AUSINDRUDulu

AnmATA RoMANAiN nAzBoI$941 - r94s)

/T\EDITURA\TIENCICrcPErcA

192529J/65

7l71

/J81

110126160169187237252264

269269271275282285292

370

I

I

it

CUPRINS

INTRODUCERE............ 7

cAp. r. iN sasaRaBIA $I iN NoRouL BUCovINEI ................ 15

Mobilurile angajdrii Romdniei tn rdzboi 15

Conceplia strategicd, stabilirea misiunilor de luptd Si a structurilor de

comandament ................Bdtdliq ,,asteptdrii"In nordul Bucovineiin BasarabiaBilanl Si concluzii

CAP.II. PE TERITORIULUNIUNII SOVIETICE .....................................Pdnd la Nistru sau Si dincolo?Forlarea NistruluiLa Odessaint e Nisnu Si Nipru Si la nord de Marea Azovin Crimeea Si KerciLa sud de Harkov qipe cdile de acces spre Stalingradin peninsula Taman,.Kuban si CaucazLa Stalingradin capul de pod din Kuban (1943)

In Crimeea (1943 - 1944) ..........La nord de Marea Azov Ei Marea Neagrd

CAP. III. BATALIA MOLDOVEI (1944)Situatria frontului ................Conceplia romdneascd Si germand privind desJdsurarea bdtdliei .-......

Acliuni de luptd (18 martie - 18 august 1944) ...........Receptarea pericolului ...:.'..........'....

B o mb ardam ent el e av ial iei angl o - am er ic an e ................Armqta romdnd in op er alia,, IaSi-ChiSindu " .............'.

CAP. IV. TRECEREAROMANIEI DE PARTEANATIUNILOR UNITE ... 310

intoarcerea armelor 310

Conceplia strategicd romdneascd 313

Reaclia germand 318

Caracteristici militare ale confruntdriiromdno-germane ..................... 322

Relatii de comandament romdno-sovietice -. 339

cAP. V. iN NORO-VESTUL $I VESTUL ROMANIEIConceplia romdneascd Si a inamicului........---..-...-. 370

Oprirea ofensivei inamice in podisul tronsitt@\ Cr$ana Si Banat .....' 373

CU PRI NS

Pe direclia Sfdntu Gheorghe - Odorhei - Tdryu MureS 382Prin trecdtorile Carpalilor Orientqli 388Epopeea de pe MureS 391Ofensiva din Crisana Si Banat 400Ofensiva spre Cluj 405Prin Poarta SomeSului spre Carei Si Satu Mare 4ll

CAP. VI. PE TERITORIUL UNGARIEI ........... 419in zona Debrelin 4lgPe cursul mijlociu al Tisei 424Pe direclia Budapesta Si tn interiorul Capitalei ungqre 434De la Emdd Si Miskolc peste Munlii Biikk Si mai departe ..................... 448In Munlii Heg,talja Si pe valea Hernadului ................ 457

cAP. Vrr. iN CBHOST.OVACTA gr AUSTRTA .. 473in zona Sefia - Turna .......... 473Pe direclia RoZfiava-Brezno 478La sud-yest de Luienec 487in Munlii Javorina ........... 488Spre Zvolen;i Banskd Bystrica 502Conditrii grele de luptd 5i... acuzalii sovietice. 5llIn Munlii Fatra Mare, Fatra Micd Si Carpatrii Albi ............... 5lZIntre Hron Si Morava 526De la Brno spre Praga 540Pe teritoriul Austriei 547Bucuria Victoriei 549

AERONAUTICA $I MARINA MILITARA 552Aeronautica 552Marina militard 564

SUCCINTE CONCLUZII 577

s92

596

646

650

BIBLIOGRAFIENOTE

Lista ilustraliilorlndice. Nume de persoane qi locuri

CAP I.

[N gnsnRABrA gr iN Nonoul BUcovtNEt

Mobilurile angajarii Rominiei in rlzboi

Ocuparea Basarabiei gi a nordului Bucovinei de citre Uniunea Sovietici in 1940 a

ficut ca obiectivul principal al angajlrii RomAniei in cel de-al Doilea Rlzboi Mondial,la22 iunie 1941, alitui de Germania, si devini reintregirea teritoriali, repunerea granigei

pe Nistru. lntuind planurile germane, Ion Antonescu a decis singur angajarea girii inrazboi de partea Reich-ului, firi a se consulta cu qefii partidelor politice sau a informa

guvernul. Majoritatea minigtrilor au afat de angajarea RomAnei in rizboi din ziare, ca

gi regele Mihai I. Ofigerilor de pe front li s-a comunicat ordinul de incepere a iuptei Ia

miezul noplii (ora ,,zero"),iar trupei Ia ora 3.00.1

Peste pugin timp, a fost ficut cunoscut si ordinul - OsaSi, ud ordon: treceli Prutul!:

,,Osta/.! L.amfigndui.t din prima zi a noii d.ornni.i.;i a luptei mele nationale sd ud duc la

biruinyi, si ;terg pata de dezonoare di.n cartea rueamului ! urnbra de urnilire de pefruntea

;i epoleyii ao;tri. Azi a sosit ceasul celei rnai tfot, lr?*, lupta pentru drepturile strirnoy$i.

;i a bbericii, lupta pentru uetrele $ altarele rontkne;ti. de totdeauna. Osta;i! Vd ordon:

trueyi Prutul! Zdrobiyi urQma;ul din risdrh ;i miazdnoapte. Dezrobiyi din jugul ro;u albol;euisrnului pefayii ao;tri cotropiyi. Reirnpliniyi in trupul yirii glia strdbuni a Basarabilor

;i codrii aoieuodali ai Bucouiruei, ogoarele ;i. plaiurile voastre. O*a;i! Plecayi azi pe drurnul

biruinyei lui $tefan cel Mare ca sd cuprinde,ti cu jertfa aoastrd ceea ce Au. supus strintopii

no;tri cujertfa lor. inainte! Fiyi rnindri ci ueacurile ne-au ldsat.aici straji dreptdyii;i zidde cetate cr;;tind! Fiyi urednici de trecutul rorninesc!... O*a;i! inainte! Sa lupta|i pentru

gloria nearnului! Si muriTi ?entru uatra piri.nyilor ;i copiilor z,o;tri! Si cinsti.Ti prin uitejia

voastri arnintirea lui Mibai Wteazul;i a lui. $tefan cel Mare, a martirilor pi eroilor cazuyi

in phnintul ue;niciei nlastre cu ghndul yintd la Durnnezeu! Si luptayi pentru dezrobirea

fayilor aoptri, a Basarabiei fi Bucoui.nei, ?entru cinstirea bisericilor a uielii ;i cdrninurilor

batjocorhe de pdgini.i cotrophori! Sd luptayi pentru a ne razbuna um.ilirea ;i dreptatea!

V-o cere lrlearnul, Regele ;i Generalul vostru. Osta;i! Izbinda uaf a noastrd. La lupti! Cu

Dumnezeu inainte!'2.

15

ALESANDRU DUTU

o>ttbloofiS

.b. ntoa-./)

d))1"*,

aaa

E

ft-c:..t.E ;t

.1///.q

{//t.!/////h,n'////l

)/-i,, .:

q

qq

*J

q

) . outo.09"

lt

ll

t-'/ a

,P\

(a-

IN)d*

.g

o-

(J

a

!4

s

rc(q

abl5G

..-

-

rfl, lll

Fig. L Rapturile teritoriale sivir5ite asupra RomAniei in l94O

::i..'-' ;:'.'i'.,.\ \ RAZBOT (1941-1,945)

Poziqia conducltorului srarului romin s-a dovedir a 6 in contradicgie cu cea a liderilor

parddelor polidce democratice, Iuliu Maniu ;i C.l.C. Britianu, care degi urmireau gi ei

reintregirea nationall, nu doreau angajarea lirii in razboi alaturi de Germania. Degi nu

tusese consultat, regele Mihai I a trimis generaluiui Ion Antonescu, in chiar prima zi de

lupta, o telegrami prin care igi exprima acordul cu actiunea intreprinsl gi ura militarilor

rimini ,,sdidtate fi putere ca sd statorniceasca pentru uecie dreptele graniye ale nearnului''.

RispunzAndu-i (2i iunie 1941), Ion Antonescu i-a mulqumit pentru ,,cuuintele de

:mi;rbdtare;i de apreciere'l I-a asigurat de,,deuotamentul" sdtt gi gi-a exprimat increderea::nvictorie ,,?entru lard ;i pentru Majestatea Voastri"a.

Vestea inceperii luptei eliberatoare din esul llrii a fost primiti cu bucurie de

najoriratea populagiei, in pofida grijilor privind soarta celor dragi gi apropiagi chemagi

si lupte p.nito r.i.rr.. gire. ,,Ca un turent - consemna ziarul ,,Timpul",la22 iunie 1941,

,ef.rindu-se la atmosfera din BacweSti-,lurnea a coborkt in stradd, irnbrdyiSindu-se. Ochii

::tturyr erau ?lini de lacrimi... Pieyele, mai ales, sunt o rnare de capete. Orchestrele rnilitare

:-znti marSuii patriotice. Deodatd, cineua, de linga statuia regelui Carol I, se desprinde Si

:nititd la pasi rndsurali de hori pe o bucouineancd in pitorescul ei costunt. nayional. Afost

.., o drrrdrrare elutrica. S-a intins o hori dentnd de condeiul lui CoSbuc'l Elev al $colii de

:hteri de infanterie de la Sibiu (dislocati la Bucuregti), Ion $uga (viitor general), care se

jeplasa, in formagie milirari (in dimineaga zilei de 22 iunie) prin Bucurqti, spre locul de

:;rstruire, rememora peste ani atmosfera din Capitah: ,,De la intrarea tn oraS plutoanele

:-intau pe rind rnar;uri patriotice i.rudicate d1 of.yrrii cornandanyi, printre care <<Eroi auli:t!r>,-<<Treceli batalioane Carpayii!>> etc. incd de la intrarea pe arterele pe care circulau

t'tntuaie, acestea s-au oprit; s-a oprit toatd circulaTia, iar populayia de pe trotuare ne

;rgiona ;i ne aplauda. De la Foi;orul de Foc situalid a deuenit emoyionantd pentru cd pe tot

t'tseul, p,|n,i li Podul lzuor, populayia se manifesta cu un entuziasnt cu totul neobi;nuit: ni

:i .zruncauflori de la toate etajele cl,idiri.lor insoyite de urale ;i stri.gate de <<Traiasci Arntata

S.onini!>>. Pe stmzile laterale, lntre [Jniuersitate $ Cercul Militar era adunatd o rnasiqne de oarneni care oualionau din risputeri. l{e-a impresionat profund rnomentul cind ant

.;itms pe Calea Victoriei, cit puteam uedea cd pini la Palatul Regal era ocupati de o nzasd

:uoryni de oameni de toate uirstele, care oualionaufoarte puternic. I{u puteam deslu;i decht

::tt,intele ,rRominia, Arrrtata, Antonescu>>. La uirsta noastri erarn profund ernolionali,

.i.ir i nedurneriyi, pentru cd durninicile anterioare nu ni s-aJicut 0 aserneneA dernonstrayie

.i: :impatie, care defapt nu era p€ntru nui, ci pentru intreaga Arrnata ;i pentru Marea decizie

:. :e liase'5.Impunatoare manifestaqii de acest fel au avut loc qi in alte orage gi sate ale ;irii.Declaraqii Je adeziune fagl de lupta eliberatoare a armatei romine au ficut Patriarhia

.: \cademia RomAna, precum qi alte institugii reprezentative ale staului. La scurt timp

iupl inregistrarea primelor victime pe front, Ia Catedrala Sfintei Patriarhii din Bucuregti

,-r oficiacunparasras pentru ostagii romAni gi germani cizuqi in lupre, slujbafiind ginutide

-.p.S.S. Nlcodim, patriarhul RomAniei, asistat de P.S.S. dr. \tniamin Pocitan Ploegteanu

,: P.S.S. Emilian Antai TArgovigteanu, arhierei-r,icari ai Sf,nrei Patriarhii. ,,Ca rnold.ouean

:: ;t slujitor al lui. Hristos, prrru* Si ca ntitropolit tl B,ij,tr,zbiei - arita gi I.P.S.S. Gurie

Grosu I binecuuintez lupta sfintd ce duceli penn'u de:roi;lre,i -1t'tztilor noStri basarabeni Si.

L7

ALESANDRU DUTU

buuuineni Si zdrobireafiarei roSii de la rd,sd.rit, care un pdtrar de ueac a cbinuit o parte dinsufletul Europei. Durnnezeu sd ui ajute a irutinde hotarih scurnpei nuastre Patrii pind acolourtde ei_au deportat Si au risipit pe iubiyii noyri moldoueni baiarabeni /4. RispunzAndu-i,generalul Ion Antonescu a precizat urmitoare [e: ,,Pdrisind toiagul;i udlul ceriit al durerii,Mitropolia austui pdmint, dintotdeauna;i pentru totdeauna riminesc, e cbernat,i s,i nagibrazdd adincd atit cu plugul credinyei Durnnezeiepti, cit ;i cu cel al poruncilor nayionale,"insufletulfiayilor nopfii basaraberui regdsiyi;i a mult incercayilorfayi ie dincoh de Nistru, carei;i a;teapt,i de ueacuri mintuirea'7. Larandu-i, Academia Rtmani gia indreptat qi ea (27itnie) ,,ur,irile sale de biruin,td citre braua o;tire romin,i;i cdtre urednicul ei ionduc;tor)s.

in cadrul Arm atei,,rnicile nentulyarniri-- aga cum releya o sintezi a Corpului 3 armarl- au dispdrut Si fecare est: gata Si ayeaptd cu infigurare sdli facd danria fayd de lari?entru ratabilirea graniyelor nuastre str,irnosesti'r. Mulgi comandanqi de unitigi gi mariunitigi sau simpli ofigeri gi-au exprimat sentimentele in declaraEiiprin care gi-au mobilizatsubordonatii la indeplinirea datoriei faqi de ,tard.. ,,Zburdtori-- se adresa aviatorilorgeneralul GheorgheJienescu, ministru secretar de Stat al Aerulu i -, onoarea de a purta labiruinyi., pe cerulrorninisru.ului, cocarda tricolordu,i aparyine. Consernnulzllei este: ihipaiulcare a terntinat rnunilia in incleptarea luptei ;i nu uede uictoria se ?ruiecteazd cu ma;ini in?asdrea du;rrraruului. Tineret zburdtor, lara intreaga a;teaptd deja aoi. intreg sarficul. Asosit ziua rrtarilor i?fr?tuirL^Da?faptei noastre motiu de legend,i. Le-ayifcut ;i in tirnpde pace, sunt si.gur cd le uelifacefirn ;ou,iire ;i in tirnp de rdzioi pentru a'ri.erita increderiape care Regele, Conducdtorul ;i f,ara au auut-l intoideauna inioi. Tirueret zbur,itory sun,ibuciumurile;i codrii r,isun,i, uruie cerul. in cintec de rnutuare, cintecul nayiunii, la arrne,la rnan;e, cu Duntnezeu inainte\o. ,,Estefaza srtntd a reclddirii Rorniniii Mari - relevagi generalul Ioan Sion, comandantul Diviziei 1 blindate -, zguduiti at,it de puternic deubirnele cataclisrrte. Mai rnub ca oricind, asttizi {ara orc orrol, d, intreg sacrifciul nostru?entra a oface sd trdiascd iard;i lntre uechile hotare. E*e idealul nosni, al iuturora, esteidealul Patriei. Acest gind, adinc s,ipat in sufletul nostru trebuie sd constituie singurul gez

Pentru care toli rontinii trebuie sd luptirlr.lr.,,Trupa entuziasrnatd de intrareiin r,izboia Rorniniei - mengiona jurnalul de operatii al Regimentului 1 artilerie fortificagii - d,idoaad,i de o putereforrnidabil,i de rnuncd in executirea lucririlor incrediruyate'l,.

Aceeagi entuziasti stare de spirit era inregistrati gi in rindurile civililor, voluntariatulcipitAnd un caracter de masi, un mare numir de persoane, inclusiv din rindul ofiteriiorde rezervi gi din. retragere solicitXnd reincadrarea ln armari. Cu toare ci. aveadoi fii p.front, caporalul (r.) Badea Stoica (contingentul 1912) a cerur si fie mobilizat in unitateain cale se aflau biiegii sii. La fel a procedat si sergenml Petre Olteanu (contingentul1925). ,,Pentru gatul lor patriotic, ce concretizeazd1ragoste rueydrmuritifayd de ianie",cei doi rezervi;ti au fost citati prin ordinul de zi nr. I 1 din i 5 iulie de cirre generalul IosifIacobicil3. La26 iunie 7947, chiar;i rominii de pe valea Timocului s-au constituit indetasamente de voluntari ;i au cerut si fie integragi in armata romini. Deoarece multicivili, inue_ care gi o69eri gi subofiEeri in rezervl, au solicitat primirea in armatl ca voluntari,Ministerul Apiririi Nationale a emis un comunicat (27 iunie) prin c are ruga ,,sd nu se maifacd astfel de cereri" si adaceala cunostinta generali. cL ,,fecare trebuie sd-;ifacd d.atoria tn

18

ARMATA ROMANAiN RAZBO (1941-1945)

:t'aa de actiuitate, acolo unde se gdseyte, contri.buind astfel rnai bine fi ryurind efortul ulor de

tfront'\a. Cu toate acesrea, ,,Universul" publica (4 iulie) scrisoarea Societlgii de culturi:nacedo-romAni, semnati de dr. $tefan Petra;incu, prqedinte, 9i Anton Lega, secretar

general, adresati ministrului Ap[ririi Nagionale, Prin care ,,un nutnir iruportant de

.omini-rnacedoneni, care n-au obligayii militare" cer sLfie primigi,,ca aoluntari in glorioasa

;rznatd. rornini / si li se indeplineascd ntarea lor dorinyi de af trirni;i pefront ca si apere

;i et, a;a cum au luptat ;i in. rizboaiele trecute, pentru tnfiptuirea idealurilor romine;ti priy)rnegirea in adeuhratele hotare etnice ale Rominiei, care este patria-mumd a rominilor de

tretitindeni'\5. inrre voluntari s-au afat tineri gi bitrAni, intelectuali gi oameni de rAnd.

\umerogi au fost gi militarii rlnigi care duplvindecare au refuzat si 6e evacuali in qari sau

"a efectueze concediul legal de recuPerare, cer1nd si fie trimigi din nou pe front pentru

;-;iface datoria pini la capit'\

Concep{ia strategice, stabilirea misiunilor de luptl

;i a structurilor de comandament

Concepgia strategicl qi principalele misiuni stabilite armatei romAne, atit Ia

inceputul cat ;i pe p*torrol rAzboiului (pAnI la 23 august 1944), mapartinut inaltului

comandament german, Hider impunAndu-;i punctele de vedere in ceea ce privegte

adoptarea deciziilor de importangi strategicil6. La 12 iunie 1941, eli-aptecizat lui Ion

Antonescu cl,,intenlioneazd si-l lase sd apard infaya poporului romin drept cornandantul

:uprern in acest spali.u (la flancul sudic al frontuiui - n.n.)"17, un stat major de leglturl,

.o.,dos de g.r,.ralul Eugen von Schobert (comandantui Armatei 11 germane) urmind a

se ingriji de ,,respectarea liniillr directnar€ o?eratiue generale's.IgnorAnd precizarea expresl

ficutl de Fiihrer in privinga aparenEei conducerii suPreme romAnegti, Ion Antonescu a

rispuns ci,,acceptd i, plirrre aceasta propunere de af. contand.ant silprern, nu de dragul

.fairnei',promiqind ci va face rotul pentru ,, a indeplini cu succes rnisiunile ce ii reuin'\e .

La i8 iunie 1941, Hitler a fost mai explicit, comunicind decizia de a ,,reduce

defnitiu" pericolul pe care-l reprezenta,,atitudinea Rusiei" pentruEuropa;i transmigAnd

hotnrArea de ".o.t..ntr"

conducerea rizboiului inu-o .singura mindz\, care nu putea 6

decit a sa. AsigurAnduJ pe Ion Altonescu cI va avea grrji ct ,,independenla Si prestigiul

tersonalit,iyiloi conducdtoare ale aliayilor noStrifayd de poporul;i arrnata lor sif.e res?ectate

in cel rnai inalt grad",l-a rugat s[-i inglduie sa-i rransmira ,,din c,ind in cind", doringele

referitoare la ar-"ta romini a ciror execulie in scopul desft;urlrii unitare a opera;iilor

militare trebuia considerati ,,ca absolut necesard". Doringele Fiihrer-ului urmau si fierransformate,, ln ordine ncilitare" de ciltre generalul Eugen von Schobert, ceea ce insemna

interpunerea a inci unui egalon german pAnI la Ion Antonescu. in cazul in care deciziile

eruu,esenyiale', acesrea trebuiau difuzate sub semnirura Conducitorului statului romin.

19