ANTREPRENORIAT SI

MARKETING IN EXPEDITII SI

TRANSPORTURI

Lect. Univ. dr. Ana Butnaru

Aspecte propuse spre dezbatere

A. La ce modalități de trasport ar fi cel mai bine să apelezi;

A. Cum să gândești un import de marfă;

A. Cum te ajută banca să ai siguranța primirii mărfii;

A. Cât de important este momentul recepției mărfii.

Cum sa gandesti un import ?

⬜ Analiza pietei externe si interne

⬜ Calcularea pretului importului

⬜ Incheierea contractului de import

⬜ Derularea importului

⬜ Studiu de caz cu participare interactiva

Calităţile personale ale antreprenorului

⬜ McClelland sugerează că, indiferent de variaţiile în dezvoltarea economică, întreprinzătorii cu un grad ridicat de motivaţie, aproape întotdeauna vor găsi modalităţi de a maximiza realizările economice.

⬜ El identifică 10 competenţe antreprenoriale : ⬜ 1. căutarea oportunităţilor şi iniţiativă; ⬜ 2. asumarea riscului; ⬜ 3. cerere pentru eficienţă şi calitate; ⬜ 4. perseverenţă; ⬜ 5. angajamentul faţă de contractul semnat; ⬜ 6. căutarea informaţiilor; ⬜ 7. stabilirea scopului/obiectivelor; ⬜ 8. planificare şi monitorizare sistematică; ⬜ 9. persuasiune şi networking; 10. independenţă şi încredere de sine (McClelland 1961).

ANALIZA SWAT POZITIV NEGATIV

Puncte forte – Exemple • Experienţa de muncă în domeniu • Abilităţi manageriale • Cunoştinţe de bază pentru demararea afacerii • Creativitate • Resurse financiare suficiente • Echipa competentă deja formată • Produs inovativ; know-how • Notorietate publică a viitorului întreprinzător, obţinută în baza altor activităţi anterioare • Relaţii stabile şi de încredere • Întelegere din partea familiei şi posibilitatea de a primi ajutor real de la membrii acesteia • Contacte prealabile cu potenţiali investitori

Puncte slabe – Exemple • Idee care necesită investiţii mult prea mari, comparativ cu resursele financiare disponibile • Perioadă lungă de timp pentru amortizarea investiţiei • Inexistenţa unui gaj relevant pentru obţinerea creditelor • Lipsa competenţelor necesare pentru implementarea ideii • Incapacitate de adaptare rapidă la schimbări • Lipsa abilităţilor manageriale • Lipsa de rezistenţă la stres • Conflicte familiate legate de alegerea obiectului de activitate sau chiar de începerea unei activităţi de antreprenoriat

OPORTUNITĂŢI– Exemple AMENINŢĂRI– Exemple

• Cerere mai mare decât oferta • O atitudine favorabilă a organelor administraţiei publice şi a forurilor ştiinţifice pentru valorificarea inovaţiilor • Posibilitatea de a obţine spaţiu gratuit (sau cu o chirie foarte mică) anume pentru acest gen de activitate • Facilităţi fiscale • Facilităţi în obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor • Facilităţi la export/ import • Condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţii antreprenoriale pe teritoriul zonelor libere • Posibilitatea de a obţine finanţări pe domeniul de activitate ales • Existenţa unor programe internaţionale care oferă consultanţa şi asistenţa gratuită în lansarea şi dezvoltarea unui anumit gen de afaceri • Ţara membră a Uniunii Europene

• Neîncrederea şi conservatorismul populaţiei faţă de un produs nou • Tendinţa consumatorilor de a procura mărfuri similare de import, în ciuda costului mai ridicat • Creşterea ratei inflaţiei • Scumpirea energiei electrice şi termice • Creşterea periodică a costurilor de chirie pentru spaţii comerciale şi birouri • Modificări frecvente ale cadrului legislativ care reglementează domeniul vizat • Seceta – în cazul afacerilor cu produse agricole • Molime – pentru sectorul zootehnic • Dificultăţi la introducerea în ţară a materiei prime de import. • Deteriorarea relaţiilor cu o anumită ţară (grup regional) care poate duce la blocarea exporturilor

Marketingul

⬜ Ph. Kotler:

⬜ „Marketingul contemporan reprezintă un mecanism economic şi social prin care indivizii şi grupurile îşi satisfac nevoile şi dorinţele lor prin intermediul creării şi schimbului de bunuri, servicii şi idei între semeni”.

Misiunea IMM-urilor ⬜ Componente: ⬜ pieţele sau segmentele de piaţă-ţintă, ⬜ principalele produse şi servicii furnizate, ⬜ aria geografică de activitate, ⬜ tehnologiile de bază pe care firma le va utiliza pentru a satisface necesităţile pieţei-ţintă, ⬜ filosofia organizaţiei (credo), ⬜ imaginea publică dorită, ⬜ concepţia firmei despre ea însăşi, competenţa distinctivă a firmei. ⬜ „Misiunea unei întreprinderi este o declaraţie concisă, referitoare la scopul organizaţiei, fiind o

expresie a raţiunii de a fi a acesteia”. ⬜ Segmentul de piaţă căruia i se adresează expeditorii şi transportatorii ⬜ agenţii economici şi organizaţiile nonprofit, interni şi externi – ⬜ producătorii, intermediarii, angrosiştii şi detailiştii, precum şi persoanele fizice, dar într-un procent

mic. ⬜ Piaţa-ţintă a expeditorilor interni şi internaţionali este alcătuită din societăţile care au greutate sau un

volum mare de mărfuri ce necesită transportul intern şi/sau internaţional. ⬜ Principalele servicii şi produse oferite alcătuiesc practic un pachet de servicii care asigura deplasarea

mărfurilor în condiţiile păstrării integrităţii lor.

Piaţa

⬜ Piaţa firmei este reprezentată de ansamblul relaţiilor de vânzare-cumpărare care au loc în domeniul prestaţiilor de servicii sau de

producţie a IMM-ului, sub forma confruntării cererii de servicii sau produse cu oferta capacităţilor similare existente la un moment

dat.

⬜ Cererea

⬜

⬜ cererea pentru o anumită modalitate de prestare de servicii (spre exemplu, expediţii şi transporturi: maritime, feroviare, rutiere,

aeriane, multimodale, prin conducte);

⬜ cererea pentru anumite tipuri de mărfuri: materii prime, produse alimentare, produse periculoase, produse agabaritice etc.;

⬜ cererea pentru servicii determinate de timp: normale, rapide, expres;sa cu regimuri dirijate de temperatură , de distribuţie, de logistică

şi/sau servicii conexe;

⬜ cererea pentru mărfuri ce pot fi unitizate, standardizate;

⬜ cererea pentru mărfuri cu regimuri speciale: armament, bancnote, metale şi pietre preţioase, produse periculoase.

⬜

⬜ Oferta

⬜ costul prestaţiei; ⬜ taxele şi subsidiile; ⬜ preţul altor produse (bunuri sau servicii); ⬜ preţul resurselor; ⬜ numărul ofertanţilor; ⬜ perspectivele pieţei; ⬜ condiţiile naturale; ⬜ condiţiile economice ş.a.

Mediul de marketing

⬜ Macromediul ⬜ Macromediul de marketing cuprinde toate

forţele mediului înconjurător, care pot fi grupate în câteva câmpuri de forţe semnificative, cum sunt : mediul demografic, mediul politic, mediul natural, mediul geoclimatic, mediul tehnologic, mediul juridic, mediul sociocultural.

Micromediul firmei

⬜ Astfel, în esenţă, orice întreprindere combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţii cu tot atâtea componente de mediu, respectiv:

⬜ furnizori de resurse materiale (prestări de servicii); ⬜ furnizori de resurse băneşti (băncile); ⬜ furnizori de resurse de asigurare; ⬜ furnizori de forţă de muncă; ⬜ furnizori de alte servicii şi acte de comerţ. ⬜ Clienţii ⬜ Furnizorii ⬜ Firma ⬜ Intermediarii ⬜ Publicul

Mix-ul de marketing

⬜ Politica de produs;

⬜ Politica de preţ;

⬜ Politica de distribuţie;

⬜ Politica de promovare.

Criteriile de selecţie în alegerea modalităţii de expediţie şi transport:

• costul de transport, • disponibilitatea,

• timpul de tranzit, • flexibilitatea,

• variaţia timpului de tranzit, • siguranţa

1. Consultanţă de specialitate ;

2. Pregătirea calculaţiilor tarifare;

3. Stabilirea mijloacelor şi a rutelor eficiente;

4. Operaţiunilor de asigurare a mărfurilor;

5. Recepţia şi predarea marfurilor;

6. Emiterea documentelor;

7. Întocmirea formalităţilor vamale;

8. Organizarea unor expediţii speciale

9. Oferirea unor servicii suplimentare

10. Accesibilitate prin satelit pentru comunicare rapidă şi independentă;

11. Website-uri interactive

Oferta serviciilor de expeditii

Organizarea expediţiilor

• Societati cu raspundere limitata

• Societati pe actiuni • Casă de transport şi expediţie sau tranzitar.

Derularea Contractului de Expeditie

INTERDEPENDENŢA FACTORILOR CARE INFLUENŢEAZĂ EXPEDIŢIILE ŞI TRANSPORTURILE DE MĂRFURI

Structura parcului de nave

a) după destinaţie: • nave mixte (mixed vessels)

• nave pentru mărfuri generale

• nave de construcţie specială

b) după modul de angajare al navelor: • nave de linie – (Liner Vessels);

• nave Tramp – navele angajate în funcţie de piaţă;

c) după zona de navigaţie: • nave de cursă lungă – transmaritime, transoceanice;

• nave de cabotaj – leagă porturile aceleiaşi ţări;

• nave de radă şi port – remorchere, macarale plutitoare, şalupe etc.

EXPEDIŢII ŞI TRANSPORTURI INTERNATIONALE MARITIME