antologie dialectalã - upload.wikimedia.org · din publicatiunile case! *coalelor b1blioteca...

DIN PUBLICATIUNILE CASE! *COALELORB1BLIOTECA SECUNDARA No. 8

OVID DENSUSIANU

Antologie Dialectalã

BUCURWI

Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonirn5.

MCMXV

ANTOLOGIE DIALECTALA

DIN PUBLICATIUNILE CASEI KOALELORBIBLIOTECA SECUNDARA No. 8

OVID DENSUSIANU

Antologie Dialectala

BUCURE81'I

Atelierele grafice SocEc & Co., Societate Anonirna

MCMXV

In culegerea de texte ce nrmeaza am cautat s dau

pe langa, o icoang a vorbirii românesti din toate tinu-turile, i câteva elemente pentru cunoasterea mai deaproape a sufietului i vietii poporului nostril; de aceeaam dat mai inult loc textelor ce prezinea interes dinacest pullet de vederepoeziilor lirice, amintirilor dintrecut, povestirilor despre traiul taranului, etc. Litera-tura dialectala capata in chipul acesta un indoit interes

poate largi in mai multe directii orizontul intelectualal elevilor.

Materialul e luat in cea mai mare parte din colec-tiunile de folklor publicate de G. Alexici, I. A. Candrea,P. Papahagi, I. Popovici, Th. Sperantia, A. Tip lea,V. Varcol, G-. Weigand si de mine uncle texte suntinedite (doug din cele meglenite, dela pag. 81-86, mi-aufost comunicate de D. Candrea).

Transcrierea s'a simplificat pe cat posibil, pentru anu ingreuià lectura cu prea multe complicatii filologice.

Cum aceasta antologie poate servi i celor care voescs'a. se initieze in unele probleme de filologie, in specialstudentilor, am aciugat la glosar i o parte etimolo-gica, explicand originea cuvintelor mai caracteristiceori mai rani.

§i

Pentru transcrierea sunetelor dialectale am intrebu-intat ureatoarele semne:

= sunet intermediar In-tre a o deschis, pro-nu ntat aproape ea un oa.

e=e deschis.r e deschis din istroro-

mang, pronuntat aproa-pe ca ea §i corespun-zAnd lui a final dindacoromânà.

e=sunet intermediar in-tre e §i

b=o deschis.9-0 deschis din meglenità,

pronuntat aproape caoa 3i corespunzAnd luii 4 accentuati dindacoromâng.

y = sunetul rezultat dinal terarea (pa latalizarea)lui v dinaintea lui

t.=sunet rezultat din al-terarea lui t dinaintealui e, i i rostindu-seaproape ca 6 (ce).

di=sunet rezultat din al-

terarea lui cl dinainteaIni e, i i rostindu-seaproape ca # (ge).

.4=sunet intermediar In-tre 3 3i S.

-isunet intermediar in-tre z i j.

fi=sunetul rezultat din murmat de i i pronun-tat ca gn franeez.

11=1 alterat (muiat) subinfluenta lui i.

1=1 palatal (prop untat sprecerul gurii si mai slabdeal 1 obisnuit).

r=r pronuntat cu o vi-bratiune mai tare, CaUn rr.

6c cum e rostit dina-intea lui e, i.

e sunet apropiat de a(ce), dar pronuntat cuo slab articulare den-talk' (spre t3).

1=g cum e rostit dina-intea lui e, i.

i

=viu.

gi

i:

ROMANIA

Odatg trgia mai binie oamenii; sã fgeea bueate; di-osamg 'ncoa nu sg mai fae cum s'a fgcut. Din ce in cemai räü pe tot anii; s'a loat Dumniezgil daru di pe WA,eg s'a fait I oamenii, nu mai tin credere in Dumniezilii:omoarg, hug unu pe altu. Numa care tinie in sama luDumniezag numa aluia-i merge mai binie.

Mehedinti.

Amara& turturiaCin ràmInie singuriaPunic cuibu 'nfo nuin.Batie vintu §i i-1Cm sotiioara-i rapunieNiA alta mai 'mbung.TriéAe frumoasg liviede

duge die sg pierde,SA lasg pare'o sg cadg

pe liemn viérde nu sade;Cin sade citiodatg,Pe citi-o zmieea uscatg;SA. bagg 'n dumbrav' adincg,NiA nu bea, niA nu ingnineg;Unie viede apg riége0 turburiéste I triCse;Unie viéde apg ra0 turburiéste s'o beaSg-s diiriagg iniima;

nu-s

A,

0

is,

4 ANTOLOGIE DIALECTALA

Unie ulmA vinatoriuAcolo rni-o duge doru,Ca sa mi-o loviascaSA nu A, mai pediepsasca;Diestul s'o pediepsit:Si-o pierdut n'o mX gasit.

Mehedinti.

M'am pomeniit ca ma duAea tata la sicoala; ne. 'neher-bam copii cit sa putgea, aldata aria mai mult, aldatamai putini. N'aria atun.ci ca sa ne diea cu sila, i dieeaaria preotu ca sa viina si p nol nu nie gasa, nie 'ncher-bam aldata, cin sä putgea. Popa sa schimba cu fratge-saa,paraclisier: cin putgea ham, cin putgea hala. N'aviamcart, aviam niistge héle... niistge slove mai marisoare;si aria niistge samigercuri die fier trimése die-acolo, dielaministru; aria oable, si care nu stiia-1 baga acolotinia la ariegt.

Mehedinti.

Plecam cut oile toamna dliii muntie, ne duCam pangla Marea Niagra, doborann pe plaiu Novacilor, o lüainpe Dealu Muierii si iesam tomna la Craiova; acololaam drumu 'n jos, tre'eam Oltu la vale 'n jos si merkampe main Dunarii; tree'am Dunarea pe la Oltenita in taxaturéasca; cit IT Dobroka I cit i Bulgaria pe-acoloblam. Daca treCarn Dunarea nu ne 'ntreba niminea deune vii t un te duel; la Trim platiam o sfantuicapintru o oaie. Tern di-ai nosti die stiia turcéste t asane 'ntalekam.

Merkam citie sasa saptamini, s'acolo sadiam pana pela Sfintu Ghiorghie.

God.0

dia sa

si-1

um-

ROMANIA 5

Frunzulita dA lipan,N'at auzit di-unDi-un Jiian i di-un Olt IanSi di-un ot da capitan.Care umbla pin WiwiCu saIsprAzhee panduri,Cu ghebe i cu potiirlNuma galtane 'n cusaturi,Umb la pin paduri turbatRanind oameni la ficat,Si nicl unde nu gindestlCu Tel in drum te ?

Lumen dac' asa veden,Da jalba la Caragea,Domnila, eit mai curind,Potera la lel minind.Da Jilanu 'ntalegindTomna la Olt razimind$i din gur' asa graind:Mai, podarl, trate podarl,Trage podi§ca da car,

nu-z va fi in zadar;Trage podu mal di-a-drept,CA- t arunc un glont in piept".Podariu sa zabavla.SA facea ca sti gindla,Poterii voind sa-I den.Da Jiiana 'ntalegindSi zabava lul vazind.Tel in sine-asaDeeit sa ma caelulesc,SA ma plee, s ma smerese,La tot sa ma eaclulese,La ce, nalba, haiduce,,c ?

Ian,

Ca

A NTOLOGIE DIALECTALA

Margu-m iesta cam narod,Cin de coama mina 'nnodTree Oita ca I cu pod".Daca Jilanu-m treceain judet la Slatinafel din gur' qa-m zicea:llaidet, murgulet, haidèt,Nu-z mai face Om exec,La gazda vom rasufla,Von' sufla, vom rasufla,Si hodina vom afla.Gazda-m 'lest& 'n Valea-ra

mi-o bate potera,mi-o bate de trei zile,

Ca sa ma spuie pa mine.Tin'te, gazda, nu ma dn.,Nu ma da, nu ma prada,

cumpar di-o malotekRo§iie ca vi§ina,Cu florile cit palma,De s'or mira tot da iaa.Cin graia,Potera mi-1 ocolia,Milnile 'n Tel c5. 'nfigia,

ducia la Caragea.Pravila mi-1 judeca,Cu lanturi Ii incarca.Jilanu 'n drept de palatA stat in loc §'a cintat:Tot avutu mi-e'n bordei,Am pa. vatra un cotei

cenu§5. 'nt'un ulei.Da nici ala nu-I a mea,C'a tors soacra-mea pa la.

tii-1

Si

jiSI

Cl-t

Jilantl-asa-rn

tii

ROMANIA 7

Cm T trebue sa iaSA pule si s. se lea.M'am milcuit, m'am rugat,SA-m dea boi macar un eeasSá fac si To s'ar di-un pas,Da mila n'a mai ramas,CA 'n samA nu m'a bagat.Asa nig 'ntorsei si 'Yeti

-m zisal in gindu mieu:Da-o bunu Dumnezail,De-o umbla T plugu mieh,Sabioara sa-in fac plug,Pistoalile injug,Flinta, etaganu lung,Stramurare sa-in impung,Sa-m pui la o parte fesSi la colnice sa-m Yes,Sa-m pul sa-m brazdez ales,Undi-o fi cringu mai des;Sa-m trag brazda draculuiDin mai susu dealuluiPana 'n capu satului,Drept usa bogatului".Asa Jiianii-a cintatLa Voda 'n drept de palat.Pravila mi-I judeca,Cu lanturi mi-1 incarca,La ogria ca-I trimetea.

0 Vilcea.

Cin m'am dus To la sicoalA, scriia inva0.toriu tabla,si di pa aia cetlain. Tab la area de macavh, scriiam cupeana de gisca. Cerneala o faeeam noi: facearn noi ma-tauz dh cult si dam ph fundu cahlarii f udam cirpa:

sa-in


ce sg, loa di pg caldare storceam si faceam eernealg sicu aia scrilam; n'area cernealg atuncl. Aeum, nu stlii,Bebescu, a stricat sicolile; Domnu ala a zis ca di cesh 'nvetg Ruminil carte, sg, lash', desupra lor, i'. n'a mgifo sicoalg v'o citva ani d'a zile. PA nu-s cine-a intratplurmg s'a 'nfintat sicolile ping az.

Inginte de-a'nvgta la irtile, punia ngsip intr'o cutiiesi seriia cu &still acolo Mfg condei: a, b, c. Ne bggain cerc clg Hem, facut rkund, fiiecare copil area 'n cercului si de-aeolo 'nvka. Citiodatg invkgtoriu ne bgtea,tacea linile dg, Reran pe atita si groasg si da cu liniYacin nu stiYam letiia. Zicea cg di ce dam. invkat. Pg1,en cin sg 'nvet? Ne'nehidea citi-o zi, doo, ne-aduceamineare acolO mama. lama 'nvkam rnsai malt, vara areala polog, la sapg.

Vilcea.0

P ..A.TRU HA WM'

Ale! cistite de Petre,AI, de-t boteaz' un finisor,File-I in codru de-ajutor".Dale, Pátru ce-rn Ikea?Armele si le 'ngropaLa o butureg de fag,Uncle trar Pätru cu drag.i la iel ce mi-s opria'?

Opria o luce sgbioarg,Ghemuitg, ghem fgcntä,Adus virfu la mgrunche.Dale! Pkru ce-m facea?La 'rapgratu eg pleca,Pe poarta micg intra,Pe 'mpgratu ca-1 vedea,

nomixiik 9

Buza 'n patru cA-1. plezraa.Singe negru ea-I pica,Pe caftan a sä siert.,,Luminate de 'mpitrat,Trupsurel fara pacat,Leaga miinile 'ndaratCu trei frimbii de mata-4

cu trei de ibrisin,Aleasa din Sighidin,Si dà-rn drumu 'n oastea ta,D'oi sciipa scapat sa fib".Mimi 'ndarat ca-i legaCu trer frimbil de mata,A,Alea din Brasov aleasa,Si eu trei de ibrisin,Aleasti din Seghedin.Da la iel ce mu oprm?Opria o luce sabioaraGhemuitii, ghem fAcutA,Adus virfu la mtiruuche.La 'mpäratu ca-th pleca,imparatu vedea,Mlini 'ndarat ca-T lega,Drumu 'n oastea ml c6.-Y da.Dale! Rani ce-m fácea?Odata ca-in chiotia,VäI adinci c. räsuna,Toate sfoarele-I pleznia,Drumu 'n oaste lul a-1 da.Dale! Patru ce-rn flicea?Scotea luce sa'bioaraSi di-un zid ea. trintia,De rugin' 0 scutura,Sus la cer ca-m fulgera

Si

ca-1

mi.-o

10 A NITOLOGIE DIALECTALA

St pin Turc cA-rn abAteaCa un vintu viforitPint' un pOmet inflorit,Si cum cadea florileAsa cAdea celmelele.Si cfn fu soarele 'n chindileTale PAtru sapte mile,:.?I cin fu soarele-a scApAtaN'avea Pi Itru ce lucra,Numa sta de-I buldusa,. .5 i mul putin ce scofelinTref catfrl cii, 'mpovAra,La 'inpAratu el, pleca:,,Luminate de 'mpArate,Trupsurel plin de pAcate"...Da 'mptiratu ce-rn zicea?Du-te, Petre, 'n halducile,Fost-aA dAruitS, tie,Citoi sta Yeti In domnileSA stai si tu 'n halducile,Fost-ati dgruitA, tieDin mica copilArile".

Dolj.12

lime verde vitA vile,DrAgutA SintA-MArileNu asa toamna sA vile,CA mg, la baclu 'n rnilitile,116min stinele pustile,Tirlita far& oitA,ScAunel fArA, bAcitACare face brinza dulceS'o dea la clobani s'o mince.

ROMANIA 11

Foaie verde margarit,Merg vitele *and

ciobanii fluierind1 mieluseil vghierind5i mamele lor plingind.

Do I j.

0

Frunzulita s'un lipan,Drag mi-a fost call' bAlan5i voinicu lortoman,Cal Wan si saiia verde,Intra 'n codru nu sa vede.Tine-I, doamne, nu mi-I pierde,Ca 1-am mai pierdut odata,Am catat o vara toata.5'a1tadata un lipan,L-am gasit in DragasanPK scaun da odolean,La umbra da leustean.

Romanati.0

Strina, strin'a, strinatate,Nu ma strina departe,cit n'am tat i+. sa ma cate,Mama-i 'Atria, nu poate.Arde-te-ar focu. padure,Nethiata de sacure,Sa fac a. drumu pin tineSA, vad pe mama chi vine;De-as oi mama c'ar veniDrumu i 1-as pardosiCu nAsip, cu platra mare,Sit vile mama mai tare.

Si

ANTOLOGIE DIALEC rALA

Ma e, doamne, la strini,Para stai pe maracini;Mkracinele te 'nghimpa,Dar strinu te usuck.

Romanati.0

Diipa C-a ispravit mitnkstirea, a'nvalit-o cu sita, a'n-trebat Neagoe pa Manole a mai face v'o hiseria caasta. Manole a ritspuns dupit bolta biserich cit asta-1da'nvatatura: o sit fac altele mai hune dacit asta"Neagoe du a auzit, a poruncit sa 'fa sarile dala bise-rick' : mult o sit sitracesti tu ea mine ?" Si Manole s'asfatuit cu ailalt dulgheri: nee-i da facut sa sapam d'a-east& osinda? Micu, unu din timplari, a zis catra Ma-nole: ia sit ne facem haripi, sa zburam ca sit scapam".S'ati facut haripi da sita.

Care din vol avet eoraj sii. facet porneala sa zbu-rat?" S'a zis Radu: io o a zbor hail". S'a zburatpang 'n Cimpu Radovanului s'aeolo s'a läsat jos, siostasti care erea sosit eapu. i-a tillat. S'a zburat Sasula Valea Sasuhu, s'acolo ostasu I-a sosit si I-a omorit.S'a zburat Mien in Valea lu Mien si l-a thiat si pa ala.A zburat si Manole mai pit urma 'Ana, 'n Dealu Ne-grului, acolo I-a ispritvit si pa iel. S'a pus Amin s'afacut fintina si-i zice pan& az la Fintina In Manole".A zburat si Dan pima 'n Valea Danului, 41 i sa danumele papa az Valea Danului".

0Arges.

Am auzit c'a fost unu Bucur, cioban burlac. lel afacut o tirla da oi in mijlocu cimpului. 5i dupa am,dupa ce-a tirlit acolo, s'a 'nstatornicit, a facut o bise-recuta si 'mprejuru lui s'a prasit unu si al, si din lelsa trage Bucnrestii.

0 Muscel.

ROMANIA 13

Verde frunzg, nueg seacg,Ma kg, inimg dg piatrgYin da mg, mai vez odatä,Yino, malcg, da ma vezPing sin grinele verz,Ca daea s'or seceraMu lt in cale ti-I ulta,ii tot plinge si ofta,Nu-I avea di, unde ma lfia.Trimete, match, rgspuns,Pe batata vintultaPe arepa corbului,Ca Si afli, ca sa stilDa sin mort, da sin yii.

0Muscel.

Auz, inalca, ellen einta,le§ afara si-1 ascultgDa' vez, mama, ilg, ce cinta;D'o cinta da. haiducileIntra 'n casa §i-m spune mile;D'o cinta a alceva,Usueste-1 la natba,Ca-I dall una ell tlinta.

Dimbovita.0

Estk v'o cincl ani da dud am fos pg Baltg, pa mosie,la gura Ciulnitii. Am plecat intre Sinta-Marile cinciclobani cu sasg ante da di, din Valea Speriata; am trecutpin Tirgoviste, am tinut drumu pin Va leni; am facutob zile pin'acolo. Acolo am pascut oile ping, 'n Craclunsi pe urma le-am adus indargt, pa mused. Primavarane-am dus in munte, la Mara.

Dimbovio.0

14 ANTOLOG1E DIA LECTALA

Brinca brincilor,Sora clumilor,Nu junghia, nu cutita,Nu te 'ntinde,Nu coprinde;Blind. albi,Brind tutungiie,Brind cafeniie,Brind *kali,Blind topsicati,Tel cu junghturile,Cu cutitile,Dit la [cutare din creeril capuhi,Din zgirciu nasului,Din fata obrazului,Din jugu gitului,Din umerii trupului,Din chIci1e dintilor,Din rostu mise1i1or.Si les din os in carne,Din came 'n piele,Si piei.Sh, rispiei;Brhici viceasci,Blind boiasci,Brined di noozed di feluri,Sa te dud din vad in vadPini-I intra in mal.

Olt.0

Chid a croit a face armati intii cu funia-i prindea;dad nu-1 putea prinde ph aciii, nici nu-1 punea.

le saizici di ani d'atunci; nu stilt cine lera domnp'atunci; m-e teami ch, Tera unu Caragea; hla a vindut

ROMANIA 15

robI p Tigani la boed; cum a Yesit Cuzea I-a dasrobitTiganY da pin mutt

Cuzea Yera om bun, galanton, dulce la euvint; laoameni a dat paminturt Y-a inlesnit. Sh-Y usureze Dum-nezeti tarfna.

Prahova.

MI-aduc aminte ea az din Muscalt EY era oamenimarl si hea spirt da le rusa nasu, apoi ne lta la batae;ce mi-este Zhu al mare? ca asa este, a nu Imam milne jalui, c dach ne j1uiam ne bhtea mai rati.

Turcil n'au lost oameni rat mai ral a fos Muscalitn'am vhzut Rumin batut at Turd, da d Musealt

n'am par in cap.Teleorman.

Cin m'am naseut Iau a fos razbieluri multe. A ramasGiurgiu pustih. P'aid lerea strada asta, a marginii;p'aim Yerea table &Ala Turd, giant ea putu d adinc,cu gropyl da prindeam stud ea mina. Biserica Adur-miiirea pyimnita jos, intre rarele, dh frica Tur-cilor; aida Yerea posta, dudale marl. TatiVmileti a cum-phrat pamint cu dd lei vechi stinjenn dit pamint. Totlel spunia d ein cu Tura', jice c tragea eu tunu daMem fyir, fyir, fyir.

Mama, mama, Y-auz, 'ruralBIata marna-mea fugia eu mina tiris pa dial. Ph la

patusopt, Giurgiu Yera 'nnecat, Iá Yeream balat dacinspece, saispece ant

0 Vlasca.

Cu boerii traim greu da tot, ne da cite doo pogoaned. loc, im parte: unu al mieli si unu al boerulm. Aphine cere zile da, facem cu cam, o zi en caruta la un,iectar, i doo cu milnile. Apai facem straport chila

Ei

ierea'n

ghihleaha:

P5

O

O

eiti-o

16 ANTOLOG1E DIALECTALA

1a pogon, la gall, sail la Bucuresti. II dam si trei puld. gáing; pa urma doliazeci d. oo, d lume, d om.

dijma Yeste im parte en arindasu. Aminterea ne l'acoceni, doozecl d znopi da pogon, i cincI bani d.

pogon da pindarit da-1 silveste la curtea dinsului cinsin bucatele btrinse la tabärit.

Ilfov.0

La Macinici femeile fac eolindete mid, le da pincuptor s'apoi le pune caldare da le fierbe. Le punep. urma cenace l toarng miez d nue6, 8i en zacarpisat, s'apoi impArteste la vecini. Oamenil fac notamez d gunoale si le da foe ci-c5, sa'nehlzese mortils'apoi sadeste pomil.

0Ilfov.

Greil, tata, grea da tot lerea pa vremea Turcilor!...0 hi fost ghine t 'n tara asta alte dal, da atunci ghi-nele-1 lita Turcu. Of! platiam dajdie cinci sfant la sfertpa an. Platiam piaci d leT claca la ghionoilearindasl, scoghi-i-ar cotofenile, si nu ne lila parale,munciam ping vedeam verde si tot nu ne platlaun. Ter-.barit dli. yita mare un sfant. Of! saracan cut noi! Cinvinia cirpgiabu pintrn ghir i cn dorobantil en calcete,ha mai avea [gelled tin'te chieptule sa nucrachi, it villa 86', Tel lumea 'n cap, d n'aveai sä dalin eeasu ala. Punea ghiciu pa nol si din pamint, dinlarb4 verde, trebula s6,-1'

Apil cm pornia Turcu eu razbol si ne ilia da beilic,p'acolo ramineam. Raminea ghletele neveste vaduvesi ghietil cochiIa p drumuri t putin II paba stapinirild. nol. Vinia, Turd negustori da stringea yite pa eeapa nu curge i ne punea d. le plimbam call pina siusca nfidusala dupa lei; Tar Turcu infra 'n easa i punea

gr-

dä

l

dal.

'n'n

en lei...

ROMANIA 17

pa ghiata nevasta sii-I faca placinte. Of! Doamne! railmai iereal... Cin ma gindesc parch sa cutreinura carneaph' mine.

Da multe oil ne treeea decindea, carindu-le eine qtiiece. Fel da fel dii belele s'a ispriiyit. 'ain dus-o, asa,tiris-graellis ping la vinirea Domnitorului Cuzea, hi-i-artarina usoara, p'acolo pa undi-o hi! cin toate cele ce-tspusei sa duse, parea li-a liiat zaporu. NI-a dat pamint,a facnt ostire, scoli, a gonit Grecil si 1I-a kat mosfile,a oprit ghiru Turcilor si multe, multe... Ocala, lui paunii-o hi! Drept om a fost si tare mindru Yerea 'n hal-nele lui da Domn cu apaleturi. L-am vilzut in treirinduri. i n'a trecut mul si spurcatii d'a ciocol 1-amincat fript, minea-i-ar raziiirita sa-I manince! Bree!parc'a fost Ieri ! Ce repede trece vremea, in pohidanoastra.

El Ialomita.

Foai verdi pelinita'o cranga di garofitii,

La crijinuta dim paduriCu zidu di chiatra,Uni tini yinu reci ghlata,Bea voinij di dimineatlt,Bea Din si Costandin,Iel bea. benchetula,

i di paza cini mi-i pazea ?h phzea o maioa batrina

din gun' asa le vorghea:Dini, Dini, Costandini,Vol bet, benchetuit,Da di Mirjac nu gindit,Ficioras di Tatar bogat,lel cu ostea s'a sculat

6 2

18 ANTOI ODIC DI 11 ECT1LA

Dipa rot ea a plecat;Uni 1 'or Obi v'or taia,Tar voi poati it scapa,Da iar Roman, copchil Aic,Ficiora§ nedoAirit,Pa dinsu I-or prinde.i 1-or thia".Costandin din grai graia:Frati, frati Roinane,Du-ti si ti mtaPit drumu r3A mari,Pa valea Lapu§nitii,Di vez Lapusnita 'a 'mfloritOr Tatarii au tabarit.Seama ghini sit le lei,Pa sirur, pa siraguri,&mmá ghini pe steaguri,De vez ca citi Ail;Dae' or hi ca zeci AiiNe ajunge la citi tril,Dac' or hi ea einm Ailrr-ajunge numai,,i Roman eta A uitaAsa de mult Tatar li idea,La fratt nu sit mat ducea.Saghim in mina Ilia

i 'ntr'insii cit intraI.ii-i tam snoch stisi-i gramädea claie§ti.ii taia si-i mintuilk+i din gur' asa striga:Fratilor, dacal bi p'aii.;

Dat dosu si fugit,Ca ochii Ai s'au painginit,

ROMANIA 19

Singili m'a dovidit,Ca Tatarii-arn mintuit."Si la fraff cii s'a dus;Fratil &Ind 11 ail privitFata, di 'mparat i-ail daruit,Ca, iel en sághiile a cigtigatOragu cel di Tarigrad.

Tulcea.CI

In timpurile mai da malt phi *tile astea iera numaTurra; Tel trala ghine, facea plugariie. Mai in 'Irma,dupa razbelu Crimeii, data Sevastopol, a vinit gi s'aagezat Tatarii. Aghia dupa rázbel a vinit in Cavaclarnigte Greci.

A.ilalt lacuitori ai Cavaelarului a 'nceput sit A ageze&la 1895 incoace. Agtia sint viniti din multe pail, maimulti din Vlagea gi Teleorman gi din Ardeal.

Constanta.0

Mai 'nainte vreme, eind umbla holera pa parnint, easit scapilm d'a la, iaca ce-i facea : s'apuca o femere, laacinipa, o torcea, o navadea, o tesea gt facea o camagadin asta pima', care o punea 'ntr'un par la margineasatului. Cind vinea holera la satu nostril, dad, gaseaca'ma.ga la marginea satului o Ma gi pleca. Alfel nuscapal da 'fa.

intr'un sat, dac'a vazut ca nu mai seapa da holerit,oamenii a Mat un balat voinic, i-a facut o groapa 'npamfat, adinch cit Tel gi strimta, aga ca A poatit sta unom in chicioare. A Mat apoi biliatu, 1-a pus in groapag'a pus pamint paste Tel da yia gi Tel a murit acolo.

Aga o scapat satu da holera.

0Constanta.


Verdi colilikIn deal la podgorillUnde n-i drag

razor di yiia,Uncle drag Lila,Supt umbra di nucMurgu-i priponit,Priponu di-argint;Voinicu thirmea,Frumos yis yisa;Murgu strafitaSi distepta;VoinicuDe, murgule, deLupchi'i te-or minca!Ca MU ca yisamUn n à logodeamCii-o filth', di cral.To di pisti plai

tu strafitasSi ma disteptas".

M'am sculat mart dimineataBuns, sinatoasi,Grad i frumosi,M'am u'itat si vaz soari rasarindS'am vazit Muma-padurii viindCa o lapt nichezind,Ca o scroali gifaind.Si cum a vinit cu gura rn'a Mat,in parnint m'a trintit,Frica'n trupSiniili suptu-M-a,

aura,TA

n-i

iii-1

grAia:

SI

BrAila.0

bAgatu-ftl-a,

ROMANIA 21.

Oasili sdroghitn-fii-a,CarneaMini liChigoarili 'nehedecatu-iii-a,Limbain stobor di cimesi 'nfasuratu-m'a,Pisti drum m'a aruncat,M'a flcut din om ueom.A cipat §t s'a vkleiirat,Nimeni nu ha auzitNuma Maica Mania, sfintaZos din Aeri s'a scoboritPi-o scarf di-ariintS'a'ntrebat: Ae Ae ti vaiti?

Cum n'oi cipa §i nu m'ol laitaCi m'am sculat bun s'inätos,Gras si frumosSi vaz soari räsärindS'am väzit Muma-pliduril viindCa o Ittpi nichezind,Ca scroafiin guri m'a Mat,Zos ci m'a trintit,Frica'n trupSinZiliMini liOasiliCarneaChiAoarili inchedecatu-iii-a,Limba

Nu tipa, nu ti vilicaraCurind la [cutare]St ia cu foc i cu

cu topor,

mursacatu-fii-a,legatu-fii-a,

incurcatu-fii-a,

Manila,

ti-T?

o giffind,

bagatu-fii-a,bautu-ni-a,legatu-iti-a,sdroghitu-ni-a,

mursacatu-fii-a,

incurcatu-fil-a.

tamiTe,SI

22 ANTOLOGIE DIALECT \ LA

Oasili s'or dizdroghi,Carnea s'o dizmagelari,Frica din trup t-o i§i,Minili s'or dizlega,ChiAoarili s'or dischedeca,Limba s'a discurca,Cu tamiia-i tamiia,Cu minili-oi lila,Pisti marl negri-oi arunca,Toati boala Jul',Toad frica 1ui,Toati lichitura lui,Din inimi, di supt inimi,Din criiru capului,Din sfircti nasului,Din fata obrazului,Si ramii curat luilinatCa Dumnizaii Ae 1-a lasat;Discinticu dila miniSi leacu dila Dumniz!

Covurlui.0

Dii, Cuzea §tifi c'a vinit -odata i6a la pod la Braileanu§i lera o frumuseta mare. Cuzeaasta a dat pamint lalume. 'atunCa a ie§it fata lu Iordachica Zapciu, ca,

tat-su iera boier mare, al fata iera gatità numa'n hir da.frumoasa ce iera. d iera acolo frumuseta din toata lu-mea: ante, lautarii; piste o suta', da scoarte iera pa josa§ternute. i iera un umbrar frumos facut acolo, da n'oimai tilts, nu-ecit oi mai trai. Cuzea asta dae'a vinit, afacut mul ghine 'n tarh',, ca Tel a dat la tot oaminiipaminturi. Ferice qi halal sa-I hiie (la sufletu 10!

Buzau.0

ROMANIA 23

Sintu-Ilile sä plimbsa nrtdijit cu caru pg, car si-i totmlnios, t cind umb15, caru faci sà tuni. tel nu stile cindIT zitia ml f tot Intreabg p5. Dumnezrai srt-i spule, daDumnezAii stile e5.-1' näcäjit si nu vrea spule niel-odatg, ca s'a nil prrtprtdeascA lumea.

o Rimnicu-Särat.

La Chi He'll nu brt cadi s5. mAturi pin cask', nici.cos, sit nu 'mpungi in chieli, A. nu dal Imprurnut,nu scot cenusa, A, nu duel la moark crt-T rrtit di tot, itmänincit lupchii ghTetili yiti or *Asti omu civa

o imnicu-Sárat.

Pi chigor di muntiMerg oili 'n frunti,SI-s notig gobaniCu vátafu-iUnu-i Ungurean,Di zili mai iticu,Di trup mal vomicu,Nant t suptirel,Fetinsoara luiSpurna laptilui,OchisoriTMura cirri pul ui,Mur5. di prirnintNiaiunsii di vint,Coaptä la rricoariNiaiunsä di soari.

Ntioarä,Si-rn 'Testi näzdriivgilioarà?'Di /nisi zili 'ncoagiG-ura nu-t mai tagi.

ToviirhsiiIT ñi s'a vorghit

sg-i

sgsit

mai

lui

ihioarg,

tra,

riih.


Ca sk, ti omoariti 'ngroapi

in dosu stinitnioark,

Fluira§u fieuITuin virf di pältinas,Cm vintu o batiFluiru zigi,Oi s'or

inAepi-a pliniiCu lacrin di sinii.

Putna.

Sick Dumnezkii clod a urzit pämintu, hic'a fäcut pa-mintu mai mari ea 4eriu, §i di-acoalea Dumnek Aereapovati ba la unu, ba la altu, §i nu-T spunea niminea 4i sifad. Cin colo Yam un arii i§i dintr'o borti. Cin 1-a vkzutDumnezati. s'a dus §i la dins(' §i s'a jà1uit Arik la 'nee-put nu vrea ea si-1 inveti, el-I Tara frici, §t daca vázu ciDumnezak l eri merek povatit dila Tel, T-a spus el simai ingrkmiideasek pi pittnint la un loc. Cin Dumnezkiia 'iDieput. a 'ngramildi ptimfntu, s'a 'n4eput a fagi muntmarl §i richi di-atung pkinintu-i cu munt §ivki pi Tel. Dumnezak (lac's viizut c'arik 1-a 'nvettat, 1-ablagosloyit ea si trkiasei §i Tel ghini pi pkmint, si nnmu§ti pi niminea, §i niminea si no-1 poatk omori, §ichielea cu ghinchill ml si ardl in vatra focului §i si-T

bea omu, el sin buni di vatkmáturT ea doftoriie.Putna.

0Nainte timp Tern foarte frumos timpu. Acu ne-am

skrä4it en totii. Acu§ clack am dol. bol, acas IT tIT. Vaca,heva, pore, nic nu putem tine. Nainte avera a mile- de-

Nfioarà,

qt vii, i

se di

se hi-I pul

ni-ostrinii,

For

ROMANIA 25

ftilh pintru yite; Ai dan cite trii lei de yitg, act] triizeAde lei' de pgrechia de bol §i triizeA de care de snochlAA dugem la ariie. Acu cit luom locuri dela boierid'qtia, ni le da'n muncg. Pintrii-o juma de falge o falgeI.-an inungit, carate bucatile de mine acolo la ariiaboiereascg.

Tecuci.0

Noi cu plugariia trairn. Anu aista o pus oaminii §'ocultivat qi ciutun. Apoi maY Ye cite-o yiie unde tli unde,cite la zege gospodarY o rgmas un colti§or, incolo s'ouscat. Dacg n'avem yiie nu ne yine bine. Cu yinu leralumea 'ndestulatg nainte, da acu te tine daliozeg defrank o pomang.

0 babg vaduvit faga atung cite ze6e pomeni qi luacite un balere de doiiozeg de vedre la una. Inainte petimpu agela dovedia 'n yii omu. 'el Ae faAa atu4doriozeg de vase az niA poame de mincare n'are A. puleo pomana.

Nu Oim de ge-o cherut, din prigna filocsgrii sail de-asegétir? C'apoi §i poiiii din grading, cherzig, zarzgi, ocherut tot.

leste la nol 'o leaca de padure de nuiele §i dehreapcg, mare nu Ye, qt'ncolo painint de hrang, trii partraft §'o parte bun. Pune omu pe Tel papu§oI pentrucasg, pentru hrang, pentru gospodgrik; cite-un chic deorz, o leac . de grill, da numai parte din oamint Caren'are pamint nu samäng nig de cum. Care n'are altvenit maY munge§te cu ziaa or cu luna, cu opspreAe §iAinprege frank luna. Tinem §i yite care putem; altu citedorm, trii, altu niA de fel; numai parte din oamini aftyite eornorate.

Tecuci.0

26 ANTOLOGIE DIA LEC IAI A

A cui sint aAeste curti ?Mult ts nanti, minunati;Dinaintea Aestor curci,

Ler domnescu,

Sint doi braz marl 'nrotatDi trupini departat,Di virvuri amestecati,

Ler domnescu,

La trupin' as'estor brazEsti-on pat mindru 'ncheiet,Cu stilchii galbini di fag,

Ler domnescu,

Cu scinduri albi di brad,Dar pi dinsu hi-I a§ternut ?Cohor verdi mohorit,

Ler domncscu,

Dar pi dinsu hi-I' cukat ?Tot inpinu dumnialuiCU-a lui dalbi iupineasi,

Ler domnescu,

CU-a lui drag di cuconaq.Alel! dragi sotu nen,Multu-mi dormi §i-Eni hodicne§el,

Ler domnescu,De ninica nu ginde§ti,fel afari §i priveqtiCum ni ninii vivorà§ti,

Ler domnescu,

i gre oasti ni loveqti,Vint di vari nY-abureV,i,Din spri ponii rainlui,

Ler domnesat,

ROMANIA 27

La curtea 'mpgratului;La mult ani cu bucuriiSi la noi cuS'amin, boieri, si vi hii.

Tutova.0

An fost in rtizbel. Teran leat §eptez5,6 §i ging, tii minte.An trecut Dunärea §'an stat la Nicopol, pe urmii

ne-an dtp, la Plevna §i la triizág §i una agust an fäcutatae la rlduta G-rivita, cin s'o §1 loat. S'o facut atacupe ploale §i s'o loat r5duta. Iran' ne-o spus coloneluFotite : haidet, Wet, la atacl". An mers, ne-an dus§'an fäcut a§é §'o perit lame mult5. Meriérn pe bring§1 ne aprochiiam, §i Turgii da focuri din rtidute. Ieraghine de lei. I-an scos de-aeolo §i s'o dus in alta §ide-acolo nu i-am mai putut scoate pin spre zitia deAndrii. Atung o i§it Tel singuri, pe la nezu noptii, §'oi§it cu atac pe Ru§ spre Vidin, c5, s'o nimerit linilarusasca' pe la gura Plevnii. 0 faiat Turgii tril liniide Ru§, c5, §ede cum §ed butugii 'n ptidure; c da §iRu§ii, da §i

De nu lera Ru§ii, de nu lera Plevana impreiuratii, deRu§ §i de Rumini si dug Tursii 'nainte. Pin la ziui o

tinut Ru§ii, §i cin s'o f5cut ziti5 s'o vAzut, dat im-preitir §i o viiiit f Ruminii. An fost §i Teti acolo;pe urm s'o predat

La trii atacuri an fost: la trilz54 I una agust §i apoila loatu

Cia s'o predat Turgii, §edé armele cum §ed crenZile'n p5dure; t carele cu ghlulele slobode §i boil loat. Teraslaghi §i i-o dat la pAseut incolo Ru§ii. Iera a§é, càTurgii inarcase ea s5, l'as5, la Vidin.

L'an v5,zut §i pe Osman, lera un om mititelut.

vesalii,

Turtii.

tiTariff.


to an fos in riighimentu al paispregelea dorobant. Nune-o fos fria. Daeg ie§tY acolo ge al sii. mai fag?

M'o plizit Dumnezeii, n'am *it ninic, c'am agiuns§1 la chept. Da numa m'o falierat putin la chigor.

Bacau.0

Codrule frunzh suNire,Lasii-mii, A, intru 'n tine,Nu fac nia-o stricAs'une;Nigi-o creang'a n'ol gunti,O'i Ina numa un got dä bradSI pui coadA la baltag,Nigi mai' 1ung4, nigi mai' seurtä,Numa cit incape 'n glugä.*'am s'a Teri un comanac,Verde ea frunza di fag,'Eli chistoale §1 trii flinteDA la pArinti juruite,Ca sii, pog tre4e pin munte.

Neamtu.0

Frundzi verdi triT oredz,Hai, maicuti, di- ma vedz,Pin ci sint griili verdz;Ci daci s'or sigera,Mu It urinuta inni-i. cata,Cu turtuta caldi 'n sin,Cu cana plini di kin;2inu 'n cani ra 'nflori,Turta 'n sin ca. inugedzi,,i pi mini nu mi-I gasi,C'am si tree in täii straini,Ci acolu n'am pi nimi;

ROMANIA 29

Nig n'am frat, nig n'am surori,S'am si tree in tarl strainiUni nu-1 nig pini, nu-i nigNuma sinii pin la bruit,Sinii di-a MuscaluluiPina 'n scara calului,Sinii di-a TurculuiPint 'n coama murgului.Ramii, maici, sinatoasiDaci n'ai fos bucuroasiSi ma vedz imblin pin castCu straIti di matasi.Ramii, maica, spalin haloi,Spa lin §i came§a meS'o pui uni-a bati vintu sara,Si si Tel sama tari bini,Da di-i vide ci nu viaSi pill came§uica 'n sin,Si ti Tel pi §AsureliPin gi-i da di mormintAli,Uni-or gi morminturi marlAAele-s di primari;Uni-or gi morminturlAgele-s di noi, voinig.A inneil mormint i 'nsamnat,

c'on gir di mac la cap,La springeni,Florigeli;La guriti,Romoniti;La mustiati,Meinti criati;La minutiScinteuti;

gria,

mnig,

Pig

30 ANTOLOGIE DIA LECTALA

Si la brih0 tir di grill;La pgigoari odolian,Si ma §tii c'am fost o§tian.

0 Suceava.

Vasili Alisilndrii o fost ministru 'n tura Moldovii.lel cu bAtrinii grala, cu tinerii nu. Cu tata-ileii o

gräit, c'o fos di nohozhA di aT atung. Numa cu doi oa-mini bittrini sta, ca si loyia la horba du Tel.

Poviste Tel pi undi-o fos, pi undi-o unblat. Iel ounblat spuné tata-neh pi midi dach i§e soarili unblaoaminii cut covath'n cap si nu-1 frigh soarili, ch acolo-1soarili ios. Undi-a hi acolo, la capätn lumii...

Si 1-0 scris In tat-su ch, nu mai poati inerii 'nainti§1 tat-su IT scrila 'napoi eh to st mai miarga nainti casi 'nveti, si afli Ai-T pi lumi tot.

Iel o'nvat douozhg §i patru di linghi; §i pasare§tivorghia, ca'n tara Aeia, undi-o fost.

Am auzit To dila parintii nei. fin spume, eh ieranflechtiaq, eh: Yam A'o povistit cuconaqu Alisändrii".

La ziiia hi dedé doiiospregi fiedri di yin la oamini;la fumel li dede iumhtati cit la oamini.

Nu mai tiii minti amu toati.in strhinatati s'o trezit lel. Cind o vinit di-aeolo o

vinit alb.fel vine numa si vada moqiia. Si Tama §i vara 1 inn

cind i s'abate lui. Sta trii, patru zili, mult o saptaminaqi si duAn Tara.

Vasilich Alisandrii minti =lea", aqn T-o zis in thriliaAelea undi-o fost Tel.

Apoi Tera nilos tari. Trimité cu balerch cu rachiiipi cinp si li dé la mungtori diminéta. Si cind Tera caldspuné si iash, oaminii la unbrh la copab, la rachit, pins'a racori vremé q'apoi si munAasch Tar.

ROMANIA 3 1

ii-era nilg tari, nu vrola si vadg 'n fat.% lul c si talegginit or lie!, si nu vadg niftic!

Nig n'am avut boier bun ca Tel, nig n'a maT hi.lel numa porungé vkavului, cg Tel nu Tesé, numa

ping'n antrit. Iel o fos iingas tari. Trebuia, sA hi fogvremi frumoasg si Tasg Tel afarg.

ineriém en cola; la iel la Crggun si Tel zigé:tari vi-T frig, bre, bre, cum putet unbla, sgragilor,ainu? tacg To nu po iifri. Punet cggula 'n cap" nizisé. Da noi n'o punem, si hi crepat di ier.

ApoT di! dad], Tara iumkati cral! lel numa din gurgIi spuné la oamini c asta o vgzut s'asta, da din dull nu.

Mu ltg lume s'a pitregi i n'a mai hi ea Tel.Roman.

0

Can grail o dugem. Pgmintu s'o scunchit putin lanoi. Se fag eu doug fälg gi au septa flgorl? Daeg ai o

geva, un s'o tii? IA tinem la boier t plfitim divaca cu lapte doliozeg, di pgrechea di boi triizeg di lei,da-T mult.

Noi sintem clgcas. Dila Cuza4 dat la pgrinti pAmintge-1 avem.

sg-ri dela statu pgmint c'an fo viterannu-n dg.8e &á fac? Impgrrgse dintr'agela care4 am la flgori,

cite ginsprezege, cite douosprnege prsglini la un fl4or.Vaslui.0

Ftht-o gici nn mari imparat i si chema Sgvian. Diuni si pani uni agel imparat aye urechT mail. ea di e0§-coiemite magar. I tari si mai feré agel imparat si nucari eumva si afli supusii Jul agasti mari taint. Umb lanuma cu capu acupirit, di nu i si vidé urechili gélimari. Niminé dar nu stié dispri agest sieret, fgri numa

Aé

Nile

si-I

iith,


blirghieru lu imparatu Savian il stie. Si, doamni, si feresi el si nu-I dei 'n poblic, eY vai s'ainar di viiataspinzurXtoare-1 astepta. Din prigina asta, ci tié agastitaint st nu puté si vorgheasci t altué dispri é, ingepughetu om si i si fact Art, a st umfla, ei si strInie 'ncosu lui rgutati. Càzust ghetu om in dropici.

Si dusi dar sarmanu la un doftor neamt, foarti di-parti, spusi cum sti lucru. Doftoru gela si vedi lucruci Yara distept a draculni, et lo putut vindeca, mai tati,usor di tot. 1-o spus et st si duci pi cimp dipartihile singur, st nu-1 audi nimine. Si SI plil Si sripi oborti 'n pamint, si si pui en gura la borti tuchit iosla pamint t si striii tari, di trii ori; ari imparatuSavian urechi di magar". Di acolo va esi o buruianicu frunza ea ureche di magar; si o tai máruntäl i sifaci din é nisti Augulete, pi cari noi li mai ehemam gitigari; pi cari si ii bee si si va vindeea.

Si si vezi c'o avut dreptati Neamtu dracului, cigi cumo fäcut mi., cum o 'ngeput a si disumfla si a nu-i maifagi earl sieretu pi cari-1 stie dispri imparatu.

Di atungi s'a nfiscogit pustiu ista di tiutiun; di agee

samini frunza lui cu ureché di magar; Tar ini ari citialean la sufletu ml i nu-1 poati uita nil spuni

altue, be tiutiun ca st-1 mai poati ulta.

Foai verdi di mohor,M'o fácut maica flgorSI-i scot boil din ocol

plugu di sup sopron.S'apm foai mar rotat,Nil o brazdi n'am arat,Potira m'o 'neungiurat,Cot la cot ci m'o legat

st-Y

st 4

0Falciu.

Ian

un

ROMA NIA. 33

Si la sort ei m'o luat.Numai foai ca iarba,

Vindi-t, maktt, rochitaSi-mi discui ehivnita;Vindi-t, maid, papugi'lSi-ini discui butuhii;Vindi-t, maid, boil totSi mi scoati dila sort.

Foai, foai trli granati,Dila sort qi dila moartiNu ti poati malca scoati.

MO.I:1

Foai verdi fir matasf,Cinti cucu sus pi east.TAt flácäit stall la masf,Nig nu be, nig nu mAninei,Numa cu ochil si ant;Start la mast 'n suparari:Li-o chicat un ordin mariSf margi la riicutari.Teti di cind m'am rácutatMulti laergni am vArsat;Cum mi scol di dimineatiLacraili-iil curg pi fati;Nu-i o sari si 'nsitrezSf nu pling, si nu oftez.Mitt cucu nercuil, idi,R5,cutii miirg dila noi;Cinti cucu luni' qi mart,Tree soldatil pin Galat;Cinti cucu vinire,Tree soldatil Dunure,

65076 5

84 ANTOLOGlE IMALECTALA

Marg fn ios ea nourii,Negri ea ealugarii,Nu-s negri di nispalat,Da-s negri di suparat,Cf s'o dispartft di frat,Si di frat §f di surorlSi di gradina cu flori.

Botc§ani.CI

Aho, haho, sara hi Sfintu Vag le,La mult al, hinstit boeri,Si va hii di ghinelO pornit iupinu gazdfinteo sfintt di ioiCu doispreg iuncalaiSi eu fi§orii_ lui amindoi,

Mai fndemnat, mailLa maru rotat,La cimpu curat,C'acolo mai multi pluguri s'o adunat.inteo sfintf dzi di varfDe 'gh6 o arat §i. Tel un corn di tars:

2oi1i vaili,Martili ffnatili.

O aninat plugu inteun os di rimfSi 1-o facut at firimf,Sf 1-o dus la covaliu Aeal mai marl,Plugu di 0-1 togné,Brazdf neagri rasturna,Grill rosu ravarsa,Grit.' marunt §f arnautO dat Domnu s'o face.

Dzfget, mai copehil 1

ROMANIA 35

Cfnd o fost la arat,Mindrf azf s'o luninat;Cind o fost la grapat,Mari omilt o chieat;Boerii s'o suparatS'acasf o pleeat.T-o i§ft fnainti un figorCu doatif faclii aprinsi 'n mini.Boerii s'o culcat,Dimineata s'o sculat,Pi ochl negri s'o spllat,La sfinti icoani s'o 'nchinat,Si pi slug o poronhit,Ca lu di i 1-0 fmpodoghit.Si l'-o seos un cal graurCu §atia di aur,Cu friu di margarintari,Ca la boerif Ail marl.

indemnat, Norl!0 strfgat dna' qf ogarilSi meargt duilealul la primblareSf vadf §f grfu§oru dunisale;Da §i griu lara alf di mindra qf frumosCa fata lui Hristos:in schic ca vraghlaSi'n hir ea maziré.Boeril tari ghini s'o bucurat,Di pi cal s'o disalicatSI pin grill s'o primblat,Schig-o apucat.Cfnd li-o pus acasi pi masf,Copehiii s'o bucuratCf'n cast s'o luninat.

Mai nevastf, griu nostru-i eopt.

36 ANTOLOGIE DIALECTA L A

Tag, mai barbate, blastamate,C'ai samanat i'il an v'o iggi fitlAi §t iumatati.Mai ghini du-ti la Hir liiiiSt Ye silgiri di-on lettCu mrinunchiu di Aucaláli,CI §tii el sir §t. Yeti.lel Ali s'o suparatSi la Tirgn Sireffului o apucat,S'o luat Agireli rntninfaliCu mitnunchiu di florigeli,Ca pintru copchile tinireli.Sitgerica gei intoarstDi copchila gei frumoast;S'agerica gei mai AidDi nevasta ochiqIci.

Mtnat, biteti!Cu stinga sAgira,Cu dreapta lega;Sta znochii ca droghiiSt clAile ea nourii.Dintr'un sehic, un ñertic,Dintr'o clai, o odobai,Dinteun znop, un oboroe.Sta doi figori §t st sfittué:Aria 'n ge loc s'o fagem:in capu pAmtntului,In iáli§té vintului ?St fact aria di arami,Cari nimi si n'o baii 'n saint.Si m'o trimes pi mini la munti,S'aduc noalii epiSuruepi,Citi di-o anti di ai sterpi;Nig minzu nu i 1-am vädzut,

ROMANIA 37

Nig): laptili nu i 1-am supt,Cu cochita di ariintBati schicu la pamint.

Minat, mai!Cu närile sufla,Grin si vintura,Cu codzili felezué,Cu urechia 'n sac puné,Cu dintii intaposa,La moari gate,La moari la Ibanesti;Da blastamata di moariCind o -vadzut atite, eariCii povari0 pus coada pi schinari

s'o dus la lunca mari;Frundzi n'ari,Lunea-IFrundza chici,Tot in patru si disehica.Da si murarasu mestir bun,S'o 'ngins c'o act di liniS'o luat o cohiti di linti,Parca nevasta liii s'o scoati din minti.Ptu, ptu, ptu §i na, na, na,Moara sta t si uita,Ci cam flamindi Tara,Pin 'o pus mina pi Ye§i I-o tras un gocan in §ali§.'o asadzat-o pi masali.§'o mg.ginat un tabultoe§i 1-o dus la Zupin gazda di noroe.Da si iupin gazda ari o copchilitiCari aprindi la Taal' hthiniti

ni-1

§1

38 ANTOLOGIE DIALECTAI A

sadi cii innicui1i suflicaticu springenili radicati,

Bati 'n sltf sf 'n covatlfagi lu Ghitt un colac indati,

Cu zahar zaháruitcu nere Indulgit.

Minat, Tam!Da dunavoastrm, boen man,tiu et pi mini nu v'it supara,

CI v'oi mai spuni Aeva:Luat cheitili si meriit in camarnti,Cf esti un sipit cu pa'Alut];Pintru a Ail' flacaesAvet in portofel cu galbanas,Nu nil da un galbanas,Da nil da o patroand di ging frangi,CI la báetI flu tari li-sSI trait, si' mbatrInit!

Dorohoi.

1.f

droll.

t5ri

BASARABIA, BUCOVINA,TRANSILVANIA, Etc.

ine vra sit 'mbAtrin&scA.La stthini s5, nu trgiasca,C'am audzit din batrini.C5,-4 grei train pin straini.Am audzit si' n'am credzut,Am mars singur §'am vadzut,C'am imblat din dzI, din nópti,Ca sa-ii fac sträinu frati

i straina suridea,Da strainu-.1 ca pelinu,Da straina ca alghina,Cin chitésti c1-1 'KamaAtunSa-i mai veninósa.

Basarabia.0

Frundzi verdi, mar mustos,Dila not' dumbrava 'n .osMindru-i cimpu si frumos:Numai sali §i ragos.La mormintu lui HristosCrCsti--un trandaSir frumos;Mil ma plec sä.-1 aliiros,Tel f§ pleca flOrea 'n los;Thu DIA plec sa-1 pun in sin,Tel IA spuni ca sin strain.


Strainel c'a sim pi lumi,Numai cucu dim paduri,Negru-s, negru-s si patat,Di pArinti-z departat.Blastemu dila OrintCa si focu Ad. nestins.

Basarabia.0

FOi verdi di gucóra,0 iesit potera 'n taraCa sii, prind6 un Rian,Pi un cot di capetan,Se sa primblä pin pi-i luriCu calduA cu verz paturiSi cu arme ghintuiti,Tot voinig caldu cuminti.De iest i. om st ai vr'un dorNu intra 'n codru lor,Cg Jiianu nu-i prostat,Te fage de ful descult,S'apoi n'o si vina meaDe-i cadea 'n asta bilea.

Bucovina.0

0 fost räu cin o vinit lgcusti. Si apa di pi *MI' osecat si larba s'o uscat. Matca lor s'o dus la trii zili.0 racut oaminii foc din stoguri di fin ca sa high'.

Iera senin ca lamura si soarile nu si videa. Iera zivadi Probajeni, noi viniam, isiam dila biséria si numais'o intunicat soarile.

Si'n séizeci si s6si o fost foamite, scumpéti mari. Terasasprezéci lei o sutl di chili di farinA; o pgréchi di

BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ET . 43

boi doukect di lei. Di-atunci ping am nu cunoastemla gura scaderi.

Mat bini moarti, decit s'ajungem asé.

0Bucovina.

Cind l'eram bgiat Lie am trecut p'aict si ne-am duspg Doftana; teram poate-o sutg dg oament, cin cu

ne-am dus la Ploe.sti §'acolo a venit Rusu §id'acolo a plecat s he p'aict pin Bratocea, sg he laUngur si aid Unguru a incurcat pgdurea. i d'acoloa 'nceput let a da dg dup5 copact in Ru§ si Rusus'a 'ntors s'a prins v'o zece doozect da spiont d'ai Un-gurului. i in spionil gia a fost §i v'o doo, trel fete 'mbra-cate voinice§te. i a§a a pornit Rusu al doilea dinPlolesti dupg ce s'a strins multe conpgnit. venit paPraova Rusu, d'acolea, s'a ggsit neste Rijnovent lig drum,care 1-a 'ndreptat pin pgduri spre Braseu. TinplaBraseului s'a pomenit oamenit cu Rusu si d'acolo a datlel cu tunurili. D'atunci e mulamentu pa virfu Tinplii.

Atunci a venit Rusu d'adreptu pg la Predeal, da vale,pa Tiflis. cind a simtit Unguril e'a trecutRusu Predealu dincoace, a'nceput a fugi. A fugit care-afugit, da p5', cit i-a prins i-a robghit s'a dus atunci v'oop sute d Ungurt la Plotesta, pg care 1-am vazut teucu ochit tiet. i 1-a gonit Rusu p Ungurt p'aici incoloping' la pod la Chichi§ s'acolo s'a inchinat Unguru,dac'a vazut nevoia. Cgtanili lu inpgratu nostru fugise'nPloiesti si'n Bucuresti. in Bucuresti si'n Brgila teraloagar dg Tani atunci.

Aim in Sacele Tera loagar da Oltem tot cu land sicu sgrici inbrgcati.

Cind a venit rgvalutim ungureasca oamenit a tesit custeaguri albe da pace si le-a kat steagurile din mingla ghetii mocani s'a 'nceput a-i inblgti cu tele. A mat

rgz-ihrita. i

'a

i'n

,.'atunci

44 ANTOLOG IE DIALECTALA

§i omorit pe cite unu. Apoi s'a bagat in sat s'a 'nceputa loa maiuri s'a sparge will. Si oamenii a fugit tot dinsat, care cum a scapat peste Ighi§, peste Thiturica, pinpaduri. Pin curtea lu Hier al batrin iera numa burdu§i

brinza §i ca§cavaluri talate cu lancea, putini d laptesparte §i butome da in darrtate. Atunci a omoritmol Vlad Gologan, pb', Voiculet §i p. altil. La Golea

batrin a dat Secheli foc §i i-a topchit bandorile ensett din chimnita §i chimnita avea ulnae qi seu a curs

uluce in Tale, §i brinza §i in §i ce-a mai avut ajefuit tot. Transilvania (SAcele).0

A§a ne spunea Mitropolitu la biserica cind cram Totinar la 'm atatura: lute cum s'o schimbat toate! inulita aicia air fost Rumini, acupa Tad tot lucruri schim-bate, nu sa mai Tad Rumini de ai no01, numa Sa§i.Dar noi n'avem, Runiinii, doua mini qi cap sa nu neläsam sa ni-apuce sup chicioare ? Sa punem §i noi safacem d'elea eu porni, sa ne ham dup.& treaba lor, cumfac §i ei". Si mai zicea: ai no§ti nu 'nehepe 'n slujba,numa Sa§i sint in slujba".

Sa hi tot ascultat cum ne spunea Mitropolitu. Linedela patruzeci cum s'o ridicat Rurninu, o vint in rindcu altii. Transilvania Sibiu .0

Aicia o fos Intl tot cu marba, cu yite, §i lei in vre-murile de demult nu trecea nici in Rurninha, nici inDobrogea, ci sa tinea mai mult in tara ungureasca, cuoile; dup'aceia o 'neeput a trece in Ruminiia, q'apal otrecut qi Dunarea in Dobrogea, §'apai acolo o traitmult an ; vema vara la munte §i toamna s ducea 'farpin Dobrogea, pin tara romineasca era ken mai varatic.O'nceput apai oamenii de raminea §i apol mult

dg,

pg

Al

pg

BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 45

o rsamas pi-acolo cu yitele, ca s'o strimtat locu de n'omai putut umbla cu iele pe drumuri, §i tla maitinerime s'o apucat de negot §i de me§te§ug §'a§a oapucat mai bine Säli§tea.

Transilvania (SAliste).0

Dela noi din Apold o plecat odata op ficiori, acuma-scinci ani in primitvara asta; al doile o plecat patru-sprezece, §i 'nsurati §i mestecati, §i acuma la cinci anisin doo sute §i obzeci §i cinci du§i, §i mai pleacadoisprezece peste v'o zece zile.

Acolo slujesc la ma§inuri, la drumuri, numa pamintnu lucrh. Ai care plead, s 'ntorc dupg doi, trei ani,

'ntorc cu bani. Ruminii o ajutat di-o facut bisericaacolo, in America; o dat unu un icusar, altu o carboava.

Dad. lucrit un an §i jumKtate, poate s factt o mile§i cinci sute de zloti.

Pe-acolo stilt oameni harnici toff; ala care n'a vrea,lucre ala nu cf§tigii pine.Io am un tingr in Indiana-Napoleo, cii-s mai multe

Amelia; are noo coroane pe zi. 0 plecat dinente deSintsa-Märiie.

Transilvania (Apoldu- de-jos).

Unguru are putere mare, infurmeazit la dete, la adu-na'ri, §i voteazit cu minciuni §i birue

Am cetit pin foi ca §i Ruminii de dincolo t§ puneparte la Ruminil de id, §i s. dea Dumnezaii sa punatot mai multa parte, doara mai izbute§te §i Ruminuiasa la luminä.

in Jina avem §coalit cu §asg, clasa §i Unguru baga&Atli ungure§ti mai cu de-a musal, ca s s 'nfurmezelimba

0 Transilvania (Jina).

'nca,

sii.

0

'fel.

sa,

lui,

46 ANTOLOGIE DIALECTka

StrAin5,-z, doamnie, sträinA,StrAinA-s ea pui die cue,N'am AMA undie ma. due,StrAinA-s ea paserea,

nicAirea.

0Transilvania (Teius).

Nu-s pe ceri atitie st61ieCa die minie horbe Mk;Nu-s pe ceri stélie mrtruntieCa die mink horbe multie.

Transilvania (Spin).0

Unie mArg cAtanieleNu sA fac bucatiele,NliAe iarb, nligeFA,r5, stnie pinA 'n brit.;NiiAe iarbA, nYii sAcarA,FArA stnie ping 'n seartt;NiiAe iarbA,FAA, sinie tAt pe gios.

Transilvania (Zagra).0

Muntie, muntie, ptgiatrA sacA,Lash fiiorii s treacl,SA tread. la giobitniie,S. seape die eAtuniie.CAtuniia-i giug die liemn,Trag voiniiii IAA ptAer;CAtuniia-i plug di-aramg,Trag voinigii fArg,' samA.

Transilvania (Zagra).0

grill,

Midi ovas,

N'amn4i14


Dad, moarie. ginieva diela dóozggi si patru 'n ios, lavistra die cgsgtoriie, ping la opsprgzgge, atunga merlesaptie Mori cu ps ii. cal, unu mérie pg, ios, s'apgi miergin pgdurie die brad qi catita acolo liemn niige marie niigemic, sg, file cu cruge frumoasg 'n vtrv, in capetu die-supra. Dupg ge-1 ggsgsc il dobor cu toporu If dupg haiasg string si-1 MA apgi tot, unu diela virv §i dol. dielamilioc si doi la cgturu hal grog, s1-1 WI s'apai tuna cuiel pg plai in ios s'apal 11 suie pg cal, unu carle-I ng:-intie-1 tinie die virv, hailalt doi laolaltg, il tin ca rudgdie milioc §t die capetu al gros. §'apal vin la casa mor-tului. Pin satie pg undie triec diela un sat ping la hg-lglalt 11 petriec fétie si fomai ping 'n treizggi die ani,gi héstea-1 petriec cu jglie. Dacg-lduc la casa mortului,fi ráz1mg ali pg surg, au i. pa cask si stg acolo ping 'nhailantg zi, 11 pun ios si-1 impuie. Dup'aia pun in virvubradului gingatati. §t naframg. A dooa zi la 'Bgropg,gunefigorii due bradu dupa cruge si pg, nrma mortului vindoi iluerasi qi fomgile carie cintg §i fac petrieeania dieAle. FomAile-1 cintg ping sa fahe mormintu 'ntrieg, sipg urmg sg duc st iélie si gropitasii string tiébele si lepun pg mormint, q'atunga, NAT iestg, o muérie carie aduieapa cu carie sa stropéstie mortu qi din hala raminieotirg st din haia sil spala ma carie or dus mortu. 'apg,idup'aia mierg la casa mortului gi fac masa.

Transilvania (Dingus).0

Am fost in Italia diela §aizggi ping la qaizagi qf ging.Cu raggmentu am fost intii 'n Mantria, dup' &fa 'nVerona, dup' aia 'n Vilafranca, la graniita Frantuzului.Tiniam silboage, la vardg. Am fost si la Vinetia dupgfosolas die hainie. II tot NA pa die laturi, tot loc. Ipardosit, piat mindru, cu piatrg: sin numa mindrieturi;


pg. la feriesti A. viid numa geasuri atirnatge, frumoask.Am stat d6o s'apthmini.

in ginzaigi si n6o o fos biitae groazniicit 'n Italia, ni-amdus ea rttgutAe. ash' ani am stat in räglment. Am fosthorniist, cu trimbita. Era ciipitan Obodigi, nalur eraUrs die Mariine. La zile marl* io am zis diin fluer;ObodiAi punia mina 'n pozunar st iiha: no, Corniengi,zi diin fluerfi, A. bei o cup4 die vin". 'apl' tipa In-t'un taler.

Mantiia-i incuniurath cu santuri s'apui cind slobodmkile umplu santurile e pestAii iamin in silc si tot asasa, izbesc cu coadiele die zid.

in Vinetia sin multbe besérgi frumoasá acolo geputgére die orasl

La vinars Tälienii-i zic acovita, la apg, acva, la mii-maligg polinta, la pith, pcifioacci. ralienii vorbesc cita;sin oameni aspri; avea cutitu atit ..., il bitga 'n tureatcagizrn'i, da le era fricsi die cgtanie.

I-am auzit zicind: grandu sifiuri picola cornanda,fcarpe de lefie capelu de pale ----- te tim domn maries'apili esti cu opinél die liemn si pillgriie die pale.

Transilvania (Dinsus).0

Or venlit hotii die Unguri, nu stiiii cu s'aptie or cuopt sutie in urma Ruminilor si or pus iobgiiie pri, Ru-mini. Ruminii or picat dijn Roma, i-o adus impgrAtiiadi-acolo. Unguril or venit ca boltasil, az unu, minie unu,si s'or inthlies intr.& lei, or liiat-o Tel cu putiérea, cuhämesagu, or pus in straith. Di-ar puffs, ni-ar lila eapa, da vinie p5, la vraniita noastrg. e traie Ardialuacu nu stiiii s'ii -file in altie cart Ni-or mincat Ungurii,or mincat carnia, acu vreaii s'a,' nie minge si osu.

1 ransilvania (Dinsus).0

BASARABIA, BUCOVINA, TF1ANSILVANIA, ETC. 49

Niimerit-o,Pogorit-oDumezggCu sotulPgstg vii,PgstgD-Int'un corn die oras marie,.D-im miIocu satului,La casa bogatului.La fereasta,' s'abgteaSt diin gur' asg-m gala:

Gata-i prinzul, om bogat?Gata-i, gata-i, nu-i die voi,

Si-i die domni mai marl ea voi".S. Marg.

zburargPisa vii,

D-Int'un corn die oras mic,D-fm mi1ocu satulul,La casa aracului.La fereastg s'abgtia:

Gata-i prinzul, om sgrac?Gata-i, gata-i, da-i putfn.

Hai, cu tatti sk-1 prinzim.Dad, nu ni-om sgtura,La drag Donau ni-om prumuta.S. lima'Si-m zburargPgstg vii,Pastg mosti,D-Int'un loc asg frumos,Unie o ngscut Hiristbs.Domnu dlin gral im gala:

65076 4

skit

magi,

Sf-m

Pisa rnosli,


Uitie, Petra, 'n sthiga mea,Spunie-m, Pétre, se-i vedia.

WI be vad Imbatrtniesc:Irad casa bogatuluiD-im miliocu IaduluiTat aren si 'nflacttrin,Para la vatra bittin".Domnu diin gra NI graia:

Mlle, Pare, 'n dreapta mea,Spunie-m, Pétre, se-i vedia.

fail Ae vfid intiinieriesc,Vad casa saraculuiD-im miliocu RaiuluTCu feriestiile diestiisa,P. masa Mehl' aprinsä,§'um pahar die d-auriel,In toarta paharuluiScrisa-i raza soarielui,In fundu paharuluiScrisa-1 lunaCu lumina".§'o 'ntiinam cu sanatatiePa la gazda, pa la toatie.

Transilvania (Dinsus).0

Aiff nuime nu stiie cartie, nig mic, nig mania; nu-iinvatatorl, a moarie die foame fit saraaiia hasta. Nigand nu s'o pomeniit sa file scoalä, nig nu s'o pomeniitv'un oni invatat; in áltie satie s'o pomeniit.

Transilvania (Meria).0

Traim tat diin stinjird si thin vitie. Avem papule fru-moasa, numa a tie laom dii pit ia dam la dietorii. Mara


avem: boi, vái, oi, capre; A, mai cumpan toatie, ca,toatie 11-or cuprins dietoriile.

Transilvania (Meria).CI

Spunie, mindra, t gnéstie:Codru dii Ce 'ngalbiniestie,Omu dii ce 'mbatrIniestie ?Codru die zapada, grea,Omu die iniima

Transilvania (Ohaba-Ponor..ci

Cind eram fiCoran, asa ca die CinCisprazeh ani, amfost intfi fra Meagan en oile. Or plecat sgptie tfrle, orfost la zeCe mnil die ol. Am fos v'o neozeCi die insi sfv'o suta, die Cfni, v'o CinzeCi die magari. Ni-or tomniitshiga Poienarl sf en id am mers; era seutari, era va-tafi. Am stat septie luni, toata. iarna. Am plecat pi laNovaCi, pe urm. cata Olt, pe urma calk' Oltietu mnic,pe urma am aiuns fm BArAgan. Am mers patru Ape--mini. La fntors am trecut pi la Bucuresti, am lnatsuseaua mare, ea nu putiam mere pe drumuri strfmtieea toamna, atunCe-s frä samitnaturi; nie omoara Ru-minii cu paru dacit tram pin sitmanaturi. La oi dampale t cohni, cam zic la Ruminiia, salCie. Am fosdie trel off, Die CinCisprqte ani n'am mai fost.

Transilvania (Livezeni).0

*i mai lin, dorule, lin,C. pe iI i loc strain;

mai rar, dorule, rar,pe iY i loc amar.

Transilvania (Petrila).ci

re.

CA

pa

i

62 ANTOLOGlE DIALECTALA

Fost-am dinar ea vinarsu,Da m'o 'mbatriniit nacazu;Fost-am tiinar ea §t vinu,Da m'o 'mbatrtniit strainu.

Transilvania (Petrila).CI

Su poalle die eodru verdieMicuteel focut sit vedie,Da la foe einie §édie?Sedie see die mo§ blitrinS'a§a 011ie die en jeleDie frundzita'n codru piereSt stall apele di-a mere.Tréei-un voiniieel pa drumSt thin gura-a§a graia:Se pill* mo§, a§a cu jele,Die frundztta'n codru piere"?Mo§ diin gura-a§a graie§tee:Apoi io cum n'oi plinie?N'avu moarteea ee lucra,La minie'n cas' sa bagaSt sopia die m-o ltia,8ing copii till 65,rAgea.St iar filed cum facuiSi copiii die mi-I ereseui.St iar n'avu moarteea ee luera,Iar la minie'n cas' sg, bagaSt eine copil die mi-i lilaSi eine nievésta vaduvia,Copii 'nig Sin siaraeea".

Transilvania (Feregi).0

Doamnie, cum a§ vre sa mor,Ca naintea me-I tat nor.

HASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVANIA, ETC. 63

Pástri Mtge satgelieSeninn-i ea lapt4ellie,Numa ptstt satu mittrest' on nor noros maY

Transilvania (Florese).0

drumu d-AraduluiMere murgu Tanen luY,

rintiezind,Din copitie azvirlYind.Mime lume nu-1 d-audie,Numa straca doamnt-saDin pragu vecint-sa.Dart Y6 din gra gr116:Murgut, murgut, dragu mfieil,Ind'-al %sat halm itt?

To pg. Tancu 1-am ltsatmarjinia Duntrii,

Bttindu-st en TureitFt-mt, Doamnie, ce mi-I face,

Doamnie, cioar nIagrt.S'ajung la Tancu d grabii".Dumniezo cioar' o face

la Tancu-s d-ajunj6.Da Tancu din grai grale:

Hl, d'aoace, cioart niagrt,Ce-ai vinlit ase d grab, ?Nu mi-o Yesit sufletu".Dart cloara et-m grtie:

N'am viniit st-t due trupu,Ce-am vinlit Al cot liacu".Dart Tanen ct-m gale:To liacu, raki, mi-am d-aflat:

grail.

Pa

Tat livhind §i

'n

Pit

Fa-ma,

i


D-irima goronului,Pajistia ptimintului".

Bihor.0

Pliecat, mi-o pliecatDiin Straja diin sat,Dies die diiminiactiII mai* pii,Vr-o tri sorur6lie,Fétie fremo011e.Sora ia mai marele die skrutare,Minded:4' sora Liing.8a mai micl-1 zinA,Lie 'ntrega p'a', toatieCa o stia die noaptie,Tar mindriia iiCa soarilie ziliii.Iélie sl puniaDie mai odiinia.Sa mile adurmTa;8é1ie doata marl*,8e-s surori primari,Pi 6a, mic'o läsa,Mpoi sit 'ntor4a.la sel, diestieptaSi lie diata,Da nu lie d-alla,liliA lie d-auza,Ffir pii cucu mic,Mindru qi yob:die,Prin ar burl zburindSi diin glas cintind,

iatA,

13ASARAI3IA, BUCOVINA, TRANSILVAN1A, ETC. 55

Codru riisunind.la tilt euvinta,Cueului zlga:Cueulie voinlie,Scoatie-mh la lume,La lume, la tarii,Min pIduri-afarà,La drumu die tart,SIrt fiii sorioara,Ca o domniitioare.Cum rIspundia:Nu pot, draga mia,CI lo d-am suroriCitie vara flori".Da ia euvinta,Cueului zi6a:Auz, eueulle,Tut voinlieulle,Scoatie-mii, la lume,La lume, la tarri,Min plduri-afarä,CI t-oi fi sotile,PinI A-oi fi vile".Cum riispundia:Nu Qt iiii, draga mia,Scoatie-ti-oi o ba,C. io nu-s fiAor,sit pot sg, mg 'nsor,

i-s o pIsrtruiefi,Nu §tiiii die mindruice.Itun§ die p'o stine.Groazniie mil vidiaSpaima ga mai gria:Un §érpe vinia,


Dupa ia curia./a tare-m fuia,Shp' oCoada 'neorii§a,La brill mi-aduna,Ia tare-rn striga,Codrn rasuna.

Sus p erna'n susMull voiniig s'or thisSi tat s'or rapus,Da mai o rAmasUn Rumin vitiaz,Tovan Torgovan,Brat die buzdugan,Cu un ealuqel,Aier, sprintienieljDoi eini sprintieniei,Ca doi vulturei,Ca lu-so iueind,Ca un zniA rgeniind,Ca lu sumutind,Saiet d-aruneind.Tel s preumblaSi mi-§ petregaSus ph' 8erna'n sus,Cam pa su d-aseuns.Tata% c'auza

nu prigepia:le glas barbatiese,Safi Ye femeiese ?

8erna muia,Iel intunieca,

Si

Cg


8erniT il ziga:ingael, d-fnSat6,8erna mia curatà,Cii, lb St voi daMriang d-ariintatg,.i Voi d-aruncala albiia taUn fiSor die aorCu oti die bitlaor".

erna d-auza,Die loc InSeta,Binie-m auza,Binie-m pri§epia:Nu-i glas bitrbritiesc,

i-i glas femeiesc.Tel sii minila,Murgu piatlina...i cumpliit lovia,Aler strilb6tia.L'érpe d-auzaCI aspru viniaSi fata rasa,.Tel il alunia.

érpilie ziga:Iovan torgovan,Brat die buzdugan,Cu 6e fel die binieVial aseaz la minie?Doarg. tu gindie§tiS. mg. prXpldiesti ?tnstt viii rail las&

i tie 'ntoarg acas.i.Die mi-i omori,Binie nu o fi,

68 ANTOLOGIE DIALECTA LA

Muse' oi slobozi,Boi oi otrilvi,Plugu oi opri,Cali or museaSi mult or eriipa".Tovan forgovan,Brat die buzdugan,Tel and auza,Asa ert-m ztga:Sérp' afurisit,ine' am auzita al prIpädiitFats, femeiasa,Cu faleli hotasee.Sérpilie ziga:Limn Torgovan,Brat die buzdugan,Clad ti-am d-auzit,Tu ti-ai ili ivit.To am fost läsat-oSi n'am vätAmat-o.Tie rog viii mX lasttSi tie 'ntoarg smash.2or pfi. capu midi,Mort oi fi mai rAii,Dael mort oi fi,Binie ex n'o fi".forgovan ziga:,Lumi-oi d-invAtaFumuri ea sit fael,Die loe muses criapa,Cala n'o peri,Da tu mort fi fi".Sabia d-Invirtia,


Capu mi-1Fata cum vidia,La id d-ahergaSi-1 Imbriitisa.Tel o shruta,Asa eg-i aga:To ti-am atrutat,

tiem die pKcat.Binie s'amitam,

nie d-intrelfam8e vitti omPoatie crt ni-om stii".Fata d-asculta,Asa mi-I ziga:Mi-s fattt die 'mp`irat,Die la sapittat".Torgovan ziga:Se mare pitcat,C. ti-am sitrutat.Mi-s fi§or die 'mpfiratDie la sapittat.Si ni-or blitsamatA nostri pitrintCu lacrimi ferbint:Tti s fit' la rratirit,Ca si gerbil pritptidlit,To s fiii la sciplitatCa si lieu vittitmat".

Mu lt voinii s'o dusSus pg. 8erna'n sus,Si tot ior rtipus.

MA

S.

Sala.

fi,

60 ANTOLOGlE DIALECTALI

Si o mai rXmasUn Runain vitiaz,fovan torgovan,Brat die buzdugan.Sus psa Serna'n susFatal cäuta,Niimic n'auza,Si i sremprtriaC'auza Un glas,Si nu'ntelida:On fli femeiesc,

bärbAtiesc ?tel asa ziga:InSati, Serna,Ca lo ini oi daIn albiia ta0 mrianfi die aorCu oti die biilaor".8erna tnSeta,Binie auza,Ca-i glas femeiesc

nu-i barbatiesc.Pintiini calului da,§"atun§ AriaDiin chant in cliant,Pinä aiuniaUndie fata ;Spa.

vidiaasa-i zNa:Iovan Torgovan,

Tie rog vitt ma lasarlintoarn' masa',

Fata io n'am vatamat.§érp' afurisitie,

OA ii

.

i

mil

érpilie-1.*i

i

BASARABIA, BUCOVINA, TRANSILVAN1A, ETC. 61

Inca port cuvintie ?Tovan Iorgovan,

Die mi-i omorl,Si mai rgii oMuse' ol slobozt,Marva o peri.

Sérp' afurisitie,Inca port cuvintie?Tar'oi InvgtaFumuri ca sg, facg,Apol musca criapg".La Ye! aiuniaSi sg sloboza,S'atun il vidiaSi mi-1 mai vidia,rata o lava,Acasg, plieca.

BAnat.0

Males, SfInta Mriie mariePlieca pg calie, p cgrarie,Sg cu salca 'n cane.

Bung &Ma, salca.Multginiesz., dumitalie,

Maicg Slinta Mgriie. marie.tii sal* e tge-al intreba ?

N'ai Tadzut notig MurmiiSi nag, strip:nil'?

T-am vgdzut §I nu I-am cunoscut".Maica Sfintg Malik marieDiin gra grgia:

b1astgmata, sa1c,g,SA tge prindz n tarmurie die apg,

fi.

'tithing

Firi-ar


Rod diin tginie sa nu srt faeg,".Maica Sfinta Mariie marieTar o pliecatPg, calie, pa egrarie,S'o 'nti[l]niit eu loza via* 'n calk.

Bung, &ilia, loza vinii.Multamiese dumitalie,

Maid, Mariie marie.StAii, loza vifiii, Ae t4e-as intreba?

N'ai vadzut nOiiii MuroniSi min', Muroalie?

Li-am vadzutSi li-am cunoscutSi li-am intrebatC. undie sa due:La piat[r]a erepata,La apa blastamata"?Maica Sfinta Mariie marieCind audzaDiin gura asa gram,:Bung, sa fii, loza viAii,Struguri &in t4inie sii, sa fad.,Vinu sa sit stoarea,PastAilii sa sa eint6e,Boierii sa-1 béie".Miniia dalbe sufulca,Poalie albe radiica,Zbia dii foe in ming. laa,La piat[r]a crepata A duAa,Dii la cutarie tom gasa,13 inie daPielia lie pliesnia,Prai kit pulberie fa.Prin praii §t prin pulberie cauta,


In lima domului o gása,Ca o grduntd dii macIn patru crepat.Mai frumos o dudaS'o crestdaS'o plámddia,Cum créstde dou 'n gdind,Veardza 'n grádiind,Mieria 'n stupind,Aloatu 'n postavd,Pita 'n cuptori. . .

BAnat.

0

Plied, Lcutarel prd calie prd, cdrárie,Prd potddcli dd drum marle,S'o tilniit cu nOtiddzdh si nOildD. mAndturi,Cu nOtiddzad si nOddDd pódituri;in calie ios 1-o trintdit,Sinieh-o vársat,Cdrnia i-o diimicdt,Snaga st putderla i-o lutidt.Iel s'o ddt, s'o vitierdt.Sfinta Maki", Mdriie-1 audzd,La lel sd. cobora,Pril lel 11 audzd,Cintind st vdierind:Lna, Lna, Costindidna,Cu soru-ta Similiâna,8e sildz Zos, mil dii sos,Prd del cimp vierdie frumos,Far' cunund, far' munund,


Ca a niagra mogindiala ?eununa,

fa-t mununa,a t-oy a big da foe§i vii trége prasta riti da pkg..La o casa

vii batge toatge halieliePrasta nni, prasta pigoarie,Prst fa, prasta brata,trochii din eap s lie salietgaseä,Iniinia sa lie pliezniascaCa s'aduc a. erieii capului,Vedieriille, putgeriilie,incheietura la ineheietura,-Cos la tios,Mtii virtos dti cum o fos.

BAnat (BAnia).

M.i Diordiita, paeurarie,Undie gritbestg aqa tarie?Oile si-s rasfiratge,Turma-.1 dusk Zumatatge.Dti ge la§ fagu stufos

nu-m-fluieri dureros?C. paduria-i inverdzita§i poiana-i intlorita.

N'am itiui grijä, mai firtatge,Niig dit turma., nTi d altge,§i mil due la nunta 'n sat,Mindra mi s'o miiritat.

Data la nunta aT pliecat,iest aa suparat?

fata 'ntuniecata

fig

8e8e 04

Darla,

Si


Ca §i noaptga inourata ?Cum sa nu fiii suparat ?

Ca mindra mi s'o maritat.Cum sa nu fill intuniecat,Cind graben sii mor in sat?

BAnat.

0 fost un viteaz mare Pintea aeela. 0 avnt pignicala Conja, §'o avut n6iigdzeci qi nOtia de feciori, eu lelo fost o sufa. Apol dupa acéla o 'mblat pe tug §eo'mblat pe lume en lel. Cind o avut Imparatu nevole cuA imparat, atunci 1-o agiutat Pintea, o mers in agiuto-rinca. Unde s'o dus tat o 'nvinsii pe tot imparatt Plumbanu l-o prinsii. Apoi s'o dus la perirea 1111; 1-o pu§catu 'nBale-mare.

Tara 0a4u1ui.

Dthne, bate-ma sa dzactiintro gredina en mad'.Dthne, bate-ma sa moriii,Leo gredinii eu flori.De eine mni-e mniie dorDe-aicea-i can deparcior;De eine miii-e milile jeleNu pe-ai4t6 locuri §ede;De eine mni-T dor §i MineA§teptu-1 li nu mai zine.Dzua nor §i neoptea nor,Cum petrec n6ptea pe dor;Dzua nor qi n6ptea stéle,Cum petree lumea cu jele.De eine miii-i dor §i-m place,Nu ma c6ta ce-oi mai face.

65076 5


Dorule de pe cimptiii,Agodi-te-aq, nu mai el.

Tara Oawlui.0

Tiganu s'o dus cu mil' la solgabiráa dela Domnunotaraq. S'o 'ntimplat c'o hodinit ling' ori-ce apa, daTel o vadzut mil' acolo in copra cum sa caznescu.Da Tel o des cata. rad: de-at hi me de buni siL m'as-cultat, ca To v'aq nepusti in spa sit vii. racorit". I-o tipatin apii.. Atunci Tiganu s'o culcatu fi'o adurmilitu. Dad.s'o sculat, o strigat racii sa file afarii din aph. Da mil'n'o Met din apa. Tiganu ar me (=merge) la solgabir,n'are cu ce; tat o mars, da n'o avut ce AA Me, numacoqarca Oa §i cartea dela notara§. Solgabirau, dac'ocitit cartea, o spus: unde-s ma', Tigane? ca aicea-iscris o sutg, de rad". Da Tiganu o raspuns: cit i-amcotat, n'am Qtiut ca-s in carte, am credzut ca-s in vale".Solgabirau o des: aicea-T scris numa cit s'o tremas, danu-s acolo". Tiganu o spus numa atita: bdiine ca-sacolo 'n carte'.

Tara Oawlui.0

Cind s'o 'npartit norocuFost-am in cimp cu plugu;Nu Oa cum miii-o inpartit,Putiniel miii s'o inlit.Cind s'o 'npartit urituFost-am in cimp la lucru;Nu qtiiu cum mid I-o 'npartit,CA LA malt mni s'o iniit.Ca cit mili s'o iniit mfiiieAr hi boghet la o male.Cite relie m'o agiunsBinie ca-s cu capu 'n sus;


Cita, lume 'n partia meArdi-ar, n'ar raminie;Cita mni s'o inlit miiiieArdi-ar, pnstii A. ramfie.

Maramures.0

S. tie fad, lume, ardzindN'as mai sari sa tie sting,D'as sari sa tie d-aprind;S. tie vad ardzind in paraN'as ie§i nlici pin' afara,Daca fad a n'am tigniala;Sii, tie fad ardzind cu focNiici nu m'as clatii diin loc,Dad, vad ca n'am noroc.Ardi-ai lume die

cutri parti,

Die tri parti liemnie verdzii di-o partie cu uscatie,

Ca. n'avui noroc nlici partie,Numa die streinatatie.

Maramures

ISTROROMANA

Bate flferu pira-1 cad.Lu Domnu §i lu dracu

nu se pote sluji ovotc.

Ita se prichine iuye-imai suptire.

Pira nu dal cu capupragu de sus nu yezi

cela de jos.Metura noye rneture

bire.Ola la foc llepuru tn

bo§che.Glasu lu asiru nu se

ayde'n cer.

0

fo ye spur '6'a fo§t §ice n'a fo§t; scutat bire!

Ontrat a foqt trei surar§i mergu pri su ocna intesaru qi nra gané: seme ré§ io marita, io ré§

Bate fierul pana-i cald.Lui Dumnezeu §i dra-

cului nu se poste sluji inacelagi timp.

Ata se rape unde-i maisubtire.

Pang nu dai cii capulin pragul de sus nn-1 yezipe cel de jos.

Ratura non& matura.bine.

Oa la la foc, iepurele inpad ure.

Glasul mitgarului nu ieaude in cer.

En va, spun ce a fost cice n'a fost; ascultati bine!

Odata au fost trei su-rori §i merg pe sub fe-reastra imparatului qi unazice: dad, eu m'ac ma-

In


ye fetu cu bareta zlatne".E ce ate gane che se remarita dupe Ye, re face unfet cu zlatne Yachete. Etrait game che se re ma-rita Che re ye dvoiti feCorcu peril.' zlatnii. E tesarugame: i-oi te 16". Ben,Ye Pi s'a mes marita.

an s'a maritat, tesarumes-aii largu, nu stir', cusoldatii. Musa; and a vutUsta multére doi fee'or cuperil' zlatnii, socra a Pei16t-a Usti do Y. feCor e pus-aii doi serp e feCorii pusPi-aii. fin casun si Pi dus-ail Antr'o ape, si mes-azdolun cu ape. Ca',§ti fe-Cor verit-a la o more sigospodaru de more dilefeCorii fin casun si 16ie-1'Ifare si 16Ye-1i im bratporta la mulfere: na-tfeéorii, tu ari ur, lo t-oida doi feCor. Ili-er zgoitustrei, no fi zacorist".

rita, eu a§ ava un baiatcu aciulita de aur". Siceala1t5, zice a daa s'armitrith dupa el, i-ar faceun bttiat cu haing deaur. i a treia zice adaa s'ar rani* ar avadoi biiieti gemeni cu pa-rul de aur. i imparatulzice: eu o sit te iau".Bine (a$h), ei s'au asa-torit.

and (dupg, ce) s'au a-&Mora, imparatul s'a dusdeparte, nu stiu (at de de-parte), cu soldatii. Frumos(bine, ask); and aceastafemeie a avut doi Mieticu pgrul de aur, soacraei a luat pe acesti doibitieti si a pus doi serpi[in locul bpi] si pe I:Cetii-a pus intr'o ladii si i-adus in (la) o ap5, si s'audus la vale cu apa. Acestibaieti au venit la o moaasi stKpanul moarei afla pebgieti in lada si-i ia afargsi-i ia in brate sg-i duala nevasta: na-ti (uite)bkietii [acestia], tu ai unul,eu-ti dau doi bitieti. Iivei cre§te pe toti trei, nufii rea la inime.

ISTROROMINA 73

Socra lu ce muPére piglu tesaru che s'a nascutdol qerp. E tesaru primit-a li§tu §i pig che necastate ce prigodg pire ye-rir case. Tesaru vire casedupe ure pednaist dan §iflat-a §erpii §i fo§t-a ja-loslan. Mu Para scapat-a 0mes-ail la ur selo, hiveramas-ali. FeCorii cu peril'zlatnii s'a zgoit la ce moree gospodaru Pi-a clfemat77vodeniatii".

Si o zi le dale pare §ifeCorii mergu cilia. ChndAs trudnii, vim la o ease§i Antrebu se Pi re lasadurmi. Co muPere fo§t-aiikr mai°, In cell feCor,ma feCoril n'a §tiiiut chele-I maia, ma mala Pl-acunoscut. FeCorii. mes-aiiin pat §i meriincu de cepare §i durmit-aii. Doma-réta merga chia §i malames-ail cu Yell §i viru lao locandc. Cia fo§t-ail ungospodin ce fdt-a tesaru.

Soacra acelei femei (so-tiei impáratului) scrie Ina-páratului ch, s'au nhscutdoi §erpi. Si imphratulprimit-a scrisoarea li scriech sit stea (sh, rhmanh a§h)aceh intamplare pad ceel ar venl acash. Imph-ratul vine acash dupri,

vre-o patrusprezece zileqi a aflat prpii gi a fosttrist. Femeia (sotia lui) afugit (fugise) §i s'a dusla un sat, unde a rhmas.Mietii cu phrul de aurau crescut la moara aceeakii sthpanul le-a dat nu-mele de vodeniati" (ceighsiti in aph).

Si intr'o zi le dit el pane§i bhietii plead, departe(in colo). Cand aunt obo-siti, yin la o cash §i in-treabh dad i-ar IAA shdoarmii. Ace& femeie afost mama acelor bhieti,dar bhietii n'au §tiut ehle e mama [kr], dar mamai-a cunoscut. Bhietii s'audus in pat (s'au dus sh seculce) §i wank& din acehpane §i an dormit. Dimi-neata merg departe (plea-d) §i mama a mers en ei


le Pi Antrébe che dende-s.E ielrf zicu che dela more.E tesaru gané: voi ttstea mellY, l'o ye cunosc preper, care-s zlatnii. Si vol.vet mie spure cum at ji-vit".Ie 14 a spus 0 Ye dat-apare §i tot mes-ail nazatla more. Tesaru antrebat-a lu gospodaru dila moreche dende are Ca§fi feCor.E le gané che l'i-a veritcu casunu pre ape.

Ontrat mes-ati am pa-latu lu tesaru, la lui maia,qi tio 'ntrébe: ee ti sevéde, cire ré tire pure rimcasun 0 treméte antr'oape ?" Ia gané che ré me-ritei obisite fi. E tesaruzis-a: dunche ref tu me-rit& obisite fi, AY mesfeCorii cu peril zlatnii pure4n casun".

C'a fo§t chiaro sramotit,ma tesaru lri-a otpro§titcti a facut mare obét qi

§i vin la un birt. Aici afost un domn, ce a fost(ee era) imparatul. El tiintreaba ca de unde-s. Siei zic ca dela moara. SiSinparatul zice: voi sun-teti ai mei, en vA cunoscpe par, ca e de aur. Sivoi imi yeti spune cumati trait'. Ei au spus §iel [le-] a dat pane §i totiau mers indartit la moarit.Imparatul a intrebat pestapanul moarei ca deunde are pe aceqti baieti.Si el spune cit i-au venitcu lada pe apA.

Atunci au mers la pa-latul impAratului, la ma-ma lui, qi o Intreaba: ceti se pare (ce crezi) [des-pre] eine te-ar pune intr'olada §i te-ar trimete Intr'oapa(te-ar duce pe tin ran)?"Ea zice ca [aeels] ar me-rid), sa fie spAnzurat. i

impAratul a zis: deci tuai merità sA fii spAnzuratA,ca. ai pus in ladA pe fe-ciorii [mei] cu pgrul deaur".

Pentru cii [ea] a fostfoarte rusinatA, impAratula iertat-o fnsA 0 a &cut

ISTROROMAN A 75

veselle c'a feCorii aflat. masa mare §i veselie ca aaflat pe feciorii lui.

0

SARACUL INTELEPT

Ur om a verit din si-mill cutra case, anfurba-tu-s'a pre un go§podinbogat. Tela go§podin aruitrebe: te rogu spure-m:Ai &Ida omir an simait"?Tela siromah Pl-a odgo-vorit che nu §tie, che nu lfi-abroth. Poc le gowodinu alantr6be che-i bur simadiu;odgovorit Pi-a siromahu ehenu 1-a pocusit. G-o§podinus'a uredit, facut lli-a ur ba-timent (elfamat 1-a 'n sud)§.1 fo§t-a piseitu pre man-dat che are za yeti testazi, ma ne amna, ne Yezdi,ni nerescut ni neancatat.Siromahu s'a 'ncittat r'o§corne care n'a vut de jospodlogu, c'un piCor fez-dit-a pre capre. Verit-ala sud, potucit-a pre u§e§i vut-a'n Pepur rul tor-bite cu sire. le §tittut-aearn Cuda breC an sud.Potucit-a la u§e; dinuntru

Un om a venit dela balei aacasa [0] s'a intalnit cu undomn bogat. Ace! domnil intreabil: te rog spu-ne-mi: aunt multi oamenila balciu ?" Acel sarac i-araspuns ea nu §tie, canu i-a numarat. Atuncidomnul 11 intreaba daca-ibun bMciul; skracul i-araspnns a nu 1-a gustat.Domnul s'a suparat [i]i-a facut judecata (1-a che-mat la judecata) §i pecitatie s'a scris di el vayen! in cutare zi [la ju-decata], dar nici umbland(pe jos), nici &Mare, niciincaltat, nici neincaltat,Saracul s'a incaltat en ocizmii care nu avek jostalpa [0] cu un picior ainealecat pe o capra. Avenit la judecator, a VA-tut la up li a avut uniepure in traista la el.El a §tiut ca stint multi

76 ANTOLOGIE DIALECTAL1

odgovorit che cire-Ifgre; Ye odgovorit-a:,., telacarle nu-i nuntru". len avale gnuntru §tiuut che-IVela huntut fare. Ie III avalte zis In portuneru (car-le-Y la u§e) neca §pu§te bre-cil (c'a breciI tmna fost)neca-1 restrjescu. Cgnd aportuneru resdis u§a lubrecii pre Ye, Ye pac zvadital'epuru din torbe, lasgt 1-a,lepurn scapat-a; brecil du-pg Ye. Vezut-o sitndetudin sud che-Y cgta §tut,zis-all In portuneru neca-Itraje n conobc (la can-tine) neca-lq dale be dintote bravile, samo ne dinta-i§ta care-I maY bur virn.Ciind s'a siromghu nepit,iintrebat-a che neca-lfi dale§i din ta-i§ta Yuve-I maibur, portuneru zis chenu cutéze; siromahu mers-ala cep, rescepit-a cepu, hi-tit-a cepu maY largo 6-aputut; viru din bge'vg, tocits'a fare; portuneru vredaen jajetu'n§cullia de bgcvgneca nu mere viru faredin bgevit. Siromahu lat-atela bgt di dupg, uç presteportuner; portuneru Yoh-

diai la judecgtor. A bätutla up; dinguntru 1-a in-trebat c cine-i afarg; ela ritspuns : acela carenu-i inguntre. Ei lug-untru (cei dinguntru)data au §tiut cg e omulacela ngsdrgvan afarg,. EiIndatg au spus portarului(care e la u§e) s sloboadgcânii (ca au fost rgica sit-1 facg bucg,ti. Cindportarul a deschis aniloru§a asupra lui, el (Ara-cal) atunci a scos iepureledin traistg, 1-a Igsat, ie-purele a scgpat (a skit);cânii dupg el. A vgzutjudecgtorul dela judecg-torie a el (sgracul) e cam§iret {§i] a spus portaruluisg-1 ducg In pivnitg (lacanting), sit-i dea de bgutdin toate butile, afarg deaceea In care-i vin maibun. and (dupg ce) sg-racul a bgut bine, a Intre-bat cg nu-i dg §i din [bu-tea] aceea unde-i [vital]mai bun; portarul i-a spuscl nu cuteazg; sgracul amers la cep, a desfgcutcepul, a deschis cepul efta putut mai malt; vinul

111-a

lfl-a

in-

cAnii),

ail

ISTROROMANA 77

chéit-a and 1-a siromahubatut en bath; sandetu de-supra din cáiner 111-a vi-

cheit neca-1 bire bate. Si-romahu vut-a o capotine;vezut-a o cetarta de carnepre clquche; lat-a cetartade came qi tio pus dupacerbice §i cu tela capotines'a zágrnit §i cetarta fo§t-agrele; eapotine tio zagrnitneca sandetu nu véde cheporta carna fare. Ie plec-nind-a mere fare, za scapdcilia, antrebat 1-a sandetupre ocna primit-a buil;siromahu 111-a odgovorit:gwodine, mu§áta hvale,de req §i un at an a§a". lemers-a chlà. Acmoce por-tuneru cata c'a fo§t viti,cum 1-a siromahu batutcu batu, Ye cu jkjetu 'inbaCvit tirut-a vavic necaviru nu fare mere.

din cep a e§it afarli; por-tarul indata cu degetul Ingaura butei (a pus indatadegetul in gaura butei)stt nu mearga, vinul afaradin bate. Saracul a luatacel bat de dupli ur asu-pra portarului (qi a datin portar); portarul a stri-gat cand saraeul 1-a batuteu batul; judecatorul dedeasupra din odaie i-astrigat sa-1 bath'. bine. Sit-racul a avut o man*a vazut o ciosvirta decarne intr'un carlig ; aluat ciosvarta de carne §ia pus-o dupa gat 0 eumantaua aceea s'a acope-rit §i ciosvarta a fost grea;mantaua a aeoperit-o (car-nea), ea sa nu vada aduce afara carnea. El ple-candu-se ea sa iasa afartt,sa se dna' pe ci incolo,judecatorul 1-a Intrebat depe fereastrtt daca a primitceva bun; saracul i-a rtts-puns: domnule, multu-mire frumoasa (iti mul-tumese frumps), de aq avehqi altädata a4h (ceva)". Els'a dus pe ci incolo. Acuin(pe urma) portarul cat a

78 A NTOLOGIE DIALECTALI

mai trIit, dup.& ce AraculI-a bätut cu bgtul, a tinutmereu degetul la bute A,nu mearg5, afará (A nucurgli) vinul.

MEGLENITA

Frica végl'il villa.Pringg uscatu ardi si

vérdili.Satu lu nu viruiasti flg-

mundu.S9ndzili apu nu si fati.Zisu cu fatu nu-i una.

Zutia ti duti anu nuduti.

0

Ca criscui di tint mil',tati si mama catara sa-nizica a s' mi trimeatg simini la dascglu.

C9n glii ziteati di das-calu, To catam A. pl9ng,ca mult AM ra frica di Tel,ca. ficiorilli cari si duteatispuneati ca Pia puni anfalaga.

650-6

Frica pazeste via.Pe laugh% [lemnul] uscat

arde si cel verde.Satulul nu crede iia'-

mandului.Sangele apg nu se face.Zi,a si cu fapta nu-s

tot una.Ce aduce ziva nu aduce

anul.

Gaud crescui de cinciani, tata si mama Ince-purg sa-mi spunk' ca mgvor trimete si pe mine ladascal.

and tmi vorbiau dedascal, eu Ineepeam sa.

plâng, ca tare mi-era fri-ea, de el, cad bgietii carese duceau [la scoala] spu-neau cg-i pune In falangg.

6

82 ANTOLOGIE DIALECTAL/

Mama-fii zitea c. das-calu da naut §i sieher laminutilri ficior, ama ionu vream sa, ud di Tel.

Una% zutia, aliT fdsi mamatufa turta garnatä, fiT

dar9 §i chigana en &Faqi lii ii pusi 'n siculli

ea s' mi duea la dascalu.Turta garnata §i chigamaii vream, atna ca-111' zi-teali di dasealu plandzeam.Mi 19 mama 'n brata, cusiculfiu di gu§5. qi mi dusila Lungn dascal.

'ntrai en mama 'nsculfko, dasettlu yea pusun ficior an falaga §i labatea pristi picloaridont plandzea. Ca'tai §iTo sk' pl9ng, i dascalu lagripi &Torn din fklaga

dédi la mini un19c; ama To nu anti' sitstak cola, ca-AT ra &kb;di Tel ca batea.

Mi 19 mama napoi §inu vream s ud di das-calu ; ama cä vini tati, difrica mT mi duq, dédidasealu unk Crurea-jutii,qi mini nu mi batea, ekram taie. Ct zacriseta,

Mama-mi zicek ea das-calul da naut §i zahar 135,-ietilor mici, dar en nuvream sa aud de el. In-tr'o zi, imi fadt mama oiurta de gran, imi gad §ijumari cu doua oug §i mile puse in traista, ea sama duc la dascal. Turtade gran §i jumarile le vo-iam, dar and imi vor-biau de dascal plângeam.Ma, lua, mama in brate,cn traistuta [atirnata] degat §i ma duse la dascalulLungu.

Cand intrai cu mamain §coala, dasealul puseseun baiat In falanga §i-1batea peste picioare, §i

baiatul plangea. Incepui§i en sá plâng, i dascalnldete drumul bäiatului dinfalanga dete mie unirmilic; dar en nu vrui

raman acolo, eaci imiera friea de el ea batea.

M5. 1u5. mama inapoi§i nu voiam sa and dedascal; dar cand veni tata,de frica liii ma dusei,§i-mi dete dasealul o Cru-ce-ajutd, §i pe mine numa bat* caci era in mic.

Ca

irmi-

s.

aaal

si 8-

81-81

Ti-mi

MEGLENIM 83

cat9 qi mini s' mi bata. /0,ni§ti or, fuzeam dila seu-1% §i mi scundeam pringarni§oara.

Unä zuha, ea 11z9 tatica nu ram la sculn, ca,ini elit9 mi 616'9 di chia-tee §i din tea zuha nuprizi§ lama oara ea nuini due la scultib.

Crufea-jutd, alfa, vita,aiii anvitai di rost. Ni§titicior &Antal an filada,ni§ti an mai maacati c9rt.Cad lin, catilin, mi 'nvitai§i lo sa c9nt an filada,ama nu §tiTam ti zic, earail garte§t.

Dupu Lungu dascalvini Dimopulos, ara dupulel la pusirà Peia. Peiamult na batea cu tuiagapristi m9na. §i 'n zinuelrina punea, a nu §tiiamcum si zie ea cum noTlafurli din carti.

A.n lu Pe Ta mita' vinila sculfiti un mari das-al, ti-lri ra numea Vai-gant, §i Tel na scult9 lacantarea, ama ei, na 'n-triba cum si ziti tisla

Mid mai crescui, incepitqi pe mine sa ma bata.Eu, uneori, fugiam dela§coala §i ma ascundeamprin porumb.

Intr'o zi, &And auzi tataca nu eram la §coala, cumma prinse ma balei in bit-taie, §i din ziva aceea numai zisei altadata ca, numa due la §coala.

Crucea-ajutd, alfa, vitale invatai pe de rost. Uniibaieti cetiau inteo eartici-ea, altii in carti mai mari.Incet, incet, invatai §i ensa cetesc in carticia, darnu §tiam ce spun, eacierau grece§ti.

Dupa dascalul Lungua venit Dimopulos, iardupa el 1-au pus pe Peia.Peia tare ne Weil, cu bit-tul peste manil §i ne pi-ilea in genunchi, caci nu§tiam cum sti spun ea noi(in limba noastra) vorbeledin carte.

In timpul lui Peia avenit la §coala un maredaseil, care se numia Vai-gant, §i el ne ascula lacetire, dar and ne intrebacum se zice cutare vorba

84 ANTOLOGlE DIALEC PALA

laf pri noastra limba, nu§tiiam sa-lri sputum.

La fuzirea din calm],Vaigant la zis-airi la nistimo§ ea io z' va trimet undascal sa. vg Pia 'nye*. fi-.ciorilq pri voastra limba".Pristi e94va mes vini anViumnita un dascal dinBitulria si-lri la numeaMihail Nica. El Pia 'n-vita ficiorilti pri limba.Tati, ea uz9 a pri lira-135, 'nveata an Viumnita,mi dusi si mini cola. Pri-ma-fa dédi lista dascalun abecedar de Atana-semi §i 'n &RI, trei z9limi 'nvitai s5. c9nt an abe-cedar, si téli ti li cantamli 'ntilizearn ti zic. Nu railmancoasi ea gartéstli.

Lantili eatuni ea' uz9-fa ca ari si t9r dascaltiti lria pot anvitari ficio-rah ea pri noastra limba,tirura si Tali daschlri dinBitulria, dila Margarit.Margarit trimesi an toatieatunili din Meglin das-calri, ama di tuntea v15,-ditilri &test *ark' s' li

pe limba noastra, nu §tiamsa-i spunem.

La plecarea lui dinsat, Vaigant a spus laniste batrâni ca eu o sava trimet un dascM safa in vete copiii pe limbavoastra". Peste cateva luniveni In Liumnita un das-cal din Bitolia si-i eranumele Mihail Niea. Elinvath pe copii pe limba(lor). Tata, eând auzi eape limba [noastra] [se]

invata in Liumnita, maduse si pe mine acolo.Mai intaiu frni dete acestdascal un abecedar deAtanaseseu, si in &lig,trei zile invatai sä cetesein abecedar, si cele ce ee-tiam le intelegeam ce in-semneaza. Nu erau greleca cele grecesti.

Celelalte sate eind au-zira crt sunt si atari das-cali ce pot invata pe copiiea pe limba noastra, ee-rura si ele dascali dinBitolia, dela [A postol]Margarit. Margarit tri-mese in toate satele dinMeglen dascali, dar deatunci vladieii greci in-

MEGLENITA 85

pizmeasca catunili noastri cepura s. pizmueasca', sa-din Megl in. tele noastre din Meg len.

0

An veelfiii vac9t, caricatunean stiia mai bun sapsaleasca la bisérica, telala punea catunu

La Tel aPi platea pitru-pu patru, tint liri an an simancarea din catun. Fi-ciorilfi la Wail pri urdinidascalu di la gusteati. Candi cari la pristitati cumai buna mancari, ea sala 'nveat,a, mai bun.

Ie ficiorilfigar testi : Crufea-jutd, al-_fa, vita. Anvitati

Iftic si'n Marea carti.Cari-11 scutea Marea Cartisi fatea popa.

Un ficior sclitea unacarti, la fateati acsios".Mari bucurilliä ra pri mu-ma-sa si tata-su lu ficioruti si fatea acsios. Tea zutia,yeah measa ca la nunta.Dascalu cu .ficiorilfi siduteali tot la rucioc la fi-cioru ti la fateaa acsiosdi ea la ardicati di trei

in vremea veche, careskean Via mai bine sa,'ante la biserica, pe acelatI punek satul dascal.

Lui Ii plata, epitropulpatru, cinci lire pe an simincarea din sat. Copiiiluau pe rand dascalul de-1ospatatt. Care mai de care

intampina en mancaremai buna, ca invetemai bine.

Ei invatau pe copii gre-ceste: Crucea-ajutd, alfa,vita. Invittau si in Psal-tire, Octoih si in Carteacea mare (Evanghelie).Cine ispravia Cartea ceamare se flea, popl.

Un copil cand ispravia ocarte, ft faceau vrednic".Mare bucurie era pe ma-ma si pe tata copiluluicare se Meek vrednic. Inziva aceea aveau masa eala nunta. Dascalul cu co-piii se ducean toti lapranz la copilul pe care-Ifaceau vrednic, i dupa

dascal.

Ilia 'nvitaii

si'n Peal-Lir,

ca-ti

7i

flsa-1

86 ANTOLOGIE DIALECTAL).

or pri m9111 si ziteari ac-sios, acsios, acsios", sadeagla siniä sg si gusteascg.La fuzirea, la dgrulaitdaseglu cu ciar9p si totpriung si duteag ail lasculrib. i la dutirea si lafuzirea Cantab. c9ntiti.

Te ltia dascaPi ilia 'nvi-tail fiCiOrTI di bisérica,ama nu 'ntilizeag ti zic.Sgldi cantaii an curr9n, diel moarg la mirdzea gil-ra. An tela vgc9t si po-OM rag sc9mp. Un popgla trei, patrn &kiwi fgteaizmet. An Past, eg-h' scu-tea liturghia An lui cgtun,gii lila cuminicatura si cunafra si si dutea an lan-tili ciituni s' lria cuminicgcristinilii.

0

Micu, ea sg. proachil&A saptiim9iii gntru an,trubuiasti sit-lii si da pu-gacia din an. Di an, alrisi fati ia, joia, 'la lunia,dimneata-ta.Anca manicatfati mumg-sa mai multip9iii grgn91, li undzi pri

ee-1 ridicau de trei ori pemani si ziceau vrednie,vrednic, vrednic", sedeaula masa si se ospätau. Laplecare, dgruiau dascgluleu ciorapi si toti impreungse duceau iar la scoalli.

i la dus si la intors can-tau eanteee.

Acei dascali invatau pecopii de ale bisericii, dar[copiii] nu intelegeau eespun. Numai cetian re-pede, de le mergeh guraea moara. in vremea aceeasi popii erau rani. Unpopg, la trei, patru satefacek slujba. La Pasti,dupg, ee isprgvia liturghiain satul lui, lug cumine-egtura si anafura si se(lima in celelalte sate saimpartgseasca pe crestini.

Copilului, cand se apro-pie doug saptamani pangla un an, trebue sii i sedea pogacea de an. Deun an, i se face ori joia.ori lunia, dimineata. Incape manecate (des de (limi-neap.) face maing-sa mai

MEGLENITA 87

disupru niari, li rAs-frqndzi hn ma1 multi cu-mati, li puni an una meshnciii, puni si unä virdéth 'nnuntru. si ispriminesti bunsi ziti: na-vh unécicutpugacia din an lu x". i

lumea alfi zic la ea: Alih ghiti, sa-t crésea mari".

Di ch si da pri la toaticasili, ail puni sinia si

si 'nscirh tot telrla dincash. Napcum le si ditoati alaturli .ti ari un du-machin hn cash, ea: eau-galot di agru, fust, ala-tur di razboT, carti, can-tar. foarfit, chiesi, sapa,tesla, uglindalö, chiaptin,ac, chitch si lanti. $i lipun toati pri sinih, ati lapun si micu laugh, lucripri sinia.

kli sa si ziti eh di telucru prima sh si cati,ftari zhatat sh gbh., csmsa cresch: maistur, acu letesla, etc.

Dupu tea li mut lu-

multe pani de gran, letinge pe deasupra cu mie-re, le &Lige in mai multebuchti, le pune pe o fatade masa' north, pune siniste verdeturi inguntru,se premeneste bine (fru-mos) si zice: na-vh pu-Ona pogace de an lui x".i lumea 1i zice ei: sh-ti

fie viu (sa traeascli), sit-tiereasch mare".

Du pa ce dh pe la toatecasele, pune masa si seinsira toti eei din cash.Apoi ia si din toate unel-tele ce are un gospodarIn eash, ea: unelte de camp,carlige de impletit, uneltede rhzboiu, carte, cantar,foarfeei, punga, saph, tes-la, oglindh, pieptene, ac,buchet de flori si altele.

i le pun pe toate pemash, apoi pun si pe eo-pil laugh lucruri pe masa.

i astfel se zice ell, dece lucru se apueh maiIntaiu (pe ee lucru punemana mai intaiu), ataremestesug o sa aibli cando sh creaseh:tamplar, dachia tesla, etc.

alp& aceea muth lu-


erili di pri sinik punpugacla di rucip totpriunk eu lel.

Domnu la dar2 teru sipimintu an psi zgli.

An prima zuI Dom-dar9 vidéla dis-

park) vidéla di antunéricsi si fesi zukk i noapti.

La clan z9li Domnula dar2 term .

La trea zi Domnu ladispkrt9 uscatu di apulria pusi numea la pi-.mint, lundi s9dvitili, pofii1li, lerburli sitoati chitchili; ark, adu-narli lu api : m9r, k'n

cari sa pestileI i ratili.La patruli z9li la dar9

soarli, luna, stélili: soarli,ca s. na sfitesca si sä paancalzéseit zutia, ark, lunasi staili, ea sa sfitebeanoaptea.

La tintli z9li Domnudar9 pestilti e plivklesan sapu.

An psea zuka Domnudar9 vitili toati si

an tésta zukä 19

crurile de pe mask si punpogacea i pranzese totiimpreupg cu el.

Domnul fäci cerul si

pAmintul in sase zile.In prima zi Domnul Mai

lumina si o desparti fu-mina de intunerec §i sefácii zing si noapte.

A doua zi Domnul fáciicern].

A treia zi Domnul des-parti uscatul de apá sii-au pus nume painântului.unde sed oamenii, vitele,pomii, ierburile i toateflorile; iara ad unkrile ape-lor [le-a numit] inkri, incare sunt pestii si ratele.

A patra zi fad' soarele,luna, stelele: soarele, easa lumineze sizeasck ziva, iar luna sistelele, ca sk, luminezenoaptea.

A cincea zi Domnulfacii pestii ee plutese (in-noatii) in apk.

In a sasea zi Domnulfacii toate vitele si flarele;in ziva aceasta Domnul

§i-k

nu-k

§i

diva-tinili;

at Inoti-

MEGLENITA 89

Domnu targ, la dar9ilomu direp lica lui vi Pia

usi numea Adam.

Ca vizu Domnu c. Intiomu PT AY ur9t sg ig sin-gur, c9n durmia Adam,19 ung din coastili luT

vi-u dar9 Eva vi 111-u dédica sot la Adam.

Napcum !via blaguJuvizisi: crevtit vi it

inullit i puviliti-la pi-inintu cu tot te si afigpri Tel".

Arg an vaptea zufig rg-pus9 Domnu. Deméc vasiz9li sg sirbim i zutia divapti, demèc duminica-fisfiti, sa na dutim la bi-séricg i sg fatim buniI ncri.

lug pgmiut, fàcñ i peom dupg fata (dupg chi-pul i asemiinarea) luipuse numele Adam.

Când vàzi Domnul cgomului ii e urit sg fiesingnr, pe cand dormiàAdam, lug una din coas-tele liii i o fácii pe Eva

o dete ca tovargve luiAdam.

Apoi ii blagoslovi vi lezise: crevteti i 't i multi

stgpâniti-1 pámântul cutot ce se aflg pe

larg in a vaptea zi seodihni Domnul. Adicgvase zile sg lucrgm i zinaa vaptea, adicg dumineca,o sfintl, sg ne ducem labisericg vi sg facem lu-cruri bane.

vi

1

vi IrTa

vi-i

vi

vi

el".

AROMANA

Adung cind hit tinir,s'ai cind au§e§ti.

Ahtari cap, ahtariminti.

Alavdg-mi gurg, a tibat. -

Alghina ari §' Mari, ari§i hiari.

Altiurea dai §'alflureacreapg.

Te-adute oara nu aduteanlu.

Apa treate, arina ari-mine.

De afoarg aro§, ding-untru yirminos.

Cain bun z' vindi ditahuri.

Chicutg di chicutg s'faii barg mari.

Ohiatra te s'arucutea§timu§clriu no-acatg.

Ca§ bun tu foali di cini.

Adung and e§ti tangr,A, ai and imbgtrane§ti.

AO, cap, a§a, minte.

Laudg-mg gurg,ch te bat.

Albina are §i miere, are§i fiere.

Aiurea dai §i aiureacrapg.

Ce aduce ceasul nu a-duce anul.

Apa trece, nisipul A-mane.

Dinafarg ro§u, dingun-tru viermgnos.

Calla bun se vinde dingrajd.

Pia'turg cu piaturg seface lac mare.

Piatra ce se rostogo-le§te nu primle mu§chin(mu§chiul nu o prinde).

Branzg bung in burdufde cane.


Cinili te-a1atra, nu mi- allele care 1atra nu§ca.

0

Cindu iram fiCoru filen,parintal'i a itei nii pitri-curb: la scu10. Scul'ioluira tu measea di hoara, §iaelote ira dascalu green

n' anvita gratea§te. Nasdzitea zboarit §' nor

nu-1 acachiseam, g' nitsn'agudea ate nu-1 acächi-sim ti n dzite, §' n dzi-tea Vlahii ksilupinachea.Not, maras111, iram cu näsca mutlu en hutlu. A§iteu tricur niscint ant Dup'aista avdzim unit dzuacit vine 'n hoara noastra,Apustbli gi spunea c'adusiviv1ii arumine§ti dabatihava. Atumtea nor laseuln aveam G rarnatiehiraal eeofilu §i aveam Xeinco,Xe'necg, Aeiret, §i 1111 pu-

team s' cunoa§tim Ova diaiste zboark §i toata taxianoastra, na, vittama multudascalu a nostru, i s' clli-ma Costantinidi. Nor, cir-tiff di viitamarea tifeate, n zburam tot fi-

mura.

and eram baiat mic,parintii mei ma, trirneserala qcoa1a. Scoala era inmijlocul satului, §i acoloera dascal gree i ne in-Tata greee§te. Dansu1 nespunea, vorbe i noi nu-1pricepeam §i dânsul nebittea de ce nu pricepemce ne spune, qi ne zicehRomâni capete - de - lemn.Noi, sarmanii, eram en&Ansa ea mutul en nebu-nul. AO, trecura chtivaani. Dupa aeeea auziramintr'o zi c'a venit in satulnostru Apostol [Margarit]§i se spunea a a aduscarti romine§ti §i cä leda, gratis. Atunci noi la

aveam Gramaticalui Theofil §i aveam Xeinto,Xsbretç, ?LsErst, §i nu pu-team inte1ege nimic dinaceste envinte §i toga,clasa noastra o trudi rauducal ul nostru, care se che-ma Constantinidi. Noi, su-párati de cazna ce ne facit

gi

ng

F,4' li

ng

'walla

AROMINA 95

Cor111 di tu tax% c tiprindzu s' nu na dutim lascultiti, ma s' n'adunarn totla Rungu i z' videm tiva s' fatim eu aistu das-cal, ti ngs n dzite noT

nu-1 acachisim. Dupa teprandzim j' dupa zborlute-aveam, n'adunam totpan' t' un la Rungu si acloacatam s' n plindzim ha-lea cum va s' fatim euaistu om. Teti, ea camamare, la dzt & Weorlorvret s' mi ascultat minetia s'ascaprim di nas ? IoavdziT ea yine ApustOrial Margarit in hoara, j'vaz' s'näs sculn j'van'anveala gramate arnmi-neasti, va na das'eartile ba-tiharà far& paradz". 'totfiCorlri idea mea o-aflarati bunt si, fara tiaminduim cama multu, nasculam dinaoara tot sidusim acasa la ApustOli.Teti, eari iramu 'n cap, WIdes bung, dzua" s'atsuna-u turn i nt dziseghine vinit. E, ti caf-tat, fiCorIfY a irei ?" Tetidzf§: navdzim ca' tine vinista z' disfat sculfTh aoit tu

[dascalul], ne vorbiram totibaietii din clasa ea dup.&pranz sä nu ne ducern lascoala, ci s. ne adunamtoti la Rungu i sa vedemce o sh. facem eu acest&seal, care ne vorbeste sinoi nu-1 pricepem. Dupáce pranziram si dupa, vor-ba ce o aveam, ne adu-narám toti ping la unulla Rungu §i acolo ince-purAm sá ne plangent ba-ld si cum A, facem euacest om. Eu, ea mai mare,le zisei baietilor: vretisä m ascultati pe mineea sa seapam de dansul ?Eu am auzit ea a venitApostol Margarit in sat

o sa desehida si el oscoala. i o s ne invetestove romanesti o s nedea i eartile gratis faraparale". i toti baietii ga-sira ideea mea bunäfail ea s ne mai gandimmult, ne scularam toti de-odata si ne duseram acasala Apostol. En, care cramin cap, Ii ziseiziva," iar dinsul ne-o Ina-poiè i ne zise: bine atirefit! Ei, ce poftiti,

§'

s'nit

na

fliT

§i

§i

§i,

bun&

9ti ANTOLOGIE DIALECTALA

hoara noastrh, scultib aru-minescu, ch noi atek tin'anveath dascalu griitescunu putem s' lu cunoastim,ch nu stim grhteaste. Te-atek si nol vinim abate eas'n'anvet arumineaste s'nugrhteaste".

77Ghini! ma

singuri vinit voT ?"Tatite vinim noi, ch na deadeXeinco, Xthcatc, ti fkrnu dinoi nu putum ta s'u dzi-tim, te-ateh ng. váthmamultu si noi alth oarh nun5, dutim la scultiolu ate!, tiva z'vinim la tine s'n'anvetarumineaste."

77Ghine!

ma sh 'ntrebat si phrintillla vinetu aoatea."Va-III'ntribhm, ma si phrintilfl anostri voru z'vinim la tineta s' ne-anvet gramate aril-mineasti.""E, mach Tastemite, shdet im pade, ch vavh daii cite-unh carte aru-mineasca,Abecedar u". Noisidzum tot im pade si as-tiptam cu nearavdare cin-du di cindu s'n'aduch car-tile, s'ma le-aduse; deadela cal3e-un cite una, sichrtile ateale ira ml: giu-initit arumineaste, si gin-mitit grateaste. Noi ma

ieti ?" Eu ii zisei: linauzit eh ai venit sit des-chizi scoala in satul nos-tru, scoala romineasea,chei noi aceea ce ne in-vata daseklul grec nu pu-tem pricepe, eaci nu stiingreceste. De aceea si noiam venit aici ca sh neinveti româneste, iar nugreceste". Bine! darsinguri ati venit ?""Iatitde ce am venit, eh ne-adat Xsinw, Xthrets pe carenici unul din noi nu le-ainputut zice si de aceeane-a trudit mult si noi altä-data nu ne mai ducem lascoala aceea, ci vom velala tine sh ne inveti rom&-neste". Bine, dar saintrebati pe parinti ea shveniti aici". Ii vom in-treba, dar si parintii nos-tri voese A,' venim la tineca A, ne inveti slove ro-mhnesti". Ei, dad, esteash, sedeti jos, c'am sa vadau chte-o carte romh-peas* Abecedarul". Noisezuram toti jos si astep-tam cu nerabdare sh neaduch cartile, si &And leadm.e dete fiechruia ate

AROMANA 97

li Mani cartile tu minan5, spusa di li disfeatim

ea 'n cap, tu ahiursie alicarte, si na spusa asl: Ae arumineasca', alfa tastegrateasca, aista e b, aistae ." Si tu unit, dznapapa seara anvitam ABtoata i aditarn s vghi-väsim. Si ti haraila irati not atumtea c vghi-väseam Ii cunusteam toate.S'a treia dzi n deadedascalu a nostru Istoriahiblica" s'u xighisim de-a-rumineaste tu grateaste

Dumnezeu a creatcerul 5i pamintul... iara 'ngrateaste: b deb; Extme'thy otipccvbv %co. Ttv

si din cap plank' 'n coadau xighisirn tufa Istoria bi-blica". hog, cfndu nit aflamen fiCorlti dila sculfiolugratescu, 15, dziteam zboa-ra gratesti si nas nu stiate va dzic5, ateale zboarape-arumineaste, Tara notiram fudulti, ca stiammultu cama ghine di nasgrateaste nas anvitamas gräteaste. T' un andi dzile anvitam Grama-tica di Stelescu, Geografia

65076

una. Si cartile acelea erauasit: jumatate romanestesi juiniitate greceste. Noiluaram eartile in mina 4iel ne spuse s le deschi-dem ia Ia incept, in en pul

ne spuse a* Ae românesc, alfa e gre-cesc; a .esta e b, acestae vita..." i intr'o zi pangseara invataram AB (al-fabetul) tot si incepuram

cetim. i ce bucurieera pe noi atunci e ori-ce cetiam pricepeam tot.Si a treia zi ne dete das-calul nostru Istoria bi-Mica" si o traduseram dinromaneste in greceste ash:Dumnezeu a creat cerul

pamantul... iar tn gre-caste ash; 6 deb; gx,ccaerbv onpavbv xcd viv ..."si dela un capat Omit laeelalalt traduserani toata,,Istoria biblica". Iar candne afiam en háietii delascoala greceasca, le spu-nem cuvinte grecesti 4iei nu stian ce Insemneazaacele vorbe pe romaneste,iar noi eram mandri castiam mult mai bine deckei greceste, pe child ei

7

i

iti

4:

ip..."

s' ca

cartii, si

sa

si

98 AN fOLOGIE DIALECTALA

di Gorjan §i Aritmeticadi Pop, §i mite puteammultu ghine ta s' lugursimtot te aveam ananghe,iarg feCorlfi dila sculriolugrgtescu nu §tia de-atealelucri hici.

0

F

Cinticlu a puntilleidi Narta

era trel masturi algvdat,

S' amintreilfi §' era frat;Pi masturie mult invitatS' amintreilri era 'nsurat.Di multu masturi ti eraLa tot numa li s'avdzea.

Cite lucre greale eraElfi putea di le adara.Un om vine di-lri elfima,Ca amirgulu là striga.

S' Inchisirg dipreungTutg noaptea imna pi lung

L'amirgulu s' inclfinara

invgtau numai greceee.Intr'un an de zile inva-targm Gramatica lui Ste-lescu, Geografia lui Gor-jan §i Aritmetica hd Pop,Qi mit puteam mult maibine sh socotim tot de ceaveam nevoie, iar bgietiidela §coala greceasca nu§tiau de acele lucruri ni-mic.

Cantecul podului de peArta

Erau trei me§teri lgudati(ren um iti)

Si toti trei erau frati;In me§tesug foarte priceputiSi toti trei erau insurati.De foarte mesteri ce erauNumele lor era auzit (cunos-

cut) de toti.Oricate lucruri grele erauEi puteau set le faca.Un om veld sg-i cheme,Ca impitratul Intrebg de ei

(strigg dupg ei).Si pornirg impreungToata noaptea sit meargg pe

lung.Dinaintea impgratului se in-

chinarg

A ROMA NA 99

cu dor mare-I intrebarA:

Ti ursesti dila noi ?Noi him oamelii sclriai a MY?

Mine am avdzidi di voiCA hit masturi mult aria.Dila mine ti cAftatPunte'n Narta s' iii-o adArat?

Ma s' nu putet s' ili-o aditrat,

SA stit cg yil nu ascapat.Doamne, te palacarsim

Trei dzile s' nA minduim".

Du pA ti s' se minduiraL'amiraulu apandisira:

Punte aista s'o adaramapte aiii chierO caftarn.

Iti s' hiba si s' lipseasch

Amirillia s' hargniasca.Noi selfial a fai ti him,Dao zboarA va sA-z' grim:S' nu n'a alas ta s' ng, jilimTu xeane aistA ti him;

Fumealtile vrem s' le adutem,Pi ninga noi s' nii. le avem.

Tute aiste ti caftatMine IA le dali cu gurat.Punte sAnatoasA voi,

i-1 intrebarA cu dor mare[de a sti de ce ii chiamA]:

Ce doresti dela noi ?Noi suntem oameni sup*

(slugi) tie ?Eu am auzit 'de voiCA sunteti mesteri ngsdriivani.Ce cereti dela mineCa sA-mi faceti un pod peste

Arta ?Dar dacii nu puteti sA mi-1

faceti,SA stiti ca nu scapati vii.

StApine, te rugAmTrei zile sA, ne giindim (sa

chibzuim)".DupA ce se glindirlImpAratului raspunsera:

Podul acesta ca sA-1 facemapte ani vreme (termen)

cerem.Orice ar fi si ar lipsl (orice

ne-ar trebul)ImpArAtia A. ne dea.Noi slugi ale tale ce suntemDoug, vorbe o Ali grAim:SA nu ne lasi sA ne jelimIn streinAtatea aceasta uncle

suntem;Familiile vrem a le aducem,Ca sit le avem pe lang5, noi.

Toate acestea ce ceruratiEu vi le Jan en jurAmânt.Pod trainic vreau,

100 ANTOLOGIE 1MALECTALA

CA vA taltiu treilli ca di".

Si scularA §' amintreilq,Z' dusirA s' Via a lor fumealq.Fumealtile era di Ninta,Le ItiarA, le dusirA Narta;Fumealfile era dit munte,Le dusirA Narta la punte.S' alnurhirg di lucra,Loclu a puntiPei Indredzea,

eemealfile le sApa,Chieturile le arAdpsea.TutA dzua ti lucraA pa noaptea l-o neca.Sase alif ma§ se curma

S' puntea nu Iti s'adara.Ma§ §edea §1 s' minduiaS' co rierAni lal plindzea,CA cbieroln s'aprucluaS' puntea nu là s'adAra.

Una dzuA, dimineata,Ma marele, clad i§ la fata,

Iu s' primna pi tu uborVidzu pulfilu azburAtor".Pullau, ado 'in-§ azbura,Pi lumAchl si discurma,Pi ma marele ma§ muntrea

cu dor mare pirideaS' a ma marelui WI dzitea:

CA altfel vA tai pe toti treiea pe ni§te oi".

Se pornirA toti trei,Se duserA sa, ia familiile lor.Familiile erau din Ninta,Le luarA, le duserA la Arta;Familiile eran dela munte,Le duserA la Arta la pod.Si incepurg a lucra,Locul podului il pregAtiau

(il alegeau}Temeliile le Apart,Pietrele le fn§irau.ToatA zina ce lucrauApa noaptea inneeh.Sase ani mai cA se impli-

niauSi podul nu se faceh.Tot §edeau §i se gAndiauSi cu lacrimi negre plangeau,.CA vremea se apropiaSi podnl nu se fAcek.

Intr'o zi, de dimineata,Mai.marele [me§terilor], '3110.

ce se spAlA pe fatkUncle se plimbh prin -muteVAzit pasArea sburAtoare".Pas Area, acolo dupA ce sbura...Pe crengi se odihnia,Spre mai-marele mereu se

uita.ou dor mare ciripia

Si mai-mwlui ti spina:Si

AROMANA 101

Oh mare, s' nu va' jilit,

Ama z' vret lucru s' In bitisit,

A niclui frate nveasta s'o luat

TR s'o 1)44.

N yie, n yie s'o irn alit,

Jale §i art s' nu muntrit".

Ma marele chid o audzeaaistu dzftea

Ditu hicate suschira,Inima siDi mult ti avea mare dorPi atea cama nick' nor.

Nasal avea un riicu nat,Pi ci6oara nimprustat.

Di ma-sa nu si dispartea,Costantin fq luMa marele §' si mindtria

mult araa ui yinea.

Tu mardzine si minduiCa Dumnidzau a§I ursi:Punte aista ta sa s'

Lipsea nor ma ilia s' moara.

Acas atumtea dimanda,

Tu, mai-marele, sa an teintristezi,

Ca daca vrei sa ispraviti lu-crul

[Trebue] sit Iuati pe sotiafratelui mai mic

s'o paneti (s'o ziditi) latemelie.

In graba, n grab./ s'o aco-periti,

De jale §i milit sa nu tinetisama".

Mai-marele and auziaPasarea aceasta ce-i spun*Din fieati suspinI,Inima i se salie,De durere mare ce simtikPentru aeek cea mai mica

cumnata.Ea avea, un copil mic,Neridicat inch pe picioare (ce

nu puteaDe mama lui nu se despartia,Constantin se chenik.Mai-marele se tot &die,

multa, durere (mult rau)ti venik.

La sfar§it se gandlCI Dumnezeu a§k a hotarft:Podul ea sa se faca (ski se

ispraveasca)Trebuià cumnata mai mica

sit moara.Acasa atuncea trimese vorba,

.a.emealle

ti-lri

ePitua.

unable).

Palls

Pi dinich,

§i

adaril,

§i


Prindzu bun 1. s'adarg,

Nor ma flick sg s' Indreagg,

Prindzu cu nAiii sg s' pitreaa.Ma marele ti dim'andgNor ma Ilicg-1 ascultg.Costantinlul lu sculg.Diu durriea §.1-1 di§teptg.Di 016 i§ lu suturgS' ngpol pi somnu lu bggg;S'adárg, s'armatusi,

La punte s' z' ducg inehisi.Cu mare harao eraPrIndzu eindul lu dutea.Ma la punte chid akumse,A masturilor ia lg% dzIse:Vol inasturY, ah, voi mgrat,

Cu 'inbgreata, ti 1 acrat ?

Itt-I puntea ti adgrat,

Sase mil ti lucrat ?Doamng, §' noi ng Cudisim:

Puntea dende o alifurhim

Dzug, -§' noapte tot lucrAm5' nu putem s'o Imprustäm.Ma marele ng dimändg,Cu gurat ng sprikurg:

Prânz bun sg, li se faeg (sg.li se preggteaseg),

Cumnata mai midi sti se gg-teaseg,

PrAnzul eu &Ansa sg vie.Mai-marele ce porunciCnmnata mai mica ascultg.Pe Constantin il treziDe unde dormia §i-1 sculg.fi dgdii tgtg, ea sg, fie sätulSi iarhi il cula;Se preggti de plecare, se I in-

brAchSi porni sg se dud, la pod.Cu mare bucurie eraPrinzul and 11 duceg.Dar la pod and a junse,Me§terilor ea le zise:

Voi, meqterilor, o sgraciide voi,

Cu voie bung (din parteamea: dorindu-vavoie bung), ce lit-erati ?

Unde-i podia la care-ati In-crat,

Sase ani ce ati fgcut ?$i noi, femeie, ne mirg,m:Podul de and 1-am in-

ce putZiva §i noaptea toti lucrgmSi nu putem sg-I ridiegm.Mai-marele ne-a poruncit,Cu jurginint ne-a legat:

km:NANA 103

Aza prindzu cae s'aduca,S' nu-1 alasam sal fuga,Tu hmeal'e sa-1 bagam,Puntea s' putem s'o adaram".Nasa, lain, nu z' ducheaMasturilri zbura,Pi barbat-su ma§ muntrea

St-1 videa ca tot plindzea;Cu dor mare-I intreba,Cit videa e 1ori-411a:Vrutlu a tiii, gone barbat,Vol sti-nl spufll ndrept si

curatti plindzi §' literamedz ?

Spune-fil 'ndrept, a§1 sa-mbanedz.

Vruta, suschirarea meaNu easte tit alt tiva:fIII cadzu nellu, vruta mea,Ta atea groapri, s' tret di-lu

lila".Tu groapa nasa-§ int*Ca cum barbat-su Iti dimanda;Alaurhi nellu sa-1 caftaFara s' tibä ti va s' path.MasturiPt §' s' hiumusira,Cu yìe ' flira di 'lilaTit Oemelfu o arucutira

cu chiguri o stizmusira.Nasa, laia, ma la striga,Cu nil& palacarsea,Carnile-§ le di pira,

Azi eine pranzul fl vaaduceSA nu-1 lásamSa-1 punem la temelii,Ca sa putem ispravl podul".Dann, sarmana, nu intelegehCe-i spuneau me§terii,Spre barbatu-sau mereu se

uithSi vedeh ea tot plfingeh.Cu induiosare mare-I intrebh,Mud vedea ea el lacramh:

Dragul meu, tânr barbat,Vreau sa-mi spui drept si

curatDe ce plangi si lacramezi ?Spune-mi drept, a§h sa-mi

trae§ti.Draga, suspinarea mea

Nu este (nu vine) din alt cech:Mi-a cazut inelul, draga mea,In groapa aceea, du-tesi-1 ia".

In groapa (lama int*Cum ti porunel barbatul ;

eaute inelul,Fara s. stie ce va pap.Me§terii se repezira asupra ei,In graba si fara mila0 impitHera spre temelia

podului]Si cu pietre oDansa, sarmana, Ins/ le strigh,Cu mila Si rugh,Carnea si-o sfâià

ti-lri

Ta

S'

lli

sa fuga,

Incepa sá

zidirit.

104 AN FOLOGIE DIALECT 1Lik

Perlri din cap s' Pi arupea;De cit varun nu o avdzea,Boatea Pei nu s'asculta.Lira nitsä la dzitea,S' cit putea Pi palacarsea :Vol', masturi, ah, TOT märat,

Pi un zbor s' me ascultat,Va z' va dzic nic' un oath,:TO s' ili-o alasat nafoara,Nicht de foame s' nu moarrt.

la, pitretet sa-iii In aduca,Sa-1 bag pi tita sä suga,Ca-I ilk si nieriscut,Nimprustat si mult minnt.

Cum treambur mine, marata,S' treambura s' puntea di

Narta.Cat calatort va sal treacaCama multIri sti, s' neacii,

Cat peri 'n cap mine-iii amAbit oamein sa-s' neacrt tu

an".

CI

Ti-iiI vidzni, le dado ?Na lilice arolit,Ansa ca milgana,Analtit ca fidane,A le, dada mea!

Para! din cap si-1 smulgeh,Dar nici until nu o auzih,Glasul ei nu era ascultat.Ea iaräsi le spuneaSi cat putea li ruga:Voi, mesteri, o, sarmanii

de voi,0 vorba sa-mi ascultati,hica odata vreau sa vrt spun:Tata sa mi-o lasati afara,Ca sit nu moara mititelul (co-

pilul) de foame.Ian, trimeteti sa mi-1 aducaSa-1 pun la tata sa, suga,Ca-i mic si slab,Nu poate sta in picioare, e

prea mic.Cum tremur en, sarmana,[Ash] srt tremure si podul de

peste Arta.Cati calittori au sa tread.Cei mai multi din ei sit se

Innece,Cat par In cap amAtatia oameni sa se inneee

intr'un an".

Ce vazui, o, mama ?0 floare rosie,Rosie ca patlageanaInalta ca tin vlastar0, mama mea!

A ROMANA 105

Nu stiu ti fac,Lili s'o arup,La disk s' mi due,Pisti ubor s' me aruc,

A le, dada mea !

Plindzi picurarlu,Plindzi si cirvinarlu,Cum mirluxescu moailiCind Is plingu mortilq.

Te plIndzèti, lal pieurari,

Te plindzèti, lal cfrvinari?Te s nu plindziun si s' nu

uhtlim ?Polim grert pri noi n'as-

parsi,Oili nit Ii loara toatiSi earl loark 'n gb-

mitati,Di urt dor laili hicati.Cum s'nk tin, cum s'n'a tur-

nkm,Acask mi. cum s'aspunem?Di-s plingu picurari,

plingu lailrf cfryinarY.

0

0

Na §tiu ce sa facCa sk rap floarea,SI mit due la ea,Peste zidul eartii sa ma

arunc,0, mama mea!

PlInge pacurarul,PlInge carku§ul,Cum se bocese batrâneleCând f§i plIng mortii.

Ce plângeti, sarmani pa-eurari,

Ce plIngeti,skrmani ekransi?Ce sit nu plIngem si sit

nu oftam ?Razboiu greu pe noi ne

gubi,Oile ni le luark toateSi caii ni-i luark pe juma-

tate,De ne doare la ficati.Cum sk ne ducern, cum sit

ne Intoareem,Aeask noi cum sit spunem?

plIng sarmanii pkeurari,Si piing siirmanii

Ah, lal Wiltilu a Aeu, Ah, barman fiul meu,Cum di azbuira§? Cum de ai sburat ?

sa-ni

ni-lri

boilSDi-s

pa-

Sicitiausi.


Ti ma-ta nu-t fu nila?Nu ti minduis ?Cum di-t alasasVruta ta multiareSi luteafirlri a tailCu care ti nafrisDi dit lnme fudzis?Ah, lab, di mine,Cu care me-alasas?Vino, vrutlu a nal,Toarna-te dit caleLa scumpa a ta dada:Yino nica una oara,Ahite inini nit pliguea!Tine fudzi' la alt sotSi nol scret singuri

Ti fites, fiCorlu a nail,Ti fites iazaca mare ? ai!Ti fites a nveastelteiTi alasas veduo tu ahtare

ilichiie ? ai!alasas nveasta cu ahita

fumealfe?Fumealte fara tata nu-i buna,Nu poate veada nila.

Cind va s'acata fumealtia diminte

Atumtea va s' cafta tata.,

Si cum s' la dzica laia dada?

De mama ta nu ti-a fost mila?Nu te gtindisi ?Cum de ti-ai lasatPe iubita ta sotie

pe luceferii (copiii) tai ?Pe cine te suparasiDe ai fugit din lume ?Ah, sarmana de mine,Cu eine m'ai lásat ?Vino, iubitul meu,Intoarce-te din cale,La scumpa ta mama;Vino, lima oda*AtAtea inimi nu rani!Tu pleci la alti soti

pe noi pustii singitri ne

Ce facusi, feciorul meu,Ce pierdere mare facusi? aiCe facusi sotiei [tale]Pe care o lasasi vaduva in

vArsta a tanara? ai!De ce [tHai lasat sotia cu

atata familie ?Familia fara tata nu-i buna,Nu poate sa se nite la ea mila

(sa destepte mila tuturor).and familia (copiii) au sa

prinda minte (vor fi mari)Atuncea au sa caute dupa,

tata,Si cum are sa le /Ana sax-

mana mama?

jii

0

00104.

Ti

sa-Pt

Si

Si

AnoMAN x 107

Va s' Pi dinicA inima qihicatele;

C. va z' yin& parintlri alantori va s' caftä §i nAq tata.

Va sä s' intreabä a for dada:Cluck va z' yina baba

nostril" ?

Are Rh. i se sfAsie inhua sificatii;

Ca au sa vie psarintii altoraan sh mute si ei tata.

Au sa Intreb pe mama lor:Cind o sä vie tatill nostril" ?

i

GLOSAR

GLOSARi

aachisi, ar. [ngr. &maxi-Cco] 94, 95, a pricepe.

acgtare, ar. [lat. *a ccap-tiar e<ca p t us] 106,a prinde; 95, 97, a in-cepe.

aclo, ar. [lat. eccu inMoe] 95, acolo.

aclote, ar. [din aclb + -te;cf. aoh, aoace] 94, acolo.

acmoce, ir. [lat. eccummodo+ -ce, termina-tiune ce apare fi, in alteadverbe] 77, acum.

acsios, megl. [ngr. gtoc]85, 86, vrednic, demn.

adárare, ar. 98, 99, 100,101, 102, 103, a face.

agodi [rus. goditi] 66, aa#eptet.

agru, megl. [lat. a g e r,agr u in] 87, amp.

agudi, ar. (alb. godis <slay. goditi) 94, a lovi,a bate.

ahit, ar. [lat. eccum tau-t u m] 104, 106, atcit.

ahiurhi, ar. [ngr. EtpxiCto]100, 102, 103, a in-cepe.

ahiursitii, ar. 97, inceput,cap.

1. Abreviatiuni gi semne:alb=albanez. ngr.=neogrec.ar.=aroman. pol.polonez.bulg.=bulgar. rus.=rusesc.Cr.erost. rat =rutean.germ.=german. sirb.slrbesc.gr. biz.gree bizantin. slay. slavic.in=istroromin. slov.=sloven.it.=italian. ture.=turcesc.lat=latin. ung.=anguresc.lat. cl.=latin clasic. vbulg.=vechiu bulgar.lat. vnig =latin vulgar. ven.=venetian.megl =meglenit.

Semnul < pus intre doult auvinte aratl, cit cel dintiliu derivrbdin al iloilea; invers (>), arat4 el& al doilea derivA din eel dintitiu.Steluta e pus4 dinaintea unui cuviint cand tweet& nu e atestat, cinumai presupus cfi, a existat.


ahtare, ar. Pat. eccumtalem 93, 106, atare,a0,.

ahuri, ar. [ngr. azonr.t<ture. ahor; comp. alb.ahur 93, grajd.

alat, megl. turc. alatj 87,unealta.

ama, megl. turc. amma,ori bulg. ama 82, 83,84, 86; ar. 101. insei,dar.

amintrel, ar. format du-pa amindoi] 98, 100,tustrei.

amira(u), ar. gr. biz &p.mpoic <arab: emir 98,99, impeirat.

amirilfid, ar. 99, impe't-reifie.

gianna, ir. 75, a. merge, aumbla.

ananghe, ar. ngr. averptii]98, nevoie, lipsei.

aniurba, ir. probabil din-tr'o forma dispetrutetanuiba < lat. *i n o b-

v ia r e (comp. megl.nuibari), care a fost al-teratei sub influenla vre-unui cuvant strein, poa-te Cr. juriti; urevati, apeittrunde, a neivall] 75,a. intalni.

aoh, ar. [lat. ad h a c 75,aici.

aoace 53, ar. aoate(a) 96lat. ad shacce , aici.

apolet 17, epolet.apiindisire, ar. [ngr. a' ray-

TO) 99, a reispunde.

arddlipsire, ar. [ngr. &pa-&go) 100, a infra.

mina, ar. lat. arena,- a m 93, nisip.

armktusire (si), ar. ngr.i,p,ccr6vo.) 102, a se im-

brace& (propriu zis ase inarmet").

arndut: gilt' N, 34, un felde great (cu boabe mari .

ara, megl. 83, 80, 88, 89,ictrii.

arucutire, ar. [turc. ryk-ten, ori bulg. rukvam93, 103, a rostogoll, aimpinge.

ascher [turc. askted 16,soldat turc.

asite, ar. lat. e c cums 1 c + -te ; cf. aclote,aoace 94, 96, 98, afa.

Aste, ir. er. jeste] 74, pers.a 2-a pl. ind. prez. alui fl.

ati, megl. 87, apoi.art . . . att lat. au t] 47,

sau.ausi, ar. der, din au§ fi,

acesta din lat. a v u s,-11In + suj. dim. -us] 93,a imbeitrcini.

babd, ar. [turc. baba]107, tata.

bdIve, ir. cr. baCva] 76,bute.

banare, ar. 103, a trai.bandor 44, stomac de oaie.bard, ar. bulg. bara] 93,

baltei, lac.barete, ir. [en bareta<

GLOSAR 113

it. berretta] 72, ca'ciu-lit&

bat, ir. [cr. bat] 76, 77,bat.

batihaye, ar. [turc. badiham] 94, 95, gratis.

batiment, ir. [yen. bati-mento] 75, judecatei.

beilic [ture. beylik]: dh, ..,,16, de clacii.

ben, ir. [yen. ben] 72,bine.

bitisire, ar. [bulg. bitisati<turc. bitmek; comp.alb. bitis] 101, a is-pricy).

boate, ar. [lat. vulg. *box,*bocem lat. cl. vox]104, glas.

boghet 66, destul (pro-priu zis bogat").

bolta§ [der. din bola',preivedie < slay. (bulg.strb.) bolta, ori ung.bolt] 48, negustor.

bosche, ir. [cr. baka<it. bosco] 71, plidure.

brec, ir. [cr. brek] 75,76, cil ne.

broil, ir. [cr. brojiti] 75,a numeira.

buldusi 10, a ceiutet prinbuzunare, a scolocl. pen-tru a geisi bani.

butureh 8, buturugei .

chigiinh, megl. [turc. oribulg. kajgana] 82, ju-meiri de ou a' .

ealcete [din it. calcetto,prim intermediarul at-

tPi limbi; comp. turc.kaleen<it. calzino] 16,cizme reisfrtinte f i cu-sute cu geiitane,

cama, ar. [lat. quammagis] 95, 97, 101,104, mai.

camere, ir. [yen. camera77, oclaie.

canting; ir. [yen. cantina]76, dantinei.

capotine, ir. [cr. kapotina< yen. eapotin] 77,manta.

carte 66, scrisoare.casun, ir. [cr. kasun<it.

cassone] 72, 74, ladei,IMO.

cittari, megl. 81, 82, 83,84=ar. acatare.

Atilin, megl. [ch'te (cite)+ lin] 83, incet.

chtur 47, trunchiu retie-zat.

cai5e-un, ar. [ngr. xi& +un] 96, diecare.

celmeh [turc. Calma] 10,cealma, pane& alba cucare Turcii ifi infei-prig capul.

cenac [turc. Canak] 16,blid, castron.

cerbice, ir. [lat. car r I x,-icem] 77, gtit.

cearte, ir. [cr. eetyrt] 77,ciosveirtet.

che, ir. [lat. q n o d, influ-entat de yen. che], di,

cilia, ir. [cr. Ca] 73, 77,incolo.

chiaro, ir. [yen. chiaro, ori

65076 8

114 ANTOLOGIE DIALECTAL A

cr. kjaro) 74, foarte.alien* ar. 93, picatura.chTerb, ar. [ngr. xsttpóc;

comp. alb. klet15] 99,100, vreme, termen.

chi4si, megl. [tare. krese]87, pungti.

chIeturi, ar. 100, 103, pie-tre.

Chiliehi 23, Pilipi (Sf.Filip), sarbeitoare po-pular ei (se tine in no-emvre).

chit* megl. [bulg. kitka]87, 88, buchet de fiori;floare.

chid 41, a credit, alt in-

chiut6c, megl. [turc. kro-tele; comp. bulg. kfotek]83, beitaie.

cinta 47, a boci.etrpAlab 16, joecrctilab.cirvinar, ar. [der. din dr-

vane fi acesta din turc.kfervan; clomp. bulg. ker-van] 105, cel calre can-

p earavantl, Tareface transparturi cu ca-ravanei de cai, dacatari.

etta 48, putin.; ir. afita76 (pufin) cam.

cliant [slay. *kljanec] 60,stcincti.

clri oche, ir. [cr. klj uka] 177,

megl. [lat. eve u mI o c] 62, 84, acoto.

eolili 20, planta: nei gard(stipa pennata).

cdlindet 16, colac.

eonobe, ir. [or. konoba]76, pivnip.

cota 53, 65, 66, a Mute!,cotel [comp. vbulg. ko-

telja] 6, motan,covali [rut. kovali] 34,

fierar.Cuda, ir. [cr. Cuda] 75,

mare numeir de . . .

Cudisire (si), ar. [bulg. Cu-dja se] 102, a se mira.

cumatg, megl. [ngr. zotb-p.cirt, ori bulg. komat]87, bueatei.

cumpiini (a ,) 51, a sepotrivi, a fi la fel.

cure [lat. c urr 6r e] 66,a alerga, a fugi.

dada', ar. [turc. eau bulg.dada] 104, 105, 106,107, mama.

dan, ir. [cr. {Ian 73, zi.&rani, imegl 82, 88, 89=

ar. adarare.decindea [lat. de ecce

d a] 17, dincolo.demèc, megl. [tare. &tuna.;

comp. bulg. demek] 89,

deli [germ. Diat<lat. me-dieval: dieta] 45, diet&adunare.

dim'andare, ar. [lat. emandare] 102, 103,a porunci; 101 a -tri-mete vorbei pentru cevet.

dinAoarA, ar. [lat. de u n ah.o-na] 95, de-odata.

dipirare, ,ar. [lat. t1eipi-

eala,

mu to.

duet

cetr lig .

1

GLOSAR 116

lar e] 103, a smulge, a8.1celfici.

di prtunA, ar. [lat. de peru n a] 98, impreunci.

discurmare (si), ar. 100,a. se odihni.

dit, ar. [lat. d e intro],din.

divuting, megl. [bulg. di-votina 88, fictra.

dropici 32, hidropizie.duchire (si), ar. 103, a

pricepe, a infelege:dumachin, megl. [bulg.

domakin] 87, stapanuleasel, gospodar.

dunche, ir. [cr. dunke <it. dunque] 74; deci.

dvoiec, ir: [or. dvojak] 72,geamein.

cliimicá [latI * d e alio are<mica, -am] 63, &a-mica; ar. difiicare (si)101, 107, a se stafia.

ea, ar. 97, ia!

ralagA, megl. [ngr. cpeckay-Tac, ori bulg. fala(n)ga]81, 82, bucata de lemnin care erau prinse pi-cioarele celui ce era pe-depsit, batut.

Arc, ir. [lat. ad foras]76, 77, Vara.

felezui [king. felezni] 37,a curatl de plectra.

fet, ir. 72, ftit, Miat.fidane, ar. [turcL fidar/4

bulg. fidan, ori alb. fi-

dane<gr. biz. cpu.ravl104, vlastar.

filadA, megl. [ngr. cpuX-

ka6a] 83, carticica.fluera§ 47, oel care canta

din fluier.fosola§ [ung. faszálthAs]

47, procurare, aprövi-zionare.

ftaril megl. 87 --- ar. ah-tare.

fumealre, ar. [lat. faml -hi a, - a m] 99, 100, 106,familie.

fu§t, megl. [lat. fustis,-em] 87, carlige de int-pletit.

gang [cr. ganati] 71, 7-2,74, a Vorbi, a zice.

gArnat, megl. [lato * g r a -nacseils, -a, -um<gratium] 82, de gliau.

gArni§oartt, megl. 83, po-rumb.

giangalot, megl. [turc.genk alati] 87, unelte.

gospodAr, ir. [cr. gospo-dal.] 72, 73, 74, stapan.

gospodin, go§podin, ir.[cr. gospodin] 73, 76,77, damn.

grhmattq ar. [nr.ipattIttc]95, 96, liter&

granat 33, plataci (chry.sant/lemurs partheiti-um).

grAtfat, meet 86=--gArnat.gripiri, megli 82, a da

drumul, a slobozl.gropita§ 47, grtpate


gustiri, megl. [bulg. gos-tayam] 85, 86, a ospeita.

hale, ar. [ture. hal; comp.ngr. xakt 95, hal, starede pleats.

hag [sa.rb. ala; bulg. halo.]64, fiara: ; duh Mu;monstru.

hgmesag [ung. hamisság]48, infeleiciune,viclefug.

harailk ar. [ngr. zapa;comp. bulg. ham] 97,102, bucurie.

hgrguire, ar. [der. dinture. hark; comp. alb.argoj] 99, a da, a dcirui.

hid, ar. [turc. bulg. hie.]98, nimic.

hiti, ir. cr. hititi] 76, inpasajul acesta are infe-lesul special de a des-chide", dar de obiceiuinseamnel a arunca".

hiumusire (si), ar. [ngr.plCw] 103, a se repezi

asupra cuiva.hoarg, ar. [ngr. )(Wpcc] 94,

95, 96, sat.hreapcg 25, peidure de

lastar.huntut, ir. [Cr. huncut <

germ. Hundsfott 76, omneisdr van, al dr acului.

hut, ar. [comp. alb. hu-tali!, prostedau, hutoii,a se prosti; ngr. xou-tk, turc. kut, prost] 94,nebun, prost.

hvglg, ir. [cr. hvala] 77,mulfumire.

Ia... l'a, megl. [bulg. ja...ja] 86, ori. . . ori.

inchetg, ir. [cr. jaketa <it. giacchetta] 72, haina,scurta.

Iazgcg, ar. [turc. yazyki106, pierdere, pagubei.

Yerbgrit 16, taxei pentrupeifunat.

Iezdi, ir. [cr. jezditi] 75,a Mari.

ilichiie, ar. (ngr. 31X(xial106, vcirstei.

imbuna 3, a neicleijdul eddobeindefti ceva.

imnare, ar. 98-ir. runna-finpgrea 60, a pclrea.Impuia 47, a seipa, ar

sculpta in lemn.incherba (a sg) 4, a se-

aduna la un loc.inde 53, unde.infuring 45, a pune la

cale, a in fiinfa ; a inte-meia mai bine.

inie 62, unde.lohchéi, ir. [cr. jaukati]'

76-77, a striga, a sbie-ra, a se veiita.

iortoman [der. din turc.yort] 11, puternic, defrunte, bog at.

ispriminiri(si),megl.[bulg.izprimënjam] 87, a sepremeni.

iti, ar. 97, orice.Yu, ar. [lat. u b 11 100,

102, unde.l'undi, megl. 88 uncle.hive, ir. [din Yu, la care

s'a adeiugat -ye dupe&

GLOSAR 117

ven. ove] 71, 73, 76,unde.

izmet, megl. turc. bulg.izrnet] 86, aujb& la bi-sericet.

jalostán, ir. [cr. ialostan]73, trist.

jivi, ir. [cr. iiviti 74, atrell.

juruit 28, fei geiduit (aiciinseamnei propriu zisprimit,letaat prin mof-tenire").

ksilupinachea, ar. [ngr.e6Xov ravixtov 94, capde lemn.

laf, megl. bulg. laf <ture. laf 83, 84, vorb & .

lal, ar. 100, negru; 105,106, seirman, nenorocit.

lainurk 42, metal curafitde orice arnestec.

largu, ir. [yen. largo 72,departe; 76 mult.

le, ar. [bulg. le] 104, 105,particulei ce se pune pelanget vocative.

lea 7, a 3-a pers. sing.a subj. lui a la.

iichiturk 22, boalet ce vinedin fried, din dragoste,fi despre care poporulcrede di, e pricinuitecde Sbureitor.

liemn 47, arbore.Mice, ar. der. din alb.

Pulte; comp. bulg. lu-

licla] 104, 105, floare.14t, ir. cr. list] 73, seri-

soare.loagkr [germ. Lager, cu

pronuntarea dialectal&a lui a aproape ca o]43, lag eir.

locande, ir. [yen. locanda]73, birt.

lugursire, ar. [ngr. Xoia-ptaCco] 98, a socoti.

lumachik, ar. 100, crean-gei.

ma, ir. [ven, ori cr. ma]75; ar. [ngr. 1th, oribulg. ma<it. ma; comp.alb. ma] 96, 102, 103,inaci.

maca, ar. [ma + ck] 96,dacei.

macavk 7, mucava.mkcicat, megl. [der. din

mlidue'a : ma:ducat>mgeicat] 83, mare.

maie, ir. cr. maja] 73,74, mama.

maistur, megl. 87 [bulg.majstod-ar. mastur.

malotek [tun. mallota] 64scurteia pe care opoartei Prancele la secr-beitori.

miln'aturi 63, farmece.milneos, megl. [der. din

vbulg. maim 84, greu.mandat, ir. yen. mandato]

75, citatie la tribunal.mark 50-marlik.mkrat, ar. 94, 102, 104,

Barman, nenorocit.

118 ANT0LO31E DIALECTALA

rnarlA 44, manyii 61 rung.marhal, vita.

znae, ar. [ma<lat. magi'ssi] 97, 100, 103, nu-

mai, tot.mastur, ar. [bulg. rnas-

tor; comp. ngr. Oa-Topic] 98, 99, 102, 103,104, mester (in spec.zidar, tamplad.

masturie, ar. [ngr. pxcrro-pcci], mestesug.

mbAreatrt, ar. [der. dinmbar en, bine" si a-cesta din alb. mbare],102, voie bund.

mease, ar. [ngr. [1.6crri] 94,mijloc.

meritéi, ir. [yen. meritar]74, a merit&

mes, megl. [lat. mEnsi s,-en] 84, lunei.

micutgel 52, mititel.milcui (a sli) [comp. bnlg.

milkam se; ceh. milko-vati se] 7, a se ruga.

milgana, ar. [ngr. ILEXt-

zCiva (<it. melanzana;comp. alb. mellindzane),cu fonetismul alteratsub influen(a lui pit-ligeana] 104, patlagea.

minduire (si), ar. [der. dinminte, dupei alb. msn-don] ,95, 99, 100, 106,a se gandi, a chibzul.

mininfa 36, mei runtsl,

mirluxire, ar. ngr. p.otpo-Xoico] 105, a boa.

mogindinfa 64, areitare

ciudatei, ceva, mare, mei-teiheilos.

mprustare, ar. 102, a ri-dica.

mulament 43, monument.muntrire, ar. [ybulg. mo-

triti] 100, 103, a privl;101, a find& &ma' deceva.

mununA [lat. * m o 1 o,-on em<mola, -am]63, cunund de mireasei.

Muron, Muroane [der. din.vbulg. moral 61, 62,Moroiu, Moroaicei.

mursAca [lat. mors Ic a-r e] 21, a rnufca mereudin ceva, a sfasia.

muqat, ir. 72, 77, frumos.

dairire (si), ar. [rezultatdin na'rlire (ce e intre-buinfat aleituri de a-coma formei si cores-punde dr. fnraire); fo-netismul a fost alteratsub influença bulg. na-jadjati, a se supara]106, a se

napourn, meg!. 87, 89;apoi.

ps, n4s4,, ar. [lat. I p s e,-urn; ipsa, -am] 94,95, 97, 101, 102, 103,104, 107, dansul, dein-sa.

nat, ar. [lat. natus, -u ra]101, copii.

ntivAdi [ybulg. navesti] 19,a trece firele urzeleiprin ie i prin spatei.

mic.

supeir&

OLOSAR 119

nazat, ir. [cr. alazad 74,indeireit.

nchisire, ar. [ngr. sivofrpo]98, 102, a porni, ladrum.

ndreadzire, ar. [n(=-In)+dreadzire < lat. d Tr i -giltr e] 10Q, a pregeitl;

4si 102, a ee OA.ne, ir. [cr. ne] 75, nici.neca, ir. [cr. neka] 73,

76, 77, ca (86).nepi (si), ir. [or. napijati]

76, a se seiturei de Mu-turei.

nepusti 66, a aruncd.nere,cut, ir. [ne + rescut,

corespunzeitor dr. des-cult, au inlocuirea pre-fiamlui des- cu res-] 75,inceil?at (propriu zionedeaculN.

nick, ar. 104, 106, Inca.nimprustat, ar. 101, 104,

care nu poate sta sue,in picioare.

nischitu, ar. [lat. n es ci oquantusi 94, ciilva.

notaril§ 66, notar.

fiertic [ung. mérték] 36,mertic, vagi de lemn, la-ni mai micei pentru

euratul greinelor.

obet, ir. [cr. objed] 74,m a8, preinz.

obisi, ir. [cr. objesiti] 74,a specnzura,

oblu [vbulg. obli] 4, ro-tund, in forma de cerc.

oboroc [rut. uborok; sArb.uborak] 36, vas de&eimn,banirei pentru grevne.

ocne, ir. [cr. okno 71,76, ferea8tr4.

odgovori, ir. [cr. odgovo-riti] 75, 76, 77, a rds-punde.

odobai 36, car pentrutraneportat grtinele.

odolean [sarb. odoljan;rut. odolfan] 11, 30.

ontrat, ir. [cr. ontrat] 741,74, odatti.

otpro§ti, ir. [cr. oprostiti,cu ot- introdus delaalte derivate cu. acestprefix] 74, a ierta.

ovote, ir. [o + ven. volta]71, in acelafi timp.

pac, ir. [cr. pak] 703 a-tunci.

pade, ar.: rs, 90, jos.ar. [ngr. napz-

Isakri] 99, 103, 104, aruget.

palat, ir. [cr. palac < it.palazzo] 74, palat.

pararlz, ar. [ngr. napaec<turc. para] 95, pa-rale.

patroand 38, monedet maimare, aici : pima decinci lei (in Transil-Dania: potoroana, pie-a de patru creiçari).

pednaist, ir. [cr. petnaest]73, cincisprezece.

pint/ina 57, a lot)). cu pin-tenii.

p5.1acitrsi,tm

120 ANTOLOGIE DIALECTALX

piridire, ar. 100, a ciripi.pisél, ir. [cr. pisati] 73,

75, a scrie.plecni, ir. [cr. pregnuti]

77, a se pleth.pliväiri, megl. [bulg. pli-

vam 88, a pluti, a in-vote( .

pliguire, ar. [ngr. EXIlyóvo.)]106, a rein!.

pocle, ir. [cr. potle] 75,atunci.

poeusi, ir. cr. pokusiti75, a gusta.

podlog, ir. [cr. podloga]75, talpd.

pohida. : In r%) 17 impotri-va, in ciuda.

polim, ar. [ngr. naettos]105, reizboiu.

polog [vbulg. pologu] 8,iarba cosita ce se reis-fird ca sd se usuce.

portuner, ir. ven. portiner]76, 77, portar.

postavg [Arb. postava] 63,albie mai mare.

pogiturg 63, räu pricinuitde duhurile care po-

potuci, ir. [cr. potuei] 75,a lovi.

poturi [turc. potur; comp.bulg. poturi] 5, nadragilargi.

pozunar 48, buzunar.priehini (se), ir. [cr. pre-

kinuti] 71, a se rupe.prigodg, ir. [cr. prigoda

73, intamplare.prima, megl.[lat. prim u s,

- a, - u m] 87, 88, in-teciu (ca adj. i adv.).

primnare (si), ar. 100, ase plimba.

megl. [pri- (<bulg. pri-)+ §titari, a as-tepta ; format de altfildupa bulg. priiiakvam,a efi in cale, Ziakam,a aftepted 85, a intam-pina.

priunA, megl. lat. p e ru n a] 86, 88, impreund.

prizitiri, megl. [pri- (<bulg. pre) + zitiri; comp.bulg. prdgovarjam, arepeta 83, a zice dinnou.

Pro bajeni [vbulg. pr6o-braZenije] 42, Schim-barea la fafd.

prumuta 49, a imprumuta.megl. [ngr. (1)0,4)]

85, a antic.puvili, megl. [bulg. po-

velivam] 89, a staptini(propriu zis a po-runc!").

'lout 33, recrut.rAcuta 33, a recruta.raguea, 48 -eacut.rtinturna 60, a se inturna,

a se intoarce.rgpusari, megl. lat. r e -

pausare] 897 a se o-dihni.

rareie 15, halarii.rescepi, ir. 76, a desface

cepul.rescl'ide, ir. 76, a deschide.

em.

pristitari,

psilliri,

GLOSAR 121

restrja, ir. [cr. rastrgnuti]76, a face buccifi, aafa.

rintieza 53, a necheza.rornoniti [comp. rut. ro-

manec; pol. rumianiec]29, muferel.

rucioc, megl. bulg. ruCok85, preinz.

ruciri, megl. [bulg. ru-.6am 88, a pranzi.

r ud a [ung. riid] 47,preijinci.

megl. [turc. salt, con-taminat cu sade; comp.Arb. salt; bulg. sade,numai] 86, numai.

samo, ir. cr. samo] 76,numai.

stindet, ir. vbulg. sadici]76, 77, judecalor.

sArbiri, megl. [lat. s e r -vire] 89, a lucra.

scinteuti 29, plantei : bet-nu(i (bellis perennis).

ar. [ngr. ax),601oc]99, slu get' (propriu zissclav").

10,wadi a aduna, a luade ici 0 de colb.

§corfig, ir. [cr. gkornja]75, cizmii.

§cret, ar. [alb. gkrete] 106,pustiu, singur.

§cultig, ir. [cr. gkulja] 76,g aura.

sculfib, megl. 82, 83, 86;ar. 94, 95, 96, 97, 98[ngr. axoXeiov], fcoalei.

scutar [vbulg. skotarii] 51,ciobanul inseircinat cu

tinerea socotelilor lastcinci.

selo, ir. [cr. selo] 73, sat.seg 52, om uscat, istovit.

megl. bulg. svgti88, a lumina.

sfitiri2, megl. [bulg. sve-tjavand 89, a sfinci.

sicher, megl. turc. gekler,ori bulg. geker; comp.alb. gekier 82, zaha'r.

siculti, megl. ngr. aax-xotAc 82, traistd.

§ilboc [germ. Schildwache47, sentineld .

silvi 16, a da (propriuzis a servi").

ir. sky. semenj]75, b

sinia, megl. [turc. sini 86,87, masd.

sipit [turc. sepet] 38, 8i-p t, cufar.

siromah, ir. cr. siromah]75, 76, 77, seirac.

§Ita [bulg. sarb. gtica] 12,seandur subrire, On-dnilc.

snagA [sArb. snaga 63, pu-tere, vlagd.

solgiibirau ung. szolga-biró] 66, subprefect.

sprigurare, ar. 102, a legacu jurcimetnt, a conjura.

§pu§tei, ir. cr. spugtati 76,a da drurnul, a slobozi.

sramotit, ir. cr. sramotiti74, rufinat.

stizmusire, ar. [der. dinstizmA < ngr. aniczp.ov]103, a zich.

sclqati,

sfitirP,

Bumf',

shldi,


stobor [vbulg. stobort] 21,gard; aici cu inplesulfigurat de tceva, cecercuepte, ce inveiluepte" .

strilfita 20, a atrlinuta;aici cu lacelesul de anechezet".

strata' [gr. biz. TOMCITpov,comp. ngr. TáLarpo, 'yet-can, din care traisfa

acesta devenit straith(comp. alb.straitse)princontaminare cu vre-uncuvant strein (comp.stirb. stranjac, cop ce seduce pe epinarea ea-lului, acei fat de pea]48, traistei.

strXport 15, transport.Out, ir. [ce. gtut< it. as-

tuto] 76, piret.sud, ir. [cr. sud] 75, Liu-

decatei; 76, judeceitorie.sufulca [lat. *subf

care<follis, -em]62, a sujlecet.

suruepi [vbulg. sveriipii]36, sirepe.

gingiltrat [ung. csengeto]47, clopofel.

,4ucill'Ati [din tema slay.Cok-; comp. ,sarb. Cokov,6okanj,cu acelapi infelesca forma romesneasced36, cocean de porumb.

gucórg 42, cicoaee.gugulet [din tema slay.

Cue-, ce apare cu infele-sul de micl 32, ceva,

mic i stra'ns la un loc,sucit.

trt, ar. 103, pentru.table [turc. tabia] 15, in-

teiriturei, redutii.ta-ista, ir. 76, aceea.talciri, megl. [bulg. tlfiCa]

83, a ,Vedcl.ir. [cr. taman] 76,

rolu.tarä, megl. 89, panant,

fa,retnei.tamie, ar. [ngr. Tt.;] 94,

9.5, clasei.te, ar.tesgr, ir. [or. cesar] 71,

72, 73, 74, impeirat.ti, ar. 106, pentru, de;

95 ca; dupei.tia, ar. 95, ca 8.fiebe 47,, sapei.tpa 48, 66, a aruuca,.

[bulg. cvilja] 53, a.nechezek.

toci (se), ir. [cr. toCiti] 76,a se mirth, a epl afard.

tqpsicat [lat. t o xi catus,-a, -um] 14, inveninat.

tt94, megl. 84, pl. m. delatari, at are.

torbe, ir. [cr. torba <turc. torba] 76, traistei.

torbite, ir. [cr. torkica]75, dim. lui torbe.

trudfin, ir. [cr. trudan] 73,obosit.

tq, ar. [lat. Intr o] 93,94, in.

tuchit 32, pitit.

fi

1.11-

trtmitn,

96=tit.

thdli

in-

GLOSAR 123

megl. [bulg. to-jaga] 83, l?tif.

tuna 47, a obori.Omen', ar. [ngr.

Amy ; comp. alb. 0eme1 ]100, 1,03, tem aie.

ubor, ar. [alb. pbor<bulg.Pbor] 100, 106, curte.

megl. [bulg.ogledalo; prezenfa lui-in- aratci de altfel cd1;glindalit a rezultat din-tr'o forma mai vechece trebuit sa exi8tein megl., * uglindk co-re8punzatoare dr. oglin-

derivand dinv bulg. * ogleda] 87, o-glinthL

uIe [bulg. ulej 6, Cap(in spec. de albine).

ulma 4, a simp, trecereacuiva printr'un loc, ada de urma cuiva.

unkicut, megl. 87, pufin.urdini, megl. [lat. o r d o,

-I n e m, cu fonetismulalterat (u in loc de o,oa) sub influenra luiurdinari 8au a bulg.ured] 85, rand.

uredi (se), ir. [cr. uvrije-diti] 75, a 8e supara,a 8e aimcl jig nit.

ursiri, ar. [ngr. bp'Co] 99,a dor!.

usui 13, a alunga o pa-&ire, zicandu-i uf1ff!"

megl. [turc. vakyt]85, 86, vreme.

vdlie, in [cr. valje] 76,indat a.

yavie, ir. [cr. vavijek] 77,mereu, totdeauna.

vghiera 11 a ebiera.vghifasire, ar. [ngr. J3ta-

PaCo] 97, a ceti.vichél, ir. [cr. vikati] 77,

a griga.vidéra, megl. [bulg. vi-

alo] 88, lumina.viforit 1Q, ce viforefte.izipars 48, 52, rachiu.virui, megl. [bulg. ve[u]-

vam] 81, a crede.ar. [ugr. tAiov

94, carte.vivorasti 36, ca viforul,

viforind.vodeniac, ir. cr. voden-

jak] 73, care a fostgasit in apd.

vraniitit [sirb. vratnice]48, poarta.

vreda, ir. [cr. vreda] 76,indata.

xeanä, ar. ngr. egva] 99,Wei streina, streinatate.

xighisire, ar. [ath] 97,a traduce, a explica.

yle, ar. [ngr. Pia] 101.103, graba.

za, ir. [cr. za] 75, 77,(ca) sd.zAcréstiri, megl. [bulg. za-

+ créstiri; comp. bulg.zaras[t]vam < za- + ra-

tuiag4,

.aeva-

a ?-1

ug]innalO,

dfi

vkc04,


s[t]vam, a crestd 82,a creste mai mare.

ir. [cr. zagrnuti]77, a acoperi.

ziaiet§i [ca forniei paresci fie sArb. zaleteti, dardupei infeles e mai cu-rand sArb. izleteti, asburec afared 64, a sbu-ra, a &A.

Anat, meg]. [bulg. za-najat<ture. sanaat] 87,mestesug.

26por [ung. thpor] 17, re-veirsare de apet, puhoiu.

zbi6 62, biciu.zbor, ar. [bulg. sbor] 94,

95, 97, 99, 104, cuveint,vorbei.

zburare, ar. [bulg. sbo-rtu)vam] 94, 103, a vor-

a spune.zdolun, ir. [cr. zdolun] 72,

la vale.ir. [cr. (u)zgoijti]

72, a creste (a educe();ser, 73, a creste mare.

zlaten, ir. [cr. zlatan] 72,73, 74, de aur.

zvadi, ir. [cr. izvaditi] 76,a scoate.

1i§te [rus. Eligte]: in igt-listea vintului 36, inlocul uncle stek, de undcporneste vet ntul.

iuncaliiii 34, junc maimare.

mAgrni, bi,

zgoii,

CUPRINSUL

CUPRINSUL

ROMANIA :

Mehedinti 3Gorj . . . 4Wee& 5

Dolj 8Romanati 11Argeg 12

Museel 12Dlimbovita 13Olt 14Prahova 14Teleorman 15

Vla§ea 15Ilfov ...... ......... . 15Ialomita 16Tuleea 17

Constanta 19

Brgila 20Covurlui 20Buzliu 22

Rimnieu-Sitrat 23Putna 23Tecuei 24Tutova 26Daellu 27

Neamt . 28

Suceava 28

Roman 30

Vaslui 31nleiu 31

.. ... . ........

.

128 ANTOLOG1E DIALECTALI

Iatii 32Botortani 33Dorohoi 34

BASAR tBIA 41BUCOVINA 42TRANSILVANIA 43BANAT 54TARA OASULUI 65MARAMURE$ 66ISTROROMANA 71MEGLEN1TA 81AROMANA 93.

.

antologie dialectalã - upload.wikimedia.org · din publicatiunile case! *coalelor b1blioteca...

Documents