Antreprenoriatul, în economia de piaţă, formează bunurile, serviciile şi locurile de muncă necesare societăţii şi completează bugetul cu impozite.Pentru a se dezvolta cu succes, antreprenoriatul are nevoie de libertate, care contribuie la creşterea economică. Or, „libertatea economică” înseamnă neimplicarea statului în investiţii, producerea, distribuirea, folosirea mărfurilor şi serviciilor în măsura considerată de populaţie ca fiind cea mai eficientă.Structurile internaţionale, începînd cu anul 1999, finanţează în ţara noastră proiectul „Evaluarea costului reglementării de stat în Republica Moldova”. Recent a fost definitivat studiul despre activitatea de întreprinzător în anul 2005.Obiectivele studiului. Obiectivul principal al studiului este monitorizarea mediului de afaceri şi evaluarea impactului politicilor de stat şi cerinţelor regulatorii asupra agenţilor economici din Moldova. Proiectul acordă un suport special Guvernului în analiza calitativă a politicilor de implementare a deciziilor necesare pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi climatul investiţional din R. Moldova.Perioada de studiu. Studiul mediului de afaceri din Republica Moldova a fost efectuat în lunile iulie-septembrie 2006 şi prezintă situaţia din ultimii trei ani. Datele obţinute sînt comparate cu rezultatele a patru sondaje similare efectuate în perioada anilor 2002-2005.Eşantionul. Cuprinde 630 agenţi economici selectaţi aleatoriu. Eşantionul nu include întreprinderile agricole şi cele individuale. Aproape 88% din întreprinderile supuse studiului au pînă la 50 de angajaţi.  Opinia generală. Percepţia mediului de afaceri de către agenţii economici este diferită. Aproximativ 25% afirmă că situaţia s-a îmbunătăţit. Se atestă o oarecare ameliorare a acestui indice faţă de anul trecut, cînd 21% considerau că situaţia s-a îmbunătăţit. Reglementările în construcţii şi controalele sînt domeniile ce creează cele mai mari impedimente. Înregistrarea reprezintă domeniul în care reformele au evoluat cel mai mult.• Înregistrarea. Pe parcursul ultimilor trei ani procedura de înregistrare constituia în mediu 18 zile, inclusiv 10 zile – la Camera Înregistrării de Stat. Cheltuielile medii de înregistrare nu s-au modificat în comparaţie cu sondajul precedent, reprezentînd 82$. Modificarea documentelor de înregistrare durează ceva mai puţin – 13 zile. • Construcţii. Pe parcursul ultimilor trei ani agenţii economici chestionaţi au cheltuit în mediu 143 zile pentru a obţine toate permisiunile pentru construcţii la un cost de 560$. Durata de obţinere a tuturor permisiunilor pentru renovarea clădirilor a fost de 67 zile la un cost de 227$. Circa 27% din întreprinderi susţin că situaţia s-a înrăutăţit comparativ cu anul precedent.

• Licenţierea. Aproximativ 58% din toţi agenţii economici intervievaţi deţin licenţe (1,9 licenţe în mediu). Valabilitatea medie a unei licenţe este de 3 ani. Obţinerea licenţei durează circa 20 zile, la un cost de 273$. Atît durata, cît şi cheltuielile de obţinere a licenţei s-au redus modest faţă de anul precedent.

• Autorizaţii. Aproximativ 62% din agenţii economici supuşi studiului au nevoie de diferite tipuri de autorizaţii pentru a-şi desfăşura activitatea. Pentru obţinerea unei autorizaţii întreprinderile au nevoie în mediu 20 zile, costul mediu fiind de 169$. 

• Certificarea echipamentului. Aproximativ 51% dintre toţi agenţii economici intervievaţi au procurat echipamente noi pe parcursul ultimilor trei ani. Dintre ei, circa 71% deţineau certificate în conformitate cu cerinţele standardelor Republicii Moldova. Procedura a durat în mediu 15 zile, costul fiind de 70$. Atît durata, cît şi costul de obţinere a certificatelor nu s-a modificat pe parcursul ultimului an.

• Import. În ultimii trei ani, aproximativ 33% din toţi agenţii economici chestionaţi, au efectuat operaţiuni de import. Aproximativ 72% dintre ei au fost obligaţi să obţină certificate în conformitate cu standardele R. Moldova. Costurile de obţinere a certificatelor s-au redus faţă de perioada 2001–2003, atingînd nivelul de 95$. Este important de remarcat, că cheltuielile de vamare sînt mult mai reduse în comparaţie cu cele din sondajele anilor 2003–2004.

• Export. Pe parcursul ultimilor trei ani aproximativ 11% din întreprinderi au efectuat exporturi cu o medie anuală de 19 operaţiuni. Pentru înfăptuirea tuturor procedurilor vamale de export întreprinderile au avut nevoie de 1,7 zile la un cost de 77$ . 37% din toţi exportatorii au primit restituirea TVA. În majoritatea cazurilor întreprinderile preferă să utilizeze suma taxei pe valoarea adăugată ce urmează a fi restituită pentru a achita alte impozite şi taxe.

• Certificarea bunurilor şi a serviciilor. Circa 38% din întreprinderile chestionate îşi certifică în mediu bunurile sau serviciile de 5,6 ori pe an. Certificarea produselor fabricate în serie durează 17 zile, la un cost de 88$. Certificarea loturilor individuale de produse necesită resurse mai puţine – 11 zile şi 137$. 

• Certificarea sanitară. Aproximativ 62% din întreprinderile incluse în studiu au fost supuse procedurii de certificare sanitară în 2005, cu o frecvenţă anuală de 1,6 ori pe an. Durata obţinerii unui certificat sanitar este de 13,5 zile, iar costul – de 85$. Dacă durata procedurilor de certificare igienică a rămas neschimbată, costurile au crescut simţitor în comparaţie cu perioada precedentă.

• Controale. Pe parcursul anului trecut, întreprinderile, în mediu, au fost inspectate de 10,3 ori, ceva mai puţin decît un an în urmă. Durata medie de aflare a inspectorilor la întreprindere e de 15 zile, ceea ce reprezintă cu 4 zile mai puţin decît în perioada precedentă. În urma controalelor, întreprinderile au avut de suportat cheltuieli de 107$ pe an. Majoritatea dintre ele revine penalităţilor (circa 93$).  

• Impozitarea. Circa 95% dintre agenţi angajează contabili cu norma integrală, cu o medie de 1,6 contabili la o unitate economică. Ambii indicatori au crescut uşor în raport cu perioada precedentă.

• Reglementarea preţurilor. Circa 18% din întreprinderile chestionate sînt supuse reglementării preţurilor. După o creştere constantă în ultimii ani, indicatorul a revenit la nivelul anului 2002. Cel mai des este reglementat nivelul maximal al adaosului comercial.

• Reglementarea muncii. 74% din agenţii economici intervievaţi au afirmat că numărul de personal existent este optimal. Aproximativ 21% susţin că nu au personal suficient. Unica problemă indicată de patroni referitor la reglementarea muncii este obligaţia de a primi şi înapoia poliţele de asigurare medicală obligatorie în termen stabilit (2 săptămîni pentru persoanele concediate).

• Promovarea intereselor personale ale autorităţilor publice. Circa 5% dintre agenţii economici au afirmat că funcţionarii publici sînt implicaţi în activitatea companiei pentru a-şi promova interesele personale. Aproape 76% au afirmat contrariul.

• Sistemul judiciar. Pe parcursul ultimilor doi ani 20% din agenţii economici au avut de soluţionat careva conflicte, cifră ce a scăzut constant pe parcursul ultimilor ani. În cazul apariţiei conflictelor, întreprinderile, de regulă, apelează la instanţele judecătoreşti: circa 67% – în cazul conflictelor cu alţi agenţi economici şi 77% – în cazul conflictelor cu autorităţile de stat. 

IMPOZITAREA ŞI TAXAREA

Principalul document care reglementează sistemul fiscal din Republica Moldova este Codul Fiscal aprobat pe 24.04.1997 şi completat în anii următori. În prezent Codul Fiscal cuprinde opt titluri:

    1. Informaţii generale despre sistemul fiscal    2. Impozitul pe venit    3. Taxa pe valoarea adăugată    4. Accizele    5. Administrarea impozitelor    6. Impozitul pe bunurile imobiliare    7. Impozitele locale    8. Taxa pe resursele naturale.

Unii indici despre Impozite şi taxe în RM

2005 2006 2007

Impozitul pe venit a întreprinderilor (%) 18 15 15

Impozitul pe venit personal (%) 20 20 15

Taxele sociale (%) 27 26 25

Rata Standard a TVA: 20% – Rata standard, aplicată la bunurile importate şi servicii în R.M.Rata Zero: 0% – Bunuri şi servicii în domeniul social

Taxe reduse8% – Pîine, lapte şi alte derivate5% – Gaze naturale

INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE

Strategia de atragere a investiţiilor şi promovarea exportului va fi implementată odată cu strategia de industrializare a ţării şi cea a dezvoltării sectorului agro-alimentar al Moldovei, iar implementarea în paralel va contribui la asigurarea unei abordări complexe şi la consecutivitatea în soluţionarea tuturor problemelor.

Pentru îmbunătăţirea atractivităţii investiţionale, în Moldova au fost deja propuse facilităţi fiscale şi vamale pentru investitori în procesul de creare a întreprinderilor. Astfel, întreprinderile, cu un fond social ce depăşeşte echivalentul de 250 mii dolari SUA, sînt scutite în proporţie de 50%, pe un termen de 5 ani, de plata impozitului pe venit, iar întreprinderile, cu capital social, ce depăşeşte 2 mil. dolari SUA, sînt scutite pe un termen de 3 ani de plata impozitului pe venit. 

CADRUL JURIDIC CU PRIVIRE LA INVESTIŢII

Investiţiile în Republica Moldova sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nr. 81-XV din 18.03.2004, de alte legi şi acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În cazul în care prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte diferă de cele ale prezentei legi, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

Sub incidenţa prezentei legi nr. 81-XV din 18.03.2004, nu cad raporturile aferente efectuării investiţiilor de către organizaţii necomerciale (cu scop nelucrativ) pentru atingerea unor scopuri social-utile, inclusiv educaţionale, filantropice, de sponsorizare, ştiinţifice şi religioase. Aceste raporturi sînt reglementate de legislaţia respectivă a Republicii Moldova.

PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE

Înregistrarea de stat a întreprinderilor se face în baza Legii nr. 1265-XIV din 05.10.2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, fiind efectuată de Camera Înregistrării de Stat.

După forma organizatorico-juridică, întreprinderile se împart în: Societăţi cu răspundere limitată, Societăţi pe acţiuni, Întreprinderi de stat sau publice.

La data de 15.10.2006, Registrul întreprinderilor şi organizaţiilor conţine date referitor la 130 622 agenţi economici înregistraţi, dintre care:

    53 788 – societăţi cu răspundere limitată;    5 091 – societăţi pe acţiuni;    63 051 – întreprinderi individuale;    1 557 – întreprinderi de stat;    4 380 – cooperative.

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A COMERŢULUI (OMC)

Din 2001 Republica Moldova este membră cu drepturi depline a OMC, fapt ce a permis creşterea comerţului exterior al ţării şi implementarea standardelor internaţionale în procesul de producţie.

Fiind membră a OMC, Republica Moldova este obligată să respecte prevederile organizaţiei în diverse domenii, inclusiv în politica comercială şi cea fiscală, precum şi în activitatea uniunilor vamale.

Participarea Republicii Moldova la negocierile multilaterale din cadrul OMC, negocierea cu UE a unui regim comercial preferenţial, dinamizarea creării şi participarea ţării în zona regională de liber schimb cu ţările participante la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est va avea un efect pozitiv în procesul de promovare a exporturilor naţionale.

Regimul comercial a Republicii Moldova este unul liberal. Pînă în prezent RM a semnat acorduri de comerţ liber cu: Ţările CSI, Europa de Est (România, Croaţia, Serbia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Bulgaria), beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP+) din partea Uniunii Europene şi de preferinţe comerciale cu astfel state precum: SUA, Japonia. 

1.   Planul de acţiuni de realizare a Strategiei

 

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 (în continuare –

Strategia) şi Planul de acţiuni de realizare a acesteia pentru anii 2012-2014, oferă cadrul de politici pe termen

lung şi mediu privind dezvoltarea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (în continuare – IMM-uri) din

Republica Moldova în contextul trecerii de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă

paradigmă - orientată spre exporturi, investiţii şi inovaţii, a dezideratului politic de integrare Europeană şi a

tendinţelor economice mondiale. 

Prezenta Strategie, a fost elaborată în concordanţă cu Programul de activitate al Guvernului „Integrarea

Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, care oferă cadrul de politici de guvernare a Republicii Moldova

pentru perioada 2011-2014, cu obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020”, alte documente

de planificare strategică sectoriale şi documentele de politici semnate cu partenerii de dezvoltare.

Adoptarea Strategiei este bazată pe necesitatea asigurării unei continuităţi în procesul de elaborare şi

implementare a politicilor pentru IMM-uri, din următoarele considerente:

- Strategia de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008 şi Programul de Stat

de Susţinere a Dezvoltării IMM-urilor pentru anii 2009-2011 sunt expirate;

- Recomandările rezultate din procesul de negocieri asupra Acordului European de Asociere RM-UE şi a

Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător al acestuia vizând politicile antreprenoriale;

- Recomandările studiului „Încurajarea Dezvoltării Sectorului IMM”  parvenit din partea OECD în vederea

susţinerii dezvoltării unui sector competitiv al IMM-urilor.

Principiile pentru noul cadru de politici pentru dezvoltarea IMM-urilor, urmează să realizeze următoarele

priorităţi:

-  armonizarea cu politicile UE pentru dezvoltarea sectorului IMM („Small Business Act” pentru Europa, 

Europa 2020 – o Strategie pentru creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă);

- racordarea politicilor la necesităţile prioritare şi strategice ale IMM-urilor   identificate prin consultări

publice-private şi parteneriat şi rezultate din fluctuaţiile curente macroeconomice;

- dezvoltarea politicilor IMM-urilor, luând în consideraţie natura complexă, multisectorială şi

multidimensională a acestora.    

Strategia îşi concentrează atenţia asupra celui mai mare segment de afaceri din Moldova, instrumentele şi

sprijinul căreia au fost concepute pentru a asigura în mod integral activităţile IMM-urilor, a formula o viziune

clară asupra dezvoltării  acestora, orientate spre eficientizarea procesului de producere, marketingului, sporirea

competitivităţii produselor şi serviciilor, însuşirea noilor procese de producere.

Prezenta Strategie se bazează pe valorile şi principiile businessului contemporan, este dictată  de necesitatea şi

fermitatea participării întreprinderilor mici şi mijlocii la procesul de redresare a economiei Republicii Moldova

şi este rezultatul numeroaselor consultări cu societatea civilă şi a recomandărilor partenerilor de dezvoltare.

1. I.                  TENDINŢELE DE DEZVOLTARE A SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR

MICI ŞI MIJLOCII

 

1.1.  Situaţia economică curentă şi evoluţia dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

Pe parcursul anului 2011, economia Republicii Moldova a fost în continuă ascensiune, determinată în mare

parte de sporirea consumului. Cele mai accentuate ritmuri de creştere s-au înregistrat în sectoarele: comerţ

exterior şi interior, investiţii şi transporturi.

Produsul intern brut (PIB) a crescut moderat, în general datorită restabilirii cererii externe la bunurile

industriale fabricate în Moldova şi celei interne din contul consumului final, şi a însumat 36,6 mild. lei,

majorându-se faţă de acelaşi semestru al anului trecut cu 7,5% (în preţuri comparabile).

Intrările valutare de peste hotarele ţării, intensificarea comerţului exterior, precum şi fluctuaţiile cursurilor de

schimb pe pieţele valutare internaţionale, au influenţat cursul de schimb al monedei naţionale, care în ianuarie-

octombrie 2011 a marcat o apreciere faţă de dolarul SUA cu 4,6% în termeni nominali şi o depreciere faţă de

moneda Euro cu 2%.

Evoluţia sectorului bancar a consemnat o tendinţă pozitivă de dezvoltare, fiind reflectată prin îmbunătăţirea

indicatorilor de performanţă (lichiditatea, eficienţa, creşterea profitabilităţii şi calitatea portofoliului de

credite).  

În 2011 în activitatea investiţională a fost consemnată o creştere considerabilă. Este de remarcat că sursele

principale de finanţare a activităţii investiţionale au fost mijloacele proprii ale agenţilor economici şi

populaţiei, care au format 67,4% din totalul investiţiilor în active materiale pe termen lung.

Evoluţia comerţului exterior a fost influenţată de situaţia creată pe plan extern, în special în ţările care sînt

principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova.

Exporturile cresc mai rapid decât importurile, astfel în ianuarie-octombrie 2011 exporturile s-au majorat cu

51,6% iar importurile - cu 38,3%. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi s-a majorat de la 38,6%

până la 42,3%.

În această perioadă, au crescut semnificativ exporturile către ţările Uniunii Europene (+56,9%),   ţările CSI

(+54,7%) şi alte ţări (+19,7%).

Importurile au fost dominate de produsele necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu materii prime şi

energie, precum şi cele destinate consumului populaţiei. Volumul importurilor din ţările Uniunii Europene a

crescut cu 36,6%, din ţările CSI cu 39,8% şi din alte ţări cu 39,3%.

Structura şi evoluţia numărului IMM-urilor

IMM-urile cu capital privat, în perioada anilor 2006-2010 au înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicatorii,

ceea ce arată că sectorul, în întregul său, este rentabil şi contribuie pozitiv la formarea venitului naţional.

Rezultatele cele mai bune au fost înregistrate  la categoria întreprinderilor mici.

În Republica Moldova[1], IMM-urile deţin circa 97,7 % din numărul total al întreprinderilor din ţară şi reflectă

o creştere stabilă a sectorului, atât datorită îmbunătăţirii mediului de afaceri, cât şi perfecţionării cadrului

regulatoriu ce ţine de activitatea antreprenorială.

În anul 2010 numărul IMM-urilor a constituit 45,6 mii întreprinderii, sau cu 1,9 mii întreprinderi (cu 4,3%)

mai mult faţă de anul 2009 şi cu 10,2 mii întreprinderi (cu 28,8%) mai mult faţă de anul 2006, cel mai mult

crescând numărul întreprinderilor micro de la 27,27 mii unităţi în anul 2006 la 34,9 mii unităţi în anul 2010,

urmate de cele mici cu o creştere de 2,6 mii unităţi sau cu 39,5% în perioada de referinţă (fig.1).

     mii

întreprinderi

Figura 1: Evoluţia numărului IMM-urilor în perioada anilor 2006-2010

Partea preponderentă a IMM-urilor îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în anul 2010

circa 18,7 mii unităţi, sau 41% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii, majorându-se cu 4,5 la sută faţă de

anul 2009 şi cu 28,4 la sută faţă de anul 2006. În industria prelucrătoare în anul 2010 au activat 5,08 mii de

IMM-uri, sau cu 0,4 mii unităţi sau cu 10% mai mult decât în anul 2006. Implicarea unui număr din ce în ce

mai mare de IMM-uri în sectorul industrial, în perioada de referinţă, dovedeşte că acest sector se află în faza de

dezvoltare - proces cu multiple implicaţii, deoarece în întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul industrial au

loc procese organizatorice şi de producţie complexe, care induc infrastructură performantă, personal calificat şi

stabilitate pe piaţă.

Figura 2: Ponderea IMM-urilor  în profilul principalelor genuri de activitate în anul 2010