antropologia si ramurile ei

7/26/2019 Antropologia si ramurile ei

http://slidepdf.com/reader/full/antropologia-si-ramurile-ei 1/7

Antropologia si ramurileacesteia

Cristocea Georgiana

Filosofie

Anul II



Antropologia si ramurile acesteia

Antropologia se ocupă cu studiul tiin ific al omului (specia Homo hominis). Este oș ț

disciplină holistică din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toateepocile i tratează toate dimensiunile umanită ii. În centrul antropologiei se află ideea deș ț

cultură i no iunea că aceasta reprezintă specia umană, că specia noastră i-a dezvoltat oș ț ș

capacitate universală de a concepe lumea simolic, de a preda i !nvă a astfel de simoluri !nș ț

mod social i de a transforma lumea ( i pe noi !n ine) pe aza acestor simoluri.ș ș ș

Antropologia a deutat ca tiin ă a istoriei. "nspirată de triumful metodei tiin ifice !nș ț ș ț

tiin ele naturale, antropologii secolului al #"#-lea considerau că fenomenele socio-culturaleș ț

erau guvernate de legi i principii care pot fi descoperite. Această convingere, e$istentă !ncăș

!nainte ca tiin ele sociale să- i formeze teorii i metode, era dulată de viziunea iluministă aș ț ș ș

umanită ii - concomitent !ncrezătoare !n emanciparea socio-culturală a oamenilor i criticăț ș

fa ă de !ndepărtarea acestora de natura lor inocentă. Această dulă sensiilitate, fa ă deț ț

tradi iile culturale (tradi ie) i fa ă de procesele schimării sociale (modernizare) vaț ț ș ț

caracteriza !ntotdeauna discursul antropologiei.

%rincipala !ntreare pusă de antropologie, este: ce diferen&iază omul de restul

animalelor, ce !l face pe om să fie om' Alte !ntreări care preocupă antropologia sunt: cedefinete societatea omenească i via&a omului' care sunt rela&iile sociale dintre oamenii' caresunt strămoii lui Homo sapiens' ce sunt trăsăturile fizice ale oamenilor' cum se comportăomul' care sunt varia&iile dintre diferite grupuri de oameni' cum a influen&a trecutul evolutival lui Homo sapiens organizarea sa socială i cultura acestuia'

Ramurile antropologiei

upă parerea lui *onrad %hllip +otta, antropologia cuprinde patru mari ramuri:

• arheologia• antropologia fizică sau iologic• antropologia lingvistică• antropologia culturală



Antropologia arheologică sau arheologia reconstituie, descrie i interpretează comportareaumană i modulele cultural prin analiza rămăi&elor materiale

Antropologia fizică sau iologică este studiul umanită&ii ca un fenomen iologic.Antropologii din această ramură studiază specimen att vii ct i fosile, adică urme sau

rămăi&e de organisme care au trăit cndva pe pămnt. /en&ionăm aici paleoantropologia,antropologia forensic, osteologia, geologia,primatologia etc.

Antropologia culturală, după *.%.+otta, studiază societatea i cultura, descrie i e$plicăsimilarită&ile i diferen&ele sociale i culturale.

În ma0oritatea statelor, aceste ramuri ale antropologiei sunt studiate separat !n cadrul altordomenii de studiu. În continuare vom prezenta oiectivul de studiu al acestor ramuri.

Antropologia culturală

Antropologia culturală, denumită i antropologie socială, !n /area 1ritanie sauetnologie !n 2ran&a, "talia i !n multe alte &ări, are ca oiect de studiu societatea umană,institu&iile acesteia, formarea acesteia, interac&iunile !ntre oameni i aceasta precum i

perceperea simolurilor socio-culturale de către acetia. 3ermenul de etnologie este folosit !n

statele est-europene i cu sensul de tiin ă al cărei oiect de studiu este studierea culturilorș ț

populare, folclorice.

"nspira&i de succesul aplicării metodei tiin ifice !n tiin&ele naturii, antropologiiș ț

secolului al #"#-lea considerau că i fenomenele culturale i sociale sunt guvernate de legiasemănătoare celor care guvernează fenomenele naturale. %rincipala metodă de cercetare aacestei ramuri a antropologiei culturale este studierea triurilor primitive, considerate a fi !nstadiul, !n care era omenirea ,,civilizată44 la !nceputurile ei. ar studiile antropologiei culturalenu se limitează doar la studiul culturilor acestor triuri, ci a oricărei culturi diferită de cea acercetătorului.

5 calitate pe care treuie să o aiă un cercetător !n domeniul antropologiei culturaleeste aceea de a privi oiectiv culturile studiate, fără a le raporta la propria cultură. *u altecuvinte, un antropolog nu treuie să considere cultura pe care o studiază ca fiind inferioară

propriei culturi.

6amuri ale acesteia sunt: antropologia economică, religioasă, politică, simolică etc.Această ramură a antropologiei este a0utată !n studiul său de alte domenii precum economia,sociologia sau tiin ele politice.ș ț



Antropologia lingvistică

Antropologia lingvistică studiază pe lngă multe aspecte ale limilor, precum formareaunei limi, !nrudirea dintre diferite limi, influen&a e$ercitată de o limă asupra alteia isimolistica i rolul socio-cultural al acestora.

7ingvistica are patru ramuri principale: lingvistica descriptivă, care studiază gramaticai le$icul unei limi, lingvistica istorică, care !ncearcă să reconstituie diferite limi dispărute

prin studiul limilor actuale, care s-au format din această limă, etno-lingvistica, care studiazămodul !n care diferite limi se influen&ează reciproc i socio-lingvistica, care studiază rolulsocial al diferitelor limi.

Antropologia fizică

Această ramură a antropologiei studiază aa-numita 8componentă iologică8 a fiin&ei

umane. Ea este a0utată !n studiul său de tiin e ca genetica, iologia, anatomia i fiziologia.ș ț

5 tiin&ă apropiată antropologiei fizice este i paleoantropologia, care studiazăformarea omului actual, Homo sapiens, precum i evolu&ia iologică a acestuia. e asemenea,

paleoantropologia studiază i presupui strămoi ai omului.

%rimatologia, tiin a care studiază primatele (cimpanzei, gorilele i urangutani), este iș ț

ea o tiin ă apropiată antropologiei fizice. 9tudiind primatele, care pe lngă faptul că au unș ț

strămo comun cu omul, sunt foarte apropiate de acesta, antropologi pot afla multe lucruridespre strămoii omului i despre evolu&ia acestora pnă la stadiul de homo sapiens.

Antropologia arheologică

Antropologia arheologică este aceea ramură a antropologiei care studiază culturiumane dispărute pe aza oiectelor rămase de pe urma acestora. Această ramură a

antropologiei este strns legată de arheologie. upă civiliza&ia studiată arheologia are maimulte ramuri: egiptologia (care studiază civiliza&ia Egiptului antic), asirologia (care studiază



civiliza&ia asiriană), arheologia africană etc, e$istă ramuri ale arheologiei ca arheologiasuacvatică, care efectuează studii pe fundurile apelor i arheologia suterană, care efectueazăstudii !n catacome, sisteme de canalizare etc.

Istoria antropologiei

3ermenul de antropologie a apărut !n secolul al #-lea, dar interesul pentru naturaomului, via a acestuia, cultură i societate a e$istat !ncă din antichitate. Herodot i 3acitus auț ș ș

descris !n lucrările lor diferite aspecte legate de triurile celtice i germanice. Herodot este iș ș

primul care formulează principalele aspecte prolematice ale cercetării antropologice.

În evul mediu /arco %olo descrie !n lucrările sale via a mongolilor, oiceiurileț

acestora, cultura acestora etc, iar *ristofor *olum descrie cultura amerindienilor.

În secolele #"#-## cuno tin ele despre civiliza iile dispărute se !mogă escș ț ț ț

considerail datorită cercetărilor arheologice efectuate de arheologi precum Heinrich9chlimann care a studiat civiliza ia miceniană, ;ean *hampollion care a descifrat hieroglifele,ț

Arthur Evans, civiliza ia minoică, Ho<ard *arter, egiptolog.ț

9ecolul al #"#-lea este caracterizat de dezvoltarea teoriilor evolu ioniste, deterministe,ți mitologiste !n e$plicare omului i culturii sale. *a metodologie, studiul antropologic esteș ș

văzut ca o analiză a informa iilor coroorate din scrieri istorice, 0urnale de călătorii iț ș

specula ii literar-filozofice. "deea centrală a antropologiei evolu ioniste, care domină aceastăț ț

perioadă, este aceea că este posiil studiul formelor incipiente ale umanită ii prin studiereaț

triurilor 8primitive8, deoarece acestea se află pe o treaptă inferioară de evolu ie, informndu-ț

ne astfel e$act asupra modului !n care arătam i noi, 8civiliza ii8, !n zorii umanită ii.ș ț ț

%rincipalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Herert 9pencer(organismul social), +arl /ar$ (determinismul social i evolu ia umanită ii ca luptă !ntreș ț ț

clase), /organ (periodizarea culturii i a etnicită ii), 3=lor (definirea culturii).ș ț

În perioada de la sfr itul secolului al #"#-lea i !nceputul secolului al ##-lea seș ș

impune treptat metoda etnografică a cercetării vie ii oamenilor prin locuirea pentru o perioadăț

!mpreună cu ace tia i urmărirea lor !ndeaproape. 3ot acum se formulează teoriile moderne !nș ș

tiin ele sociale datorate lui Emile urheim i /a$ >eer. 9ecolul ## prile0uie teș ț ș ș

diversificarea teoriilor antropologice i producerea de analize asupra unor teme antropologice,ș

respectiv descrieri culturale (etnografii) dintre cele mai diverse.

În 6omnia este !nfiin at !n anul ?@B "nstitutul de Antropologie din ini iativa prof. dr.ț ț

2rancisc "osif 6ainer, titular al catedrei de Anatomie la Cniversitatea de /edicină i 2armacieș

*arol avila din 1ucure ti. "ni ial acesta a fost muzeu i laorator de antropologie !n cadrulș ț ș

facultă ii de medicină, iar prin legea D, din ? Foiemrie ?@G, donde te autonomie iț ș ș

denumirea actuală !n cadrul Cniversită ii din 1ucure ti.ț ș



Clterior institutul a trecut la /inisterul Educa iei, /inisterul 9ănătă ii, iar !n prezentț ț

se află su patrona0ul Academiei 6omne. "nstitutul de antropologie adăposte te una din celeș

mai largi colec ii osteologice din Europa.ț



Bibliografie

• *onrad %hillip +otta, Anthropolog=: 3he E$ploration of Human iversit=I, Editura/cJra<-Hill, KKD

• https:LLro.<iipedia.orgL<iiLAntropologie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Antropologie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Antropologie

antropologia si ramurile ei

Documents