei au fost aduşi un însemnat număr de lu­crători englezi, nemţi şi belgieni cu aju­torul cărora gazometrele au funcţionat şi funcţionează, deşi greva e departe de a avea un sfârşit. Poliţia luând măsuri, nici un incident nu s'a întâmplat. Zilnic se ţin întruniri a diferitelor bresle de lucrători'şi printre asociaţii metalurgişti se agită ideea de a proclama şi ei greva generală — ca semn de solidaritate cu greviştii.

* In Turcia — învăţământul tehnic al

muzicei fu întrodus cam pe la 1828 de către Giuseppe Donizetti — fratele mare­lui maestru. înaintea lui, Dimitrie Cante-mir — voevodul Moldovei — fiind rugat de mai mulţi curtezani de ai Sultanului Achmet II. (1891—95) încercase să in­troducă în Turcia notele lui Guido d'Arezo — însă teoria acestuia era atât de grea încât Turcii se reîntoarseră la vechiul si­stem, adecă de a da notelor nume de oraşe sau părţi de ale corpului. Aşa de exemplu — pentru a schimba tonul şi timpul, profesorul zicea: „treceţi dela Bag­dad la Brussa sau treceţi dela deget la cot" şi aşa mai departe. In urmă se in­troduse o simplificare întrebuinţând la note — literile alfabetului iar măsura, cu puncte puse deasupra notei — uz ce e în vi­goare încă în tekke (mănăstiri).

Un descedent de a lui Donizetti — după cum istoriseşte revista săptămânală Piemonte — vizitând în Constantinopol — casarma Tasch-Kisla — văzu soldaţi, cari făceau exerciţii de muzică şi printre ei — cu mirare văzu unul, care bătea în acelaş timp taba, timpanele şi trianglu. Timpanele erau aşezate între genunchi aşa, că închizând în acelaş timp picioarele, sunau.

Dirigentul muzicei îi explică: „nu se obişnueşte aşa — însă în urma dorinţei expresse a M. S. Sultanul (pe atunci Ab­dul-Hamid) care văzând într'o zi un Italian care mergea pe străzi cântând simultan din diferite instrumente a voit ca şi la noi să fie unul, care să fie în stare să facă la fel ca acel Italian.

Orice succes real, obţinui de vre-un Român, trebue să ne bucure mult, pe toţi. Aşa multă plăcere simţim când printre

maeştrii ieşiţi anul acesta dela Reggio Conservatorio di Milano — găsim printre primii clasificaţi numele unui Român, acel al dluiAl. Zirra, profesor la Conservatorul din Iaşi. Tînărul profesor a obţinut titlu de magistru prezentând ca lucrare de exa­men un poem dramatic — „Luceafărul" după poezia cu acelaş nume a poetului Eminescu.

* Deşi în plină sărbătoare Italia — mem­

brii guvernului şi ai parlamentului — pre­zintă şi discută proiecte de legi de orga­nizarea, fie a învăţământului, fie a finan­ţelor. Unul din acestea din urmă şi care a produs şi produce multă mişcare în lu­mea financiară de aci — e proiectul de legea monopolului asigurării asupra vieţei — prezentat de ministrul industriei şi co­merţului Nitti. Deşi proiectul discutat în secţii a avut majoritatea pentru. Se pre­văd însă agitate discuţiuni din partea opo-sanţilor acestui proiect de lege. Ziarele de aici reproduc interesante articole din „Neue Freie Presse" şi „Journal des Débats" , în cari se critică vehement proiectul de lege a guvernului italian şi care loveşte în li­bertatea comerţului garantată prin tratate anterioare.

Milano, 18 Iunie 1911. Anty.

D I N Ţ A R Ă

Raport despre adunarea generală a despăr­ţământului Făgăraş al „Asociaţiunei"

Duminecă în 18 a. 1. c , s'a ţ inut în comuna Vaidarecea adunarea gen. a despar t . Făgăraş al Asociaţiunei . P e la 9 ore dimineaţa sosesc 'din Făgăraş t răsuri cari aduc pe Reverendisimul domn vicar Iacob Macavei , d-nul deputa t dr. Ni­colae Şerban, apoi pe domnii advocaţ i dr. T e o ­dor Popescu şi dr. Octavian Vas, d-nul director dela b a n c a „Furn ica" Matei C. Jiga, funcţionarii Ioan Dejenariu, Costi Torna, Ilarie Debău ' şi înv. din Galaţ i Tră ian Păcală , cari cu toţii mergând la sf. biserică, unde apoi păr . v i c a r ' I a c o b M a -caveiu şi preotul local din Vaidarecea, Maximil ian Recean oficiază sf. Liturghie.

La sfârşitul sf. Liturghii d-nul Maximil ian Recean bineventează pe noi veniţii. La ce r ă s ­punde în cuvinte călduroase păr . vicar I. M a c a -veiu, apoi se face puţ ină pauză . La 11 ore se deschide adunarea generală prin o conferinţă potr ivi tă a Rev. domn Iacob Macaveiu, după care se purcede la executarea celorlalte puncte din program, dându-se rapor t despre act ivi tatea D e s ­păr ţământulu i şi înscr i indu-se membri i noui. Când se înscriau membrii noui soseşte şi d-nul Gheor -ghe Dobrin, delegatul „Asociaţ iunei" şi d-nii Ni­colae Aron, preot în Galaţi cu înv. Ioan Păca lă . S'a purces mai întâiu la a legerea directorului apoi a comitetului, r ea legându-se de director Rev. domn Iacob Macaveiu, de membri i în co­mitet : Nicolae Borzea, protopop, dr. Nicolae Şer ­ban, dr. Teodor Popescu , dr. Octavian Vas, M a -teiu C. J iga şi Ioan Dejenariu, iar de suplenţ i domnii dr. Hari ton Pralea şi Trandafir D r a -gomir.

D u p ă aceas ta a ţ inut o frumoasă (confe­rinţă) diser taţ ie pentru popor, d-nul înv. Tră ian Păca lă , re levând îndeosebi chipul cum s'ar putea îmbogăţ i , resp . ajunge la o stare mai bună ţă ­ranul român, curăţenia ce-ar trebui să ţ ină ace ­s ta pe lângă casă, şi cum ar trebui să-şi cul­tive grădina . Inferiază cârciuma şi jocul de cărţi uunde îşi petrec ţăranii iarna, în loc să se ocupe

cu ceva folositor pentru a-şi ridica bunăstarea lor materială. Aceasta conferinţă a plăcut foarte mult publicului, iar pentru ţăranii din Vaidarecea şi comunele vecine adunaţ i acolo la sf. biserică, a fost o adevăra tă h rană sufletească.

După terminarea diser taţ iunei dlui Păcală, d-nul dr. Nicolae Şerban propune, ca la aduna­rea generală viitoare să se dea 2 premii, unul de 50 cor., celalalt de 25 cor. pentru două cele mai bune grădini de legume, din comuna unde va hotărî comitetul să se ţină adunarea generală, Propunerea aceas ta se pr imeşte . D-nul Gheorghé Dobr in aduce niş te broşur i pentru ţărani , cari se împar t acolo pr imo loco pentru ceice s'au făcut membri i . In sfârşit nemai fiind obiecte de per-tractat , dir. Despăr ţământu lu i Iacob Macaveiu mul ţumindu- le la par t ic ipanţ i închide şedinţa adunări i generale, care a ţ inut până la IV2 ore.

Pr int re cei de faţă am observat încă pe no­tarii Victor Fulicea, Pompi l iu Turcu, pe preotui Boeriu din Telecirecea, pe învăţători i Valeriu Re-csei, Şofron Prună , Ioan Petrişor, Artimon Ză-gan, Vlase Iaru etc.

După adunare s'a dat un banche t în onoa­rea part icipanţi lor la bunul preot din Vaidarecea Maximil ian Recean, care a ţinut până către seară, decurgând în cea mai frumoasă ordine.

Un participant.

Din despărţământul Marghita al „Aso­ciaţiunei«

Adunarea generală a despărţământului şi înfiin­ţarea agenturei nouă, în comuna Popeşti.

In menirea-i f rumoasă desp . Marghi ta al „Aso­ciaţ iunei" ş i -a ţ inut la 12 1. c. p r ima sa adu­nare generală ordinară în comuna Popeşt i , cu care ocaziune s'a înfiinţat şi agentură şi biblio­tecă popora lă în comună. La aces tea a luat par te un număr respectabi l de ţărani şi intelec­tuali din loc şi comunele din împrejur ime.

Luând par te mai întâiu la serviciul Dum-nezeesc din biser ica locală oficiat de protopo­pul d. Vasile Tămaş de d. Cor. Manu, paroh în Abram şi Victor Pop, paroh în Cheţ, am ascul­tat frumoasele răspunsur i l i turgice ale corului mixt din Cheţ, venit anume la Popeş t i sub con­ducerea harnicului învăţă tor de acolo Grigorie Görög .

Adunarea s'a început la 2 ore p. m. în curtea şcoalei confesionale, pe care a deschis-o dir. desp . d. dr. D. Stoica, făcând între altele compara ţ ie între s tarea economică şi culturală a poporului nostru şi a altor popoare luminate din occident . A făcut apoi un scurt raport despre cele pres ta te de despă r ţ ămân t p â n ă acum, prin înfiinţarea a trei agenturi şi biblioteci, anume în comunele Cheţ, Sân-Lazar şi acum la Pope­şti. Despă r ţ ămân tu l are p â n ă acum 1 membru fondator, 1 pe viaţă, 15 ordinari şi cam 100 a-jutători . S'a luat par te şi la mai multe examene dela şcoalele popora le din jur, unde s'au împăr­ţit premii şcolarilor diligenţi .

Vorbesc apoi : preotul Coriolan Manu des­pre îmbră ţ i şarea meseriilor, dr. Aurel Nichita des­pre contracte şi cambii , Ioan Abrudan, înv. des­pre şcoală şi Asociaţ iune şi Victor Pop, paroh, despre Asociaţ iune în general şi foloasele ei culturale.

S'a ales apoi de preşedinte al agenturei Popeşt i d. p ro topop local V. Tămaş, notar şi bibl iotecar d. înv. local G. Bacoş, iar cassar ju­dele comunal I. Pintiuţa.

S'a hotărî t apoi, ca la adunarea generală a Asociaţiunii ce se va ţ inea la Blaj să ia parte şi despă r ţ ămân tu l nostru , a l egându-se pentru a-cest scop de reprezentanţ i : dr. D . Stoica, dr. I. Chiş şi dr. A. Nichita.

Adunarea a reuşit cât se poate de bine şi după terminarea ei, în t runindu-se în casa ospi­talieră a d. p ro topop local V. T ă m a ş , am petre­cut câtă-va vreme într 'o f rumoasă animaţie.

S ă m â n ţ a bună o să producă roade fru-

P R I M A F A B R I C A D E T R A S U R I D E P E C Â M P I E .

Fabrica lui Hodács János jun. în Szeged FclsőVáros, strada Kistisza nr. 4 . (Gontinarea stradei Maros). j ^ ^ t ^ ^ d ^ ^ ^ diferite la dispoziţie, t l t l ^ ^ ^ ^ ^ J ^ ^ J ^ \

Nr. 125—1911. R O M Â N U L Pag. 5.

moaşe în ţinuturile aces tea mărginaşe şi aproape uitate până acum pentru neamul nostru. Să dea Dumnezeu, ca de acum înainte, numai roade bune să vedem! Coresp.

D I U KO&1AIIIJ*

SCRISORI DIN IAŞI

Două congrese

Iaşi, 31 Maiu 1911.

laşul prezintă o îufăţişare deosebi tă în zi­lele de 29, 30 şi 31 Maiu, când au loc aici două adunări de s eamă : Congresul „Cercurilor co ­merciale şi industr iale din ţ a ră" şi Congresul medicilor.

Rar se va vedea la noi o afluenţă mai mare şi mai felurită. E fără î n d J a l ă ceva pi toresc în amestecul costumului naţional , s trălucind de albeaţă, cu haina corectă a intelectualului m o ­dern şi cu îmbrăcămin tea „sui gener i s" a c r â ş -marului român cu stare.

Dar priveliştea cea mai frumoasă o oferă congresul comercianţi lor. Deşi asociaţ ia lor în cercuri este nouă, mişcarea lor de abia la în­ceput, — aces ta este al doilea congres — to ­varăşii lor din Râmnicu-Săra t -- acum cu ocazia serviciului de T e - D e u m la Metropolie, şi-a sfin­ţit s teagul său, totuşi au răspuns mare număr la chemare.

Români adunaţ i din toate părţi le ţărei, r e ­prezentând clasa mijlocie, s'au întâlnit ca la 5000 în cea de a doua capitală, în frumoasa sală a Teatrului Naţional , spre povăţuirea in te ­reselor lor, care sunt şi ale patriei .

S'a afirmat şi în aceas tă împrejurare cu­noscutul adevăr, că un popor pe cale de p r o ­gres t rebue neapăra t să cupr indă în sânul său trei clase, clasa rurală sau producă toare , clasa mijlocie sau dis t r ibui toare şi clasa conducătoare sau dirigen^ă. Şi în alcătuire firească elementul naţional este de neces i ta te să prepondereze în toate aces te clase a unui popor.

D a r mai ales tăria clasei de mijloc este de trebuinţă. Această clasă îndes tu la tă este che­mată să pr imenească elementele istovite din clasa dir igentă. Şi când clasa de mijloc l ipse­şte — cum este mai ales în par tea de nord a Moldovei — trecerea elementelor din clasa ru­rală în cea dir igentă se face în mod forţat. Cu câte lipsuri are de luptat fiul săteanului nevoiaş, ca să-şi sfârşiască şcoala. Câte energii apun înainte de vreme!

Au fost îndurerat impresionaţi congresişt i i noştri văzând laşul înstrăinat, l ipseşte cu d e s e -vârşire un negoţ românesc . — Pe străzi întregi şi din cele mai frumoase, dela centru, unde e temeiul afacerilor nici o firmă românească . Aşa e pe toa tă Str. Ştafan-cel-Mare, acelaşi lucru în Str. Lăpuşneanu . Şi îndrituit a fost un oltean de lângă Craiova, u i tându-se Ia numele străin al firmelor de magazine să e x c l a m e : „Parcă ar fi în s trăinătate frate!" Iar altul în adunare să zică: „Staţi rău fraţiior Ieşeni; am venit noi să vă ară­tăm că mai sunt şi cmercianţ i români , şi din focul nostru mare să împrăşt iem şi la voi scân­tei de nădejde în spre mai bine!"

După desbater i cuminţi şi liniştite, comer­cianţii, au încheiat adunarea lor cerând ca s ta­tul să le dee tot sprijinul pentru ca împreună să lucreze la desvol tarea economică a ţârei şi au formulat următoarele deziderate, cari vor fi supuse atenţ iunei guvernului:

Membri i cercurilor comerciale şi industr iale din România, întruniţi în al II-lea congres în laşi, la 29, 30 şi 31 Mai, în urma desbaterilor urmate asupra punctelor coţ in-nute în program, întocmite pentru congres, au votat în unanimita te următoare le dezidera te :

I. Desfiinţarea comerţului ambulan t ca pă ­gubitor nu numai comerţului stabil şi cinstit, ci şi consumatori lor care sunt înşelaţi prin produse

de cali tate inferioară a mărfurilor ce cumpără dela ambulanţ i .

II. Desfiinţarea actualelor taxe de licenţă şi înlocuirea lor cu taxe de consum.

III. Modificarea legei repaosului duminical , caordându-se repaosul de o jum. de zi, în sem­nul legei lui Aurelian.

IV. Desfiinţarea legei monopulului cârciume-lor, şi proclamarea absolută a libertatéi co­merţului.

V. Modificarea sistemului de administraţie a acoperativeîor, puindu-le sub conducerea şi ad ­ministrarea comercianţilor.

VI. Modificarea legei timbrului, în senzul ca acţiunile mai mici ca 100 lei să nu fie supuse la nici o taxă de timbru.

Al doilea congres. Medicii şi-au ţinut adu­nările lor în aula universităţii.

Fiind vorba de discuţiuni ştiinţifice pure, care nu pot ademeni mulţimea, in afară de me­dici a asistat puţină lume străină.

S'au discutat în primele şedinţe temele for­mulate mai dinainte asupra combateri i ciumei şi holerei, — care ameninţă nu numai ţara noastră, dar toată Europa, şi s'au cetit rapoartele prezen­tate de medici după studii speciale, relativ la mo­dul de isolare a eventualelor cazuri şi la modul de disinfectare.

Apoi s'au urmat discuţiuni relative Ia inte­resele medicilor în genere, discuţiuni asupra legei sanitare ce se va pune în aplicare şi s'a ales noul comitet al asociaţiei generale a medicilor din ţară. —

Congresul a luat sfârşit cu excursiunea sa la băile Slănic — Moldova. V. T.

DELA „BUNII T E M P L I E R I "

Iutemeierea Marii Loji româneşti

In zilele de Paşt i au avut loc în Bucureşt i serbări le întemeierii marei Loji româneşt i a Or­dinului Bunilor Templieri (I. O. O. T.), cea mai mare societate ant ialcooiică din lume, pe temeiul desăvârşi tei abţineri dela băuturi le alcoolice.

Pentru în temeierea marii Loji româneşt i a lui I. O. G. T. a venit în Capi ta lă însuş şeful suprem al Ordinului d. Edvard Wawrinsk i , d e ­putat în Camera Suedeză, care a sosit într 'o D u ­minecă d. a. fiind primit la ga ră de pes te 300 Buni Templer i .

Seara a fost o şedinţă comună a comite te­lor executive ale Lojilor de distr ict române şi germane, care au luat cele din urmă dispoziţ iuni cu privire la întemeierea Marii Loji româ­neşti.

A doua zi, la orele 9 dim. s'a început şe ­dinţa Marei Loje, prezidată de d. Edvard W a ­wrinski , azistat de d. G. Şterba, unul din neo­bosiţii luptători ai Ordinului în ţara noas t ră .

S'a cetit la început numeroase te legrame de felicitare şi scrisori sosite dela Bunii T e m ­pleri şi lojile din ţară şi s t răinătate .

După ce s'a dat gradul de Mare Loje la mai mulţi membri cu gradul de District, s'a p r o ­cedat apoi la a legerea de funcţionari.

Marele Sef Templier , d. Gh. Şterba, M. Cancelar, d. É:n. Popescu ; M. Vice-Templier , d. Schäfer; Deputa tu l Şefului Templ ier Internaţ io­nal ; d. Em. Popescu ; M. Conducător al Mişcării Tinerimei, d. G. Ş terba ; M. Secretar, d. Tra ian G. S toenescu; M.' Ajutor de Secretar, d. Al. Gh i -neşiu; M. Visternic, d. Iohan Franţ ; M. Lector, d-na Rozina Ghineş iu ; M. Mareşal , d. Tudor Ionescu, Craiova; M. Ajutor de Mareşal , d. P a n -coci; M. Fost Şef Templier, d. I. Ştefănescu, Craiova; M. Conducă tor al Propagandei , d. Nie. Ionescu; M. Bibliotecar, d. George Kaiser; M. Organist , d. Heina); M. Mesager, d-na Ludini 'a Franz; M. Paznic Interior, d. Mih. Lang; M. Paznic Exterior, d. Petre Ştefănescu.

Ca reprezentant al Marii Logi pentru şe­dinţa ligii supreme internaţionale, care s'a ţ inut

anul acesta între 6—14 Iunie st. n. la Hamburg , a fost ales d. Iohan Frantz.

După ce d. Edv. Wawr insk i p roceda t la instituirea funcţionarilor, a proclamat în temeia tă „Marea Loge românească" urându-i muncă rod­nică pentru binele ţării noastre .

I-a r ă spuns d. G. Şterba, M. Ş. T., înc re -dinţându-1 că, Marea Loge va munci cu toată puterea pentru răspândi rea ideiei de desăvârş i tă abţ inere dela băuturile alcoolice în România, luptând cu tărie împotr iva celui mai mare d u ş ­man al omeniri i : alcoolul.

D u p ă amiazi s'a continuat şedinţa de mare loje, după care s'a ţinut o şedinţă de Loje su ­premă, când s'a dat gradul de lojă supremă la mai mulţi membri cu gradul de Mare Loje.

Seara a fost o serbare a lojii adolescenţ i ­lor „Wilhelm Tei l" când s'a sfinţit s teagul a c e ­stei loji.

Apoi s'a dat la sala Eintracht o frumoasă serbare la care a luat parte şi d. Edv. W a w r i n ­ski. Serbarea a fost deschisă printr 'o cuvântare a d-lui Gh. Şterba, după care au recitat b ine poezii d-şoarele Jeana Bădescu, Cleo Panu şi d. Stehan Mănciulescu. D. Alfred Bening a execu­tat cu mult sent iment la vioară mai multe bu ­căţi de concert. La urmă s'au jucat piesele „Lu­ceafărul", de către copii şi „Singura lui Vina", d i s t ingându-se d-şoarele Maria Năs tăsescu , L.ii7a Ghinesiu şi Elena Lăzărescu, cât şi d. Gh. Şterba. A urmat apoi dans până dimineaţa . A a s : s t a t foarte multă lume.

Lămuriri despre „Ord in" dă d. N. Mihuiin, profesor la Seminarul român, Arad. 7 . 5 .

S A T I R I C E

„ V r a c i u l " T R I B U N E I ,

a p ă r ă t o r u l l u i G o g ? Prost avocat s'a oferit Să-i apere procesul, Pe care i l-a prilejit Minciuna şi accesul.

In versuri chiar l-a apărat Şi tot n'a fost în stare, Să şteargă celui inculpat Urîta pată ma .e .

Ci i-a întins-o şi mai rău Pe-a sufletului cale, Soricu ăla, versălău, Bărbat... al muzei sale.

S. M.

Felurimi Un joc senzaţional.

De câteva zile Berlinul e în fierbere. Un domn F... a declarat că va câşt iga la sigur ?n t imp de 15 zile 100.000 mărci la ruletă, prii h V mar t ingală inventată de el, şi jucând cu un ca­pital de 50.000 mărci.

In fiecare seară dela 5 la 10, o mulţim" e legantă se îngrămădeş te în jurul unei mese de joc, ins ta la tă la Panopt icum, urmăr ind cu pa­siune câştigurile şi pierderile jucătorului . Spec­tatorii notează pe car toane anume fluctuaţiile, şanselor .

Sis temul d-lui F... pare bun, căci în cât-:--?, şedinţe a câşt igat 20.000 mărci. Se crede h\:--\:

că-i va trebui mai mult de 15 zile, ca săatK .ga suma de 100.000 mărci.

Ori cum, dânsul câştigă, şi faptul aces ta a înnebuni t Berlinul. I-se telegrafiază să vie la Londra, Par is , Budapes ta , — pas iunea jocului fiind generală.. . Dac 'ar deschide o universi tate a jocurilor de noroc, ne pr indem că ar fi cea mai popula tă din lume!

MAGAZIN IEFTIN

MAUT P^r Ieftinătate generală surprinzătoare.

A i s r s t k . ' ^ ' J t k - i r ^ . " ^ ^ t s . ^ ^ . • ^ ^ . ^ ^ ' ' r ^ . i r ^ . ' v ^ . ' y r ^ . ' ^ ^ . ' ^ s á u . ' ^ J L . ' ^ j * . ' * ' ^

Cumpărând o cantitate mai mare de mărfuri am ocaziune a pune la dispoziţia Onor. public, cu preţuri uimitor de scăzute : pânzeturi, canafas (pânză lustroasă), delin de spălat, delin fran­cez, Batist de mătase, zephir englez, albituri, şervete, feţe de masă, covoare, perdele, acoperi­toare de pat, etc., orice obiecte din acest resort. Mulţime de stofe şi costume engleze cu jumă­tate de preţ se capătă la magazinul ieftin al lui

U l l i R., Urad, str. Hunyadi H M . — Prăvălia i deschisă a. m. dela 8 — 1 2 , p.m. dela I 1 / » — 7 eor

Pag. 6 . R O M Â N U L Nr. 125-19H.

Litere — A r t e — Ştiinţe CUIBUL MEU

Am un cuib iubit în care Trei puiţi frumoşi 'mi cântă Şi cântarea lor curată E ca soarele, e sfântă.

Lângă noi e iarba verde Şi-a 'nflorit şi iasomia Şi din turn s'aude toaca Că se 'ncepe liturghia.

Şi-i atât de dulce boarea Şi mirosul teiului... Doamne mulţumescu-ţi Ţie Pentru cuib şi pentru pui.

Maria Cioban.

Câteva date statistice, privitoare la Românii din Ardeal, intre 1 7 5 0 - 1 8 5 0

începând cu veacul 16 găsim un număr de ­stul de însemna t de scriitori, cari cearcă să dee o descriere, mai mult sau mai puţin amănunţ i tă , a raporturi lor geografice şi statist ice ale Ardea­lului. Seria lor o începe Antonius Verantius (1504—1573) şi-o cont inuă mai mulţi, ca bună ­oară Reichersdorf, Tröster , Schurzfleisch, Fa­sching, Benkő, Wind i sch ş. a. Cei mai mulţi compatrioţ i de-ai noştri , Saşi .

Raporturile geografice, cum şi chărţile a lă ­turate la cei mai mulţi, sunt cu atât mai corecte, cu cât autorul lor a trăit mai ap roape de sfâr­şitul veacului 18. Dovadă e d. e. Geografia lui Carl Windisch (P r e s sbu rg 1790); cel mai com­plet manua l de geografie din aceste v r e r

Cele mai defectuoase părţi , în aceste m a ­nuale, sunt însă cele privitoare la datele s ta t i ­stice. Scriitorii din v. 16 şi începutul v. 17 se mărg inesc numai la pure coniecturări , când e vorba de numărul poporaţiei , conscripţi i le ofi­cioase l ipseau absolut . Cele ce se făceau priveau numai pe contribuabil i . Singurele conscripţi i g e ­nerale, până la Iosif II, sunt cele făcute de au­torităţile diferitelor confesiuni, defectuoase în multe privinţe şi acestea . Astfel de conscripţi i se fac în 1721, 1766 şi 1777. Aproape la toţii scr i i ­torii o găs im redată pe cea din 1766, probabi l ca cea mai bună.

Pent ru anii 7766 popora ţ ia Ardealului, după confesiuni, era u rmă toa rea :

Catol ici : 93,133; reformaţi : 140,043; luthe-ran i : 130,884; uni tar i : 28,647;'uniţi: 116,958; ne­uniţi: 444,219; j idani : 2000. To ta l : 955,884.

Acest număr însă se poa te socot i abia ca aproximat iv corect. loh. M. Balmann1) spune, că în tabelele acestor conscripţi i l ipseau nu numai localităţi s ingurat ice, ci chiar şi districte întregi.

— Fiind vorbă de noi, Bal lmann dă, încă pentru a. 1761, date destul de importante . In acest an luând afară ţara Bârsei, în Ardeal e rau 140.866 familii române, uniţi şi neuniţi la o la l tă ; suflete: 547.243; biserici : 1746; preoţ i : ( „ P o p e n " ) 2858; şi cantor i ; 2719. Nu ne poa te spune însă pentru a c e s ; an, câte biserici şi preoţi erau d in­tre aces tea a uniţilor şi câte a neuniţilor. In 7765 neuniţi i tot cu eschiderea Bârsei — au „als die s tärkere par te i" numai 929 preoţi . S u b -t ras din suma de mai la deal, r ămâneau numai pentru uniţi încă 1929. Cea ce i-se pare şi au­torului p rea mult. In ţara Bârsei în 1765 erau 1765 familii neunite, cu 13.934 suflete şi 49 preoţi . Adaus la s u m a de sus vine, pentru în­treg Ardealul, o poporaţ ie românească de : 144.455 familii, 561.177 suflete şi 2907 preoţi .

Numărul aces ta i-se pare lui Bal lmann p rea mic, „für die sonst ziemlich fruchtbaren Wa lachen" , cum zice dânsul . Pe o familie vin abea 372 persoane, ceeace se pare imposibi l .

*) Statistische Landes Kunde Siebenbürgens im Grundrisse. Hermannstadt, 1801.

— Pentru a. 1772 Benigni2) pune n-rul uniţilor la 119,230, „Zu griechisch unirten Reli­gion — spune dânsul — bekennt sich etwa der fünfte Theil der în Siebenbürgen W o h n e n d e n Walachen und Zigeunern" . To t acest număr îl dă şi Bal lmann.

Neuniţii în 1772 erau 558.076. La olaltă 677.306 (ţiganii încă socoti ţ i) .

Conscripţ i i le făcuie sub Iosif II, în 1786 şi 87 ne dau ţifre mai mari pentru suma totală a poporaţ ie i Ardealului, nu însă şi pentru n-rul Românilor.

D u p ă naţionali tăţ i erau, în 7756: ungur i : 653.148 suflete, saşi si nemţ i : 302.204; săcui : 175,017; români : 507.784; slavi: 7.601; i talieni: 1870; a rmen i : 1.255; greci : 494; j idani : 2.832; ţ igani : 12.370. Adausă aici şi miliţia de grani ţă (134.144 suflete). Avem pentru 1786 o popora ţ ie de 1,546.129 sufl. Numărul românilor — în ţeleşi aici şi grăniţerii — făcea în acest an : 641.928.

Alte date mai găsim pentru a. 1790. Le aminteşte fragmentar numai , Martin O. Schwart­ner*) în manualul lui de statistică.

Numărul Românilor din Ardeal îl pune la un milion („von ihnen ums Jahr 1790 sebst ge ­machten Angabe") . Numărul acesta îl află prea mare. Insă totuş admite, că facem „cu s iguranţă" jumătate din poporaţia de lVa milion a Ardea­lului.

los. Leonhard**) pune poporaţia Ardealului la 1.569.000 pentru anii 1818. Numărul nostru îl pune la 788,000, neuitând în aceeaş vreme să ne caracteriseze („Trägheit und Rohheit zeichnet sie a u s " ) Lucru ce obvine destul de des altfel la scriitorii, ce se ocupă cu noi. De conscripţii ofi­cioase la începutul v. 19, nu se face, la aceşti şi la alţi scriitori, pe cari i-am răsfoit, nici o a-mintire.

Söllner***) aminteşte o conscripţie făcută între i 829 - 1 8 3 1 , cu o poporaţie de 1,483,119, fără grăniţeri. Benigni nu ştie nimic de această conscripţie. Pentru anii 1832 dânsul ne dă cifre, la cari ajunge numai pe baza coniceturărilor****). După d â n s u l : 186i ,380 cu 172,993 miliţie de graniţă, dau o poporaţ ie de 2.034,373. Chiar şi acest număr dânsul îl află prea mic. Căci, zice, dacă suprafaţa Ardealului e 1110 mii. quadraţi , atunci pe 1 M 2 vin numai 1833 suflete. Nu­măr mic în proporţie cu productivitatea pămân­tului.

Găsim însă conscripţii oficiale pentru a. 1835-1839. In 1838 populaţia întregului Ardeal, socotită şi miliţia de graniţă, făcea 2,080,954.

Pentru a. 1844 de asemenea găsim o con­scripţie, care dă o populaţie de 2,010,517. Cifră mai mică decât cea din 1838, — fapt ce ne lasă să ne îndoim întru câtva asupra exactităţii aces­tor conscripţii.

Sunt interesante datele privitoare la noi. Neuniţii până în 1838 represintă, faţă de uniţi, o majoritate covârşitoare. In aceşti ani, 1838 şi 1844, numărul uniţilor e mai mare. In 1838 gă­sim 575,492 uniţi şi 573,781 neuniţi. Pentru anul 1844 la uniţi sporul e şi mai simţi tor: 688,088 uniţi, 622,784 neuniţi.

E o diferinţă surprinzătoare aceasta. Mai ales dacă luăm în socotinţa proporţ ia numerică a anilor 1766, unde neuniţii au o majoritate întreită (444,:.-19 faţă 116,958 uniţi). Sporul acesta al un i ­ţilor nu se poate explica, decât prin trecerile multe, ale neuniţilor la începutul v. 19. Aşa îl explică şi Sollner.*)

Pentru a. 1846 găsim altă proporţie nume­rică. După datele împărtăşite de dr. Hillbricht**,,

2 ) I. H. Benigni Edl. von Mildenberg: Handbuch der Statistik u. üeographie des Grossfürstenthums Sieben­bürgen. Hermannstadt 1837.

*) Statistik des Königreichs Ungarn Ofen 1809 11.136/7.

**) Lehrbuch zur Beförderung der Kenntniss von Siebenbürgen. Hermannstadt und Kronstadt. 1818 p. 16.

***) Statistik des Grossfürstenthums Siebenbürgen, Hermannstadt 1856 p. 268.

****) o. c. p . 7/8. *) o. c. p. 288. **) „Statistische Notizen aus Siebenburgen" in Ar­

hiva. Verein f. sieb. Landeskunde. 1851. IV. Bd. III. H. pp. 215 sqq.

găsim o poporaţie de 2,193, 944, suflete; dintre cari neuniţii au 725,700. iar uniţii numai 605,300 suflete.

După conscripţia din 1850 uniţii iarăş sunt în maioritate. Numărul total al poporaţiei 2,104,046, dintre c a r i : 1,226,901 Români; 354,942 Unguri, 180,902 Săcui-, 175,658 Saşi. Neuniţi — 637,800, iar uniţi 648,239.

Aceste sunt câteva din datele statistice pri­vitoare la noi, între anii 1750—1850. Deşi defec­tuoase şi uneori contrazicătoare, totuş pot avea o importanţă oarecare pentru ceice se intereseazâ de trecutul nostru. S.

Muzica

Felix Weingartner, excelentul muzician care în prezent dirigează la Par is tetralogia lui Rich. Wagner , a făcut următoarele constatări interesante în cursul unei întreţineri cu un redactor dela zia­rul „Le Temps":

„Iubesc mult arta franceză şi muzica voastră, şi nu ascund că sunt mândru de distingerea ee-'mi faceţi punând sub conducerea mea orchestra Operei, care, adaug, e din cele mai bune orche­stre ce am cunoscu t Dar, ce îmi place mai mult, este publicul, publicul francez. Auditoriul german e prudent şi cuminte; el asculta docil, aplaudeazâ chiar; publicul vienez e mai uşor ; de câte ori dirigez la Paris însă, remân încântat de publicul francez care este idea l : dela prima notă îl sim­ţesc cum trăeşte, vibrează, palpită la spatele mele... Mărturisesc că mi-e dragă Franţa şi poporul fran­cez. Vedeţi, eu sunt German de s u d ; ceriul sub care m'am născut este aproape ceriul Italiei; am lipsă de soare, de căldură, de mişcare. Se poate că am sânge latin în vine".

Weingartner e din cei mai renumiţi diri-genţi de orchestră ai zilelor noastre, şi e deose­bit de apreciat la Paris , unde acum câţiva ani a fost invitat să interpreteze simfoniile lui Beethoven şi Berlinz în fruntea unui ansamblu ales din cele mai bune puteri.*)

S'a născut la 2 Iunie 1863 în Zara, din familie nobilă. A studiat liceu şi muzica în Graz, s'a înscris (1881) la filozofie în Lipsea, a trecut însă la Conservator. De atunci a fost re­marcat talentul său. In 1883 a devenit elevul lui Liszt în Weimar, şi acesta a mijlocit reprezinta-rea operei sale „Sakuntala" .

Intre 1884 şi 1891 a fost dirigent de orhe­stră la Königsberg şi Mannheim, 1891 —1898 la Opera din Berlin.

Din 1908 până în acest an, a fost direc­torul Operei imperiale din Viena şi dirigentul societăţei filarmonice. —- A scris opere, („Ge-nesius" , „Oresies", partiţ iune scenică la „Faust"), simfonii, („Die Gefilde der Seligen"!), compoziţii mai mici şi cântece foarte frumoase. Dintre scrie­rile teoretice amintim excelenta lucrare: „Die Symphonie nach Beethoven" şi „Bayreuth 1876-96" pentru care s'au înverşunat împotriva lui mulţi pigmei. —- Acum trăeşte la Saint-Suplice*) în Elveţia, aproape de frontiera franceză.

De statură peste mijlocie, ras, cu păr brun lung, Weingar tner a fost asemănat cu Beethoven. Interlocutorul a făcut aluzie la aceasta, şi mae­strul a r ă s p u n s : „Şt iu ; când eram tânăr şi aveam părul mai bogat, mi-se spunea adeseori acest lucru ; eu nu l-am crezut niciodată, şi a adaus, modest şi conş t iu : „Eu nu seamăn cu nime".

C. N.

*) Vezi Musa Română" a d-lui I. Mureşianu, Blaj, 1906.

*) Localitate micuţă, situată pitoresc, cu o biserică începută pe la anul 1000. — Cp : Nalf, A: L'église de Saint-Sulpice et sa restauration; etude architect et archeol, — Lausanne 1896.

Nr. 125—1911. R O M Â N U L Pag. 7.

Cărţi şi reviste.

Vatra Şcolară, revistă pedagogică. Re­dactor dr. Vasilie Stan (Iunie 1911). Re­vista aceasta înfiinţată de mult regretatul profesor dr. Petru Span şi condusă într'un spirit adevărat românesc aproape patru ani, a ajuns înainte cu câteva luni în mâna competentă a d-lui Vasilie Stan, care pro­mitea cu mult entuziasm şi condus de sen­timentul prieteniei adevărate, că primind cu plăcere sarcina ccnducerei „Vetrei Şco­lare" va redacta-o în spiritul regretatului dr. Petru Şpan. Şi ne-a procurat bucurie deosebită văzând câteva numere frumoase din aceasta revistă. Numărul cel mai re­cent de pe luna Iunie însă ne aduce o sur­prindere. Descoperim în ea o notă diso­nantă, un accent care nu ni se pare a con­corda întru toate cu principiile regretatu­lui Şpan. D. Stan scrie în articolul său de frunte despre : „Situaţia şcoaielor noastre", constatând „în interesul adevărului", „că pe lângă toate opintelile poporului şi băr­băţia Consistoarelor, cheltuite în lupta cul­turală din timpul din urmă, starea actuală a şcoaielor noastre ar fi desigur cu mult mai trista, dacă intoleranţa şi tendinţele duşmănoase culturii noastre ale guverne­lor anterioare nu s'ar fi schimbat în mai multă obiectivitate legală. Am dori să pu­tem socoti aceasta schimbare ca un semn de bunăvoinţă..." etc.

Pe acelaş diapazon, ca P . S. Sa epi­scopul Aradului.

Din parte-ne am dori să vedem un spirit mai intransigent şi mai energic în revista regretatului dr. Şpan.

In Neamul Românesc Literar an. Iii. nr. 19 cetim un prea frumos articolaş a d-şoarei Natália Paşa, despre „O istoric a negoţului moldovenesc", în care să face critica cărţii domnului dr. *!. Nistor.

Căminul nostru II. 28. publică material sec, doar singur în articolaşul d-lui V. I. Slăvcscu: Tinerimea artistică, licăreşte puţină viată.

Săptămână politică şi literară nr. 25 are ma­terial ales. Publică articole de Paul Grecianu, An-tonis Fogazzam, V. I. Slăvescu, Ilie Gherghel şi o scrisoare de V. Pirvan. Din impresiile lui Emil Isac publicate în „Românul" republică bucata : „In vitrina anticarului'1.

INFORMAŢI UNI ARAD, 21 Iunie 1911.

Mersul vremei. — Raportul institutului meteorologic —

Vremea e încă tot schimbăcioasă, vântoasă, răcoroasă, pe alocurea ploiasă.

Prognostic telegrafic: Vreme schimb ăcioasă, vântoasă, răcoroasă, ploioasă.

Temperatura la amiazi: 198 C.

Bursa de cereale din Budapesta (După 50 klgr.)

Grâu pe Oct Cor. 12.05 Secară „ „ 9.44 Cucuruz pe Iulie . . . . „ 7 29

„ August . . . „ 7-39 Ovăs pe Oct „ 8 3 2

De-ale noastre.

Sărbătorirea d-lui N. Iorga. Din Beiuş ni-se scrie: Cu prilejul aniversarei anului al 40-lea dela naşterea marelui Român Nicolae Iorga, i-s'a trimis din Beiuş ur­mătoarea telegramă de felicitare: Ilustru­lui Domn Nicolae Iorga, Bucureşti. în­chinăm sufletele noastre Celui ce întru­chipează idealul Românilor de pretutin­deni.

Ştiind însă, că telegramele inconve­niente de multeori se confiscă de către autorităţi, pentru aceea s'a trimis în scri­soare textul telegramei iscălită de Viora din Bihor, dr. Ioan Ciordaş, Hortense Pa­gubă, Elena dr. Muntean, Valeria Pavel, Paulina Oros, dr. Gavril Cosma, Anghela Selegean-Butean, Camil Selegian, Eleonóra Ciurdar, Irene Ciurdar, Valeria Stefanica, Elena Bolcaş-Domide, Lucian Bolcaş, dr. Constantin Pavel, dr. A. Ciavici, dr. Ioan Ossian, Gheorghe Hetcou, dr. Petru Het-cou, Eugeniu Nyéki, Ioan Petra, dr. S. Andru, dr. Cornel Nyeş, Bibiana Nyeş, dr. Constantin Popovici, Ioan Roşu, Ioan De-lean, dr. Lazar Ghebeleş, Coriolan Ar­delean.

D. şi d-na Bârsanii la Alba lulia. Din Alba-Iulia primim ştirea, că iubiţii noştri artişti d. şi d-na Zaharia Bârsanu vor jtica Duminecă, 2 Iulie n. a. c. în Alba-Iulia (Reduta orăşenească) piesa „Răsbunarea", comedie în trei acte trad. după Labricke de Z. — cu concursul unor diletanţi. Ve­nind pentru prima oară în istoricul Băl-grad, iubiţii noştri artişti, se prevede o participare în mare număr a tuturor iubi­torilor de artă românească din loc şi jur.

Din Viena. La producţia Conservatorului de muzică şi arta dramatică, bursierul Societăţii pen­tru fond de teatru român, d. Ştefan Marcus a debutat pe scem „Teatrului jubilar" cântând cu bravură rolul lui Hoffman în pop r l a r a operetă de Jacques Offenbach Presa competentă a lău­dat mişcarea sigura şi jocul de scenă excelent al d-lui Mărcuş, a remarcat însă încă unele mici neajunsuri cu privire la voce, şi i-a prezis viitor frumos.

Ionel Crişan, care cu acelaş prilej ?. ţ inut foarte bine un rol mai puţin însemnat, se va pre ­zintă în rol mai mare în una din zilele viitoare.

(c. v.)

Pentru busturile lui Eminescu şi Bariţiu. D. şi d-na Silviu de Herbay colonel în Viena a tri­mes la administraţia ziarului nostru 20 coroane pentru busturile lui Eminescu şi Bariţiu.

Fundaţiunea Alexandru Şterca Şuluţu. Sena­tul administrativ al fundaţiunei culturale, care s'a întrunit la Blaj în 17 Iunie 1911, constatând că averea fundatiunii a trecut de un milion de co­roane, a decis în înţelesul literilor fundaţionale formarea unui nou capital de 440.000 cor. din venitele cărui sa vor împărţi stipendii nouă. Ast­fel numărul stipendiilor, ce se vor da din aceasta fundaţiune începând cu 1 Septemvrie 1911, s'a duplicat faţă de trecut, creându-se încă 25 de stipendii în suma totală de 8160 cor. şi anume 3 â 800 cor., 6 â 400 cor., 6 â 200 cor. şi 8 â 120 cor.

In aceeaş şedinţă a senatului s'au ales mem­brii directoriului fundatiunii pe un nou period de 6 ani . Ca membri ordinari au fost realeşi m e m ­brii cei vechi şi cei suplen ţ i ; cari au luat parte la şedinţa directoriului din 16 Iunie nou, a fost ales d. Gheorghe Pop de Baseşti. Membrii su­plenţi au fost aleşi d - n i i : dr. Teodor Mihali, d e ­putat dietal, advocat (Dej), Ioan Mihălţan, gene­ral auditor pens . (Sibiiu), dr. Şt. C. Pop, depu­tat dietal, advocat (Arad) şi Vasile Toşa, director de finanţe (Turda) . Vicepreşedinte secular al d i ­rectoriului a fost ales d. Ioan Mezei, jude la Curia reg. (Budapesta) . Averea acestei fundaţiuni la fi­nea anului 1910 face 1,087.497 cor. 80 fii.

Maturizanţii dela gimnaziul din Blaj. Din Blaj primim ştirea, că în faţa comisiunei de matur i ­tate prezidată de comisarul guvernului Anton Kalkbrenner dir. gim. în Caransebeş şi de Revds. domn canonic mitropolit . Iosif Hossu, ca comi­sarul Excelenţei Sale d-lui Mitropolit , au reuşit maturi cu eminenţă : Emil Cheţian, Eugen Cri ­şan, Ar. C. Demian, Joe German, Pompei Ger ­man, Ovidiu Hulea, Tr. Migia, Ioan Modrigan, Ar. Ion Pescar iu , Alexandru Precup, Pomul Rim-baş şi Sept. Szmigelski ; cu bine: Ilie Agârbi-cean, Corn. Bian, Iosif Bunea, Ioan Ciufundean, Eug. Ciungan, Aug. Dimitrean, Lazar Isaciu, P . Ivan, Iul. Ionaş, Oct. Modorcea şi Aurelian Man ; maturi: N. Avram, Virgil Baciu, Sept. Bariţ, N. Boca, Aurel Boroş, Zah . Boilă, Emil Bugner, Al. Comşa (Veza), Al. Comşa (Zerneşti) , Octavian Cozma, Nie. Deac, Ar. Ignat, Aurel Lugoşan, Laurian Maior, Const . Muntean, Virgil Muntean, Vasile Murăşan, Nie. Negru, I. Nemeş, I. Oltean, Ioan Plaian, Ioan Pop , Dumitru Popa , Gheorghe Rădnean , Fabian Roman, Nie. Secăşan şi Nico­lae Vlad.

Felicitări!

Necrolog. Subscr isul împreună cu 6 copiii minori, cu durere aduc la cunoşt inţă tuturor ru­deniilor, prietenilor şi cunoscuţiior, că prea iu­bita soţie şi mamă, Ana Solomon nasc. Barza, a încetat din viaţă după lungi şi grele suferinţe în 23 Maiu v., în vârs tă de 52 ani.

In veci amint i rea ei. Biertan, la 5/18 Iunie a. c. Ioan Solomon,

proprietar . T ransmi tem neconsolatului soţ şi organilor

sincerile noastre condoleanţe . Membru fundator al bisericei ori. române din

Vârşeţ s'a înscris plătind 500 coroane Pr. On. domn protopresbiter al Buziaşului Ioan Pepa. X-ceastă faptă nobilă se afle mulţi imitatori.

Din patrie.

Fetele se obligă. In şcoala statului de fc-'x din Braşov catichetul catolic de câţiva ani circuU. o declaraţie cu tendinţe confesionale printre fete f-fjrăndu-le cu inzistenţă iscălitura. Circularul c p i . j d e a patru puncte, obligând fetiţele de pc acum 1. ca numai cu bărbat catolic să se căsf-to rească ; 2. exclusiv instituţii catolice să spriji nească ; 3. Să se cuminece de trei ori la an şi 4. nici odată să nu scape serviciul divin duminecai. Şi de data aceasta a pornit cu ocazia examene lor catechetul să adune subscrieri dela fetiţe, însă cu mai puţin noroc ca în anii premergători , căci prinsese veste despre circulară şi directoarea in­stitutului d-na Lieber. Directoarea îndată n imio hârtia cei venise la mână şi lămuri fetiţele că nu sunt obligate la declaraţie, ba dinpotrivă păcă-tuesc făgăduind asemenea lucru.

Părinţii au făcut arătare telegrafică la m>-nistru în contra catichetului congregaţionist.

Stări t r i s te în Caransebeş . Ni-se scrie din Ca r a n s e b e ş : In orăşelul nostru Caransebeş sunt stări ra în Balcani. Dela primarul oraşului, cunoscutul rene­gat, Octavian Bordan, înzadar am aştepta ca să facă ceva pentru popor. E o adevărată nefericire, că acest renegat şi duşman al Românilor a ajuns în fruntea Caransebeşului . — De vre-.-o câţiva ani de zile, fluviul Timiş, tot mereu ame­ninţă oraşul cu esundări , iar în timpul din urmă, în urma neglijenţei condamnabi le a d-lui Bordan, prin esundările permanente, a nimicit o parte în­semnată a ţarinei orăşeneşti, aşa, că sărmanii proprietari, cari îşi au pământuri le într 'acolo ;

sunt ameninţaţi a ajunge la sapă de lemr. Aproape 400 jughere pământ arător şi livezi sunt sub apă, iar bucatele şi fânaţele sunt cu desă ­vârşire distruse. Primarul stă cu manile în sân, neputincios şi nepăsător.

In schimb însă promovează din toate pu te ­rile interesele amicilor săi Jidani, cari au izbutii să ajungă stăpâni pe oraş.

Pentru a confirma aceasta, e de ajuns să vă spun un exemplu. D-nii perciunaţi au pus mâna pe un teritor mai mărişor în Teuş , un loc în­cântător de excursiune. Au ridicat câteva viile înduplecând, pentru salvarea aparenţei, şi pe pr i ­mar să-şi zidească una.

Având odată villele, simţiră numai decât trebuinţa unui drum, care la cerere li-l'a votat reprezentanţa la stăruinţa primarului mărinimos, prel iminând 18 000 coroane spese pentru clă­direa drumului .

Pag. 8 R O M Â N U L Nr. 1 2 5 - 1 9 1 1 .

Dar Bordan nu s 'a uitat nici de sine, încu-rând a cerut dela reprezentanţă, ca să-i susţ ină caii, cu ajutorul cărora să facă împreună cu sti­mata sa familie preumblăr i .

Reprezentanţa nu i-a denegat dorinţa, nu ­trind caii proprii ai primarului, cu toate că oraşul are vre-o 4 perechi de cai, pe cari uşor i-ar putea să-i pună la dispoziţia d-lui Bordan, când acesta ar simţi nevoia să supraveghieze afacerile orăşeneşti . Dar d-lui are trebuinţă de cai şi ca privat şi cum e scumpă viaţa, a aruncat această sarcină în spatele oraşului şi de altfel încărcat de datorii.

Atât. Constatăm numai, că întreg oraşul e consternat în faţa lipsei de tact a primarului, care-şi zideşte şosea, numită cu numele său, în vreme ce celelalte drumuri sunt infolo-sibile. D. Bordan ar fi putut administra suma de 18 .000 cor. cât a luat dela oraş pentru un drumuşor de plăcere, regulând Timişul şi întărind d rumu­rile extrem de neglijate. C.

Dela fraţi

Misiunea rusă la Sinaia. Duminecă dimi­neaţă generalul Romanenko şi misiunea rusească au plecat spre Sinaia. La orele 12 şi jum regele a primit pe d. general de Romanenko în a u ­dienţă.

Membrii misiunei au fost reţinuţi la d e ­jun, la care a luat parte şi principele Carol.

In tot timpul dejunului, muzica batalionului 2 de pioneri a cântat număroase bucăţi mu­zicale.

La sfârşitul dejunului, regele a rostit cuvân­tarea u rmătoa re :

„Cu o îndoită bucurie, vă salut printre noi, de oarece prezenţa domniilor-voastre îmi amin­teşte epoca atât de scumpă inimei mele care, pe câmpiile de luptă a pecetluit înfrăţirea armatelor noastre. Profit dar cu grăbire de acest prilej pen­tru a ridica paharul meu în sănătatea Majestăţii Sale împăratului Nicolae, expr imându-i urări căl­duroase pentru fericirea sa şi pentru gloria bra­vei sale armate.

Trăiască Majestatea Lor împăratul şi împă­răteasa I"

După dejun, suveranii au făcut cerc cu membrii misiunei.

La orele 3 , misiunea şi ofiţerii însărcinaţi să o însoţească, împreună cu d. Luca Elefterescu, prefect de Prahova, au vizitat valea Prahovei în auiomobile.

Un ceai le-a fost servit la Botoşani. Pr in­cipele Carol era de faţă. Misiunea a luat la Ploeşti expresul de Berlin spre a se reîntoarce la Bu­cureşti.

Universitare. In t impul concediului de doi ani pe care l-a cerut d. Xenopol, ca tedra d-sale dela facultatea de litere din Iaşi va fi supl ini tă de d. I. Ursu.

* Societa tea filologică va ţine şedinţă, Marţ i

7 Iunie 1911, la orele 8 jum. seara la Universi­tate, în sala nr. VII.

La ordinea zilei va fi comunicarea d o m n u ­lui Ovid Densuş i anu : Probleme de semant ică lat ină.

* Membrii secţiunei Matemat ice a Soc. de

Ştiinţe a ţinut şedinţă ieri 6 c. ora 9 seara, la ordinea zilei d. dr. Traian Lalescu, Asupra pen ­dulului lui Foucault .

D. dr. Georgescu, asupra ecuaţiei iperbolice. D. dr. G. Ţiţeica, învăţământul ma tema te -

cilor în licee. Şedinţa s'a ţinut în sa la XI la Universitate.

Petreceri.

Concertul Corfescu. Amintim cititorilor n o ­ştri doritori de a ascul ta pe vigurosul artist, că mâine Joi seara la 8VJ ore va avea loc frumosul concert în sala „Crucea Albă". Acei cari au mai ascul ta t pe excelentul bar i ton- tenor dramatic , care are norocul să poseadă două voci deodată , în aceeaşi amploare , — l-au răsplă t i t pretut indeni , real izându-i frumoase succese . îndemnăm şi noi în acelaş scop pe onor. publ ic să ia par te în număr cât mai mare, cu a tâ t mai mult cu cât foarte rar avem ocaziunea să ne delectăm sufle­tul cu manifestări muzicale, super ioare .

Redăm aci alesul program al concertului :

Eugen Diaz. Arie din opera „Benvenuto" , Tost i . „Ninon" Romanţă , Cohen-Linaru. „P r inde -mi- te -aş mândro seara" . Halevy. Aria lui „Elea-zar" din opera „Evreica" (Die Judin) . Leonca-vallo. „Mat ina ta" . St. Julian. Ca pe „Jiu". W a g ­ner. Arie din opera „Lohengr in" (Gar l s ' Erze-lung). Verdi. Arie din opera „Rigolet to" (La donna e mobile) . Ştefănescu. „Cântecul flueraşului". Bizzet. Aria ' „Don Jose" din opera „Carmen" . Puccini . Arie din opera „Tosca" (E lucevan le Stelle). * * * „Ca pe Olt.

Pre ţur i le : Intrarea loc de s tat 1 cor.; locul I. 5 cor.; locul II. 3 cor.; locul III. 2 coroane.

Bilete se vând Lt Librăria diecezană, „Tr i ­buna" , la tutungeria özv. Hammersch lag Lipótné Andrássy- tér nr. 15 şi seara la „cassă" .

Tinerimea academică sălăjană învită la „Pe ­trecerea cu dans" , precedată de pieza teatrală: „Unde dai şi unde creapă", c a r . se va preda ăst an a 2-a oară, acum din prilejul adunării gene­rale a R. F. R. S. şi a despărţământului Şimleu al „Astrei" la 12 Iulie a. c. st. n. in Şimleu (sala teatrului) în favorul şcoalei române gr. cat. din Şimleu.

Incepulul precis la 7 "ore seara. — Preţul de intrare de persoană 2 cor.

Sosirea t renuăi lor : a) De cătră Mărghita, Oradea-mare zilnic la 1, 6 şi 10 d. m b) De cătră Tăşn^d, Zălau zilnic la 10 a. m. şi la 7 seara.

Se va da p i e s a : „Unde dai şi unde creapă" de A. Coşmar, lacalizatâ de Iuliu Popescu, ju­cată de d. Simion Oros , d-şoara Leontina Trif, d. Trăian Pătcaşiu, d-şoara Cornelia Leményi, d. Teodor Pisle şi d-şoara Silvia Kőváry.

Patronul petrecerei : Rev. domn Alimpiu Barboloviciu. vicarul Silvaniei. Comitetul aranja­tor : Augustin Vicaşiu, protopop, preşedinte, Alim­piu Coste, dr. Coriolan Meseşian, v.-preşedinţi. Traian Trufaş, Valentin Copos, controlori. Ioan Szakái, casier.

Reuniunea sodalilor români din Cluj învită la serata ce o va aranja Duminecă la 25 Iunie nou 1911 în hotelul „Biasini" din loc. începutul Ia orele 8 seara.

Petrecere de vară în Tilişca. Inteligenţa ro ­mână din Tilişca învită la petrecerea de vară ce o va aranja Duminecă 12/25 Iunie a. c. în „A-rinii Gruiului" , iar la caz de t imp nefavorabil în edificiul şcoalei din loc. Venitul curat e destinat jumătate pentru fondul „Şaguna" , iar jumătate pentru „Fondul excursiunii copiilor".

Concert şi teatru în Strâmbul. Concertul urmat de teatru, aranjat de t inerimea română din St râmbul a succes foarte frumos. Conducă ­torul corului d. Atanasiu Sângeorzan, a fost foarte mult ap laudat pentru înţe leaptă conducere a corului. S'a cântat şi dec lamat foarte plăcut şi frumos. Iată programul sărbătoare i româneşti din S t râmbul :

Cuvânt de deschidere . „Bagă Doamne luna-n nor..,", cor mixt cu solo de tenor, execu­tat de Aug. Vaida. „Ţiganul în căruţă" , dialog comic. „Chef" de O. Goga, deci. „Zis-a ba­dea...", cor mixt de G. Muzicescu. „A plecat la târg de vite", dialog comic. „Duşmance le" , deci . „Negru ţa" de I. Vidu, cor mixt cu solo de te­nor, executat de At. Vaida. „Otrava de hâr-ciogi", dialog comic. „Tinere ţe -nebuneţe" , de G. Cătană, comedie într 'un act. Cuvânt de în­chidere.

După concert a urmat joc, care a ţ inut până-n zori. Laudă se cuvine vrednicului con­ducător şi bravilor corişti. — Cor.

Pin străinătate.

Arestarea unui colonel rus. In socie­tatea rusă din Petersburg produce mare senzaţie arestarea colonelului Maltschew, un membru marcant al aristrocaţiei din Rusia de sud şi fost comandant al garni­zoanei din Kurks. Maltschew e bănuit că şi-a otrăvit soţia spre a moşteni milioa­nele sale.

Maltschew se căsătorise cu văduva generalul Jaros. Soţia sa s'a îmbolnăvit scurt timp după nuntă şi a încetat acum de curând din viaţă, lăsând toată averea

bărbatului său. In urma unui denunţ ano­nim s'a făcut o percheziţie la domiciliul colonelului Maltschew unde s'au găsit hârtii compromiţătoare.

Cererea lui Maltschew de a fi pus în libertate în schimbul unei cauţiuni de 50.000 ruble a fost respinsă.

Conspiraţia monarhistă din Portugalia. Poliţia din Lisabona a descoperit întreaga organizaţie a unui complot regalist în su­dul Portugaliei, aşa încât conspiraţia a e-şuat şi măsurile guvernului au asigurat represiunea vinovaţilor.

Printre persoanele arestate la Lisa­bona se găseşte d. Mario Chagas. Con­tele Armii a fugit.

Conspiratorii sunt în majoritate foştii poliţişti, gărzi municipali, agenţi ai socie­tăţilor catolice sau franchiste; instigatorii au fost părintele Avelino Figueredo şi doc­torul Abel Campes, care a fost arestat mai înainte.

Recensământul populaţiei în Elveţia. După recensământu l dela 31 Decemvrie 1910, publi­cat acum, Elveţia are 3,741.971 locuitori, cu 326.528 mai mult decât la 1900. D u p ă confe­siune sunt 2,108.690 protes tanţ i , 1,590.792 cato­lici, apoi 19.023 Evrei, iar ca naţionali tate 2,599 mii 154 Germani , 796.244 Francezi, 301.325 Ita­lieni, 39.834 Retoromani.

Arestarea unui fiu natural al regelui Ama-deo. Baronul Delord, fiul natural al regelui A-madeo al Spaniei a fost a res ta t într 'un magazin din Paris , fiind surpr ins în momentul când bă­gase în buzunar o sticlă de parfum şi câteva părechi de ciorapi de dame.

După moartea regelui Amadeo, baronul De­lord primise 100.000 franci, în afară de sub­venţiile, ce i-le-a acordat familia de Savoia.

Baronul Delord a dus o viaţă destrăbă­lată, chel tuindu-şi banii cu femeile şi la cărţi. Soţia sa s'a divorţat de dânsul din această cauză.

Ofiţerii americani la Ţarul Rusiei. Ţarul Ni­colae a primit la Petershof pe ofiţerii escadrei amer icane . In cursul prânzului Ţarul a închinat pentru prosper i ta tea Statelor-Unite , pentru flota amer icană şi pentru sănă ta tea preşed. Taft.

Revizuirea Constituţiei greceşti. Din Atena, vine ştirea, că o deputăţ ie par lamentară s'a pre­zentat la rege, spre a-1 înştiinţa, că revizuirea constituţiei a fost terminată.

Monitorul oficial va publica azi constituţia revizuită şi dispoziţ iunile, cari t rebuesc aplicate numai decât .

Holera în Turcia. Holera bântue cu furii ap roape în întreaga Turcie.

In oraşele Burse, Tocat , Smirna şi Aziz s'au declarat noui cazuri mortale.

In oraşul Samson aceas tă molimă bântue cu furie şi ea se p ropagă într 'una din cauza insuficienţei şi neglijenţei autorităţi lor sanitare o tomane.

In Constant inopol , cu toate desminţirile autori tăţ i lor sani tare totuşi holera face progrese colosale, fiind declara te noui cazuri în câteva cartiere din oraş. Din aceas tă cauză spiritul populaţiei este foarte agitat .

Au fost şi câteva cazuri mortale, pe cari autori tăţ i le însă le ascund.

Conflictul între regele Ferdinand şi primul, său ministru. „Deutsche Ze i tung" din Berlin afla din Sofia că o scenă violentă a avut loc între regele Ferdinand şi pr imul-minis t ru Feschof. A-cesta a spus suveranului că vizita lui la Curtea vicneză nu e văzută cu plăcere la Constantino­pol şi l-a rugat să ţie seamă de dorinţele Portei.

Regele i-a r ă spuns însă în mod brusc. Keschof a convocat imediat un consiliu de

miniştri în care a raporta t asupra incidentului

Linia telefonică Viena-Paris. Linia telefonică Viena-Par i s care va fi inaugura tă la începutul lunei viitoare nu este directă ci o continuare a liniei Frankfurt Par is . In cazul când se va

Nr. 125—1911. R O M Â N U L Pag. 9 .

simţi necesitatea unei linii directe ea va fi con ­struită.

Noua linie va fi pusă la dispozi ţ ia marelui public numai în zilele când comunicaţ ia e mai mare, exceptând orele de bursă .

Popularizaroa operilor lui Tolstoi. In 1881 Tolstoi şi-a expr imat dorinţa ca d u p ă moar t ea sa, să se r ă spândească în popor câteva din o p e ­rile sale.

Văduva lui Tols toi a permis acum t ipăr i ­rea în mod gratui t a aces tor opere .

Ravagiile uraganului în Veneţia. Teribila furtună, care a pustiit oraşul Triest a făcut şi în Veneţia pagube colosale. In special la Lido fur­tuna a făcut ravagii colosale.

Toate ferestrele stabilimentului balnear au fost sfărâmate. Acoperişul teatrului, u n d e se juca „Bărbierul din Sevila" a fost luat de vânt.

Intre spectatori s'a născut o panică te ­ribilă.

Fiiele dela lumina electrică au fost d i -itruse.

Patru soldaţi, cari se întorceau pe canal au fost luaţi de furtună şi azvârliţi în mare. Ei au teuşit însă să se salveze.

Pagubele materiale la Lido şi Veneţia sunt destul de însemnate.

Victime omeneşti nu sunt . — Municipalitatea din Triest a hotărît, ca

Înmormântarea victimelor catastrofei de Vineri să se facă pe cheltuiala oraşului şi să se trimită recunoştinţa municipalităţei acelora, cari au luat parte la lucrările de salvare.

Se va da pe casa comunală 10.000 de c o -ţoane pentru nevoile cele mai urgente ale familiilor victimelor şi persoanelor cele mai pă ­gubite.

Un vas italian cu pânză ancorat în portul Servola a fost târît de fur tună; un marinar din diipagiul acestui vas s'a înecat.

Un ofiţer şi un marinar ai unui vapor au -îtriac „Aristea" lipsesc.

După constatările făcute până acum, 19 persoane au pierit în urma fur tunei : 14 aparţin échipagiilor bărcilor greceşti „Nikolaios" şi „Evan-gelistria"; 3 oameni dintr 'o barcă italiană de pescar, un căpitan şi un marinar ai unui vas italian cu pânză.

0 poezie a Mikado-ului pentru încoronarea Regelui George V. Poezia contr ibue şi ea la s p o ­rirea strălucirei serbăr i lor încoronări i regelui George V. — iar poetul poar tă şi el o coroană imperială.

împăratul Japoniei a t r imis regelui George, tu prilejul încoronări i , o poezie scurtă. E un iutograf rar, cu caractere japoneze , a lă turea de care se află t raducerea engleză.

Fără îndoială că aceas ta este pr ima poezie

FOIŢA Z I A R U L U I , . R O M Â N U L ' ' . _

HONORÉ de BALZAC

Un capo d'opcră necunoscut Traducere de J e a n A n t o h i

(4) (Urmare)

— Da, scumpul meu Porbus , reluă Fren-iofer, n 'am întâlnit până în prezent o femee fără cusur, un corp ale cărui forme să fie de o fru­museţe perfectă şi a cărui colorit... — Dar, unde trăieşte această fiinţă ! zise el în t rerupându-se , — această de negăsit Venus a celor vechi — atât de mult căutată — şi atât de greu de aflat.

Ah! spre a vedea o clipă — numai odată satura divină, complectă — idealul, în sfârşit, a ş da toată averea mea, aş merge să te caut în rai, - în soare chiar — frumuseţe d i v i n ă ! Ca Orfeu tn'aş scoborî în infernul artei, spre a-i da din nou viaţă.

— Putem, să plecăm de aicea — zise Po r ­bus lui Pouss in — el nu ne mai aude — nu n e mai vede. Mergem în atelierul lui ? — întrebă tânărul mirat.

— Oh 1 bătrânul a ştiut să-şi a scundă co ­morile şi sunt prea bine păzite, ca să putem a-junge la e le ; mă gândisem înainte chiar d e a-mi spune d-ta — cum am putea încerca asaltul a-cestei taine.

scr isă de un Suveran în onoarea altuia. Poezia Mikado-u lu i este un călduros Imn ridicat păcei dintre popoare .

Vom adăuga , fiindcă nu e lipsit de interes cazul, că Mikado-u l nu scrie a cuma versuri pentru pr ima oară. In t impul războiului r u so -japonez tot el a scris o poezie prin care dep l ân ­gea încrucişarea armelor, î n t r ebându- se cu mult avân t :

Nu suntem fraţi toţi oamenii? Atunci de unde vine suflarea aceasta de învrăjbire, care pare pornită de un geniu rău?

Aviaţiune. Din Etampes vine ştirea, că Alfred Leblanc, cronometrat de Sautin, a luat parte Vineri la probele eliminatorii ale cupei Gordon-Benet, cu un monoplan Blériot, 100 cai putere.

Leblanc a bătut toate recordurile de viteză, ajungând până la 125 km. pe oră.

Recordul vitezei era deţinut până acum de aviatorul Neuport, care atinsese viteza de 118 kilometri pe oră.

Un nou cutremur în Mexico. După ul­timele ştiri din New-York, au murit 122 persoane în timpul cutremurului de eri din Mexico.

Numărul victimelor dela primul cutre­mur de pământ se ridică la 1450.

Victimele aviaţiunei. Pe câmpul dela Issy-les-Moulineaux, în Franţa, s'a întâmplat două accidente mortale.

Locotenentul Pinceteux, se urcase cu aeroplanul până la o înălţime de 150 metri, când motorul cu benzină făcând explozie, aripile s'au aprins şi aeroplanul a căzut la pământ, cu o iuţeală vertigi­noasă. Aviatorul a fost scos, de sub sfărâmăturile aparatului, complect carbo­nizat.

Deasemenea, aviatorul Lemartin, care participase la circuitul internaţional, a căzut dela o mare înălţime, murind pe loc.

Testamentul lui Rothschild. Ziarele din Londra publ ică amănun te asupra tes tamentului bar. Alb. Rothschild, referitor la averea ce a lăsa t -o defunctul în Anglia şi care se ridică la 733'027 lire sterline. Tes tamentu l e datat din ziua de 22 Decemvrie 1909.

— Cum ? e deci o taină ? — Da, răspunse Porbus . Bătrânul F renho-

fer este singurul elev, pe care l'a avut Mabuse . Devenit amicul său, Salvatorul — tatăl său — Frenhofer a sacrificat cea mai mare parte din avuţiile lui — pentru a satisface pasiunile Iui M a b u s e ; în sch imb — acesta i-a lăsat ca m o ­ştenire secretul reliefului — puterea de a da por ­tretelor acea viaţă extraordinară — acea floare a naturei — veşnica noastră străduinţă — însă pe care el o posede atât de bine — încât într 'una din zile — fiindcă vânduse şi băuse Damascul cu flori — cu care el trebuia să se îmbrace la intrarea lui Carol Quintul — întovărăşi pe m a ­estrul său cu un vestmânt de hârtie pictată în Damasc . Strălucirea part iculară a vestmântului pe care-1 purta Mabuse — surprinse pe împărat — care, voind să facă un compliment celui ce p r o ­teja pe bătrânul Mabuse , descoperi înşelătoria.

Frenhofer e un om pasionat pentru arta noa-tsră — el vede mai înalt şi mai departe decât ceilalţi pictori. Dânsul a cugetat adânc asupra culorilor — asupra adevărului absolut a liniilor; însă cu forţa cercetărilor, el a ajuns a se îndoi chiar de obiectul cercetărilor sale. In momentele Iui de desnădejde — el susţ ine că desenul nu există şi că nu se poate reda cu trăsături decât figuri geometrice, ceia ce e departe de adevăr — de oarece cu linii şi cu negru — care nu este o culoare — se poate face o f igură; aceasta dove­deşte că arta noastră e ca şi natura, compusă dintr 'o infinitate de e lemente: desenul dă schele­tul — culoarea dă viaţa — însă viaţa fără sche-

Rothschild a d ispus prin tes tament ca să fie înmormânta t după ritul evreesc, în acelaş mod cum a fost înmormânta tă soţia sa Bettina. El a dispus să fie înmormânta t lângă soţia sa. Ţ i ­nând seamă de faptul că familia sa e foarte n u ­meroasă şi că se vor întrebuinţa sume î n s e m ­nate pentru scopuri de binefacere, baronul Roth­schild declară prin tes tament că nu poate u rma exemplul fratelui său Nathaniel şi de aceea e nevoit să facă oarecare restricţiuni în ce priveşte scopurile de binefacere. Defunctul şi-a expr imat dor inţa ca fiii săi să dea două milioane pentru binefaceri.

Urmează apoi dispoziţiunile relativ la î m ­părţ i rea averei între rude.

Toţi funcţionarii defunctului vor primi d o ­naţiuni însemnate .

Sechestrarea unui vapor german de autori­tăţile portugheze. Autorităţile portugheze au seches ­trat la Villagareta vaporul german Pluto, pe m o ­tivul că pe bordul vaporului se aflau mai mulţi contrabandişt i .

Din Lisabona se mai anunţă telegrafic, că autorităţile portugheze au mai sechestrat la Villo-garcia încă un vapor german din Hamburg, care era încărcat cu arme şi muniţ iuni.

Armele şi muniţiunile au fost t ransportate la Orense. Autorităţile spaniole din Orense au se­chestrat o mare cantitate de arme şi muniţ iuni.

x A a p ă r u t : Elemi népiskola értesí tő könyvecske — Aviz şcolar pentru şcolile p o p o ­rale pr imare .

Se află de vânzare la Librăria d iecezană din Arad. Preţul unui exemplar 30 fii, + 10 fii, porto.

BIBLIOGRAFII. — x —

— A apă ru t : „Revista teologică", organ p e n ­tru ştiinţa şi viaţa bisericească Nr. 9 cu u rmăto­rul c u p r i n s :

Dr. Silviu D r a g o m i r : Din istoria luptelor noastre pentru ortodoxie. — Ilie Be leu ţă : Şti in­ţele bisericeşti. — Dr. I. Broşu : Idealul pe rsona­lităţii. — Arhim. I. S c r i b a n : Evenimente actuale din biserica catol ică: Articolul Principelui Max de Saxonia. — A. I. Scriban : Din cărţile bune . — Gh. C. şi N. B . : Mişcarea literară. — P. M o -ruşca : Cronică bisericească-culturală. — C a n t o r u l : Tipicul cultului religios. Apare de 2 ori pe lună. Abonamentul pe un an 10 cor. Redacţia şi admi ­nistraţia : Sibiiu, strada Reissenfels, 11 .

let e un lucru mai necomplect decât scheletul fără viaţă. In fine e un lucru mai adevărat şi d e ­cât toate acestea şi anume că practica şi obse r ­vaţia sunt totul la un pictor şi că dacă judecata şi poesia se ceartă cu penelul — ajungi ca şi omul acesta — care e tot atât de nebun pe cât e de pictor.

Pictor sublim, el a avut nenorocirea d e a se naşte bogat, ceiace i-a îngăduit să aiureze. Nu-1 lua drept pildă. Lucrează! Pictorii nu trebue să mediteze decât cu penelul în mână.

Să întrăm acolo, strigă Pouss in ne mai a s ­cultând pe Porbus şi ne mai - îndo indu-se de n i ­mic.

Porbus surâse, văzând înflăcărarea tânărului necunoscut — apoi părăsindu-1 îl învită să vie să-1 mai viziteze.

Nicolas Pouss in se întoarse încet- încet pe s t rada Harpei şi trecu fără să bage de seamă, modestul han unde locuia. Suind cu o g r a b ă nelinişti tă scara să răcăc ioasă ajunse la o cameră s i tuată sub un scoper iş — simplu şi uşor a c o ­periş de casă din vechiul Par is . In apropiere de s ingura şi în tuneca ta fereastră a acestei odăi — văzu o fată tânără , care la sgomotul uşei se r i ­dică brusc cu o mişcare de dragoste ; ea recu­noscuse pe pictor după felul cu care lovise m â ­nerul uşei.

— Cs ai? zise ea. — Am, am, s t r igă el înnecat de bucurie —

că m 'am simţi t p i c t o r ! Mă îndoiam de mine p â n ă în prezent, însă în d iminea ţa aceas ta m'am convins de mine însumi. Po t fi om mare ! Să

Pag. 10. R O M A N U L Nr. 125—1911.

POŞTA REDACŢIEI R. Peşteanu. Turda. Articolul trimis nu-1

publicăm. Cu copii, ca cel din Cluj, nu dis­cutăm.

/. V. Braşov. Articolul, ce ni-1 trimiteţi îm­potriva d-lui O. Goga, nu-1 putem publica. Sun­tem ferm convinşi, că mai târziu el însuşi va re­greta ţinuta sa de acum.

C. Onciu. Ujozora-Uzdin. In chestia acţiilor dela „Victoria", te sfătuim să te adresezi dea-dreptul direcţiunii acelui institut. Deacolo vei primi, aşa credem, cele mai exacte informatiuni.

E. M. Vărd. D. V. Goldiş se află la Arad, unde va sta şi peste vară. Corespondenţa se va publica, dar de altădată să scrii mai scurt.

Fapte revoltătoare de O. B. Am cerut in­formaţii din loc competent şi am aflat, că în cea mai mare parte cele scrise de d-ta sunt adevărate. Corespondenţa d-tale totuş, din diferite conside-raţiuni, nu se poate publica.

Redactor responsabil: Atanasiu Hălmăgian.

In cancelaria Iui Dr. A u r e l N y i l v á n advocat, Şomcuta-mare, află aplicare ime­diat un

candidat de advo­cat cu praxă

pe lângă condiţiuni favorabile.

Caut un candidat de advo­cat român cu praxă

pe lângă condiţiuni favorabile. Postul e a se ocupa în 15 August. Practica şi condiţiunile sunt a se comunica direct lui

Dr. L u c i a n G e o r g i e v i c i advocat Temes-Rékás,

Horváth József a r h i t e c t ş i z i d a r

A r a d , strada D a r á n y i J á n o s n r . 4 . Primeşte orice lucrare în branşa aceasta,

face planuri şi efectueşte zidiri pe lângă pre­ţurile cele mai reduse.

Oppenheimer Mór z i d a r d i p l o m a t

Arad, Szabadság-tér 17. In casa d-lui Dr. Schwartz, în curte.

Recomandă în atenţiunea on. public pentru facerea de planuri şi preliminare de zidire,

cancelaria lui de edificări.

In atenţiunea Gelor GB se mută. Instalaţii de lumină electrică împreună cu becur i , exe­cută şi furniseaza prompt sub cele mai favorabile condiţii

de plătire.

K o c h Danie l în trepr indere de ins ta larea soner i i lor

si telefonului Arad, str. Deák-Ferancz Nr. 42.

I

I I I

:::: 26 odăi aranjate cel rrai modern. :::: Supraveghiere medicală continuă (constantă).

Birou central, stabiliment medica l : Budapesta, Bulevardul Ferencz-körut 29. Direcror -şe t : Dr . A . Cozmutza .

Conzultaţiuni dela oreie 8 — 9 a . m . 3—5 p .m. T e l e f o n 8 8 — 9 9 .

î m p r u m u t u r i cu amort i za ţ i e şi î m p r u m u t u r i p e n t r u funcţ ionar , v i n d e r e a ş i c u m p ă r a r e a d e m o ş i i şu p a r c e l a r e a l o r o m i j ­l o c - ş t e m a i a v a n t a j o s :

Biroul de i n t e r m e d i a r e :

Vig Lajos Arad, Árpád-tér N. 5. :::: Telefon Nr. 6 7 1 . ::::

Spitz Ignacz m ă e s t r u - m ă s a r .

Execută lucrări de edificii şi la poştă, aran-jază prăvălii.

Arad, piaţa Szabadság nr. 11. întreprinde orice lucrare aparţinând a-

cestei branşe. Execută comande dela cel» mai simple, până la cele mai pretenţioase, după plan, cu cele mai scăzute preţuri. Serveşte cu cea mai mare plăcere, cu pre­liminare şi planuri.

jtaiiszer H. Göa f a b r i c a n t d e i n s t r u m e n t e m u z i c a l e A r a d , s t r . D e á k - F e r e n c z n r . 4 o

( c a s a l u i D r . W i n t e r ) .

Am onoare a înşti inţa stimaţii mei co­mitenţi şi publicul mare , că

o ^atelierul^ meu^de^o instrumente jnuzicale

se află în s t rada

D e á k - F e r c n c z N - r u l 4 0 .

Am înmagazinat mare asort iment de tot felul de ins t rumente muzicale. Strafor-mez şi reparez ins t rumente muzicale cu cele mai scăzute preţur i . Comande în provinţă execut prompt .

Solicit sprijin binevoitor eu tot respectai

H a u s z e r K. G é z a fabricant de ins t rumente musicale .

ştii, Gillette, avem să fim bogaţi, fericiţi! In a-ceste penele e aur.

Dar, deodată tăcu. Figura serioasă şi voi­nică, îşi pierdu expresia de bucurie — când compară el imensitatea speranţelor lui slabele sale resurse.

Păreţii erau acoperiţi cu hârtie pline de schiţe în creion; n'avea decât vre-o patru pânze, Culorile erau pe atunci scumpe şi sărmanul îşi vedea paleta aproape golită. In sânul acestei mi­zerii, avea şi simţea în inimă, comori de ne­crezut precum şi focul unui geniu mistuitor. Dus Ia Paris de un gentilom, sau poate de către pro­priul său talent — el întâlnise p^ neaşteptate o iubită — una din acele suflete nobile şi gene­roase — cari vin să sufere aproape de un om mare cununându-se cu mizeriile şi silindu-se să le înţeleagă capriciile; tari pentru mizerie şi iu­bire — după cum altele sunt gata să poarte luxul — să facă paradă de nesimţirea lor.

Surâsul pribeag de pe buzele Gillettei îm­brăcă în aur această mansardă şi rivaliza cu stră­lucirea soarelui. Soarele nu strălucea întotdeauna, însă ea era întotdeauna acolo — supusă în dra­gostea ei — mulţumită cu fericirea — cu sufe­rinţa sa, — mângâind geniul, care revărsa dra­goste înainte de a face artă.

— Gillette, vino încoace 1 Ascultătoarea şi voioasă copilă sări pe ge­

nunchii pictorului. Era numai graţie, frumuseţe; frumoasă ca o primăvară, împodobită cu toate

darurile femeeşti şi luminându-le cu focul unui suflet bun şi blând.

— O Doamne, strigă el, nu voi îndrăzni niciodată să-i spun...

— O taină ? întrebă ea, vreau să o ştiu! Poussin rămase gânditor. — Dar, vorbeşte! — Gillette, drăgălaşa mea! — O! vrei ceva dela mine! — Da! — Poate vrei ca să-ţi pozez ca în cealaltă

zi ? zise ea cu o mină cam supărăcioasă — nu! nu-ţi mai pozez — pentrucă azi, ochii tăi nu-mi spun nimic; tu nu te gândeşti la mine, deşi mă priveşti. ;

— Cum ? mai mult ţi-ar plăcea ţie să mă vezi copiind după altă femee?

— Poate, răspunse ea, dacă aceea femee ar fi mai urîtă.

— Ei bine, reluă Poussin cu un ton serios, dacă pentru gloria mea viitoare, dacă pentru a deveni pictor mare, ar trebui să pozezi în faţa altuia ?

— Tu vreai să mă încerci, zise ea. Ştii bine, că nu m'aş duce.

Poussin îşi plecă capul pe pieptul ei ca un om care sucombă încercând o bucurie sau o du­rere prea mare.

— Ascultă, zise ea, trăgând pe Poussin de mâneca surtucului său uzat, eu ţi-am zis Nick

că îmi voi da viaţa pentru tine însă nu ţi-am ; promis nici odată, că trâind, să renunţ la dra­gostea mea.

— Să renunţi? strigă Poussin. — Dacă m'aş arăta astfel la un altul, tu nu î

m'ai iubi iar eu însu-mi m-aş găsi nedemnă de j tine. A mă supune capriciilor tale, nu-i lucru na-! tural şi simplu? Cu toate acestea, eu, sunt feri-1 cită şi chiar mândră de a-ţi face scumpa ta vo- ] inţă. Dar pentru un altul! \

— Iartă-mă, Gilletta mea, zise pictorul a-; runcându-i-se la picioare. îmi place mai mult sä fiu iubit decât să fiu glorios. Pentru mine tu eşti i mai frumoasă decât bogăţia şi onorurile. Du-te, aruncă-mi penelele, dă foc acestor schiţe. M'am ' înşelat. Chemarea mea e de a te iubi. Nu sunt;

pictor, sunt amorezat. Piară şi arta şi toate tai­nele ei!

Ea îl admira fericită, încântată. Domnea, simţea în mod instinctiv că pentru ea, artele erau uitate şi aruncate Ia piciorele ei, ca un grăunte de tămâe.

— Şi cu toate acestea, nu e decât un bă­trân, reluă Poussin. El nu va putea să vadă în tine decât femeea. Tu eşti atât de desăvârşită!

(Va urma)

Nr. 125—1911. R O M A N U L Pag. 11.

flu sosit cele mai frumoase şi mai noi ghete de primăvară şi vară.

H e l e de bărbaţi $i dame

Salamander c u r e n u m e m o n d i a l ,

se capătă în colori le galbină şi neagră cu

1 6 c o r o a n e 5 0 i i i . escluziv la mine .

W E I N B E R G E R JÁN08 prăvălia d e g h e t e d e r a n g u l I u .

Arad, piaţa A n d r á s s y n r . 20 . COMANDE DIN PROVINŢĂ SE EXECUTĂ in ACEEAŞI ZI.

25 (11)

Cancelarie administrativă şi birou de informatiuni in Budapesta. Procur şi dau informaţiuni în toate afacerile procesua le , ext raprocesuale , administrat ive şi comerc i a l e ; mijlocesc î m p r u m u t u r i personale , h ipotecare şi amort iza t ionale ieftin şi în scur t timp ; mijlocesc cumpără r i , vânzăr i , exarendăr i de bunuri , maşini , mo toa re şi a t te rechis i te e c o n o m i c e ; finanţez pa rce lă r i de moşii, esoperez aju­toare de stat pen t ru preoţ i , învăţă tor i , scoale şi pen t ru eumprarea de izlaze şi pă şun i ; efeptuesc tot felul de c o ­mande comerc ia le even tua l şi la bursă prompt pe lângă t a x e m o d e r a t e şi ant ic ipaţ ie pen t ru corespondenţă .

Dr. Constantin Manea, advocat dipl. -- Ulli, Bogleleki-u. 10.1.7. Telefon 171-27.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

• • • •

• •

TIPOGRAFIA DIECEZANA ARAD, STR. BATTHYÁNYI 2. f

• •

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

T

l • • •

• • •

! I • • ! I • • •

Asortată fiind cu cel mai

variu şi mai modern ma­

terial pentru lucrări ce

ating arta tipografică, se

recomandă a executa tot

felul de tipărituri c a : Do­

cumente, liste de escompt

percepţiuni şi erogaţiuni,

invitări pentru petreceri.

r

romon i ţe , flori de po­

rumbe le , flori de tei,

flori de f r i gu r i , r ă d ă ­

cini |si f r u n z e de m ă ­

t r ăgună , flori de soc fie

verzi, ori uscate şi Vespe de f rap ţ in . &&&&&&^ir&&fe

Farmacia lui

Szokoly Sándor A r a d , Piaţa Kelemen

(vis-â-vis de biserica sârbească.)

La administraţia ziarului

Românul 4 4

se primesc anunţuri cu preţurile

cele mai moderate.

Pag. 12. R O M Â N U L Nr. 125—1911.

n I I I I ii u

n

u

Librăria diecezană Arad, Strada Deák-Ferencz Nr. 33—34.

Are în depozit următoarele cărţi si recvizite bisericeşti: Aghiazmatar legat 8*— Acaftistul sf. născătoare de D-zeu şi alte

rugăciuni leg. simplu . . . . 1-70 Acaftistul născ. de D-zeu cu litere cirile

simplu leg. 3*—, în pele leg. . . 4 ' — Apostolul cu litere latine leg. simplu în

pânză şi pele neagră 9"50, în pele roşie 11-50 Biblia ilustrată cu litere cirile, testamentul

vechi şi nou broşat . . . . 10 - — Ceaslov mic cu litere latine leg. simplu

2"40, leg. în pele 4-— Ceaslov (Orologiul cel mare) leg. . . 30*— Evanghelie cu litere latine leg. 25"—, le­

gătură în pele şi aurită 35*—, în ca­tifea, aurită şi cu cei 4 evanghlişti în colţuri 125*—

Evhologiu (Molitvelnic) cu litere cirile leg. (cu litere latine sub tipar) . . 5*—

Liturghie sf. păr. Ioan Chrisostom, Vasile Cel Mare şi Grig. teologul leg. în pânză şi pele neagră Cor. 8-—, în pele roşie 10*—

Mineile pe 12 luni în 12 vol. leg. . . 172-— Octoich mare cu litere latine leg. în pele 27-— Penticostar ciril leg 16-—

» latin > 12*— Psaltirea împăratului şi prorocului David

cu liteie latine, format mare, legată â 7 şi 9-— Psaltirea mică legată 2*40 Tâlcul evangheliilor ciril, broş. . . 2*— Triódul, cn litere latine, leg. . . . 27*— Noui testament, broş 4*— Tipicul chiemării duhului sfânt . . —"30 Carte de rugăciuni de calistrat Coca, for­

mat mic (portativ), leg. simplu . . 1*60 legată în pluş . . . â 3, 5 şi 6*— legată în celuloid 3'20 şi 6, în pele fină 7-50

Predici. Scriban I. 50 Predici populare . Econ. Stavrofor V. Predeanu Predici Exe­

getico morale, un voi. mare . Boiu Seminţe din agrul lui Christos. Cu­

vântări bisericeşti pe toate duminecile, praznicele şi sărbătorile de peste an, 3 voi

Popfîu I. Predici pentru Dumineci . Papiu I. Cuvântări bisericeşti pentru săr­

bătorile de peste an . . . — Cuvântări funebrale şi iertăciuni pentru

diferite cazuri de moarte Criste V. Predici pentru Duminecile de

peste an Iorga N. Cuvântări la înmormântare şi

pomenire Inocenţiu archiepiscopul Odesei. 51 Cu­

vântări Ia postul mare, trad. de arh. Nie. Bacaoanu

2 —

9-—

9 — 4-40

3 —

1-60

—•80

Dr. T. Tarnasvschi şi Dr. Voiuschi, Pre­dici pentru toate Duminecile anului bi­sericesc, ediţia a Il-a îngrijită de Dr. D. Cioloca, voi, I. şi II. . . . â

Nicorescu I., Predici pentru Dumineci . 7-50 3 -—

- 1 - 5 0

26-—

30 — 4-— 9 '— 5 —

4-—

Potire din bronz aurit 2 3 1 / 2 cm, înalt cu disc 36

> » argint de alpaca cu disc aurit 60 » > bronz, paharul şi discul din ar­gint curat şi aurit . . . 1*20

Cutie pentru mir la sfântul botez din ar­gint de china

» pt. sfânta cuminecătură la morboş din argint china . . . .

Linguriţă pentru sfânta cuminecătură din argint aurit . . . .

Copie de bronz aurit cu ascuţiş de oţel argint aurit 9*

Candele din metal alb â 6, 8, 10, 20, 30 cor. bucata, argint china â 30, 40, 70 100 cor. bucata.

Cădelniţe după ritul ortodox din argint de China sau Alpaca ä 20, 24, 30, 40 şi 50'

Cruci pe altar sau portativ din lemn frumos lucrate din argint de china cu Domnul Chris­tos gravat în cruce şi cu decoruri au­rite â 15, 20, 30, 40 cor. bucata.

Din argint China cu Domnul Hristos în Email şi cu decoruri aurite ă 20 32 40, 60, cor. bucata.

Steluţă de bronz aurit . . . . 9-— din argint curat 15*—

Ripide din lemn frumos lucrate şi aurite â 20, 24, 30 cor. bucata.

Vase pentru apă şi vin cu tavă din alpaca 24*— Litier din argint China . . . . 85*— Chivot » » » . . . . 110*— Clopoţel pentru altar . . . . 10*—

cu 4 sonerii 30*— Ornate (odăjdii) bisericeşti în toate exe-

cuţiunile dela 140—1000 Cor. Ornate negre dela 50—150 Cor. Prapori în toate mărimele şi de orice co­

loare dela 60—300 Cor. Brâne preoţeşti metrul . . . . Pălării preoţeşti fine . . . . Prăznicare execuţie foarte frumoasă, lu­

crate pe lemn de tei conform pre-scrierei bisericei noastre 9 cor. bucata.

Mormântul Domnului dela 100—300 Cor. Icoane sfinte pictate în olei pe pânză ori­

ce mărime dela 10, 20, 40 până la 100 cor. bucata.

Stihare pentru copii ă 10 cor. bacata. Coroane la cununie din spic frumos lu­

crate ă 20 cor. părechea.

9-10-

Cataloage se trimit la cerere gratis şi franco.

i

U 0

TIPARUL TIPOGRAFIEI DIECEZANE ARAD.