ANAIL 11, VOL. 111 MINK 1938

REVISTADE

CULTURA ARMEANA11111CURESTI

www.dacoromanica.ro

A N IREVISTA DE CRICRA ARMEANA

APARE SUB PATRONAJUL D-LUI

PROF. N. IORGA

Director : H. DJ. SIRUNI(8 Strada Vaselor, Bucuresti)

ANUL II, VOL. III

Secretar de redactie : VAHAN GHEMIGIAN

Au colaborat la acest numiSr cu traduceti: D releMaria Bogdan, Filomela GhiumiuVan, L.nii G. Agopian,

Balgian, O. Bedighian, V. Ghemigian, Cr. OdabaVan,Tunzageanian.

Coperia: A. Debe$irian

ABONAMENTE:PENTRU 4 VOLUME LEI 200

111. 71.

www.dacoromanica.ro

nui Revista de f unit Armandring,

Sub patronajul d-lui Prof. N. I 0 R G.A.Director: H. Dj. Siruni

Anul II, Voi.

RASA ARMEANX

Date arhe_ologice §1 istoriceasupra primilor locuitori

DUpü. o e515loria .de siudii din initiativa So-,ciet5tii Nit tinnelor, pe care a fricut-o marele savant Fr.Nansen In Armenia: in anuf 1927, Insotit fiind de C. E.Dupuis, fost ceinSilier eiiglez la Ministerul Mandl dinEgipt, G. -Carie, specialistul francez =In domeniul de agri-citilurli italianul Pio .Lo SaVIO, specialist

-

Consiliului

subtropicala,

www.dacoromanica.ro

2

In constructii hydratilice i norvegianul V. Luisling, aintocinit un raport. sub titlul Scheme for theSettlement of Armenian Refugees: General Survey .andPrincipal .Documents", §i tatodatil o carte IntitulataArmenia si Orientul apropiar, din care ex,tragemtorul capitol:

tea Mai veche ulna antropologica culeasä. in Armenia, estetin schelet gäsit langa o unealtd de silex la o adancime de6 metri in valea lui Zangu, cand e sapau tenreliileÇuisineihidroele'ctrice. in 1925.

Dupa 'profesorul A. Kalantar din. Erivan, acest schelet Ii., areoriginea in epoca primului paleolitic si apartine aceleasi rese,mai Ales dolcocefalal, a tipulti ;Aurignac care se gAseste laBrüiui ..(si la Galli Gill). Numeroase resturi .megalitice posteri-oare cu .mii de ani! au fost gasite de: catre saVantii armeniregliartea din Alagoez in 1924 si la Novo Bayazet langä laculGotc.ha mi ales in 1926. S'au descOperit aici case de piatrkfortificatii, caverne, morminte tete. care apartineau until poporcu craniul deosebit de lunguiet, si care ar fi trait in cesteIinuturi pe la sfarsi!tul erei piatra (cu aproxiMativ 3.0001.

Ie ani inainte de ChrYstos) si poate chiar inaihtea i In timpulléreide bronz pana catre 2-.500 inainte' de Christos.

Aceastd rasa' daficoc.efald aVea 'Inca din timpul erei de piatr6o civilizatie relativ avansata si un sistem de irigatie 'desvoltat.Ea ave'a cultul apei i Dumnezeul 1sau ,yischap" avea formatunui paste urias: ea a lasat deasemenea hi.eroglife de un ca-racter panä atunci necunoscut, si pe cane savantii armeni Paudescifrat mai tarziu.

In era de bronz, poporul cu craniul lungulet care locuia inArmenia, desvolta .mestesugul metalului intr'o :xnaniera origi-.nala si 'care denota o cultura deja avansata; numai innile meridionale au fost gasitte obiecte din care se simte in-fluenta Mesopotamiei.

Babilonienii ,numeau Gutium tara muntoasa. din nord, care_se intinde la estul Tigrului superior, si deja, cu .2.500 anyinainta de thristos, aceasta negihne forma un regat; o inscrip.-tie din aceastd 'epoca, mentiioneazd inteadevar pe unul dinregii sat Aici Noë al Babilonienilor, numit -Atarkhasis (sau'Xisuthros dupa Bérossos) se 'iMpotmoli cu arca sa in taraaumita Nizir, in timp ce Evreii cred ca Arca s'a oprit pe

regiu-

www.dacoromanica.ro

3

muntele Ararat. Guteenii cucerird f3abilania si o dominará timpde 124 ani, in decursul cárora domnirä. 1 regi: (apròximativdela 2447 pand la 2323).

Gutium-ul a fost probabil situat in parteasud-estibá'

a re-giunii; care a fost, mai tärziu tara Urartu si Armenia. .100 0 deani mai tärzitu inscriptiile asiriene mentioneazä regiunile situate

'poate putin mai la- nord, la- estul lacului; Urmia si imprejurullaettlui Van. Aceste regiuni erau locuite de popoarele Nairi,cu care regele asirian Salmanasar I-ul i. Sdu Tu-kulti-Nimurta I-uj, fäcura rásboiu la inceputul secclulta XIII-a.,inainte de Christos. Cam pe la 1110 a. c. Tiglat-Pilaeer in-vinse armatele aliate ale regilor Nairi in câmpia dela Manazkertla nord de lacul. Van.

,secolele ,urmátoare, unul din regii, Nairilor, sau. Mai- binezis, un rage cuceritor, venit prdbabil din vest, a asigurat .do-minatia sa asuprá celorlalti, printi si a fortificat pozitia sa.O inscriptie a ,unui rege asirian Assur-Nassir-Pal, 885-860..a. C.,mentioneazd inteadevár Rental prima card regatta Urartu,.. (Alraratul - biblifc); a calrui dominatie se intindea. peste, linuturilecare inconjoard lacul Van. Acest regat se märeste de pe_ urma tu-turor regiunilor care devin ulterior 'Armenia. Numeroase. in-scriptiuni asiriene m.entioneazd rásboaiele lui Salmanasar III-lea(830 8835 a. e.)' contra - hii Aram, regale Urartu-iilui. In-

Inscriptiuni poporul Urartu se numeste el insusi Khalde(Khaldini), flume care deriva din aceea a zeului lor Khaldis,tot ása cum acela al Asirienilor vine dela zeul lor, Asur: Toa-

tara se numea Khal,dea (tara lui Dumnezeu) si capitalase numea Khaldina, orasul lui Dumnezeu. Acest popCr aveao constitutie teocraticti remarcabilä.

Orasul Tuschpa (Turuspa al Asirienil'or) numit mai tärzitiVan, längd lacul. cu acelas nume, a fost intemeiat cam pe laanul 830 a.. c., si devipe eapitala kilelgatauti, Saridlur, 1-ful .(sau

I-lea?), ciddi o fartdreatä pe o colinä vecind orasului, sicare domina câmpia inconjurátoare. Pe riandurile. de piaträ caresuportau peretii inciraei, el si succesorii sái gravará inscriptiilungi povestind vieçile. i faptele lor mari. Multe inscriptii ase-mändtoare au fast gäsite in alte parti ale, regatului.

Sardur II, inter) inscriptie in limba asiriand, se hi-tituleazd reg,ele Nair-ei" si urmasul sdu Ispuinis isi insusesteacelas. titlu intr'o inscrilptie kaldefe, in timp ce in alta este

In

www.dacoromanica.ro

4

numit regele Biainei". Biaina este numele originar al täreiVan-ului. Regil kaldei urrMi1tori nu se Intitulan decat regeleBiainei". Aceste inscriptiuni sunt serse Cu caractere (unei) formeasiriene. Cele mat vechi, acelea ale regelui Sardur, sunt sersein limba asirianal, peurrna ele fund redactate in khalliee, doll&sau trei sunt in ambele limbi. Limba Kaldeana,pana aici recunoscutä, a fost mai Mutt sau maiputin descifrata in ultimii zece ani. Ea nu este ariandnici semita, dar are afinitati cu limba Mitanienilor. La fel

ca a cestia, caldeenii i poate deasemeni Protohetitii apartinprobabil grupei subarienilor veniti din Asia Minora (Capadocia).

E foarte probabil, cä acestia sunt Mitanienii care au fon-dat regatul Asiriei; in tot cazul, primii regi asirieni cunoscuti,poarta nume mitanice. Cum am indicat deja, limba kaldianäpare sa fi avut multa asernanare cu limba georgiana.Biainei dev,enird atat de puternici, Meat la un anumit moment elamenintara chiar sa rapeasca imp.eriul lumei regilor asirienicare tin sra adune toate fortele ion pentru a-si mentine hegemonia.Wallas a fast unul din cei mai remarcabili dintre regii kal-

dominatia sa se intindrea in egalä masurd spre norduncle cucerise o mare parte a vaiii Araxului, in nordul Aran-

Dupa ce alungase, in prima parte a sec. VIII-a inainte de Ch.pe regisorii ace.stei val roditoare, fiU1 sau Argistis I intemetaprasul Armavir, in apropiare de actualul sat Tapa-Dibi in cam-pia din nordul Araxului. Fiul sau Sardur II sau III marlorasul i consolidd si mai mult stapanirea sa. El ajunse pro-baba la acest rezultat intinzand si imbunatatind sistemul deirigatie si construind canaluri largi pentru a aduce apa Araxului.

Chaldeenii lerau foarte experti in tot ceeace privea lucrarilehidraulice si;de irigatie, arta pe care o mosteniserä dela ve-chile popoare dolichocefale care ii precedaserd. Ei stiau sa creezelacuri artificiale, sa reguleze, debitul fluvalor i sa aduca prin.canale apä in campii pentru a iriga ogoarele siviile, in scopul de a face tara cuWvabilä, 0 parte din sistemulor de cultura este si acum In uz i constitue conditia esen-tiala de viatä din aceste regiuni. Regale Manuas cladi un ca-nal lung de 70 +de kilometri pan care apa \unui isvor fuadusd din munte pana in imprejurimile Van-ului, si permiseastfel intemeierea .untii oras inflorilor inconjurat de grädinisi de livez).

kleeni;

www.dacoromanica.ro

5

Interesant ca acest canal se numeste astdzi Shamiram-Su,rdul Semiramidet, si meren de 2730 de ani el este inca arteravitald a acestui fertil tinut.

Regale Rusas I puse in valoare o alta' parte a cdmpleiVan, construind un lac artificial a cdrui apd era adusd in aun-pie cu ajutorul unui canal. Aceastd lucrare mai 'exista.

Khaldeenii au fácut drumuri si poduri. Lucrdrile lor dovedescerau admirabili; arhitecti si remarcabili sdpdtori in piatrd.stiau ä lucreze si fierul si eelelate mfet;aille i eran 'loar te bunturnátori. Poate cd si oi apartineau aceleiasi rase ca si poporaKhalibilor, posterior lor, i celebru in autichitate prinCu care lucra fierul si dela care Grecii au luat . nurnele ole-',alai. pupa' inscriptige läsate de Chaldeani, dotninatia lor seintinde dela lacul Van pana' la lacul Gotcha spre nord-res4spre nord-vest pdnd la Erz:erum, spre vest cdmpia Mousch si valeaTaronului pdad la Eufrat, aproape de Malatia, la sud-vest si 'sudpAnd. in Siria, spre sud-est p.dnd in sudul lacului: Ourmia.

Aceste regiuni sunt cele care constiluird mai târzia re-gatul Armeniei.

La sfdrsitul veacului al optutea, inainte cia Christos, regatuldin Urartu fu atacat de Cimmerieni, populatie indo-europeandcare, venitd prin nordul Caucazului, ameninta si Asiria.

Cam pa la 670 a. Chr. Cimmerienii f ara' impinsi in in-teriorul Asiei Mici de vecinii lor indo-europeni (iranieni) din-spre rdsdrit, poporul din Achkuza (Sciti) care cobordse spreSud dealungul mdrii Caspio.. Atunci regatul Urartu fu ataeatde Achkuzieni si. de alti v.ecini pdnd in clipa cdnd s'a prdbusitsub atacurile Mezilor indo-europeni condusi de Cyaxares.

Castelul ridicat pe muntele Toprak Kaleh fu dislras si in-cendiat spre 585 a Chr. n. Rusas III, ultimul rege chaldeen,pieri probabll in aceste imprejurári. Ninive fusese distrusd deMezi, Sciti si Babilionieni ,cdtiva ani mai inainte, cam pe aa612 a. Chr. n.

Numele de Armenia (Arminia) este pentru prima oard dattinutului intr'o inscriptie a reg.elui persan Darius Hystaspe, gra-vatd pe peretele unei stdnci care se Osaste langd. Behistun (sauBissitun). Aceastd inscriptie care dateazd cam din 521 a. Chr. n.e scrisd in trei limbi (p.ersana veche, elamitic-auzanic si neo-ba-biloniea); printre altele se mentioneazd opriniarea pe care aiu

Ei

www.dacoromanica.ro

6

suferit-o rdsculatii din Urartu, dar acest nume asirian eredat prin Armanya, Armina si Halminuara. Aeeastd numire cese iveste brusc, si cane din aceastd clipd va .1i intrebuintatd;(numirile Urartu; Khaldeia, Biaina dispar de ad i inainte din

asiriene sau chaldeene) ne face sd bdnuimca ,un nou popor, poporul armean, a invadat tara si a luat-osi in posesie in sec. VI a. Ch. n. Cam 80 dc ani mai tdrziuHerodot intrebuinteazd cuvdntul Armenia pentru a designa taracare se gdsea la nordul Asirie.i4 el seria cä Eufratul formeazdhotarul intr Cilicia si Armenia, tara care se inunde pe olungime de 15 zile de cdadtorie (statiune sau opriri sau 55(3.1/2de parasangi)spre rdsdrit, bineinteles spre regiunea laculul Ur-mia. In epoca lui Herodot, Armenit ocupau toatd aceastd lard.

Diva Herodot, Armenii au coborit din Frigieni. Acestia ori-ginari din Europa, eran numiti Brygieni, in epoca in canelocuiau regiunea vecina a Macedoniei.

Ei sunt, zicea el, poporul cel mai bogat in vite cornutesi in fructe din eke eunosc eu".

Armenii, ziee tot el, sunt deasemenea bogati in animatedomestice." Aceastä ipotezd confirmd presupunerile pe care amfost ispititi sd le facem din alte cauze. Vechea limbd armeandera o limbd indo-europeand inruditd cu grupul demivestic (slavo-leton). Limba frigiand era tot indo.4-2uropeand inruditd eu thraca;.cele cloud popoare :emu pdstori care trdiau din cresterea vitelor.Ei au locuit probabil la origind regiunile balcanice si putin cdte,putin, mändrid din urmd turmele, au traverrsat trecdtorile, poaieBosforul (vadul boului?), pand in Asia Wed Acestea se vorfi petrecut pe la sfdrsitul mileniului al treilea si pe la ince-putul celui de-al doilea, inainte. de Christos. Pe vremea aceasta(spre 1900) Troia, care pand atunci fusese locuitd de oamenicu craniul alungit, fu invinsd de un popor indo-european, cucraniul rotunjit, care era poate eel frigian.. E2 osibil ea Troia:,nii din lijada, contra cdrora Grecii luptau Mull mai ,tdrziu,SO fi apartinut acestui, popor. Numirile. de Paris si Priam potfoarte bine fi frigiene. Popoarele indo-europene, care au invadatAsia Micd, posedau cat si plugari, ceeace le asigura o mareisuperioritate in lupte1e. contra adversariaor.

Tot cam in vremea aceasta, Khetitit (Hititii) care posedausi tei cat, ocupard Capadocia si intemeiard acolo un puternie

ega- Ei inaintard pand'n Syria si chiar in Babilonia, carer

inscriptiile

www.dacoromanica.ro

7

fu luat si prddat in 1296 a. Chr. n. (sau poate in 175(J).Limba Khetitilor se compunea in mare parte din elemente indo-europene si clasa conducdtoane, a acestui popor era probabiade rasa indo-europeand.

In acelas timp, la sfarsitul mileniului al treilea a. Chi': n.popoare noi, cea mai mare parte indo-europeni si brachycefalipdtrunserd in Tessalia i 'n Grecia. A fost desigur o perioaddtbart,) turburata in Balcani_ si barbarii ace5tita din 'lord a LI

antrodus idiome indo-europente in Grecia.Numai in sec. XIV a. Chr. n. probabil unul sau mai multe

popoare cu craniul rotund. invadard Creta, venind c7?..a maimare parte a tor din sudul Greciei. Tot atunci sau ceva maiinainte popoarele brachycefale au inlocuit popoarele clolicho-cefale in Armenia, si ,e probabill ea mai tarziu s'au instalatArmenii in Capadocia, peste rämdsitele regatului hitit situri de frigieni, cu care, pare sd se fi aliat pentru a isgoni peMochieni.

Origina numirii Armenia este necunoscutd, dar in regiunileuncle Armenii au locuit, probabil, se gdsesc mai multe locurice se numesc Armenion sau Arminion. Strabon (XI 4, 8 si 1312) vorbeste de orasul Armenion langä. lacul Boibeis in Thes-salia. lijada vorbeste de Ormenion in Thessalia (II, 2, 734) pecare Strabon (IX, 5, 9) Ii numeste *i cl Orminion. In Bitinia,In Asia Mica, exista un munte numit Ormenion Oros"; larigdSinope, era portul Armena. Aproape de isvorul raului Halys(azi Kizil Irmalt) in regiunea Sivas era muntele ArmenionOros". 0 inscriptie a regelui chaldic M.enuas care povestestecampaniile sale catre apus, Oteazd o localitate numitä Urmeni(a-hi-ni) care e cuvântul grec corespunzdtor lui Orminion,si fiul sdu Argistis vorbeste de orasul Urmani. Din bate acesteareies.e. Ca dela inceputul sec. VII. a. Chr. n. chiar, Armenii.ar fi locuit regi:unile muntoase vecine cu isvoarele lui Halys,Ja vest de Urartu (Khaldia), care s'a numit mai; tarziu MareaArmenite. Pe mdourd ce puterea Khaldeilor släbia prin ata-curile triburilor indo-europene venite din nord si din est, Ar-menii ocupan Khaldeea, sustinuti probabil in cuceririle lor detriburile de aceiasi rasa ca Trerii (din Thracia) si Cimmerienii.Cea mai mare parte a Khaldeilor se refugiard in munti, iarrestul se ,arnesteed cu Armeni, care introduserd in tea limbaIon proprie. Cand Xenofon traversd Armenia cu cei zece Ma"

www.dacoromanica.ro

(461 a. Chr. n.) erau inca, triburi rebele de khaldei in In regiunilemuntoase ale Armènjei. Xenofon Ii numeste &esa Chaldeenisi-i descrie ca trihuri independente si räsboinice, cu inult mairäsboinice cleat Armeni,i.

Cand Armenii invadard Urar6u, erau probabil In majoritatepästori, In -Limp 'ce Chalzii erau cultivatori care posedau no-.iuni avarisate asupra munci!i cdmpului i livezilor,- ca si asupra

artei 'irigatiei.Civilizatia armeand fu rezultatul acestor cloud ;clemente. Chiu

din timpnl lui: Herodot, (I, 194) ei se ocupau concomitent Cucrestereá Vitelor si Cu agricultura. Ei construiau un ,fel de vase,rottinjite din rkehità si aeoperite cu piei, in ,care incdrcautrestia si alte produse pe care .le coborau pan la Babilon un&lo vindeau. Gel mai mane dintre aceste vase putea. sä cluedo- incarcäturà de aproximativ 5.000 de .talenti (1,30 ton.) .Strabon(XI, 14, 4). serie ea' Armenia posedà vat fertile cum. e eämpialui Arax, si altele i de unde se recolta in .abunden grauSi alte produse ale pdmäntului. Et se ocupa si- cu crestereavitelor (in special cail), exploateazä mine de aur si de diverseMetale. Acest popor, zic.e el; e bogat" (XI 14,910).

Arrnenii se nutriese ei inSisi Hai (la plural Haik) iar tará larHaiotz Yerltir, mat tärziu iranizat in Haiastan (resedinta sautara Haik-ilor). In regiune.a lacului Van se pronu,nta Khai. Ori-gina acestui nume este riesigur. M. ',tensen presupune ca eo derivatO dela Hati, numfe; edre se. .aldea Khetitilnr, cdci inarmeneste T" dispare când e plasat intre cloud vocale. Aceastaderivatie linguistica este posibiaa dar nu sigura. Se rogäsestenumele Hai in mai multe denurmiri toponomitce ca Haitoz-zor(valea armenilor) langä Van, v.echia capitalä a Chalzilor; Hai-kaberd (cetatea armenilor). H.aiknoT4,-kkikavjan, Haikasehen etc.

F. NANSEN

8

Vinul,

www.dacoromanica.ro

FILO LO CIA ARME ANA

Ce datoreazà." Armenii§tiintei germane

Cu ocazia implinirei a 1500 de ani dela traducerea Bib-lid In limba arrneang, P. S. S. Sahag Gokian, sefulerudit al cultului armeno-catolic din Romania, a tinutcá.teva conferinte spre a lumina rnarele eveniment deacum 1500 de ani, §i influenta pe care a avut-odesvoltarea culturii i civilizatiei armene In secolele ur-mAtoare.

Una din aceste confine era consacratä rolului fi-lologiei germane In domeniul cercelgrilor trecutului ar-men.esc, In bate fazele lui.

Dgm Illai jo.s prima parte din acest studiu.

I. IN DOMENIUL GEOGRAFIEI.

Pentru a gäsi inceputurile istoriei Armenilor, trebue sá mer-gem cu troj mii de ani in urmä, pariä in acele vremari cändArmenii, despärtindu-se de celelalte triburi indogermanice, au por-nit din Europa inspre podisul Armentei, pe care. 1-au cucerit dupä

-

www.dacoromanica.ro

10

indelungate peregrindri. Istoria Armenilor, atat inainte Cat si

dupdi Idescoperirea scrisului armenesc in anul 406 dupd Chr.este plind de probleme istorice, geografice, filologice sau cul-turale. Datoritä oamenilor de tiintd germani, filologi, istorici,s'au rezolvat multe din ac.este probleme, punand astfel intr'olumina cu totul noud istoria si civilizatia armeand. De aproape, unsecol, lumina spiritului german pdtrund.e tot mi adanc in in-tunericul care invdlue trecutul poporului armean, determinandacel formidabil progres in toate, domeniile istoriei.

Masivul armean, cuprins intre Marea Caspicd, Marea Neagrdsi pustiul Mesopotamiei, cu culmi atingdnd 2000-5000 m., afost totdeauna un punct de atractie pentru naturalistii si

geografitgermani. Intr'o vrerne cand, a caldtori in aceste regiluniinsemna o indrdzneald n:eobisnuitd, savanti germani au venit adipentru a cunoaste personal tara si locuitorii ei, ducand de acivesti germanilor de acasd, despre tinuturile biblice si oamenii cele locuesc acum.

Inceputul 1-a fdcut naturalistul german Parrot dela Univer-sitatea din Dorpat, care in anut 1829, a urcat p.entru i,ntdia oardMuntele Ararat, ac.eastä mdndrie a Armenilor. (A. Abeghian;in revista Hatrenik", 1930, IV, V.)

n-au urmat: Karl Koch, Calatorii in Orient", Tarile Gnu-caziene Ì Armenia" (Wandenungen hit Orent, 1846-7 .DigKaukasisehen Laender und Arinenien", 1855; comp. A. Abeghian,'Hairenik", 1930, II, III, V); Wagner, Calatarie spre Ararat§i podipl Armeniei (Reise wick dem Ararat and (lem Hoch-'wide Armenien, 1848); precum si urrndtorii profesori dela Uni-versitatea din Dorpat: Bodensted, O mie si una zile in Orient"(Tausena und ein Tag im Orient, Berlin, 1850) si Haxthausenj(Trcinskaukasia, Leipzig, 1856); F. Blau, Dela Lacul Urnzia laLaeul Van, (Vom Urmiasee 211711 Vansee, in Petermann's Georgr.Mitt.", 1863, 200); Radde si Sievers, Calatorie in Armenia deSus, (Reise in Hocharmen:en, 1873), Nolde (Heise miach Armenien,1895), Abich, Din Wile caucazului (Ails Kaukasischen Laendern,1896). Ei ne redau adevdrata imagine a tdrii si a locuitorilorei, a florei si a faunei ei. Geografia Armeniei si formatiuneairnasivului armenesc au fost studiate de Ritter (Erdkunde, IX784, 972), Zahn (Die Stellung Armeniens in? Gebirgsbau Vor-derasiens, 1907).

www.dacoromanica.ro

11

Valoarea cerc.etdrilor invatatilor germani despre Retrage-rea celor 10.090" in frunte cu Xenofon in anal 401 in Chr., ,aulämurit si ele unele probleme geografice referitoare la teritoriularmenesc, inlesnind prin aeeasta i intelegerea mai precisd aistoricului grec. Citarn pe Streker si Kiepert, Cont ributimil lastuaiul Retragerii celor 10.090 (Bettrage zur Erklaraag desRfickzuges der 10.030, Berlin, 1870); Karbe (Der Marsch der 10.000,Berlin, 1898); Beleek, Drumul lui Xenofon la retragere Oniiefunpia Alaschkerlului (Der Weg Xenophons out seinem Rückzugehis in die Ebene von Alaschkert, 1899); Hofmeister, ketragereaLti Xenofon prin Armenia (Der Rfickzug Xenophons (lurch Ar-

menien).Aportul cel mai stralucit La adus insa stiinta germand in

domeniul geografiei istorice a Armeniei. Amintim numai in trea-cat pe cei cari au studiat teritoriul armenesc 'numai in cadrulgeografiei istoric.e generate, ca Kiepert (Lehrbach der Allen Geo-graphie, Berlin, 1878, 73, 83; Uber die aelteste Landes undVolksgeschichte von Armenien, Monatsber d. Berl. Akad. d.Wiss. 1869), pentru a ne opri la pal care. lumineazd ca un soarecentral intreaga harta a Armeniei Vechi: Hubschmann. Operasa despre numiri geografice armenesti Die Armenischen Or's-namen", obliga pe Armeni la recunostinta vesnicä. InzestratCu intreg materialul istoric si linguistic, el cerceteazd pas capas fiecare nurne geografic, dandu-ne, un tablou fidel al Veche,iArmenii, cu toate orasele si satele ei, cu muntii, cu apele, siCu' toate schimbdrile pe care le-au suferit hotarele ei in de-cursul vremurilor.

Hfibschmann este un isvor nesecat pentru oricine vrea td.studieze Armenia istorica.

Intre Vechea Armenie si Armenia Nona, trebue sa ase-zam ,cu intreaga ;ei autoritate, opera in trei volumie a lui Leh-mann Haupt: Arineniekz einst awl j3zt, I 1916, 11.1 1926, 11.21931, BerlinLeipzig. Relatan i istorice sau de actualitate, notede calatorie, cercetäri istorice, topografice, toate merg mand inmana sub pana acestui invatat Cu renume mondial. Plecanddel a ,constatari topografice., el aduce lumina nouä in multeprobleme istorice, (de ex. imigrarea Armenilor, lupta dela Tig-

)ranocerta etc.).

.

.

www.dacoromanica.ro

12

II. IN DOMENIUL LIMBE1Populatia autohtona a Armeniei, isi are si ea limba ei:

Armeana. Ce fel de limbd este aceasta? Datorita cercetarilorsavantilor germani, s'a putut descoperi adevdratul caracter allimbii armene, ascuns pana atunci sub ancle numeroase inveli-suri, formate din elemente streine, cuvinte asiatice-caucaziene,imprumutate dela popoarele vecine in decursul vremurilor.

Inceputul 1-a facut Bopp, in cartea sa Granzatica ComparrdeiCl limbilor indo-europene, (Vergleichencle Gramatik der Indo-germanischen sprachen, Berlin, 1856-61), Windischmann in luc-rarea Local armene in ranzura ariane (Die Grandlagedes Armenischen im Arischen Sprachstamin, in Heh. der 1 cl.d. bayer. Aliad d. Wiss. IIII, 2 Manchen, 1844), Gosche (Deariana linguae gewisque Armenae indole, Berlini, 1848), Lagardein Preistoria Armenilor" i Studii armene'. (Zur UrgesehiJite(ler Arnzenier, Berlin, 1854; Armenische Stad:en, Gathingen, 1877),Fr. Mailer (Armeniaca). Ac.esti savanti aseaza limba armeanäin familia limbilor indo-europene.

Pasul hotaritor pentru lamurirea definitiva a acestei proble-me fu rezervat lui H. Hfibschmann, care in 1875 declara cdlimba armeand face parte din familia limbilor indo-europene,avand specifioul ,ei caracteristic. Locul ei inläuntrul familiei indo-ieuropene este intre Ariana si Slava-Baltica, si apartinepreund cu acestea grupului Satem in opozitie cu grupul Kentum(greaca, Rance, celtica, germanaa.) (Prat Dr. H. H. Schaederi,Armeniertaw Ariertum, pag. 6.) Comp. Local limnbii armeneIn cereal timbilor indo-europetze, Kuhn's Zeitsch. f. vergl. Sprach-forschung N. I. III. 1. 1875, 5-49, Despre Pronantarea si tran-serierea Armenei Vechi", Z. D. M. G. XXX (1876) 53--80. Trim-scrierea qi a linzbil armene", Leipzig, 1882, VI,44. Principtile etanologiel armene", Leipzig, 18883, VI, 103',

Dupä aceste studii de, baza, Hubschmann a cercetat si aadancit din ce in ce mai mull aceastä problema, in monumentalase opera Granzatica Arnzeancr (Armenische Granzatik, I, Leip-zig, 1897, XXII, 575), din nefericine ramasa neterminatd. Asputea sa numesc aceasta opera o anatomie linguisticd. El cer-ceteaza in parte toate euvintele imprumutate dela persona siaraba, dela greaca si siriana, stabilind in ac,ejas timp vocabularu)

(1m-

limbilor.irantene

'

www.dacoromanica.ro

pur armenesc, comun Cu patrinto,niul linguistic al popoarelorindo-europene. 0 realizare extraordirrar&! De atunci 'au adus'unele neinsemnate Coreeturi, ins:A edificiul In intregimea sardmas neclintit, iar toti .filologii sunt nevoiti sa meargd; pedrumul deschis de el.

Dupd descoperirez alfabetului armenesc de cdtre preotultot, in .antil 406 dupd Chr., prin combinarea si transformarealiterelor altor limbi, arm.eana devine o limbd literard. In ceeacepriveste origina alfabetului armenesc, ce limbi au jucat un rolhotdritor in formarea literelor? ocupai de aceastäpreblemd. In fruntea lor stä filologia germand._ Lagardein Göthinger gelehrte Anzeigen .(1883, 281), .GarthausenOrigina greacei a _scrisaliii arinmesc (Uhet.. den griechischienUrsprung, der Armetlischen Sschrift, Z. D. M. G. XXX ,1876, 74f. f.), Fr. Muller, Simon Weber in ,Biserictr 'eatolicei í, Armen!aDie KWh.. Kirche in .Armenien, 400-494) -si Hit special, J. Mark-wart in Origina alfabetulai arnzenese. (Uber den Ursprung desArmenischen Alphabets, Wien, 1917 II-60).

III. IN .60MENIÚL LITERATURII.Evenimentul cel mai important dupd 'inventarea alfabetului

este traducerea bibliei in limbo arrneand in anul 435., Cu o desdvdrsitd competentd si exactitate, caracteristice sa-vantilor germani, Simon Weber trateazd pe' larg acest.evenimentin lucrarea ,sa Biserica catolicei in Armenia", cercetdnd in acelastimp toate Problem:ele istorice, filologice sau linguistice. legatede :el, contribuind astfel si la istoria teologiei armene in secoldal V-lea.

Literatura armeand din sec. V este alcdtuitä aproape numaidin traducen. V. Fr. Neumann, Incercare clespre o istoie a li-teraturii armene. (Versuch einer Geschichte der. armenischen Litte-ratur, Leipzig, 1836); Fr. N. Fink, Istoria literaturii Annene

Geschichte der arm. Litteratur, in Literatur des Ostens", VII,1907, 2, 77-274 si Die Armenische Litteratur", Berlin si Leip-zig, 1906); A. Baumstark, Literatura religioasil a Arnzmilora oeorgienilor, (Das. christliche Schrifttuni der Artnenier undGeorgier, Leipzig, 1911, in Theol. Z: Tubingen 1894, 48-76).

Aceastä activitate a Arrnenilor in domeniul traducerilor asalyat o serie de opere de mare valo.are pentru literatura uni-

1.3

a

Mas-

Filologii s'auCitdm:

www.dacoromanica.ro

1. 4

versad, in sensul ca originalul br fiind pLerdut, s'au pdstratin traducerea lor armeneascd. (A se vedea lista complectd in'Bibliografia artneand", Das Arinenische Schriftturn" de Ingli-sian, Linz, 1929, pag. 10--12). Invgatii germani aut radus dinarmeana pe cele mai insemnate dintre ele. Citdm:

Dr. J. Karst: Cronica, tradusd din armeneste, cu un comentarcritic al Textului (Die Chronik, aus dem Armenischen übersetztMit textkritischen commentar, Leipzig, 1911, C. VI f. 319);

Preuschen Erwin: Istoria Moiled a lui Eusebiu, traducere dinarmeneste, cart. VI si VII. (Eusebius Kirchengeschichte, SuchVI lund VII aus dem armenischen Ubersetzt. Leipzig, 1902,XXII 109).

Niebuhr: Ce a edstigat istoria din traducerea armeand aEusebia (Historischer Gewinn ails der arm. Ubersetzung desEusebius, Kl. hist. u. phil. Schr. I. 179.)

Th. Mommsen: Manuscrisele armene,5ti ale cronicei tat Ea-sebius (Die fll'111. Handschriften der Chranik des Eusebius, Hermes,1895, 325 ff.)

Dr. Simon Weber: Scrierea Sit. Ireneu pentru clovedirea ves-tirii apostolice, trad. din arm. (Des Hl. Remelts Schrift zumErweise der apostolisehen Verkfindigung, aus dem arm. iibersetziKempten Manchen, Korel, 1912, 8. XVIII, 68.)

Dr. W. Ludke si Dr. Hermann Jordan: Armenische Irenneas-fragmente, Leipzig, Heinrich, 1913, IX, 222.

R, Rabe: Traducerea armeand a biogratiel legendare a /alAlexandra cel Mare. (Die arm. Ubersetzung (lei' .sagenhaften A-lexaader Biographie (Bendo-Kallisteuer) auf ihre mutmasslicheGrundlage zurOckgeftihrt, Leipzig, 1896).

Dr. SAHAG GOKIAN

.

www.dacoromanica.ro

DAT1NE SI OBICEILIRI LA ARMENI

Incoronarea regilor. ArmeniCeremonia incorondrii regilor cu toate formele ei,. aratä cum

era conceputd la armeni puterea monarhicd.Este cert cd 'si in epoca pdgAnä regii armeni purtdu co-

roane in timpul unor serbdri speciale cari de band: seamä eraumai malt' de naturd religioasd, cdci in fru:ntea tuturor hrisoavelorse pomenea ca titia regesc: Supraveghetor al Armentei si.apärdtor al zeilor". Chiar o mare casd prineilarä, Bagratizii,aveau dreptul si functia ereditard de' Cavaleri ai coroanet".

Se- pare, !ca Bagratizii purtau acest -Unit si 1n epoca Klinastieicrestine a Arsacizilor.

Faust din Biiant si Moise din Khoren-aovestesc cum inlapta din Tirav, Sdmbat Bagratidul, cdnd a, pus pe capul

Merujan Artzruni, care urindrea scatinul regesc al Armeniei,a sp,us: In virtuted. funetiunii si datoriei- rnele - de cavaler al.coroanei te incoronez ca rege."

Dupd moartea lui Tirdat 111-Tea, dela. Hosrov pang la ul--timal Artases; capii bisericii armene din familia lui 'Grigoretumindtorul, cari erau inruditi :cu familia domnitoare a Ar-saCiziler, au .avut - un ref important cu prilejul incoronärilorSi ca lurmare au- ajuns influenti la Constantinopole sau la Tiz-bon. Dar ne lipsesc martarii serse despreineoronari.si ceremonit'din aceea weenie.

Primal rege armean, .incoronat cu eeremonii si s.-erbäri eres-IineSti, ttebute sd. fie socotit Asot. I-ul intemeiatorul dinastiet_Bagratizilor, care- pdn'd. atimci -fiind principe al principilor, vasal

www.dacoromanica.ro

16

Marelui Emir din Bagdad si primind din partea acestuia,printr'un trimis special, o coroanä regeasca si alte podoabe,a fost proclamat rege.

Dupä parintele Alisan incoronarea a avut loe in 885, adica456 ani dupä cäderea dinastiei Arsacizilor, in prezenta catoli-cosului Ghevorgh II din Garni in mitropolia SIL. Grigore din Dvin.

Amänuntele aeestei ceremonii si ordinea in care s'a des-fasurat, ne lipsesc.

In acele rare manuscrise Rituali" unde ceremonia incoronatriide regi este pusa alaturi de ceremonia ungerii catolicosulut,sunt din epoca ciliciana.

Parintele Alisan, in Husigk" al säu spume ea el a in.talnit o ' alta marturie de incoronare care este mai scat& maiSimplà, pare mai veche si se potrivese mutt cu felul Moo-ronarii lui Apt.

Aci prezint aceastä incoronare in partite principale, luanddin lucrarea pomenitä Husigk" a lui

Regele este imbräcat in .hainele-i regesti, hlamida purpurie,iar coroana se pune pe masa sfanta pe o tava de 'argint.Se spun atunci psalmii: Doannie aseldta-ne rugeicitinea", §i

Spovedit:t-s'ct tie Docunne". Si catolicosul se tidied, se aseazain picioare in fata altarului sfant, avand la spatele säu pecel care va fi rege.

Un preot predica: Rugati-vei en credinta" §i apoi catolicosulsp-une aceasta rugdciune.: Tu care e$ti rege al re-gilor. Cristoase Si stdpan al stäpanitor, creator al tuturorlucrurilor, salvatorul lumii, indeplineste dorinta noasträ siin bine ruga noastrà $i pästreaza tare si neclintit ,poporul sfin-tei noastre biserici, dand 'loud ca pastor ingrijitor, pe el (numeiteregelui) pe care 1-ai ales si 1-ai numit rege al dinastiei luiTorgom. Päzeste-1 de dusmani, pentru ca sä poatä ridica biserica.universala, sd o incununeze cu glorie $i s o. Ora, In fiintd, $1.

prin puterea credintei noastre neclintitä si nezdruncinabilaconduca zile lungi.

Tu ,esti izbavirea noastrd, r.eazdmul i ajutorul nostru. Tieti-se cuvine glorie $i putere".

Apoi se cdntd: Regele jubilar de Dumnezeu"catolicosul luand pe rege de mana dreaptä., 11 intoaree

Ali*an.

www.dacoromanica.ro

17

spre popor, care ingenuncheazd iar preotii toti cdntd de trei ori:Ham). dumnezeesc *i ceresc sà pogoare peste qumele regelui

*i sa-1 cheme la scaunul regesc al dinastiei lui Torgom,miruindu-1 ca regele Constantin òel Mare". Poporul gldsuie*te:Fie, fie, amin".

Apoi il intoarce pe rege cu fata spre altar. Se fac urmdtoa-rele ceremonii: Psalmul Regeie a sperat In DunilleZetl", secite*te din apostolul Pavel, scrisoarea I-a cdtre Timotheios, capi-tolul II, 1-7, *i din scrisoarea II-a a Catolicosului Hovanes I-ul20-27, Dumnezeu set te asculte in zilele-ti grele". Se mai ci-te*te din evanghelia lui Luca XIX, 12-28.

Catolicosul se roagd din nou: Doamne Dumnezeul nostru,Tu care le e*ti rege al regilor, care prin profetul Samuel si ales,pe robul tdu David *i 1-ai numit rege al Izraelului. Acum,Doamne, ascultd ruga noastrd. Din locapl tdu ceresc prive*tepe robul credincios numele regelui pe ,care 1-ai ales *i

vrei sd-1 pui rege peste naita sfantd, mantuitä. prin Sangele Uni-cului tau ndscut. DA-i lui putere, dreapta lui mereu biraitoaresd fie, inconjoard-1 ,cu arma sfantului tau duh, pentru cadobdndeascä cu dreptate *i sd supunä toate popoarele bar-bare.

Seaman& in inima lui frica Ta pentru ca sd ramdad curatît credinta lut, sS se inchine in fate puterii Tale, sd judecedrept pe popor, sd facd dreptate sdracilor *i sä. ocroteascd:

pe copii calor fdrd. addpost... Cdci a Ta este puterea *i gloriaamin".

Apoi Catolicosul ia de pe mash' hlamida *i pelerina *i le in-mdneazd preotilor pentru ca acestia sd-le pund pe rep, iar el cumana dreaptä pe capul lui, se roagd: Dumnezeule a tuturor,pdstreazd-1 sub ocrotirea dreptei tale. Intdreste stdpdni-

rea lui. In zilele lui sd rdsard dreptatea i poporul sd sebucure de pace, icdci tu e*ti regele pdcii etc"

Dupd aceastd rugdciune Hcatolicosul miruie*te cre*tetulfruntea regelui spundnd: Am binecuvdntat, am miruit *i amsfintit pe acest rege, in numele Tatdlui *i al Fiului *i al sfdn-tului Duh".

Se cantd: Doamne _tine-I pe rege *i ascultd-ne". Apoi, Cato-licosul cu amdndoud. mdinile tidied coroana de pe masd, oa*eazd pe capul regelui i spune: Am binemvantat, am mirUit.

www.dacoromanica.ro

18

si am sfintit coroana i regele", etc. Poporul cdritd: Doanmetine-1 pe rege si ascultd-ne".

Dupd incoronare se oficiazd liturghia, cand regele e dusin stdnga altarului unde rämdne in picioare; apoi se impar-tdsete.

Ultimul rege Bagratid Gaghik II-I:ea, a fost miruit de cdtreCatolicosul Bedros Ghetadart, in catedrala din Ani in anul 1042.

Dupd 154 ani, in 1196 a avut loe incoronarea regelui ci-lician Leon Magnificul in ziva de lanuarie, ziva Bobotezei,

in biserica Sft. Sofia din Tarson Hind minuit de calm Cato,-licosul Grigore VI-lea. Cu ace]. prilej Papa Celestinus dela Roma,trimisese regelui Leon, prin delegatul sdu cardinalul Conrad,

coroand iar Impdratul Henric VI-lea un steag purtand sem-Inul unui leu. La aceastd incoronare au asistat toti sefii bise-

ricilor vecine, principii armeni i europeni.Cuvántarea incorondrii a tinut-o Nerves din Lambron.

Trebuie spus ca i c,eremoniile incorondrii regilor din Ci-licia se asemdnau intocmai cu ac,elea ale regilor Bagratizi. Cdeiimpreund cu scaunul catolieosititti si a diferitelor semne a fostdesigur transportat din Ani in Cilicia si acel Ritual Cane continea

orainea ceremoniilor de incoronare.A. N. NAZAR

www.dacoromanica.ro

:P4 ...<04.1.'

$T1INTELE LA'VECHII ARMEN!

Anania din §irakIn a doua jumatate a secolului al VII-lea a stralucit in-

tdiul si aproape singurul f izician-mat.ematician al antichitIti:i ar-mene, Anania din Sirak. Acest mare invaha't era din satul Ani(viitorul oras Ani) dupa marturiile catolicosului Hovhannes Isto-ricul si ale lui Samuel din Ani; dar in loe sd fie inumit dinAni, a fost cunoscu t cu numele de Sirak, numele provinciei;sau poate si pentru faptul cd prirnele studii le-a %cut inseminarul mandstirii Sirak.

Anania din Sirak s'a ndscut probabil pe la anul 615, cdciin 665 (in zilele domnitorului Grigor Mamikonian si a catoli-eosului Anastas) era la apogeul glorlei sale si cand desigurvarsta lui nu putea fi mai mica de 50. Epoca studiilor salecal uga.resti, coincide cu ca toligosatul lui Komitas, si a invatallla mandstirea Sirak, poate chiar in zilele staretului BarseghGion, care se bucura da o reputatie Mane de erudit si de sfant,lar munca lui in alegerea si clasarea cantecelor bisericesti sunt'pomenite cu cuvinte de lauda in iStorie. (Ormanian : Azkapa-tum", pag. 716, 799.)

Din autobiografia lui Anania din Sirak se vede ed el. a fostprimul cercetator in studiile fizico-matematice in mijlocul ig-norar-4d care domnea pe vremea lui, din acest punct de ve-dere. D upa terminarea studiilor de teologie si linguistica inpatria lui, doraste s studieze mai cu seama stiinta numerelor,

www.dacoromanica.ro

20

tidied afitmetica, socotind-o ca fiind mama tuturor stiintelor.Cu aceasjd dorintd pdraseste Sirakul. Mai intdiu se duce laKarin, unde se afla un invdtat cu numele Eliazaros. Acestaii vorbeste de un alt învat, anume Cristosatur, care trdiaprin pärtile Armeniei a patra. Anania 1-a gdsit pe aceasta dinurrnd si-a studiat cu el timp de sase luni; si-a dat insd !Searria

§tiinta lui 'nu era atdt de mane pe cat li era si reputatia.Dupd cum se stie, in Evul Mediu studiile universitare se

impärteau in cloud cicluri. Intdiu adicd: gramatica,retorica, filozofia. Al doilea cielu li constituia Quadrivium-0,care se compunea din: aritmeticd, geornetrie, astronomie si mu,-zicd. Se pare ad pe vremurile acelea, in scolile mdndstiresti dinArmenia se studiau destul de multumitor materiile din primul

Quadrivium-ul insä nu exista. Anania din *irak, dorestetocmai sa aprofundeze studiile din acest ciclu i chiar sd corn-pund manuale.

Deci a pornit spre Constantinopole. Aci diferiti cunoscutiii spun cd a venit de prisos pand acolo cdci v,estitul inväIatTukighos, astronom si matematician, se and la Trepisonda, undese due i elevii din Constantinopole i ad el cunoaste i limba,istoria si literatura armeand. Anania a avut ca tovardsdrum pe trimisul patriarhului grec Philagre, care ducea cusine mai multi etevi la Tukighos. Patriarhul era probabil Serghiuscare a pdIstorit dela 610-638, .iar west Philagre este poateacel Philacrios care fu sub impdratul Constantin al

;1V-LeavistierniculimpOratiei (Bury, Later Roman Empire," vol. II, pag.383-4). Prin urmare aceastd caTátorie a avut Ice pe timpul im-pdratului Heracle pe la anul 637. Pe aceea vreme, Anania aveaprobabil vdrsta de 22 ani. Orasul Trepisonda era capitala pro-vinciei Armenia mare de nord" dupd, noua impdrtire a impd-ratului Mauriciu din 591. (Sebeos, pag. 293, Tiflis, 1913.) Trei-.pisonda era un c.entru comercial si un port important widese intdlniau trei mari drumuri comerciale. (Finlay, History ofGreece", vol. IV, p. 309). Scoala lui Tukighos se afla in lo-casul Sfantului Eugineo". Tukighos ji primeste pe Anarcu pldcere si se bucurd mult pentru faptul .cd in fine siarmean s'a gdndit sd vie la el pentru a studia stiintele fizice.El spune: Ed in copildria mea am ramas mult in Armenia

acolo ea igaofanta." El it iubeL pe Anania ca pe un fiu

cictu.

vistiernicul

iun

si

www.dacoromanica.ro

21

si opt ani in sir 11 invatd nu numai aritmetica, dar siastronomia si altele,

Anania spunea urnatoarele in privinta cunoasterii limbii an-'mane a magistrului sdu: $i cdnd voia sa traducd din limbaeland in armeand, nu avea sovoeli ca alti trdducdtori, ci, ca

si cuml ar fi fast seris In armeneste, citea textul." Si apoi po-vesteste cum Tukighos invdtase limba armband. Tukighos, deindscut in Constantinopole (cdci Mania in autobiografia sa II

numeste eel din Bizant"), de mic copil, fusese dusla Trepisonda i rdmase ca servitor langd generalulHovhan, apoi facuse militdrie in Armenia si pand in zilelepdratului Mauriciu rdmandnd acolo, invdtase perfect limba si

invdtatura armeand. Pe generalull armean Hovhan Patriciuintalnim ca conducdtor al Armeniei grecesti intre anii 582-590,apoi intre 590-591 ii vedem ajutdnd pe regele Hosrov al II-leapentru ca acesta sd-si recapete tronul si in fine pdnd in 593,conducdtor al Armeniei grecesti mdrite. (Sebeos, p. 48, 66, 69,111, 250, Tiflis, 1913.) Deci functiunile generalului Hovhan du-reazd cel putin 11 ani si dacd Tultighos a fast tot timpul inslujba lui, desigur ca a avut suficient timp sd-si insuseascd aimbasi literatura armeand.

Anania citeste la Tukighos si o multirne de cdrti grecesti.El ne povesteste cd la scoala lui Tukighos se afla o bibiliotecdacestuia, in care se gdseau atdtea serien i cunosoute si netnnoscute,bisericesti si laice, literare si istoriee, medicate i cronologice."

Din aceste scrieri, putine erau traduse in limba armeand.,Deci Amnia cu ajutorul magistrului sdu intreprinde traducerealunui 'numär important de cdrti, intocmind astfel o colectie a

stiintelor Quadrioium-ului. Arhtepiscopul Eghise Turian scoatein evidentd un foarte interesant punct in privinta artei traduceriiin limba armeand. Multi traducdtori greci sau asinelli, cunoscd-tori ai limbei armerte, traduceau mai intdiu textul, cuvdnt Cucuvänt si apoi un corector armean priceput, coreeta greseliletransformand inteo armeand! corec Id din punc I de vedere gra-matical si stilistic.

Anania era insd mai norocos, cdci magistrul sdu grec, puteasa redea textul Strain dintr'odatd, inteo limbâ armeand curatd

frumoasd.

im-

si

www.dacoromanica.ro

22

Astfel dupä opt ani de muncä studii, Ananta se intoarcein Armenia, in provincia Sirak, eu dorinta de a fi folositor patrieisale. Intoarcerea lui Anania din Trepisonda (unde a ramas intreanii 637-645) cade in zilete primei epoci a catoligosatului luiNerses al III-Lea Constructorul. Anania in patria sa nu a gasit'dela inceput succesul pe care conta. Motivul acestei deziluziieste desigur in mare mäsura in legaturä cu evenimentele ex-terne. Armenia panä in 661 a dus o viata politica vitrega dinpricina navälirilor straine si deci poporul nu &sea vremea silinistea trebuitoare spre a se ocupa de stiinte. Dar poateAnania in parte este rdspunzator de räceala cu care a fostintampinat.

Eruditul(armean poate din pricina unor credinte religioase nuprea ortodoxe si a unor idei prea liberale a fost persecutat chiarde catre contemporanii sal. Cu toate acestea munca sa de edu-cator nu a fosl zadarnicä, caci a pregatit o serie de elevimerituosi. Cand Samuel din Ani, in cronica sa (pag. 85) aduceo marturie defavorabild despre elevii lui Anania, o face poate,pentru a inregistra plang.erile lui Anania despre neglijenta, ne-räbdarea si snobismul unora din prirnii säi elevi.

Anania din Sirak a fast primul care a introdus in viataintelectualä a poporului armean gustul pentru stiinta in inte-lesul de azi al cuvantului.

Amnia a fast mai intai de toate magistrul erudit al stiinteinumerelor, dar din toatä opera lui ne-au ramas numai catevafragmente pe cari le-a publicat K. Patkanian in 1877 la Peter-sburg sub titlul Reim(Wte din scrierile ini Ananin din . 11.cik".

Opera de cdpetenie a lui Anania Despre Cer", se ocupade corpurile ceresti si totodata incearcii o explicare a fenom0-nelor meteorologice. Aceasta carte era pand acum o sutä deani, singura care trata in limba armeanä d.espre iastronomie

fenomene atmosferice. Scrierile tin Anania nu sunt nici azilipsite de interes, caci ele ne dau o icoanä fidela a ileilorcari le aveau despre fenomenele ceresti, oamenii de stiintadin aceea vreme.

Anania a mai scris un manual de aritmetica d.espre masuri,balante i monede, care pare sd fie o traducere.

www.dacoromanica.ro

23

O alta opera a lui este Despre mochil inti ebdr,'Ivr", in carepune el 24 intrebdri si probleme si apoi da dezlegarea lor.

Aceastd opera pare a fi ultima in viata lui Anania.Aceastä lucrare este un studiu extrem de interesant. Este

insemnat ,nu numai pentrucd e prima lucrare importanta de a-ritmeticd in literatura armeand veche, dar mai ales pentr4faptul ca Anania ne da in aceastä opera a lui o sumedeniede informatii istorice, geografice, etnografice si folklorice, ap9i

o multime de cuvinte, forme stilistice noui, cu ajutorul cdroraputem sa lärgim mult cercul cunostintelor noastre despre vre-murile trecute." (Revista Sion", 1933, Noembrie, p. 381.)

Anania mai are o Cronicr, care este prima istorie uni-*versal& scrisä in limba armeand §i care a servit drept manual

de istorie in seminariile mandstiresti, secole deardndul.Unii cercetätori atribuiesc tot lui Anania din Siralt, opera

Geografia", cunoscutà ca fiind a lui Moise din Khoren.Astfel Anania, prin problemele tratate de el si prin stilul

lui, a devenit pdrintele limbei si stilului stiintific arrnean. Frag-mentele ce poseddm din vasta lui opera sunt suficiente pentrua ne dovedi ca el a fost intr'adevdr un mare educatorindrumdtor .Chiar cele doud discursuri atribuite lui, au legdturicu stiinta numerelor, cdci se ocupa indeosebi cu chestiuni ca-lendaristice. In afard de aceste discursuri toate celelalte serieniale lui, au fost probabil manuale.

Mai presus de toate insä acest mare si neobosit invdtattrebuie socotit: un mare invdtdtor, nu numai pentru faplulel primul a infiintat si a condus o scoala laica si a regdtito intreagd serie de elevi dar si pentru faptul ca a s.,:ris iatdteamanuale de stiintd, intocmite dupd programele si metodele tim-pului san, prezentand interes si azi. Limba intrebuintatd deel este in general corecta si simpld. DUO: cum observa prof.H. Manandian in sa .5eoala elenister, Anania chiar atunci,cdnd aduce citate din autori greci, are o grijd Ideosebitdredea textul cat de ciar i simplu posibil. (Scoala- Elenisteiepoeile ei de desvoltare", Viena, 1928, p. 193-4.) Astfel limbalui Anania fárd sd fie limba secolului de aur armean (sec.

www.dacoromanica.ro

24

al V-lea d. Chr.) este totusi corectà cu stilul autentic armeaneu o usoard influentd a stilurilor elenice.

Nu stim Cu precizie anul mortii lui Anania din $irak; poatea murit pe la 700 cdnd avea vreo 85 ani. Ultimii ani iai vietiilui, i-a trait in palatul lui Nerses Kamsarakan, probabil intre687-695 când acesta era guv,ernatorul Armeniei. Nerses, el in-susi in 707 a fost luat in Siria ca prizonier, unde foarte, durdncf

si murit.Dupd cdteva secole, Anania fu socotit nu numai drept

un mare invätat, dar si filosof prezicdtor, intruca cartea vrd-jitoreascd Vethazaria" i se atribuia tot lui. Marele om delstiintd din sec. al XI-lea, Grigor Magistros cauta cu deosebitägrijd si interes operile stiintifice ale lui Anania, numindu-1 Ana-nia matematicianul":

EGH1A S. KASU1V1

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA MEDICINE! ARMENE

Medicina In Armeno-CiliciaRegatul intemeiat In Cilicia de dinastia Rubiniand repre-

zintä una din perioadele cele mai glorioase ale civilizatiei ar-mene.

Stabilit pe malurile Mediteranei, spre sfdrsitul secolului alXI-lea (1080), constituia un focar dc renastere poliLicä i inte-lectuald pentru Armenii emigrati din Armenia de Sus.

Agricultura, comertul si arteie n'au intarziat sd infloreascdin Cilicia. Savantii armeni ai epocii si mai ales literati',istoricii i poetii se adunard in aceastd tara, care lud numelede Armenia Noud, sau Mica' si in curdnd, Armeno-Cilicia.

In acest cadru se desvoltd, cave mai farziu, varsta de arginta gandirii armene, nume dat ac.estei epoci (sec. XII si XIII)opozitie cu vdrsta de aur care fusese infloritoare in sec. al V-leaal erei cretina, in Armenia de Sus.

In ceca ce priveté medicina, istoria nu ne aduce mafe lucru,privitor la perioada ince.puturilor regatului cu toateabestea, se pnesupune cá, printre colonistii armeni care; dupdcäderea dinastiei Bagratizilor (1045), s'au dus in Cilicia, erau'persoane care cunosteau putin medicina, vraci, care ingrijeaupa bolnavi.

Dupd domnia lui Ruben I-iul, interneiatorul clinastiei cilf-

ciene, pdnd la acaea a fiulut sdn Constantin I-iul (1080-1095),nu ne-a putut parveni nici un document privitor la médicinadin Cilicia.

Sub domnia acestuia din urmd, primii Cruciati si-au fdcutintrarea in Cilicia (1097), uncle au gäsit un sprijin important

-

www.dacoromanica.ro

26

la acest print. Cruciatil erau probabil insotiti de m.edici, Cava-lerii Ospitallerii" poate, care astfel vor fi fost primii ini-tiatori ai artei de a vindeca in Noua Arraenie.

'Sub regele Toros I-iul (1100-1129) s'au intemeiat nume-roase manastiri si aziluri unde erau gazduiti arat cala!toriicat si bolnavii; dar deabia din sec. al XII a apa'rut mYldiciutain Armeno-Cilicia.

*

Catoligosul (seful suprem al bisericii arrnene) Nerses, supra-numit $norhali", adica plin de intelepciune, in Epistola sauniversala, dä poporului intre alte sfaturi, un numar de prescriptiide ordin higienic si medical; de, alta parte, acest prelat cane

fost un mare poet a dedicat cloud din po,ernele sale unuiimedic arrnen numit Mekhitar din Her.

Aceste poeme dovedesc celebritatea de care se bucura acestmedic pe langä contemporanii, sai; de, ,unde deducem ca artade a vindeca realizase un progres in acest rastimp.

Medicul Mekhitar se nascu in orasul Her, care se gasesteazi in Armenia persanä; dupd ce studile medicina in Persia,apoi Arabia, se duse sá se fixeze in Cilicia uncle, in putincuceri un mare rename ca medic si scriitor.

Cea mai important& dintre lucrdrile sale medicale estetitulath Vindecarea febrei" (La consolation des fievres) si afost scrisd in 1184.

Autorul declarà in aceasta lucrare cd a alcäituit-o bazandu-sepe lucràiriie medicilor straini ilustri: Arabi, Greci, Asirienii; tot-deodata se gasesc i veden i bazate pe experiente personale.

Aceastä lucrare dovedeste grija mare pe care Melrhitar oavea pentru sandtatea publica, si sfortarike pe care le-a &puspentru a apara poporul armean de flagelul febrei de diferitefeluri, ce se raspandis.e in Cilicia.

Este adresata mai eurand poporului, autorul sale ca aalcatuito intr'o limbd popularä si prozaieä, pentru ca toti. ci-titorii sa poate sa o inteleagä ,usor, dar, in acelasi timp, oadreseaza si doctorilor pentruca., spume el, acesta va consolape medici, instruindu-i, iar pe bolnavi fäcându-i bine".

Aceastä frazd sound ne face sa vedem ca in aceasta epoca,erau si alti medici care protesau in Cilicia si ca Mekhltarse ingrijea de instruirea lot%

-

www.dacoromanica.ro

27

Nu vom analiza aici Vindecarea febrei" pe'ntrual la 15lulie 1899 am citit un studiu.,privitor la acest subject, inainteaAcademiei de medicind din Paris, care a avut. buna .vointäSa-mi.exprinie multumirea .printeo scrisoate ce. 'fault multapinste. Am inceput de aidel sá traduc in francezä toata operalui Mekhitar din Her cu largi adnota)r.i, dar n'arn putut 'terminainca acPastaIn .1908, Dr. Leidel din. Leipzig a dat o traducere completain- germana. In -.prefatà mi-a facut onoarea de a mentiona

ineu din 1899; acesta din Lima a fost citat si in 1.913de Dr. Legrain in vastul .sa'n traité cliniqUe des fièvrés despays chauds."

_ Ni citez aeeste amanunte decat pentru. a aräta ea Vin-idecarea -febrei" a lui Mektittar a trezit in ziléle noastre ,unviu interes in lumea medicalä.

ActeaStäl lucrare a lui Mekhitar din Her, cane a fost publicataIn 1833 prin ingrijirea mandstirii armen e a Mekhitaristilor dinVenetia, a fost descoperita1 de un calugär etudit am n ziSa ma;-nastire, Parintele Arsen Bagradunt; adesta, gasindvse la ParisIn 1824, a intalnit printre manuscrisele arnmesti din BibliotecaNationald, un exemplar din Vindecarea febrei", Pe Care 1-a

copiat in intregime pentru a-1 publica,- cleoarece pand atunci,manuscrisul din Paris, era unicul exemplar. al operei citate.

Mekhitar din Her nu s'a multumjt sa! serie numai Vindeca-rea r febrei", el a alcdtuit i alte cärti privitoare la patologie,anatomie i te_rapeutica in general. Rare fragmente ale acestoropere se kd sesc in manuscrisele medicate din epocile. poste-ridare. Lucrarile in sine erau considerate /And in prezent caPierdute, sunt de aceea bucuros sa dedlar ca am gasit in

timp o copie, la manästirea armeana din Venetia, in-teuri manuscrisj cota 1281, la Biblioteca din Saint Lazare, carecontine .o- Par' te din Vihdecarea febrei", transcrisd in 1294era noasträ, si un manual de medicina tradus din araba subregele Bagratid, Gagik 1, cane a domnit din 990-71020.

*Mekhitar din Her trebue sa fie avat- dunostinte enciclopedice

peritru epoca lui: i. se atribu.ie traducerea unei opere de agro-nomie caret autor este Pontus Anatolius din Beyrouth. Limbaacestei traduceri prézinta o analogle isbitoarre cu aceea din-Vindedarea febrer.

mi-a

muncd.

stu-diul

iultimul

www.dacoromanica.ro

28

Cu mult inainte. de a fi scris Vindeeanea febrei" (1184), eltrebue sd fi fost c.elebru printre contemporati odatd ce se bucurade prietenia unui, prelat ca Nerses care, inca din 1162,dedica (loud din poemele sale, dupd cum am mentionat maisus. Deci, putem aseza spre mijlocul sec. al XII-lea desvoltareaartei de a vindeca in Arrneno-Cilicia.

Aceastä desvoltare avea, ce e drept, o origine arabd si unpic greacd, dar nu era lipsitä de caractere nationale, si diniacest punct de vedere numele lui Melthitar de Her ramânestrans legat de istoria medicinei armene din sec. al XII-lea.

Tot in sec. al XII-lea se pare, a: fi RBI tradusd in !armbandopera in care Gallen a strdns, sub forma de dictionar, flumede, plante animaLe si boale. Astf el medicina a -tinut sa progre-seze metodic, in Armeno-Cilicia, urmand avolutia doctrinelormedicate ce erau in cinste la aceastd epoca.

*

Sub regele Leon al H-lea (1198-1219) numdrul spitalelordin Ciflcia creste; leprosii, exclusi pdnd atunci din societatesi obligati sd rdtdceascd prin lume, gdsesc un azil dupd cum'ne spune istoricul Vahram Rabuni din sec. al

Judecand dupd istoricii Ciliciei, acest azil se gäsea intreHadjin si Vagha, intr'o vale asezatä la sud, la o altitudinedes tul de mare.

Este probabil Ca Leon al II-lea, supranumit Magnificul, cartese interesa de soarta leprosilor, era ajutat in aceastä operade medici capabili de a ingriji pe acesti nenorociti, ne lipsescinsd date privitoare la acest subiect. AceIasi suveran instalasein capitala sa din Sis o grddind botanied, care a fost vizitat&In 1211 si descrisd cu o admiratie profunda de savantul germanWildebrand.

Leon al II-lea muri In varstd inaintatd, in urma unor du-red cane-i deformaserd i distruseserd mainile i picioarelespun istoricit; aceastä traza, interpretatd dupd da tele medicateactuate, n.e, face sii) na gandim la reumatismul Ideformator; estefoarte curios sd noLdrn de altfel ca vechii autori armeni de-semnau aceastä boald eu numele de board de baron" sat!boala regelui"

* *

Urmasii lui Leon al II-lea au continuat opera lui umani-

-

-

www.dacoromanica.ro

29

rara. Fiica sa, regina Zabel sau Isabela, ,a pus sa se con-struiascd la Sis, in 1241, un spital mult mai important cleattot ceca ce fuse,se fdcut inainte. Acest spital a cdrui inscripliea fost descoperita din intamplare in 1833, se ridica in fataportii occidentale a zidurilor capitalei, pe un loe ridicat sibine aerisit. Un cronicar al epocii, preotul laeob, .seria cdacest asezdmant era prevdzut din belsug cu ape termalefuseserä, aduse prin grija fondatoarei.

Regina Isabela avea obiceiul sd viziteze des bolnavii gazduitiin asezamantul din Sis, pe care-1 ddruise si cu medici, de oareeeInumele unui oarecare numar dintre ei, in viata in aceastaepoca, a parvenit pand la noi: asa sunt Aron si fiul sau (.;$tef an,dupä cum si rudele lor Djoslin, Hagop, Sarkis, Théghiu, Vahram,toti medial armeni originan i din Armeno-Cilicia.

Wlurind Zabel in 1252, fiica sa printesa Fimie si fiul set

Leon at 1I-lea, au continuat cu bund voe opera mamei lor;Armeno-Cilicia a fost dotatd astfel cu noui spitale si leprozerii

In Sec. al XIII-lea, arta de a vindeca lacea progrese repeziin Cilicia, si se traduceau in armeand lucrdri renumite. ,Spre1248, ,un preot numit Ischokhan sau Isac, bun cunoscdtor inarta medicaid, traduse o carte de anatomie al carei manuscrisexistd la Biblioteca Nationald din Paris si pe care 1-am studiatin 1839 in revista A.révelk" din Constantinopol.

In 1294, Hethum, print de Gorigos din Cilicia pusese säse tradued un manual de medicina din bimba arabd, din sec.al X-lea, in acelas timp ou o parte din opera lui Mekitarde Her, dupd cum am spus mai sus.

Tot in sec. al XIII-lea ,un calugar, Jean de Davits serseo botanicd a Ciliciei, pe care, din nanorocire, nu o cunoastem&Cat idupd titlu.

In 1265, generalisimul Sembat transpunea in limba popularáo adunare de legi elaborate in sec. al XII-lea de savantul eruditMelihitar Kos. Aceasta colectie de legi, totodatd religioasesi civile, care a fost adoptata textual drept cod oficialal regatului Armeno-Ciliciei, continea i reguli da hiziertä

In capitolul intitulat Despre chestiu.nea de a sti krlac.a.

leprosii trebue sau nu sd se casatoreased", asatoria este foartesever interzisa ac.estor bolnavi, deoarece se spune, ca boalase poate propaga printre noii nascuti, pentrucd s'a eonstatat

r

r

www.dacoromanica.ro

30

06 copii nascuti, din leprosi, care au avut clandestin rtiporturisexuale, sunt si ei Astfel vedem cd, ereditatea si con-tagiunea leprei Prau chestiuni rezolvate in medicina din Armeno-Cilicia. Pe de altd parte ac,est cod ja apärarea bolnavilor in-ternati in spitale si azile si promite, pedepse severe aceloracari si-ar permite sa se poarte rat Cu ei sub vreun motivoarecare. Capitolul intitulat Despre juclecata medicilor" cautdsa limiteze actiunea arbitraria' a m,edicilor si sh pedepseascäpe acela dintre el care, cu voiAtd sau fat* ar cauza rnoarteafunui bolnav. La fel erau pedepsiti si medicii care nu vegheaucu grije si constilnciozitate la instruirea .elevilor lor. Aceastadovedeste, pe de o parte, ca in Armeno-Cilicia exercitarea me-dicinei era supusd unui control legal si, pe de alta parte, c6imedicii aveau obiceiul de a forma elevi; nu era deci incepututunei scoale de medicinä?

* *

Medicina in Armeno-Cilicia a continuat sà progreseze Mainici o piedicd pänä in a doua jumätate a sec. al XIV-lea.

In acest secol, savantul arrnean, Nerses Balintz serie lucrareasa asupra apelor termale din Cilicia, lucrare foarte documentalà,din nenorocire pierdutä, si pe care nu o cunoastem decdt du-pa titlu, pentru moment.

In aceeasi epoch*, un cdlugär cunoscut sub nutnele de Thomadin Cilicia; a alcguit o lucrare asupra florei si faunei dinCilicia; aceasta lucrare al cdrei manuscris este pästrat in Bib-lioteca mekhitaristilor din Saint Lazare la Venetia, este puna:de miez, cu toate ca: e., scrisä in rezumat.

Nici botanica, nici zoologia si nici arta veterinarà nu erauneglijate in Cilicia. In aceastä privintä. regele Hethum, probahilal doilea, cu acest nume, a pus sd se traducd din arabalucrari, privitoare la arta de a ingriji caii; un fragment aaacestor traducen i se gäseste in manuscrisele Bibliotecii mekhi-taristilor din Venetia, care le-au publicat textual in 1867 inrevista lor lunard, numità Bazmaveb".

*

Cu tot acest progres, soarele Ciliciei incepea din nenorociresd se intunece si cu l dispdreau pentru totdeauna tot felufde intreprinderi de folos public.

O epidemie de ciornä din cele mai teribile se inradacina

teprosi:".

*

www.dacoromanica.ro

In capitala din Sis in 1356-1357 si cauzd foarte mart pier-intre altehe, aceea a regelui Constanti,n si a fiului stiu.

Arita 1375 care a fost fatal regatului armean din Cilicia

si care a insemnat sfarsitul independentei, armene, vazu cumse opri bruse desvoltarea medicinei in aceastd lard. Populatiaarmeand din Cilicia trebui sa fuga ea azi, din patria sa, pentrua cauta refugiu sub cer strain. Arta si; stiinta disparea pentrutotdeauna din Cilicia.

Dupd aceastd data, nu mai avem niet un document privitorla medicina din Armeno-Cilicia, eu toate cd, in secolul urtnator,S'au distins multi medici armeni in patria lor de adoptiuneUngaria, India, Turcia si in alte

Dr. V. TORCOM1AN

31

den,

parti.

www.dacoromanica.ro

CULTURA ARMEANX

Trecutul i ceva despre viito-rul poporului armean

Dam mai jos, clu pa note s enograf ice, conferin ta pecare d-1 prof. N. Iorga a tinaut-o In sala A t eueul ui RomanIn zilla de.: 23 :Noonbite, 935, .,c'u prilej1 co m emorarijt pa ducerii BibIii In :armeneSte.

,

dati voie. eaIn acea'stä.-:sedrk, partea asa de reclusEdin timpul pe .cárie-r.avéti la .,friderriOn'al;,:4i pe care indrOznesca-I cere pentru mine: si va a,e, -nu nist.e: profetii pentru viitor,p'entnucd nu stii.4 è.ai va Íiviitorul,.-:niinkni nu diSpiine dedânsul si este indrOznet .;s5.-arun0 .cin6,ra formule, care poate, salnu se maliteze, .ci sk..tar- Ot,, cum cne,d. putea Idesernmaviitorul poportiltii d--voastra".

Sk-mi

.eu s'ar

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia zise. a TraducàtorilorscrisA In anul 1202

J

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia zisa RegeascaScrisd In anul 1272

www.dacoromanica.ro

,

rst,.:-', -,.... f, .. ..10,114, 1 ° i-,' i . ' '"'""::::.'qfn, .....--....,,-..- ..-,.. - "-If. i,...4 », -...,f,» ". ,-,.. .1-4, . .r.PAte -i-- -,.-,6 J-...i., -

. n',., p ,Nt.

' ....)1T" ---'1 0OF, e4,-1- K.- r...I tf,. It- 0

7"--

,,...4.4. . a..-.5a. 4 -1";

,-

,t.- ...., -. 7., - .r.h...rP

, ,.., 0.,.. r, .r..e .t.

J. ....t. ., St. i 1r, - .-1, l ,te 11..... 1 ..-- t. J. g.., ; 71, ,4::,,.

...,, , , .4-,-,-- r4-4 J1,- 7.-1' '' '(-.. `,,,I i.:;:l.' li;-. 1 ... .o. <,,:,,,,,

'''''W;---- :- - -. ., ''

a" 1 44. 1 . A-.11.- - .: ,..4........rht, ..

11;07' 3 "t slyr ' _.1 '

4'jq. IT 7.'

Din Evanghelia strise. In brapul Tokat" In Anil! 16e1

13-

www.dacoromanica.ro

"itvortAJP

k-11. le iittli

.itpit:inteffirkjo _,

,d

r

(1 III' V PP tirW irt

IA1-1. '1401

-1°N, go

Din ..Lucrarile Apostolllor"scrisA In anul 1310 la Clpru

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia Bisericei armene din IasiscrisA In secolul XIV,

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia Bisericel Armene din laVscrisA In secolul XIV

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia scrisà. la SuceavaIn afiul 1649

www.dacoromanica.ro

Tatd, aici, in Bucuresti, gratie d-lui Siruni, se cultivd foarteputernic sentirnentul national armenesc, si se face foarte bine.Noua ni trebuie oameni Pari sa iubeascd tara unde se gd-sesc i cari si lucreze cinstit i pentru dansii si :pentru ta!-

ce astd tara. Ni face mare pldcere insä cand gdsim represintantRaltor rase, cari pdstreazd in gandul lor patria lor cea vechesi in inimile lor un sentiment pe care trebuie si-I alba pentrupoporul cdruia-i apartin; rOmane de ajuns pentru noi, asa in-cat nu se face nici-un fel de impdrtire intre sentimentele foldde Romani, si sentimentele, asa de legitime, pe care Armeniile au pentru poporul lor.

Armenii au drept la o patrie

Dar, natural, va ganditi fieeare dintre dv. si m'arn ganditsi eu de atatea ori, care este viitorul pa care îl paate a5teptapoporul armenese, ce poate iei pentru poporul acesta din si-lintile, asa de vrednic.a de laudd, pe care le face pretutindenit.incl.e este risipit pe fata parnOntului. Ce poate astepta acestpopor?

Cum am spus de multe ori i toti prietenii dv. 0 spunsi un cante.c este in inima dv. aveti dreptul la o patrie.Ace.asta este sigur .La o patrie chiar daeL ar fi sa nu lout*inteinsa. Eu stiu foarte bine cd sunt foarte multi din Ar-,

menii de fata, afarä de ace" ce au trecut in limpul din urma,-cari n'au venit din regiunile armenesti, cari n'au vdzut niciodatdpatria natiunii lor nu vor av..ea ocasia sa meargd acolo, desi in momentul de fatä santem in cele nïai bune relatii cuSovletele; noi am declarat cd. nu ,voim sà cucerim Rusia si

Rusia a cleclarat ea nu ara niel o 'inte.ntie s. ne eucereascd peni; relatiile noastre, asa dar, sunt nu se poate mai bune,dar, eu toate acestea, o caldtorie in Rusia Inca sperie pe foareemull& lurne. Aceasta insd e partea din poporul armenesc carese bucura de oarecare libertate, care poeta desvoita o culturdpentru care a facia opere märete.

MuIii 'fop Vazut niciodatd Armenia, multi 1w-el nu vol'

:

www.dacoromanica.ro

34

fi eetit ceva cu privire la patria stra,mo$ilor lor $i in viitoro calatorie acolo, cu toata nesfar$ita amabilitate a cl-lui Os-trovschi si a tovaräsilor ,säi th idei din Rusia, o astfel de cala-torie este plina de greutati i cuprinde unele Japrehensiuni.Stiu foarte bine ca, $i daca' s'ar crea o patria armeneascä li-bera, care ar cuprinde, nu numai elémentele din stapanirearuseasca, dar intima bucatä de teritoriu care este in manaStatului ultranationalist, a statului de inversunat nationalism,al d-lui Atatiirk, ile.presintantul avantului acestuia nou al na-tionalismului turanie turcesc, $tiu cd un Arincan, räu informatcu privire la o tara pe care n'a vazut-o, n'o si aibi ocasiade a se duce acolo.

Aceasta mi face sd md gandesc la un lucru, cum se potimpäca clouä elementa: tendinta fireascä in spre patria accastade odinioara, care poate si invie, care, inteo anumita for-ma, pe jumätate este inviata in acest domeniu al stipaniritruse$ti, sau care poate si invie i 'anublo si, in ,acala$itimp, toate legaturile pe care dv. le aveti cu popoarele undenu numai cä santeti deprin$i a trai, dar inainte d3 dv. gene-ratii intregi au trait $i anume in ideosebite pärti ale lumii,pare sunt foarte departa de Armenia si care nu samanä cuArmenia de loe, cu niciuna din cele cloua Armenii. Si lega-tura acestor Armanii ar fi pentru crearan Statului armenesc unadin sarcinile cele mai grele: legatura dintre Armenia din munte

cea de la Marea Meditarani la Inijloc, ce fel da culoar,cand vedeti care este soarta culoarului polon in timpurile noas-tre, ce incurcatura este in present si ce primajdie, plata fi inviitor?

Armenii, vechii locuitori al Moldovei

Dar sunt atatia dintre Armeni cari, mai ales in Moldova,sunt aci de veacuri intregi. Principatul Moldovai a venit dupaa$ezarea in ornele Moldovei de sus a unor elemente armene$ticene au venit prin Marea Neagra, prin Crimaia si, de acolo, luanddrumul mare taitärasa, prin care se schilnbau madurita Rasaritului Cu Apusul, au ajuns in Gilitia, lar da alci s'au cobnrat,ca aclevarati descalecatori in intelesul cel mai deplin al cu--

vantului, in tara eare, In parte si din causa drumului de comert

;

1 . .

www.dacoromanica.ro

35

care s'a creat, a devenit principatul moldovenesc. Noi am fostac.,i cari v'am primit, v'am tinut, v'am ajutat, v'am iubit a-colo, dar nu e mai putin adevairat ea Statul acela al Moldoveinu s'ar fi putut intemala da* nu ar fi fo3t !un drum de en-mert, sau el ar fi insemnat prea putin lucru, i comequl nu eraal nostru, ci era al elementului, cape statea in fruntea comertului,deci Armenii. Asa incdt dv. sdnteti oarecum parintii Moldovei,

adica stramosii d-voastra.Cand sunt legaturi asa de vechi, asa de putemice, asa de

folositoare amdnduror natiunilor, care au folosit culturii gene-rale a lumii, nu poate fi vorba de mutarea aceasta din lo-curile unde va gasiti in patria acestor strdmosi ai dv.

O paraleia: Grecii I Armenii

Aici este o problema si o barbe grea problema, si aceastäproblema s'a pus si pentru altii. Lata doua natiuni care inunele privinte se gasesc in aceias situatie cu Arrnenii.

Nu aveau Stat national, si daca Statul national s'a in-temeiat, ,elemente foarte nulmeroase ale natiunii se gasiau intoatd llama, unde aveau o situatie fOarte frumoasd si eraunecesari vietii economice si financiare de acolò; nimeni uu-1Poftia sa se ducd, macar in ce priveste pe Greci, in cepriveste pe Evrei, chestiunea este deosebitd, mai ales in tim-purile din urmd. Deci erau elemente asezate cu o situatiefoarte frumoasd, traind din generatie in .,g,eneratie in alte lo-curi, i de-odatä. se intemaiaza Statul. Cdnd s'a intemeiat Sta-tul grecesc, pentru Greci s'a infMisat o foarte mare problema:ce facem noi"? Pentru cà Grecii se gasiau raspánditi in toa-ta monarhia austriaca; era o solida eplonie geeceasca la Pasta,,una tot asa de puternica la Viena; Trieste este o creatie apoporului grecesc; era un fel de tegusor edad au venit Greciide s'au asezat, i apoi Trieste a ajuns si aibi o insemndtateinane, care a crescut necontienit pdtidi in momentul de fatd;cdnd ineepe a scaklea, pentruca nu mai este debuseul uneiputernice monarhii. Greca erau i in Franta; elementele grecestise intdlniau in Anglia; dincolo da Ocean. In noua republic?iameriCana, se gasiau Greci, ale cdror colonii sunt destul de'numeroase, si bisericile ortodoxe cele mai frumoase sunt alelor; ei au acolo rosturi culturale cum: nu are o 11 ,natiune

,

(le

www.dacoromanica.ro

36

europeanä de credinta lor, mutatd acolo. Grecii si-au creat centresi in Nubia, unde, la Cartum, colonia gre,ceascd este una dincele mai importante ;de edad cu rdzbainl intra Impdratul Abi-siniei, simpatisat de anumita capete usoare si minti inddrät-nice, si intra Italia spre care, marg cele mai fire3ti sentimentaale noastre, au fugit o sutra de G:eci de la Addis-Abeba. Cotre.buiau sa faed Grecii dupd ce s'a intemaiat la 1830 Statulgre,cesc; sd vie sa se aseze toti acolo? Ei bine, ,nu s'a pututaesface din locurile unde li erau asezdrile, unde era muncasi capitalul si viitorul lor, asa incat Grecia a rdmas in maraparte sarded,- si Grecii cei mai bogati s'au :asezat in alte lo-euri, ha s'a intämplat si o fireascd desnationalisare pentruuncle elemente desfacute definitiv din 'pdmántul lor de ori-gine.

In ice. ,priveste pe Greci, ,ei aveau limba .apla". Nu inte-legeau textele cele vechi grecesti, pe cdnd limba apld''sevorbia in fiecare provincle. De altfel ei niel pdnd astdzi n'aurezolvit chestiunea limbii literare: in discursurile din parla,ment este o limbä cu caracter mai vachiu, in discursurile .elee-torate o limb& cum dd Dumnezeu, cum coezi c se prind maibine alegatorii; cdnd este vorba de, o lectie la ,universitate,,aceasta se face in limba cea veche a lui Eschil si Herod*dar, cdnd se fac poazii si se scriu nuvele, se intrebuinteazdlimba pe care o vorbeste oricine 'pe strad&,..

Din fericire pentru poporul armenesc nu este asa. Poporul ar-menesc inteleg.e in cea mai mare parte bimba cea veche. Evo-lutia a continuat, dar nu asa Meat si fie o prdpastie. Nu sdntmai multe feluri de a vorbi armeneste. Armenii inteleg, stät-pänese si intrebuinteazd cu desdvdrsire bimba lor, pe andEvreii vorbesc toate dialactele de pe lurne, iar G:ecii se trudescsa gdseascd o singurd limb& pentru a se exprima.

In ce privaste crearea patr:ei d-voastrd si resolvarea prob!e-'ce v faceti ca patria, pa da o pa:qa, $1 cu asezdTile, pa

care nu le puteti pirdsi, pa da altd parte, situatia yd. esteMult mai usoard. Geografic, este, am .spus-o, greutatea uniriieelor cloud: Armenii, strdbaterea in diagonard a unei pdrti a-

pusene din continentul asiatk, dar supt toate celelalte rapor-turi situatia Armenilor este cu Mat ,mai bunk.

Din tof ce am spus resultä deci cA majoritatea Armenilor

mei:

www.dacoromanica.ro

37

desradacinati nu se vor duce in Armenia, chiar daca s'ar creapatria lar. Toti acei cari au o situatie, cari pot servi patriabr si in locurile unde se gisesc, vorya:manea acolo.

Armenii, departe de patria lorAici vine acum partea din urma a acestei expuneri, care

trebuie sài mdngaie inimile stranse putinlel de greutatile a-

cest.ei problem?, de a avea impartita o natie in 'dalia: si acasasi in locuri asa de deosebite de casa cea veche. Sant foarte buneIn viata lumii natiunile care au nurnai tara lar, dar sunt destulde bune pentru omenire si natiunile care se _gasesc si aiureadecat in tara lar.

Astazi mai Mutt &eat oricand este bine sa existe aceastadiaspore, aceste elemente risipite dintr'un popor inteligent,niuneitor si care isi sprijira viata pe o moralitate traditionalacare de sigur e una din marile puteri ale poporului armenese.Eu Ii cunosc dala Botosanii mei si din alte lacuri., si stiu ce

ins.eamnd viata de familia., lucTu rar in timpurile noastre, a

poporului armenesc i legdturile care exista din oras in oras,dintr'o tar& in alta tara, intre ti cei cari fac parte dinOceiasi familie si au acelasi sal-1v in intelesul cel mai re-strans si c.el mai intim.

Dacd se, intampla printre d-vaastra sa fie cineva care a

a ascultat comunicatia mea la radio alaltdsaara, comunicatiefoarte trista, ji aduce aminte ce am spus despre teribila at-

mosfera de .urä care imparte pe, oameni astazi.Dar, cand oinenirea este asa, nu este bine oare s'd existe

cate o natiune cu insusiri mari, sau si existe si un ,grupnatiuni cu insusiri mari, carte, fiind raspandite in mai multetari si avand legaturi de la o tara la alta, Sa formen aceleclemente de eorelatie, dc colaborare care .inaint4.e existan inteoforma ce ac,urn a disparut?

Si, vedeti d-voastra, astfel poate folosi cineva te7ii sale siatunci eand nu este acolo. In adevair, o natiune Se sprijind ininfaptuirile de care se bucura nu numai prin cela ce se faceacasd la dansa, dar prin felul cum este represintatä in ochiialtora, din alte parti. Nu stiu daca simpatia de care va bu-curati d-v. in cele mai multe ten i ale lumii este datoritd nu-mai m u ncii taranului armean din Vechea Armenie sauoperei de nationalism j.ertfitor indeplinite de revolu-

.de

www.dacoromanica.ro

38

tionarii d-v. in patria cea veche, ori aproape depatria ca veche, si daca simpatia aceasta nu ese datorita feluluicum elementul armenesc se poarta in toate tenle in care s'agäsit si a ind.eplinit o operä folositoare societatii care i-aprima §i li-a dat tot ce poate da o omeneasca; ospitalitate;in cea mai larga desfasurare a ei.

Asa incat, pentru a mangäia sufletele care ar don i sä re-solve altfel chestiunea acestei impartiri a patriei lor, eu vaspun, incheind aceastä conferintä: daca, se poate, in viitorulacela, pe care, generatia mea cred c nu-1 va apuca, dar care,atunci can& va fi o altai fdneptate pe lume, va putea sa /sestabileascä, sa se creeze Endear o parte din ce a fost vecheacivilisatie armeana la vatra ei, ferice de acela care va fi instare, sal indeplineascä acest rost acasa. Dar, daca, prin putereaimprejurärilor, un altul se va gasi aiurea si mai departe, acelava avea indoita mängaiere de care va vorbiam: mangaiereaac,eluia care ajutä la civilisatia lumii indusmanite, si anumeajutá prin fot ceca ce reprezintä legätura ,dintre Armenii im-1)rästiati pe toatä fata pämäntului i convingerea ea, fdcandcinste natiunii lor in strainatate, o ajutd sä se ridice, sa in-

temeieze si sd mentie in patria de care a dorit.

N. IORGA

,

.

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Catalonia i ArmeniaIn tImpul lui lacob II, regele Aragonului

(1291-1327)

Dam mai jos partea doua a studitifiri consacrat rapor-turilor istorice dintre. Armenia si Catalonia, In timpul re-gelui Iacob Ii al Aragonului, publicat In 1923 (In Mé-la.nges de l'Ecole Romnaine en France) al D-lui Const.Marinesca profesor la Universitalea din Cluj si membruCorespondent al Academiei Romane al Soc. regale boemede stiinte, al Academiei de hiere :din BarcelonaSoc. de Qeografie din Lisabona.

Trebuie s ada.ogain ea raporturile parnenile, care Im-bratiseaza o epocä de 36 ani, erau sortite sh deviemai tarziu sub domnia Ciliciana a regelni Leon V-lea,mai stranse, atunci cand suveranul pribeag si-a cautatun adapost tu Spania.

www.dacoromanica.ro

40

Regele Osin al Armenieitrirnite moateie Sf-tei Thecia oatedralei din Taragon

Relatiunile comerciale, pe deoparte ,preocupdirile de eru-ciatd ale lui Jacob II, pa de alta, creiard, intro el si suveraniiArmeniei, o prietenie care se aratd prin tot felul de serviciireciproce.

Regele Sembat (1286-1298) trimisese la un moment datla eurte.a din Aragon un cavaler Johannes Lombards" si peun oarecare Jacobus de Arulis" ditn ordinul Predicatorului 1). La21 August 1305 ac.elas Dominican, ambasador al regelui LeonJII (1301-1307) la Roma pentru chestiuni privitoare la ere-dintd, fusese recomandate papei Clement V de cdtre regeleAragonului 2). La un moment dat, nu lipsi niei muit ca oaliantd da familia sd fie incheiatd intre cele cloud dinastii.

Re.gele Osin al Armeniei ar fi vrut sd, ja in cdsdtorieIsabela, una din fiicele lui Jacob II. In scopul acesta a in-tervenit pe Fang& fratele suveranului aragonez, Frederic IT, regeleSieillei. Cu toate acestea, mana tinerei printese fusese fdgaduitdlui Frederic, duce de Austria, a cdrui sotie si deveni de altfel

In 1319 Jacob II, bolnav de friguri, primia vizita fiuluisail Ion, inaintat la rangul de iarhiepiscop de Toledo, in a-

celas an 4) si vizita lui Ramon d'Avinyé, staretul sfatului ca-nonicilor din Taragon trimis la curte de cktre arhiepiscopulJinienez de Luna 5).

Cunoscand buncle relatit care existau intre regele Aragonuluisuve.ranul armean, ei au intervenit pe lang& Jacob II ca

hotdreased sd cearà lui Osin moastele sfintei Tecla 6), pa-troana catedralei, din Taragon 7).

Tinand seam& de rugamintea lar, suveranul expedie la 4Septembrie. 1319 pe catalanul Simon Salzet, locuitor din Bar-telona cu un dar de doi cai si giuvaieruri pentru regele

Ambasadorut regal era insotit de doi eclesiastici ca-talani.

Jacob II ceru lui Osin sa incredinteze celar doi clerici oparte din moastele sfintei Tecla pe care ar fi voit sd o im-part& intre catedrala din Taragon si alte biserici.

El il ruga chiar, cà (Ind corpul sfintei nu S7e. gdsia In re-gatul sdu sa porunceascd sd-1 caute aiurea 9).

.

3).

.si

s&-1

Ar-

kneniei.

www.dacoromanica.ro

41

'Osin se .gräbi sa satisfacd pe regele'.Aragonului. !

Anul urmdtor Simon .Salzet si cei doi clerici se intorceauIn Catalonia insotiti de ambasadori armeni. Ei erau purtatoriiiunui brat si ai une alta pi 'din* corpul sfintei patroane dinTaragon 10). Toamna ajunserd la Valencia.

In vremea aceasta, regale Armeniei fusese asasinat impreutia1,cu unul din nepotii sal, de nobilii tarii, dusmanii apropierii

Sfdritul Scaun, de care suveranul lor se Meuse vinpvat 11).Vdduva sa, regina Ioana, fiica lui Filip, printul Tarentuluil2)

si fiul sdu Leon IV a'duserd la cunostinta regelui Aragonutuitrista veste prin Ambasadorii care insotiau pe trimisii cata-lani.

La 27 si 28 Ndernvrie, Jacob II multumia noulüi rep Leon IV'(1320-1342) si mai cu seamd reginei Ioana, care sprijiniserd.ererea regelui ,Aragonului fat6 de Osin 13).

Cdteva zile mai tdrziu, suveranul Punea in vedere arhiepis-copului. din Taragon sa primeascd cu tonta cinstea 14) pe am-.bas'adcirii armeni, care, vor veal la re.,sedinta lui.

- Pretiosul .dar al lui Osin nu pdtrunse cu toate acestea in orasdeedt in anul urmd;tor:probabil In ziva de 19, Iunie 15). Multeminuni ar fi inse.mnat sosire.a mult asteptatdi a sfintei patroanein oras.

' Re.gele si fii sai, arhiepiscopul Jimenez; un mare numdr denobili si thu de clerici 'fAlcurd parte din imp'undtoarea pro-.cestune care insoti moastele la ca.ttedrald'.

Evenimentul avu. un epilog desttfil de banal.Arhiepiscopul, staretul si sfatul canonicilor fägddaiserd lui

iinon Saint, inainten, caldtoriei' sale spre Armenia, o rentdanuald de _o mie de bani. -

Legdmantul a fast respectat pand la '1323. Dar? deoarece in,cursul acestui an, Salzet nu mai fu pldtit el fu nevoit sd se.pldngd regelui, care la rdndul sdu intervenia in favoarea ye-chiului ambasador, pa l'angd JiMenez de Luna Ramon d'AvinyoSi pe ldngd staretul din Taragon16)..

Ultima iurmä a legdturilor dintre regele' Aragonului si ArY.rnenia ne este ard;tatd printr'o serisoare pe. care Jacob II I o

expedia la 1 Septembrie 1326 regelui Lean IV

www.dacoromanica.ro

42

In calitatea sa de pr!eten si vechiu .promotor al cruciatei else b.ucura de a afla dela nrocuratorul in Occident al regelui Arme-niai, un oarecare Torna din Tripoli, eä mareta Maestru al Or-dinului Sf. Ion, Helion de Villeneuve, Louis de Clermont17) sicativa alti nobili ii vor veni in alutor. 18)

Anul urmätor, Jacob muri.. Relatiunile :,comerciale, legaturile stabilite prin spiritul de

cruciatd "care va mai produce incá expeditii de-alungul sebolelortoate .acestea demonstreazd ea Armenia si Catalonia nu erauimpiedicate dc distantá de a se eunoaste bine cel putin dinsecolul

Sc venereaz& inca la Taragon moastele aduse in Catalonia,de mai bine de 6)3 ani, d eltre trimisii regelui Osin, aceluiacäruia ar fi vrut sà.-i fic ginere.

Prof. Const. Marinescu

Finke, Acta Aragonensi3, li, Berlin-Leipzig, 1908, p. 742, No. 1.Finke, ibid, nota 2.Finke, I, 314-5. Pentru casatoria Isabelei cu Frederic de

Austria vezi H. Zeissberg, Elisabeth von Aragonien, Getnahlin Frie-derich des Sehiinen von Oesierreich ilSitzungsb. d. Kais. Aliad. d.Wissensch in Witen, t CXXX VII (1898).)

- 4) Pentra acest fiu al lui Jacob II vezi J. Villanueva Viage lite-rario a las iglesias d.e Espana, t. XIX, Madrid, 1851, p. 01-7Finke, I p. XLIII din introducere.

Peutru, acest personagiu V. Villanueva ibid, p. 200-4.Se särbatoreste la 23 Sept. Afirmaliv fui C. Huiziley. (Die

Thekla - Akten, ihre Verbreitung u. Peurtedung in der Kirche(Veriiffentlich aus dem Kirchen hist-Seminar Miinehen II R. No. 7,Miinchen, 1905, p. 89-100) diva care ar fi posedat la Taragonmnastele acestei sfinte dela 633, atirmattie care n'ar putea sri fiemen(inittä &IDA clarea de seama de rata.

Ca o cónsecinfl a calor ce spune In privinta aceasta, Holzhey,nu vrea sä.,adruilá ca. regle Arrdenicii s'd fi trim.is in 1323 o partedin corpul dintel. In Cataloniia. Bisericile din Milan, Riga, St.Riginer etc. prelindeau si ele eh' poseda moastele sfintei asiatice,Holzhey, loc. cit.

Nu era vorba de eatedrala a,etuala din Taragon ci de ve-chea biserica a Sf. Tekla (astrizi Santa Tecla la vLeja) care a slujitde. catedrald pânii In prima juniltate a secolului XIV-lea. ,In reali-tate, biSeric.a metropolitana actu.alri a tost inceputii cam, prin 1170.In 1331, deci (1:10 s'osirea mnasiclor sfintci ea a fost con3acratd

1).2)

3)

5)

0)

7)

XIII-lea.

www.dacoromanica.ro

43

de care Ion, fiad lui Jacob II si arhiepiscop 'de Toledo. Villanueva,ibid., 104-8.

In scrisoarea sa care regele Armeniei, Jacob II repeta tra-ditia localä duipd care catedrala ar fi fost construill die peste 1200ani. Este foarte probabil ca bisenica Sfanta-Tecla, caci la ea sereferd aceastd tradipie (v. n. precedent), sd fi fost construitd pelocul unde fusese un templu roman Intfun moment foarte Indc-piirtat. Villanueva, ibid, 103.

Archivo de la Corona de :Wagon. reg.. ,215, fo. 137; reg. 215los 183 No. 4, cf. Finke, II 742 No. 5.

Scrisoarea lui Jacob II cAfre Osin Ea, fost reprodusd si In ActaSactorum, (sept., v. VI 564) In Villanueva (lbid, 333-4) si men-tionatä de Finke (II, 742, No. 3).

Intotde.auna in Orient, de data aceasta Insa la sultanul Egip-tului Jacob II cduta in 1322 lemnul adevOratei cruel, potirul (localze) pe care 11 oferise Iisus in Tina Cinei ¿de Tainä i moastelesfintei Barbe. Finke, II, 756.

In Acta Sanctorum, (ibid, 564, col. II .556, col. I.) nuse vorbeste decal de bratul sfintei °sin, 0-fir fi rezervat de:getul .mare al Sfintel Tecla.

Morgan, 214.Era a doma satie a lui °sin. Acesta o luase In casdlorie In

1317 L'ArmenoVencto, I 62; Tournebize, 230.Archivo del la Corona d3 Aragon, reg. 211, fo. 131 (v. mai

departe piesele justificative. No. 5); cf. scurta analizä a scrisoriiadresatO reginei Ioana In Pinker (II 712, No. 4).

Regele, care le -Meuse daruri, cera arhiepiscopului sd leofere si el pand la o valoare de cel (putin 3.000 de bani.

Archivo de la Corona de Aragon, reg. 215, fo. 137 (v. piesa jus-tificativl No. 6); cf. scurta analizä care nu e prea esactd Fluke,(II 742 No. 5).

In Acta Sanctorum (ibid. 555 col. I) se ;da ea data a soL

sirii moastelor In oras Dinnineca de 19 Iunie, 1323. Anul este gresitMeg Indoiala i latd de ce: Mid staretul din Taragon, Ramond'Avinyo, ceruse lui Jacob invoirea sà villa la Valencia ea sd iaparte la cortegiul ce se va forma pentrn sträntutarea moastelor, re-gele ii rdspunse In ziiia de 31 Decembrie 1320 ed putea sa seprezinte l.a Rusalli anul urmiltOr (Archivo de la Corona d'Aragon,reg. 246, f. 152.).

Pe de altd parte, la 22 Aprilie 1321,invita pe juratti et .probil homilies" dinja parte In mare nunfär la cortegiul caretele. Villanueva, ibid. 203, 235. (V. credetarea en doi ani).

In sfarsit la 13 Febritarle 1323, moastele stint prezentate cagasindurse In catedrala din Taragon.

Archivo de la! Corona d'Aragon reg. 181, fa 151.

arhiepiscopul din Taragonlinprejurimile orasuluiva Insopi In curand meas.-ca s'a lnlarziat strOrriu-

'

8)

9)

10)

15)

16)

www.dacoromanica.ro

44

Louis, fiul complain din Clermont l Jean de Charolais avu-serà sà porneasc6.

Insä ott aceastd ocaziune ei furà retinuti In Frant:a din cauzarevoltei des P.astoureaux".

N. Iorga, Mezières, 36. Vezi deasemenea p. Louis de Clermontin relatie cu, tentativele de cruclaa. in 1316 si 1323,223-4, 399, 489.

Archivo tie to Corona de Aragon, reg. 219, fo 218.

Piese justificative

Prof. Const. Marinescu insoteste studiul sail dc urmatoareleplese justificative:

Scrisoarea din 24 Ianuarie 1298 dela Roma prin care"Jacob II al Aragonului, roaga pe fratele sdu ,Frederic II, re-gele Siciliei, sa ordone restituirea /,catre nise negustori dincompania Peruzzi-lor, a bumbacului din Armenia, incarcatd peo naval catalana, care. tusase sechestrata in po7tul Otranto.

(Archivo de la Corona de Aragon() d:n Barcelona, Cartasreales diplonzaticas, No. 297. Minute.)

Scrisoarea din 23 Tulle 1297 dala Lerida prin care JacobII al Aragonului roagd pa regele Return II al Armenilor saupie loctiitorul sau, sA respecte fata. dc .niste negustori catalaniprescriptiunile ,unui privilegiu comercial acordat de catre LeonII al Arm.enilor,

(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 245, fas. 183, Vo. 9.)Scrisoarea din 4 Septembrie 1319 de la Barcelona prin ca-:e

Jacob II al Aragonului dd relatiuni regelui Osin al Armenilorasupra sainatätii sale si a familiei sale, cerdnd aeelas lucrusi dala ddnsul, anuntand totodata trimiterea unui sol cu daruri.

(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 245, fos. 183, Vo.)Scrisoarea din 4 Septembrie .1319 de la Barcelona, prin

care Jacob II al Aragonului roagai pe regele Osin al Arm:enilorsa, 'ncredinteze o parte din maastele Sftei Thecla trimisilor

spre a fi depuse in Catedrala din Taragon, ,:onsacratàacestei sfinte.

(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 245, los 183, Vo. 4.)Scrisaarea din 28 Noembrie 1320 dela Valencia prin care

Jacob II al Aragonului comunica regelui ,Leon al Armenieisosirea moastelor Sftei Thecla, .trimise de tatal sau, si se aratd,la randul sau, dispus sa serveasea pe noul suveran.

I.

III.

IV.

säi,

V...

www.dacoromanica.ro

45

(Archivo de. la Corona de Aragon, reg. 246, fos. 136.)Scrisoarea din 4 Decembrie 1320 de la Valencia prin

Care Jacob II -al Aragonului laminteste lui 'Jimenez de Luna;arhiepiseopul din Taragon, imprejuratile in care 'el cerusa re-gelui Anneniei moaste$e Sfbei. The'cla, si .anuntà: sosirea jorla Valencia, d'andu-i instructiuni pentru primirea ambasadorilorarmeni cari mergealu spre resedinta sa,

(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 246, fo. '137.)Scrisoarea din 13 Februarie 1323 tdela Barcelona prin care

Iac6b II al Aragonutui recomandä lui Jimenez de Luna, ar-hiepiscopul din Taragon, parohul si seful catedralei din acestoras, ca sa respecte angajamenbele buate catre ambasadorulregal, ,care fusese in Armenia spre a eerie regeldi moasteleSfte.i. Thecla.

(Archivó de la Corona de Aragon, reg. 181, fo. 154.)Scrisoanea din 1 Septembrie 1326 dela, Barcelona,'

prin care. regale 'Jacob" II al Aragonului exprim& lui LeonIV al Armenilor bucuria pe care a avut-o, auzind ca MareleMaestri' 'al ordinului SI. ioan din derusalim si Louis de Cler-

mont, insotiti de niste nobili, vin ;in .ajutorul(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 219, fo., 013.)

sau.

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Parsifalorigina sa armeanà

Extragem dintr'o comunicare a d-lui Frederic Macler,eminentul profesor delft Scoala Limbilor Orienlale din Pa_ris, com,unicare facutd la Soc. de Studii Armenesti dinParis, In sedinta din 22 Februanie 1929, inleresantul frag-ment de mai jos, consacrat famurkii unei mar]. enigme,

origina lui Parstifal" .etern subiect de ipoteze sicerceläri.

La data de 4 Noembrie 1928, primisem dela Dr. Prof.Hans Bucheit, conservatorul lui Seldossinusemn din Stuttgart", oscrisoare in care savantul v:oia sd-mi dea informatiuni care nu aurumie comun Cu Aratenia.',Cu toate acestea, scrisoarea se ter-mina, inainte de salutarile conventionale, cu urmdtoarea frazdpe care cred cd trebue sd v'o citez: Den Zeitungsaussehnittbitte ich zur Erg6tzlichkeit und zum Kaisir verwenden", Varog sa intr,ebuin[ati az..'est extras din lu:nal pentru recrearea sipldcerea d-strä."

Acel extras in chestiune era din Neaes Wiener Journal",'nurndrul din 13 Septembrie 1928, cuprinzdnd un articol intitulat:War Parsifal ein Perser? Eine grundlegenden Umstellung dermittelalterlielien Heldensage, von Richard Sme,kal. A fost Par-sifal Persan? transpunerea fundamentald a legendei eroice dinEvul mediu, de Richard Smekal".

1,11 va voi traduce in intregime articaul din jurn4 dar

"

id-1

www.dacoromanica.ro

47

analiza pe care yä voi propune-o va fi destul de amanurititäpentru ca sa intelegi de ce ammo este vorba i pentru a,

prinda interesul lucrului, daca bluffal" ni joacd rol cal putintot atdt de important ca istoria i literaturax.

I. Va dau in rezumat ceeaca prelude sá ne aducd la cunostintäarticolul d-lui Richard Smaltal:

Primul alineat cuprinde cdteva generalitdti menite a punepa cititor in event ea problema: mairetele poema ale lui Wol-fram Esch.anbach din care Richard Wagner a extras maberialuldin Parsifcd" al silt.' si Loheng,rin", au ridi3at prin legaturilelar cu Orientul, in toate timpurile, probleme care nu si-au.gdsit pind in mornentul de fatä, solutiunea. Dar, un savantdin Graz (Austria), Prof. Doctor Suhts3hek, a rausit sà aducdtoate trásaturile fundamentale ale ve3hei poema ,eroice me-

dievale, la prototipuri da origine persana si a descoperit ori-ginalele lui Persif al, Amfortas si ale lui Lohengrin.

Resultatele acestor carcetari de un vast orizont, care suntde natura' a turbura profund istoria literaturii germane, celticesi engleze, dupa cum si stiinta istorlai, au fost expuse de Dr.Suhtschek la sedinta germana Orientalistilor la Bonn unde segdseau .adunati sute de savanti din toata lumea. Orientalistulvienez, Dr. Hising, profesor la Univarsitate, si-a ,exprimat cudeosebire bucuria, datoritä faptului cd prin resultatale cercetarilorD-rului Suhtschek toata lumea legendara a Iranului va trecepe primul plan al interesului stiintifi3 international.

Cu al ;donee alineat intram îfl miezul subiectului, tratinddespre Parsifal se poate trata o chesdune armeand. D-I RichardSmekal expune, ceeace de altfel se stia de.stul de bine, cumWolfram de Eschenbach ajunsese sa cunoascä tema lui Par-sifal: Contela Fillip' de Flandra trimisese in Franta ma-nuscris redactat in dialectul provensal, in epoca cruciadelorsi acela este manuscrisul pe care l-a intrebuintat poetul Wolfram.

In sfdrsit, frasa capitald pantru noi, arm3nistii, este tirmd-toarea: Es stammte, wie haute feststeht, von dem ArmenierKyot..." Astfel, aceastd poema, loom' definitiv stabilit, prove-n.ea dala Armeanul Kyot, caruia un astrolog ii comunicase poemaeroicd iranica, probabil alcatuita i redactatd in caraotere ma-nicheice dem ei Astrologe das wohrscheinlich in manichai-sch.er Schrift abgefasste iranische Heldengedicht vorlegte".

Kyot a tradus in liinba lor intne 1147-1176 epopeea eu Si-

www.dacoromanica.ro

48

gurantd destinará. seigneurilor" francezi i dupd reintoarcereaac,est poem a trecut in Bretania; in fine datoritä lui

Wolfram, poetul genial, poema a sträbdtal secolele.Dindu-vd acest citat, v'am spus esentialul in ceea ce pri-

veste Parsifal si Armenia si asi putea sd ma opresc ad inanalisa mea. Dar eu cred cd. este interesant sd vd fac cunoscutpina la capdt articolul domnului Srnekal.

*

In ce! de al treilea alinent al articolului, ,aceasta aratdcào noud p:espectivd ni se deschide in eeea ce priveste poesia,eroicd a Evului mediu, daca afldm, datoritd Dr.-lui Suhtschek, ca,din cele 16 cdrti ale poemei :lui Wolfram, jumdtate care seocupd in special de soarta lui Parsifal, strdbate pdnd la ma-rea epopee ,eroicdi pe.rsand, cunoscutd sub numele .de Barzuna-m.eh". Dela inceput genealogia tarálui lui Parsifal care se ocupdde eroul Gahmuret, puna in evidentà paralelele. Gahmuret nueste dupd Dr. Suhtsehek, altul decdt anticul Gaya meretan"iranian, mai tdrziu transformat in Gahmuret, nume care sesfdrseste prin a se confunda cu eroul persan Tahmuret. In a-ceastd. genealogie Parsifal trebuia sd fie dat ca fiul unta ,erouimportant in seoplul de a legitima maii !tdrziu pretentiunea sala demnitatea de rege al Graalului.

Al patrullen alineat da cdteva detalii istorice care poabesunt interesante de a le semnala in trecere: se poate foartebine sa ne representdm fraternitatea Graalului" i demnitateade regat a Graalului", comparindu-le cu unele comunitati per-siane ca si cu organisatia lor speciaTA, jumdtate militarà, ju-mdtate. ,eclesiasticd si la orinduirea Tor ,scolard. Se pot chiardata din punct de vadere istoric, evenimentele care sunt de-serse in Parsifal" al lui Wolfram. Era epoca in care Persiafusese cuceritd de Arabii musulmani, deci dupd 651, in a-celas timp cu epoca domn:ei impdratului Chiudsehil-'rzor, capeapare sub infditisarea lui Klingsor in 'epopeea eroicd a EvuluiMediu si care, dusman al Parsienilor i Islamului, a pierdutregatul sdu in 895. Clinschor domnea in *orasul incorondrii im-pdratului mentionat de asemeni de Wolfram, Kabs sau Kapich,la nord de Cabul, ca dominator absolut al tdrii Logaruluicucerità in timpul sdu d regale. Amru de Sistan. Dr. Suthschekne.-a transmis in legdturd cu cetatea fermecatd (Zauberburg) a

ciatilor,

,

www.dacoromanica.ro

49

lui Clinschor din Kabs. informatiunea unui calugär budist. dinsec. al VII-lea, care co7eS`punde in taturtu Ves2riPtia data deWolfram. Acea cetate in fond; era minästirea safei batrinuluirege si cuprindea o monamentala relicva budistä. Particularitatimagiee pe cari deasemenea le citeaza Wolfram, se poi vedeaun.ele incd i azÇ la museul .din Lahore.

Cu al cincilea alineat al articolului, d-1 Smekal analisand m.aideparte comunicatiunea D'.-lui Suhtschek, stabileste ca se ponteexplica bine prin epopeea persanä, etimologia Mon:s:alvatului. Inca

azi, Spline el, se gaseste ruina gigantied a fortäretei peKohi (sal) Chwadsche, cari numai in 1925 a ifost visitafa si de-scrisa de profesorul Herzfeld, far:a ca exploratorul sa fi cunas-cut raportul pe care-1 presinta ruina aceasta cu Montsalchwatschementionat in epopeen persand. Amfortas, regele aces.:ei fortärate,in persand se numeste Fartus. Tot ciclul regelui Artur .careeste mai cu se.ama descris in legendele eroice galice .se epui-zeaza si dr. Suthschek putea sa propund legend:a germand alui Amfortas ca de origina iranica. Sc poate astfel localiza re-gatul lui Amfortas in Sistan, tara pe jumatate pustie, situatäla granita Persiei si a Afganistanului. Swan Heddin, care a par-curs si a descris tara aceasta a iadicat run tratament al ciumeicane corespunde in totul .descrierei facutä de Wolfram.

In fine (alineatul ,6), este inumai forma Graalului pe carenu o patent explica datorita poem?" Parsifal. Dr.. Suhtschek;neagä numeroasele incercäri de a explica si reprezenta formaGraalului. Graalul, spume el, nu este un castran, niel an -tircior,nici o cupa, CUM se admite pand .acu.m bazindu-se pe poesialegendara a Franeezilor. Numele este persan, nu francez.Wolfram vorbeste in special de o piatra, chiar o piatra-meteor,cum se anora i veneri In tot Oriental. Indra, Methra, Ahura,laehram, cum si zeul german, Donar, purtau aceasta piatra,In dorneniul persan -nimbal Chorra inconjoara aceasta piatra. InAv:esta, acea biblie iranio:a, se pot stabili proprietatile Hextremde rare ale ar.:estei p:e.tre. Graalul este piatra-meteor inconjuratade un nimb fabulos consacrat de zeul Ahura si care azi inca estepdstrata in Sistan, in sanctuarul persian din Kohisalchwadsche.

Aceasta relicvd, spune d-1 Smekal terminand articolul salt,relicva al Caret cult aminteste intr'atat potirul bisericii romane,are o alta origine decit aceea indicata de Dr. Suhtschek: nueste neverosimil ca piatra sfântä a Graalului ar fi fost un

si

www.dacoromanica.ro

50

'mineral extraordinar de bogat in radium, care exersa asupracredinciosilor o influent& salutarä. Astfel s'ar intilni, conclude.d. Smekal, stiinta cea niai noul h haturei cu cal mai veChi cultal misterilor. So wiirde sich die jiingste Naturwissenschaft mitdem ältesten Mysterienkult begegnen".

Sper a nu-1 fi tradat pe d. Smekal, nu traducandu-1 ,ciOnalisind pe cit posibil de fidel articolul säu. Motivul pentrucam vi 1-am citat este nu acea alusiune la radium, dar tocmai,dupd cum va inchipuiti, faptul ea un Armean, denumit Kyot,ar fi servit, odatá mai mult, de intermediar intre Orient si

Occident, aducind si traducând, probabil in limba noastrà dinLanguedoc, poema care trebuia sä imortalizeze geniul musi-cal al lui Wagner.

4

Am judecat nimerit de a nu rdmäne aci Cu informatiunilesi mi-am p:ermis de a sorie d-lui Dr. Friedrich von Suhtscliek,rugändu-1 sá binevoiasca a confirma sau infirma informatiunileprocurate de jurnalul din Viena din 'tare v'am analizat unarticol.

Cu o bunN vointa pentru care nu vol tisä multumesc in-deajuns, si cu o intärziere care a pus plitin la incercaredarea mea, in fine la data da 2 Ianuarie 1929, am prima dalad-1 von Suhtscheck un rdspuns care in parte dädea satisfactiechestiunilor pe care le pusesem eminentului savant austriac,si mä consider autoriza t da a vi-1 fa.-;e cunos2ut in .urmatoareatradueere:

(ira:, 2 !armarle 1929

MULT STIMATE DOMN!

Nabea acum ajung sd rdspund scrisoarei d-stra amabile din27 Noembrrie 1928. Fi atit de bun sä scuzati inträzierea; dincauza mai multor imprIejuräli mi-a fo3t imposibil sd fac lucrulacesta mai devreme.

In ce priveste intrebarea d-strái, imi permit sä va comuniccele ce .urmeazà% Tot materialul din Parsifal, de,la Inceput Panala sfärsit, a fost deja indicat de mine, in toate detaliile, caderivand din legendele manicheice din Iranul oriental. Sperca Academia de stiinte din Viena va dispune de bani destui

rdb-

www.dacoromanica.ro

51

pentru a! putea in curOnd, -sd puna manuscrisul sub tipar; darun an si juindtate se va scurge incd. sigur inairite de aceastain cel mai bun caz.

Patria i origina lui Kyot joacd natural un rol foarte im-:portant.

Wackernagel, in timpul sdu, il apropie pe omul acesta defrance.zul Guyot de Provins, in Brie, la sud-est de Paris. Estecu totul imposibil si un simplu produs al imaginatieiWaefternagel.

In armeand numeré de Giut, exista'. Asa este 'numele-cal...e-1 plata un catoligos. Aceasta a fost pentru 'explicarea numelui.

Consider cunoscut 'ca -materialele iranice (ale legendei) au.,fost transmise cruciatilor Armeni, Sirieni, Evrei 1 Greci.

In poema lui Parsifal de Wolfram de Eschenbach (1206--.-1210),.toate partioularitatile sunt incontestabil mai bine .conservate .cleCO4in partea Graalului de Chrétien 'de Troyas. La Wolfram, g-asiniatitea partioularitOti neat s'ar putea compara poema sa, cuo puternicd bucatd de chilibar galben in Caria s'ar fi conservatnumeroase animare .mici din timpuri trecute intr'o frumoasdsi totdeodard fideld alcAtuire.

Tot astiel se gdsese si reminiscente relative la Armenia;"numie de Popoa-re, particularitäti de provenientä ar:meand. Astfel materia lid Parsifal, a prototipulul lui Parsifalajuns la noi trecOnd prin Arrne-:nia. A trebuit sd existe un omcare- s;a ocupat, .si acest om trebuia s'a: fie originar din Ar-menia;acePeare a introdus acele elemente diverse in *materia(inotivul) lui Parsifal:

Acel om este astrologul care a adus cartea la Kyöt (Wolfram

ii numeste FleigedanisFalahijjatemAstrolog), sau chiar Kyôtinsusi.

Socotesc ea a fost chiar Ky6t; pentrucd acest nume nu sepoate explica prin nici o alta limbd europeand (francezd, greackitalianä) nici prin araba. Trebue deci sä ne urcdm la formaGiut. -

Grut-Kyíit era deci un Armean care, ca multi altii, a free-ventat cruciatii, stia bine franceza ca de altfel.numerosi Armeni..din ac,e1 timp; si a tradus in Palestina prOtotipul lui Parsifal.El a tradus. sau in .provensald sau in franceza de nord.

Poate a mers mai- tarziu, mai departe in Europa, in Pro-v.ensa *cu traducerea sa, unde Wolfram a prima Cartea dela

lui

pe

de

a

www.dacoromanica.ro

52

un cavaler german (Rupert von Mane?), si dupd acest texta inceput sd compund poema.

Natal a cita particularitäti, ar necesita o intreaga diser-tatie Cu observatii si note. Sper insa ca v'am spas esentialul.

Primiti,

Astfel deci, pentru d-1 von Suhtscheck nu exist& indoialdca prototipul lui Pursif cd, vechea tema de origine iranica, afost adusd din Persia in Franta de un Armean numit KyCA.In ceea ce priveste prezentul, nu putem decat sä formulam odorinta: ca Academia de stiinte din Viena sd aibe cat de cu-rand pOsibil, suma necesard pentru a publica pretiosul memoriual acestui savant. Pentrucd in articolul san, d. Richard Smekal,intrebuinta, formula: es stamte wie heute feststeht, von demArmenia Ky6t...", vom fi grdbiti sa afram pe Ce argumente sebazeazd savantul austriac pentru a sustine ca vechea poemaParsifal" a fost tradusd din manicheicd in provensala. Sd stimsd asteptam un an si jumatate pentruca. aceasta este limitade timp care pare ca: trebue sa se scurga, pentru a cunoasteargumentele i dovezile de neinldturat dela teza atit de a-tragatoare a d-lui von Suhtscheek.

Vom reveni, sper, la aceasta chestiune a lui Kyòt Armeanulpe care o vom examina stiintificeste, dar nu cu raceala. Vomstudia apropierile pe care le prezinta., acest nume, de o partecu armenescul Giut, pe care-I indica d-1 von Suhtschek si pede alta parte cu numele foarte rdspindit in Evul mediu, inlumen armeano-frane,ezd, vom apropia acest nume de acel allui Guy de Lusignan pe care-I purta un rege al lerusalimului,da acel al lui Guy sau Gayot (pronuntati Kiot dacai vreti) pecare-1 purta flu' natural al ultimului rege al Armeno-Cilicieisi care a fost capitanul turnului din Ambleux. Vom examina toateac.estea i chiar 'Inca un lucru, oentruca in cele din urma, nevom intreba daca acel Kyüt nu se confunda cu Kydt Provensalul",pe care savantul nostru confrate, d. prof. Paul Alphandery,semnala in felul urmator:

...Graalul are locul säu In fondul legendar primitiv alCruciadei i Il putem chiar utiliza cu oareeare exactitudine.Legaturile provensale ale legendei Graalului au fost deja de-

etc....."

www.dacoromanica.ro

monstrate filologiceste de dd. Suchier si Wechssler_ ,.;Riot Pro-vensalul pe care-1 citeasd Wolfram de Eschenbach i-ar fiservit de isvor principal, s'ar putea sd 'fi fost sjn.:agent detransmisiun.e al legendei raimondiene, si, in mdsUrá in careinfluenta galled nu predomina, eroul mesianic, Raima0:de Saint-

.

ar fi fost mai mult decit Ioseph din Arimateá, pro-totipul regilor Graalului (2).

S'ar putea chiar, rve.ntru a Intel problema. si :a-i da maimulta amploare si caldura, sa vi se .semnaleze I trakituri degnosticism pe care, eminenti savanti ca d. Robert Eisler, )au

crezut ca le descoperd in motivul lui Pa,sifat i s'ar. putea, fardsa se intre in detalii technice, sa 'vi se faca cunoseuf 'magistratulstudiu al s avantului din Breslau, numit Franz Kampers, studiuintitulat Gnostisches in Parzival" und in perwandten Dichtnn-gen." (3)

Mate aceste cereetei si studii, toate aceste apropien, faraa av.ea cdldura unei sdrutari a lui Kundry, vor cistiga pentrunoi interes dacd, grape muncii d-lui von Suhtscheck vom ve-dea aparand urmele indiscutabile iranice si in special ale Armenieisi Armenilor, in tema alit de atragatoare si pasionanta a luiParsifal, nebuntil Pare', Parsi car nebun". (4)

Prof. Frederic Macler

Cf. Wolfgang Golther, Parsifal und der Gral in deutseherSage des Mittelallers und der Neuzeit. (Leipzig, Xenien-Bücher, No. 5),s. d., p. 22-23.

Cf. Paul Alphandéry, Notes sur le messiatilsme médiéval IAGn(XI-e. XII-e siècles), Paris 1912 p. II (Ecole pratique des Hauls'Etudes. Section des sciences reltigieusts).

Sonderabdruck aus Band XXI )der Mittellunge.n der Sehle-sisehen Gesellschaft Hit Volkskunde), Breslau, 1919.

Kundry. Te-am chemal pe tine, nebun carat: nebunul Parsi";pe tine, curatule nebun Parsifal". Astfel numit fiul; otataltan, Gahmuret, cand a murit in Tara Arabiei.

(Parsifal, actill II, trad. De Chambrun.)

-

- .. !

www.dacoromanica.ro

FOLKLORUL ARMEAN

Fabulerabulele pe care le publieä'm mai jos, sunt extiase din

Cartea Vulpii" de Varlan Aikegti. Acesta, un vrednic fiual Armeniei Ciliciene petrecut viola colindând manas-tirite si schirnnicidle, de pe la Inceputul sec. XII-lea. Primaeditie a operei sale, care i-a adu.s nemurirea, a fosttipArità la Amsterdam. In anul 1668.

Vuipea i Leoica

O leoaicd ndscu un pui i animalele se adunara ca sd-1vadd si sd s bucur3. Veni si vulp3a si in toiul petrecarii,mijlocul conmesenilor, °cara amarnic leoaica, spunându-i: astati-e puterea ai ndscut un singur pui si nu mai multe.

L4.--uaica rdspunse linistita:

www.dacoromanica.ro

55

Da, e adevdrat ca am ndscut un singur pui. Dar amndsout un leu si nu o vulpe ca tine.

II

Leul, Lupul i VulpeaLeul, lupul si vulpea s'au infrálit si s'au dus sá vâneze.

Au dat de un berbec, de o °ale si de un miel.La ora prdnzului, lu1 zise lupului:

Imparte vdnabul, in trei!$i lupul zis,e:

O stdpdne, Dumnezeu a si fdcut impärleala: tie berbecul,mie oaia, iar vulpea ja mielul.

Dar leul, infuriindu-se ,dddu o loviturd de labd in botullupului, sdrirá ochii din orbite. Si lupul se,zu si pránseamarnic.

Si grdi leul cdtre vulpe:Imparte vAnatul la toti.

Vorbi atunci vulpea:O, stdpdne! Dumnezeu a fácut impartoala: berbecul ti se

cacle tie, ca sd, te aspdtezi, oaia ti se cuvine tot tie,mielul e partea ta, pentru cind.

$i ieuI zise:O, tu vulpe sireatd, cine te-a invdtat sd faci o impar-

teald atat de dreaptd?.Vulp,ea rdspunse:M'au invdtat ochii lupului, cari i-au sdrit adineaori din

orbite

HI

CAmIla, Lupul §1 VulpeaCdmila lupul si vulpea s'au intovärdsit si au plecat la drum.

Pe cdnd mergeau, deterd peste o pdine si se invoirä ca s'o ~in-ca cel mai in vdrstd dintre ei. $i incepurd sd-si spuie fiecarevdrsta ce o avea. Vorbi vulpea:

Eu sunt vulp,ea pe care a botezat-o Adam.Lupul zise:

Eu sunt lupul Re care Noe l'a Iuat cu sine in corabialui.

www.dacoromanica.ro

bmila .vdzu ca amandoi au esit niai bitrani decat el ì ca

o. ti I .1r; I

sa mänance painea. O atunci in gura si ridicAnd-o suszise:

Oare eu sunt copilul de eri, daca am picioare .atatde lungi? $i incepu sa mandan painea. Iar vulpea si lupul,nu cdpatara nici o farama, cu toate ea säriau imprejurul camilei.

IV'I

-Ne-potul magaruluiII vestirá pe magar: Bucura-te' si 'fe 'riveseleste._Si da-Be

daruri mari, cáci ai capdtat un nepot!"Si grái 'magarul:

- .Vai- de mine, prieteni, o alta 'de 'Repoti de-asi aveatot nu s'ar usura povara mea":.

V

VAduva i copilul vitregO vaduvä avea o vaca., iar fiul ef -vitreg uñ magar. Si

copilul vitreg fura hrana vacii si o dadea magarului sa.u. Se

ruga vaduva; Diimneze.u, ca sa emoare indiarul. Dar muri

vaca si vaduva zis, plangand.Oh, Doamne, n'ai putut mäcars deoseb4ti ,p, "-un

gar de-o vaca?"

VI

Un popa' hot iovàduvàUn. popa furä. vaca unei vaduve si-o duse de-o lega in'

grajdul sau. $i fenicia afla si zise:Parinte, mi s'au apropiat clipele din urma. Sa ergem

in grajd, ea sa m. spovedesc.Atunci popa 1111. vaca, .9,. duse in.

si de-acolo in bisericd. $i zise fenicia:Parinte, 'ultima, thea spovedanie,

s'o-'fac In 'bise.riCa."Popa sui atunci vaca pe altar si trase perdeaual, Cand

.c.h5qiit,de-acolo in chilie

inainte de rrioarte, vreau

*) Draperia de altar (perdeauia) este tunil 'dintre elemleinItele

ritualului eullului artnean. Cu ea se acaperd, In ..a:nUniire faze ale" - -

lud

má-

www.dacoromanica.ro

57

intrara in bis.erica, temeia dele la o parte perdeaua si

catre vacd:0, nemernico! Eu te stiam vack dar cine te-a pus sä

slujesti?"

ProverbeClosca isi v:ede toti puii la fel.Nu-ti bäga capul teafär sub evanghelieIn cusca cainelui, nu gasesti branza.Soarele si-a incheiat ziva, dar omul cuminbe si-a zis: mai

am timp".Untul värsat pe jos, nu mai poate fi strans in 2.ratitg.Ochiul rau, gdureste piatra.Pisica prinde soareci, pentru burta ei.Oaia moartä nu se tenia de lup.Puiul cane man'anca carne, se cunoaste dupa plise.Vino rar, ca si fu bine primit.Gel ce se terne de vrabie, nu-si insimanteaza tarina.In ochii celui care plang.e dupi altul, nu via lacrami.

sufletul i cunipard-ti o casa, chiar daeä rdmai färäsuflet.

Nu invita Iurnea la bale, Cu sdpunul i apa altuia..I-e atat de groa3à pielea obazului, 'neat nu se rupe chiar

flan) incalt i ma d.uc cu ea pana in India.

Soarecele prins in ghiarele pisicii, nu icneste.°rice om, Ii va parta singar cruna pe umar.(lei ce 'd ap, sa uiti la gira celui eve has.Dumnez.eu nu-si 1330' degetul, drept in ochiul omului.

Leacuri populareLeac contra leprei. Amesteci .unt, kina, sulf (pur, galben

si in pral) i putin mercar si fact o pasta. Te tingi dupä bae.

liturghiei, alLarul. Deobieeiu este ornamentatä cu scene inspiratedin Noul Testament. Contectdon.area draperiei constituia pe vre-inuri o adevdratä. arid, In care au excelat eâtiva ruesteri armeni,(Nota Traduc'ätorului.)

-

grai

Vinde-ti.

www.dacoromanica.ro

58

Dupa 24 eeasuri, faci bae i apoi iar te ungi. Repeti -astade 3-4 ori.

Panuricial. De obiceiu se infecteazaC degetele dela. mana(si 'n deosebi degetul eel mare). Doare grozav, se umflaf,se'nvineteste mana unui om samatos. La fiecare pulsatie asvacneste in chip dureros.

Cum se lecuieqte. Coci capa in ceause pui, jierbinte;degetul bolnav. Dispare durerea Si unghia iti cacle, ca ur-

mare a infectiei.Lea6 impotriba ofticei. Fierbi inteo oala un puf "de cahie,

nou nascut, cu gura deschisd, ca sa-i dispara mirosul ne-placut.. Apoi li dai bolnavului sa-1 rnanance, färä s. stie.

Contra hemoragiét. lama, centise de -panza, arsa; iar vara,iei frunze de urzicg, le zdrobesti 'Ultra dona netede, in-tinzt pasta 15'.e o binad de panZ1 si o 'pui pe lOcul care san-gereaza. .1 .

Morkur" ,,Morkur" este o eruptie usoara., rosie, cu mar-gini ineregulate, care produce urticare. Sapi p&mantul, strangit'ame, le fierbi, si dai zeama s'o bea bolnavul.

Tatarhamt", Dureri atroce de burtal. Dai boltiavului esentade otet distilata. II amorteste si-i domoleste :durerile.

'Leac pentru tuse. Zeama de samburi de gutui; sau zeamaflori de mácies;. sau zalár cu scortisoara.Ca sä nu a copii. Macini unghii de -catar ,negru. Iei de

trei ori pe zi. Ti se usucl mitra.

GhloltoriDoi stalpi (picioarele).Pe stalpi o casa (trupul).Pe casa, un burlan (gatul).Pe burlan, o moara (gura).Pe .:moara, o cismea (nasul).Pe cismea, oglinzi (ochii).

Pe oglinzi, un deal (fruntea).Pe deal, o paSune (pdrul).In pasme, o turma (paduchi).

Trad. V. G.

inimei,

de

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ARMEANA

Hovhannes din ErzangaData probabitá a nasterii Hovhannes.din. Eranga se

'siluiaz- in .jUrul anului 1250, dar anul mortii se stiecu ,certitudine: 1326. I se zicea i Báluz, pentru albástrimealuminoasá a oehilOr sal It chemau Si Dzordzoreti,pentru. faptul cá. trdise limp foarte indelungat in manas-Urea Sf. Näscáloare din Dzordzor.

Lucrárile sale literare le-a scnis de preferintá in limbaarbaicà., Toatc operele sale, Interprelarea gramall-cei7 dupd Dionisius Tracul, Despre iniscarea lumii";o Interpretare" a Evangheliei o oda' lui Grigore Luminá-toral, un regulament al vieii monaliale, cantarte, pre-dici; toate poartá pecelea lilalui clasici

Are si o seamit de versuri, cari, hund serse In limbavulgará, statornieesc definitiv calitalea sa de prini versi-ficator armean din evul Mediu, el liba puntea .Idetrecere mire sIilul arhaie, 'clasic care-si trala ultimele4zile i perioada laica, care, se va desvolta dupá el.

Sir.Vérsuri din

Flovhannes din Erz&nga

Ca manea-i cel cuminte, primeffle- tot ce-i dai,Iar. prostu-i un burduf, ca crapä de-1 umpli mai mult.Limalla de vorbd e limba, mai alaasd ca aurul topitDintr'o bucatä e a omului, douà ramuri are a arpelui.Omul ce spune doul vorbe., una dulce, Alta amará,E frate cu lui -blesteni va- primi.

Liumea e. ca un dulap ca 'n sus si 'n jos se 'nvârte.Cel de sus vine jos, lar ..cel:.de...jos in sus se suie.

sarpele,

www.dacoromanica.ro

60

Tu, ascultd-1 p.e tdrnplarul cc leagäne vi cosciuge face.Unul vine, altul pl:.a.acd, el nu-i lipsit de treabä.

F.erice de Cerce vreaCe-vi amintevte de pdca te vi le plänge ziva toatd.Lacrdmile-i fie sdpun, ca petele sa dispara*.Când ziva nuntii li va sosi, sa n'alpe haine de mireasd.

Mi-am strans pdcatele,, le-am avezat inainte-mi vi-am pldns.Pe aproape trecea o caravand, luatu-le-am in spinare

plecat-am cu ea.M'a intampinat inge.rul: incolro ava' ?Cu povara pe cave o ai, po lumea caea loe nu vei avea".

Lumea e ca o mare. Toti coi ce vin nu t'aman neudati.Pe aceastd mare, eu m'am urcat inteo corabie; corabia-mi

a pornit, fea' ca eu sa simt.Corabia-mi s'a apropiat de mal, mi-e teamä ca se va lovi

de stänei.Sá mä rog lui Dumnezeu, sd-mi trimeata un vdnticel.Lumind dea in bezna mea, si sd md scoatd inteo

tara bund.

Cand omul pleacd inteo tara strdind, Ii trebuie o minto nona.sa fie mai umil decdt toti, ca troaba-i sa se implineascd.Ascultd copacul, care-i plin de crengi.Cea care-i grea de rod, se apleacd mai mult decdt cele goale.

Lumea-i o intinsd cdmpie, noi pui de potarniche.Ingerii devin vulturi, vi ne, poartäl in sus.Copii, cdnd la prdhzit va av.ezati, luati-vd tovardvi pe sdraci.Cdnd muriti, i treoeti po ceca 1umg., ve4i sta cu o treaptä.

mai sus.

Bunurite astei lumi, nu sunt debe vevnice pentru om.Lumea-i o caravana, zoco vin, Z2C2 pleacd.Lurnea-i o roatd, ce 'ri jos se rostogolevte. Pe cel de jos

il ridica in sus, pc cal: de SUS il a3Varle jOS.Trad. V. G.

sd-mi

www.dacoromanica.ro

ANIVERSARI

Un jubileu culturalDäm mai jos conferinto pe care a nnut-o d. Prof. Vlad

Bándleanu In sala Dalles, In ziva de 5 Noembrie 1937,la festivalul jubiliar, .organizat de catre Fundalia CulturalitArmeank cu ocazia irnplinirei a 50 de ani a revisteiarm:enologice Hundes Amsorya", publicana lunard aMechitaristilor din Viena.

Am primit cu multa piare propu.serea mi s'a' fäcut dinpartea comitetului organizator de a prezida salrbatorirea caleimai importante publicatii vmen4d, care. ,e3te Hand8S All1SOrya

priu aceasta i activitatea prodigioasä a congregatieihitariOlor din Viena. Am primit-o cu pracere, fiindcd, trebuiesä va marturisasc, contactul stabilit intre D-voasträ Armeniiintre mine, in urma conferintelor tinute in fata publicului ar-menesc, m'a apropiat mult mai mult de diverila dar i bucuriilepoporului armean, decat m'ar fi apropiat 7,23i da ani de studiiteoretice. Deaceia ii sunt recunosc,ator comitetului Fundatiei Cul-turale Armene pentru ea mi-a dat astäzi ocazia unui nou contactCu Dv., cand pot lua parte la bucuria i mandria intregului poporarm.ean. Caci, doamnelor i domnilor, sarbätorirea acestui eve-niment important in viaja culturalä a Armenilor, cincantenarulre.vistei Handes Amsorya", despre care am spus färd exa-gerare, ca, este cea mai importanta publicatiune Ointificä arme-

www.dacoromanica.ro

62

neasca, este un adevärat motiv de mdndrie nationald si de ridicaresufleteascd a poporului armenesc.

Aveti atdtea motive de nadndrie nationald In trecut; dar niciprezentul nu este mai mic, dei in proportie cude astdzi ale natiunii, cum davedeste si jubileul pe care ne-amadunat sd-1 sdrbdtorim; incAt puteti privi cu toatd incredereaviitorul natiunii. Dacd n,e uitdm in trecut, vedem in poporularmean, ,unul din cele mai vechi popoare 'Inca In viatd, popordespre care avem märturii tot atdt de vechi ca si &Ore Grecisi Latini. Ati format in trecutul indepartat cel mai puternic im-p,eriu oriental, care a nimicit alte imperii mari, ludndu-leAti avut o viatd culturala importantd chiar pe vremurile aceleaindepärtate, dei impregnatd de orientalism, iar viata culturalddin epoca crestindrii si dupd ea, a luat un avAnt atdt -deputernic, incdt a rásat mutt in urma viata culturald a altar po-poare vechi. Ati ridicat la apogeu in eursul veacului de aur,a oskedar"-ului, aceastd viata culturald si literara, care s'amentinut vie timp de ,mai multe secole dupd veacul V. Alidus o luptil aprigd intru apararen crestinismului, de care v'atratasat mai addnc cleat alte popoare, si aparand crucea aucäzut mil de martiri armeni si au luptat generali viteji cum afost sbarabedul Manuel si altii, cdrora cum spune istoria, nu

rdmas loe cat o monedd, fard cicatrice pe trup. Ali datapoi o serie lungd de impdrati mari imperiului bizantin, ceiuimai puternic imperiu al timpului; ,ati dat lumii orientale unnou stil arhitectural, care a pdtruns in tot Orientul, in Rusia,Balcani si Re-a dat i noud arhitectura multor biserici dinMuntenia si din Moldova.- AV ,dat si alte rìmuri de a!rtd1 cariau influentat mult prin geniul lar specific poporului armean.Ati format apol prim' zid de care s'au lovit hoardele seldjuchide,Cteci primul zid de apdrare -al Occidentului. Nu a folositeste adevdrat, jertfa cdderii cetdtii Ani, sI a risipirii poporuluiarmean in cele patru directii ale rozei vdnturilor, cAci hoardelendvalitoare trecAnd peste zidul armcan, au ajuns la Constantino-pol, nimicind i imp.eriul bizantin, de' wide au rdvnit apoi si lastdpâninea Europei. Totus primii earl le-au oferit ziduri for-mate din piepturi voinice, au fost Armenii. V'ati risipit printoata lumea, si de atunci, nu se mai poeta pune la actiyulnatiunii lucruri atdt de mari ,ca altddatd. Acolo insd unde s'auasezat Armenii, au dat oameni xnari OHL Si nona neaii dat

le-a

www.dacoromanica.ro

63

oam,eni de seamd; si 'daca pe unii ii revendicd complectnatiunea româneascO, fiindcd au crescut in mediu romänesc,iar prin cultura primitä s'au simtit Romani si au activat in cadrulvietei românesti, nu trebuie uitat led in vinele lor "curgea s-dngejautentic armean i cd poate geniul lor e datorit acestui sdnge.

II

Era necesar sa trecem in ,revistO tracutul mare al natiunii,pentru ca acum sO va intreb: care popor poate privi cu mdndriemai indre,ptatitä spre trecutul sau, pentru a trage din trecutforte noui pentru viitor'? Si reu, strain de neamul Dv., insä a-propiat prin spiritualitatea sa, pe ,care o cunosc, pot sd vd spun:intdriti-vd sufleteste si inältati-vd cu mandria vremilor trecute.

lar in ce priveste momentele mari, demne de retinut cumdndrie justificativä, in zilele noastre chiar, este dovadä jubi,-leul care ne-a adunat. E ,mai greu sd notdm la activul prezentuluiarmean fapte de importanta celor din istoria natiunii, fiindcdipoporul arm.enesc nu mai formeazd un bloc unitar cu tendinteindreptate in aceias directle, ci e campus din purl integratein diferite popoare. Si totusi evenimente importante nu lipsescnici in trecutul mai apropiat si nici in prezent. Cdnd aproapetoti au uitat de existenta Junui popor armean nu a Venit mareleMechitar ca sa desgroape trecutul ,mdret, desgropdnd din neantuluitärii i publicand textele armenesti doveditoare ale culturii

civilizatiei de odinioard a Armenilor? Nu este fapt comparabilcu miscarea 'mare literard a secolului V, imboldul pe care 1-adat congregatia din Venetia a Mechitaristilor, stiintei armene,interesdnd lumea stiintificd de atunci pentru problema armeanä?M,eritul mare de a fi dat Armenilor o limn literard unitarà nueste o victorie care conteaza in viata culturald a natiei cat alteledin timuprile glorioase ale istoriei armene? Este adevdrats'a reprosat ramurei mechitariste din Venetia lipsa de criti-cism. Dar celelalte merite mari .nu au echivalat aceste lipsuriinerente inceputului? A venit ramura congregatiei din Viena,care si-a propus sd dea ea ce a lip3it celor din Venetia, spi-,ritul critic. Si 1-au realizat. Cdci doamnelor i domnilor, cinenu stie, ca lucrdrile entice ale savantilor mechitaristi din Viena,,luerAri de o valoare exceptionald, atdt in directia istoriei cat si a

literaturei, au atra3 atentia savantilor occideptali, din-

si

limbei

C,

www.dacoromanica.ro

64

tre cari cei mai mari s'au instruit la $coala savantilor calugarilNu sa ajuns prin aceste ducrari la rezultatul unanim recunoseutiea limba armeand formeaza chela enigmelor pe cari la alai pre-

zintä descifrarea i studiul limbilor indo-europene?Deaceia doamnelor si domnilor, ne-am Intrunit astazi aci,

ea Sa särbatorirn in mod damn geniul poporului armean, ma-nifestat in zilele noastre prin activitatea .uriasal stiiatifica -a con-gregatiei mechitaristilor din Viena, care la anul 1840 a descoperitsi a dat lumii stiintifice prin stadiae de o te.meinicie rara, limbaarrneana clasicä, graparul", atragand astfel ,interesul tuturoraasupra acestei ramure importante a .limbilor indo-europene. Iardin anul 1887, de cand a inceput ,e,ditarea revistei HandesAmsorya", care a devenit unul din fortirile cele maidmportante 'ale stiintei anona, timp de 50 de ani stiinta arineanaa fost adapatd prin articole datorite unor mari invatati, precumAidenian, Hovnanian, Dervishian, Menevishian, Dashian, CalemMarian, par. Gokian, i Vsinian, reclactortil de a3tazi al revistei,precum i atatia ta;tii cari imi sc..apa. Total a fost tratat inaceasta revista, avand legaturä. cu ,trecutul Arme.nilor: istoria,literatura veche si medievald, limba clasica. si vulgara., paleogra-fia, arhitectura, antele frumoase, istoria bise,riceasca si atateaalta ramuri, bate dovedind contributia mare, a po-porului arme-nesc la cultura si civilizatia universalä. Cele 50 de volume cucolectii anuale ale revistei, impreuna cu cele 145 volume ,editatetot de revista Handes Amsorya" sub denumirea de .AzgaynMatenadaretn" (adica Biblioteca national:a) formeaza un 'monu-ment neperitor, un monument mairet al trecutului rmenesccultural, aere pe.rennius" si 'cane .in acela tirn) minanecesard din care scot toll aceia earl S'.1 oai co Vre-o $,LiintA)in legaturd cu poporul armene3c.

Fiti deci mandri de trecatul naivaii, fij ta4, mandri i de

opera giganticä a preze.ntului, prezentata prin activitatea Mechi-taristilor din Viena, prin cal 50 de ani de aparitie a revisteiHandes Amsorya". Sarbdtorind astazi acest jubileo rar, careorioneaza i trebu:e sa inalte suileteste natia armeneascd, trebuies ne indreptam eu un glad p103 i plin de recunostinta catreace" reprezentanti ai stiintei si geniului national, din 'cad fie-care a depus timla de o viati d3 bim bate energiile lor pentrucinstea poporului lor. Eu sunt aläituri de by., cu sentimentele

:

www.dacoromanica.ro

mele de,. adikieäl .prietenie- pentru poporul armense. si -,cu tOatAaddiiratia.mea de anmenolog pentru desvoltarea. stiintelOrs am enedatorite,celor. ce. aufost, sau Sunt flind lq.c./4, in vi,a0, giupattin jurul ristei Handes;Amsorya'!..0m. agiu ..l,or!

Iar pentra a ,dovedi recunostinta lioastrà, pentrwlintemeietorulacestei reviste care.intruchipeázà! toate intere.sele armenésti;pentro, pärintele Aydenian; mi perMit. sa propun; 'cardin!puterne- noastre "modeste; sa contribuitn cu fofa -pentru 'ridicarea.iutiui...bust, ce se va aseza in sala Sibliotecei Armene Centraledin BUcuresti,

Prof. Vlad Banateanu

65

www.dacoromanica.ro

CRON1CA ARMENILOR DIN ROMANIA

PARTEA VII

Anul 1551Consacram un capitol sp.ecial acestui an, nu pentruca este

o data importantä din punct de veidere al istoriei Armenilordin Romania. Am putut sd ardtam in trecere ca un bolnavsufleteste, astfel cum este numit de aproape toti istoricii romani,Stefan VA:a Rares, care se gdsea pe tronul Moldovei si carea supus unei persecutii de scurta ddrata pe Armand din Mol-dova cu scopul de a-i converti la ortodoxism, iealtfel singurulmoment istoric in care elementul armenesc a fost prigonit peaeeste plaiuri ospitaliere inteo perioada de mai mult de sases.ecole.

Am vrut îns sa adundm in acest capitol toate isvoarelecunoscute despre evenimentul aeesta intdmplat in anul 1551i,

dintre care unul mai cu seamä, este Jalea" descrisa de un poetarmean contimporan. Inteadevar in aceasta jale se obsearvdoarecare exagerare, insa acesta ne da prilejul 'de a cunoaste tab-loul Arm.enilor din timpul acela, acolo men.tioneaza centrul spi-ritual al Armenilor si pe un episcop armean, precum si lo-curde unde se gaseau biserici in ace], moment.

1551. -- Stefan Rares, Domnul Moldovei (1551-1552) la 16 Au-gust al acestui an, intr'o zi de Duminica, hind ila Armeni serbareaAdormirii Maicii Domnului, a scos porunca cum da Armeniisä-si lepede legea lor si sa se boteze in legea greceasca, sau

www.dacoromanica.ro

sa lash' afara 'din ¡ard: subf amenintare de' achinghlire simoarte. Au &mat prigoniri despre cari . vorb:esc cronicarii

atat armeni, cat Si romani. :

1551. Cronicarul 'poet Eremia Celebi -Keomurgian. (1656-1695), care a la'sat o opera llterara bogatk intre aitéie isto;-ria Arm.enitor din Constantinoporio, a scris f sub -form& de poeziesi despre prigonirite tui Stefan Rare*:

In anut armenesC 1000 in °Twit- Suceaya a Valahiloi, regeleStefan, de rege ortodoxki a :silit sa se converteasca 1000 defamilii armenesti de sub stapanirea sa.- Acei cad, n'au con-simtit au fost martirizati. Unuia din i, preotului Hacia-durs'au scos ochil, iar mainite, picioarele, limb:a, nasal Si buzele

au foat maltratate: Preotii ortodoxi erau .uneltele spurcatului

Domn Stefan".(Alisan Camenita", pag. 19.)

1551. Eruditul istOtic afmean Pdr. Mikael Ceamcian, carea serfs istoria poporului armean in: trei volume maii, descrie,aeum un s.e.col -si junidtate, prigoana, ltd 'Stefan Rares in fe:tut urmdtor:

In acelas an Cand Armenii din' Rdsdrit suferead Ue acestediureri, printul ortOdox al Moldovei aidicd beyul Bugdanieininnete Stefan prigonit pe ,Armeriii din aceastal pea sprea-i converti la ortodoxism; a schinguit pe multi; truda saramas lisa-.2adarnied, astfel cùm este -porrienit inteun Memo-rial Sods la aceast'd data; pentrucd nirneni n'a consimtit Sd sesupund vointii sale".

(Ceamcian, -Istoria Armenilor" Vene'tia, 1784, pag. 514.)

1551. Probabil bazat pe izvoare anterioare, ParinteleAlisan pom.eneste in 1853 in geografia sa despre prigoana luiStefan Rares: .

Principele Stefan. al Valahilor a silit pa .Armeni in amt.1551 s trend la legea greceased si a. -Convertit cu sila 1000_de familii si a prigonit p.3 ceilalti, a omorit .pé prin: tor.

turd si a devastat aVerile multora". (Par.. Alf4an, Geografia-politiCa" '1853 Venetia pag. 404.)

1551, Minas ditn Tokat, (Tokatti) un poet armean :ewea "trait in secolul al XVI-lea, povesteste intrun 'poem acilsteveniment:

E adevärat ca acest: manuscript important, serie Gr:

M. Buittcliu prin aceea mai ales ca. eemand dela un Manor

67

de

istoricii,

cu

aa

multi

www.dacoromanica.ro

68

Ocular al evenimentelor descrise, a.,r4mas .ignorat un .timp atdtde indelungat. Cati-va Armeni, care aveau cunostintd de exis-tenta lui, nu-i cldduserd nici o atentiune, mi putin incase gandiserd a-1 da publicatii."

Gr. Buiucliu fu acela care cu o3a3ia unor cercetdri in Bib-lioteca Nationalä. din Paris, a dat peste scrierea Scribului Mi-nas, trecutd in catalogul manuscriptelor orientate ale biblioteelicu o indicatie grasitd, si a stdruit pe l'angd. profesorulPátkanian din Petersburg sa-1 publiee.

Numai dupd aceasta poema lui Minas Toltateti a fost publicatdin arnaeneste de diferite persoane ca:

K. Patkanian, 1884, Petersburg, K. I. Basmagian; 1886, Con-stantinopol, Pdr. Gr. Govrighian, 1888, Viena, Pdr. Alisan, 1896,Venetia, Pr. Bedros Mamigonian, 1895, Galati, Par. Nerses Aki-nian, 1921, Viena,

Cantecul de Jdlire al lui Minas a avut i traducen: Cant deAire asupra Anizeizilor din Tara Valahilor, de Grigore M. Bu-iucliu, 1895, Bueure0i; Die Verfolgung der Arinenier in derMoldau, D. Dan, 1894, Cern'auti.

Datoritd acestei jahn gOsim prezenta in Moldova in iumdta-tea sec. XVI-lea a unui poet armean,

Autorul acestui cdntec de jdlire, Scribul Minas, ndscut inanul 1510 la Toltat (Eudochia), chupa ce in tinerete a stat inorasul sail natal, a pribegit in Polonia, stand multi ani inCamenita si Lemberg (Par. Nerses Akinian: Cincr ccintdreti j)ribegi,Viena, 1921, p. 577-614).

Minas se gdsea in 1551 la Suce,ava, unde, ca martor ocularprigonirilor deslantuite de cdtre Stefan Rares, a scris renu-

mitul sdu cdntec.Il gäsim in 1563 la Lf.,..mberg ca secretar al arhiepiscopului

arinean de aci si al tribunalului armenesc, ale cdrui procese.v.erbale scrise cu mana sa intre anii 1572 si 1619 se gdsescastázi in biblioteca Mechitaristilo:r din Viena. Trebue sd fi mu-rii intr?. anii 1621-1622 in varstd de 111 ani.

Cantecul este scris intr'o limbd armeand semivulgard, avandsi cuvintele lesesti i romdnesti. Redactat inteun stil simplusi.,naiv, din punct de -vedere liberar, poema _scribului Minasn'are daca o vaioare relativd, importanta ei fiind mai multistpricd.-

_Cu toat,.. acestea Minas din Tokat are si alte poezii, dintre

-

www.dacoromanica.ro

69

care ne sunt cunoscute: Cdatec de oreamdrire a He.risseii, Land&pdrintAui Grigor, odd- mortii, odd dragost-ei si cân c de regret',

Cântecul de jälir a lui Mina din Tokat .pdmeneste.rd. data.de 1551 de biserici armanesti in urmdqoarele oraSe dindOva: Suc.eava, Hotin, Siret, _Iasi, Vaslui, Botosani si Roman.

Vechimea existentei multora din aceste bise,rici ne este.hoscutd j- din alte isvoara. Cum este cea din Botosani careSe erect ea fi intemeiatd la 1350 (Nicolas Soutze: Notiorista::tistiq,ues sur la Moldavie; 1840, Iassy, p. 52-53). Can din-..ra¡fcare s'a construit prima data iñ 1395, ctim aratd o vechescriptie, de_ pe. o piatrd ca s .gdseste in actuala bisericd (Aid;anul I, vol. II, p. 73-74).

Mandstirea Hagigadar si biserica Sf. Cruce din _Suceavadintre care, prima este construitä in 1512 iar a doua in 1521,dupd cum se. vede din inscriptiile ce se gdsesc in Suce;wa.: (Am,Arita II; vol, I, ,p 75, 77, 78).

Noutatea ce ne. aduce Minas din Tokat ,este rridrturiatentei certe á bisericilor armene din Siret, Vastui,man in anul 1551. Despra araste biserici existau infOrmatii vagi;cu toate cd numaroase izvoare marturisest existentà coloniilorarmenesti in aceste locuri.

1551. Letopisitele Moldovei, pomenind despre aceasa pri-gonir.e, Ii aratd, si cauza:

Dupd ce au pardsit Ilias 1Voeld si 1egea si lara, ldcuitoriitdrii .se sfdtuird si pusa.rd la domnie pre Stefan- Vodti, feciorullui Petra. 'Vodd, fratele lai Bias Vodd, in anii 7059, Iunie 15,gdndindu-se cd de n'au serndnat lui Petra Vodd cal dintdid.doard va' face datoria si obiceiul pdrintilor acesta. De care lucrusi el s'a apacat"cu osa.'rdie si sPire toti plecat, miFostiv i ne-voitoriu spre ludritri bune; bisericilbr s'au ardtat ca dumneziremane, ca sa poatd stinge numele cel rdu a frätine-sdu, si casd nu sevazd cd-i Cava rdsdrit dela pravoslavie. Toti creticiivnea in tara sa, au sa-i intoared sd fie ca o liege, au din -tara:

sd iasd. Pre Armeni, pre ,unii de band voe cu giurninteptandu-i, pre altii cu sila i-au botezat si i-au intors spre pra-vosInVia; multi din tara au esit la Turci i la Lesi si printr'altetdri, 'Vr-and sd-si ie legea ,sa. Cu aeeasta vrand Stefan Voddsaiastuthe vinele frAtine-sdu, ,de lucruri ce Ukase', .eu nevointd.silia, iard e cerca ' pravoslaxiia si legea 'erestineascd ,nucd mai apoi nu numai ldconrite i asupreald fdeea, .ce si. eurvie

;si)

www.dacoromanica.ro

70

nespusd era intryinsul. Nu räbda de mueri cu bdrbati, nu erafecioarele nebatjocorite, nu jupunesele boerilor sdi neasuprite.Mai apoi, vrea fi a domni mult, nu vrea putea fi sd,im,urmeze frdtine-sdu."

(Gr. Ureche Vornicul si Simon Dascalul: Letopise(ur TaritMoldovei, 1934, Craiova, p. 118.)

La aceste cuvinte ale lui Ureche, N. Costin allaogd: Preproastä cale purcese.,,Stefan Vodd cu aceste, isgonirea si silireaArm,enilor, socotind ca el stinge ocdrdta viatd a frdtini-sdu;si va inoi bunul nume, al tatini-sdu: adevdrat, ficiorii buniadaogd si cresc numele printilor ,sdi, si-1 face fárd de moarte,iar cal rdi feciori ocdresc si sting numele pdrintilor buni."

1551. Hasdeu:A fost un principe IvIoldovenesc cam smintit, insd RomAn

de original, Stefan Rares, care merse si mai departe decdthotii, comitand in privinta ,celei -mfai inofensive uniculact de netolerantd mentionat in cronicele noastre."

(B. P. Hasdeu: 1storia toleran(ei religious?, in Romania",1868, p. 62.)

1551. N. Iorga-.Trecdtoarea prigonire a Iui Stefan fiul lui Petru Vodd,

provocata de turcirea fratelui sdu Ilie, pe care o descrie nufard oarecare exageratie pentru electa dc stil Uinas 'din Tokaat,

totusi bis.erica din Suceava fu profanatd si prddatd,urmdri." (0 paraleld ¡storied, Bucuresti j914, p. 64.)

1551. Un alt istoric roman din zilele rnoastre vorbesteastfel de evenimentele din 1551:

Ureche luase din Macarie ca Stefan (Rares) la incenut afost milostiv, cu dumn.ezeuire cdtre biserici, ca sd poatà stingenurnele cel rdu a fratine-sdu si ca sa nu se vazd ca-i cavardsárit dela proslavie. Toti ereticii vrea in tara sa, au sd4intoarcd sd fie la o lege, au din tara sa iasd." Armenii .carin'au voit imbrdtiseze provoslavia, au trebuit sa piece, unuila Turd, altii la Lesi, altii printealte tdri. Despre aceasta scri-sese Macarie, care si-a °grit condetul tocmai prosldNind zelutcrestinesc al domnului. Persecutiunea armanilor din 1-551 nuputea gdsi alt ecou la un suftet zelor de cdlugdr, cum -fastMacarie." (I. Minea: Letopisetele MolloveneVi, 1925, Iasi, p. 156.)

1551. Este amintit ca sel al bisericii armene din Suceavaepiscopul Hovhannes din Suceava. Cântecul de jelire al lui

.

.

Wavil

www.dacoromanica.ro

71

Minas din Tokat nu-1 porneneste pe nume, ci nurnai de existenta

uruti episcop in Suceava. Par. Alisan il pomeneste pe nume(Comenita, 1896, p. VIII). Acest Hovhannes pe care il

dupà episcopul Simeon in anul 1506 in Suceava, este al doileadintre, episcopii cari au pästorit Moldova ca o eparhie separata;"aproape cloud secole (1506-1691). Inainte de acestea bisericilearmene din Moldova au deprins timp de -un seco' si jumäkate(1365-1502) de eparhia din Lemberg, avänd numai inteo pe-rioada intermediarà (1401-1446) Suceava ca a doua revedintaepiscopalä

1551. S clädeste mänästirea Zamka, probabil numai de-cAt dupà prigoana lui Stefan Rares. Mänästirea Zamka, carese mai numeste Sf. Auxendie, se giseste la o departare de unkilornetru de oras si a fost biserica episcopalä armeanä dinMoldova. Ctitorul bisericii este Agopsa \Tartan.

In mänästirea Zamka se gäseste urmätoarea inscriptie:,,Aceasta este piatra lui Agopsa,Care e fiul lui Amira.Care e ctitorul acestui Ideas.A murit in anul armenesc una mie ( 1551).Plus 61.La 15 August".Aceastä data (1000 plus 61 -- 1061) corespande cu anul

lui Christos 1612.Dupa pärerea mea este g:esitä data de 1551 pe care Goilav

si altii o atribue construirii mänästirii, bazandu-se pe aceastäinscriptie. Eroarea este urmarea urtei gresite cetiri.

In primul rand data de pe inscriptie este data mortii cti-

jlorului si nu a clädirii bisericii. Apol. aceastä data nu ponte fi

1551 ci 1612 pentru c inscriptia spune ca Agopsa a murit in anularm.enesc 1000 (adicä 1551 dupà Christos) addagand 61. A-

c,eastà: forma de inscriptie a datei se gi.sete $1. pe alte pietresi manuscripte. Sc obisnuia penlru potrivirea rimel poeziei. (Gr.Goilav: Bisericile arm2ne de prin tärile române", 1912, au-curesti, p. 5; Levan Babaian, Armenii in Moldova si Buco-

vina", 1911. Tiflis p. 184; Pr. B.edros Mamigonian: Prezentulsi viitorul Armenilor din Romania", 1895, Galati, p. 26.)

1551. La inceput prigoana lui Stefan Rares din anul 1551

impotriva Armenilor fu pus& pe seama armencei Serpega, care,

convertitä la legea greacä, ar fi instigat pe Vodà, cu care

gäsiml

www.dacoromanica.ro

eonvietuia, sä persecute pe fostii ci coreligionari, spre sillurmeze pilda. Asertiunea aeeasta, sustinutä in anul 1865

de Hasdeu intr'un articol scris la repezeald si mai mult dinmemorie pentru ziarul Tribuna Ronulnd, ,a fost cordctata in anul1868 chiar de Hasdeu, care a stabilit ca arrneanca Serpeganu .era amanta lui Stefan Rares (1551-1552), ci a lui StefanitälVoddi, a lui Stefan cel Tandr (1517-157). (Ani, anul I, vol.III., pt. 81.)

H. Dj. Siruni

72

www.dacoromanica.ro

IZVOARE ARMENEST1 DESPRE 1STORIA ROMANILOR

Dobrogea §i Basarabiadescrise de un geograf armean

In ultimele trei volume ale revistci noastre am datprimele troj parti ale. capilolului. pe care geograful armeanPdr. Hughas Ingigian (1758-1813) 11 consacrà provinciaOzu din Turcia europeanil, (Dobrogea i 13asarabia). A-cest capitol se griseste In volumul al §aselea din cele

unsprezece din 'Geografia celar ,patru "axil ale lumit"a episcopului Stephannos Cuver Aconl, volum care afost In in tregime redactat de Ingigian (Venetia, 1801).

Duo descrierea regiunilor ConstanKi §i Silistrei däniIn numartil de la rá descriere,a regiunilor din Basarabia.

Caciaràcul din Bender i Chili

Bender are o cetate Solidä la partea dreaptä a Turlei (Nistru)pe care au oeupat-o Ru0 la 1770 si in altimul rdzboi-a inzivade 3 Noembrie 1790, insä dupd pace ie s'a restituit Turcilor.

www.dacoromanica.ro

74

Cu alte denumiri el se chiama Techin sau Techn!rt, lar dupaBishing Tigine. In acest oras s'a re,fugiat in 1709 renumitul regeCarol al XII-lea al Suediei, fiind invins de Petru-cel-Mare alRusiei. Si deoarece malt timo a stat acolo, si cuvantul Benderinsemnand cimitir &pa Martinier, unii au crezut din gresealäca regele Carol a murit chiar acolo.

Varnit (Varnita). E in apropierea Benderului, in partea sade Nord. Localitatea este renumita in istoria acestui rege alSuedezilor, care fugind din Bender, a construit acolo casa undea locuit pana la 1713, cand, in luna Februarie a fost nevoitse intoarca iar la Bender, din cauza luptelor cran2ene pe carile-au dat Tatarii impotriva sa.

Sanca (Soroca). - Este un debarcader, in partea de susa Benderului la tarmul Turlei.

Cei4ani. Oras pe tarmul rauletului Botna, nu prea de-parte de Nistru, la sudul 'Benderului. Sunt aici multi Tatarii.Sunt i Armenii, in mare numar, cu biserica lor, care a fost arsaIn timpul ocupdrii orasului de catre Rusi, in räzboiul cu SultanulMustafa; au perit si multi Armeni. In apropierea orasului segasesc renumitele transee ale imparatului Traian, care incepanddela Slavonia in apropierea cetatii din Petrovaradin, trecandprin Valahia si Moldova, prin raul Prut si Botna, ajungse sfarsese la raul Ten sau Donavis.

Chili. Orasel construit la tarmul de nord al Dunarei, inapropierea gurei sale care este cea alai larga si navigabila dintoate gurile fluviului si care dupd numele orasului se cheama

Locuitorii lui sunt Osmanlii, Tatari, Greci, Mol-doveni, Bulgari, Armeni, cari au si biserica lo, i multi Evrei.Are cetate in mijlocul muntilor. Pe langd orasel trace un rauletmic, peste care trece un pod. Dupfá manus:;r:sul turcesc Gihan-numa", intervalul acelor doua munti este de 2 mile. In acestemunti ici-colo, se gasesc scobituri 'prin cari sunt trecute inelemari de fier. Se zice, ca' pe timpuri marea se malta pAnd acolosi de aceste inele se legau nävile. Intre granitele sale existasi sane. Vin la Chili corabii din Constantinopole si din alteporturi comerciale ale Marei Negre, si ;neared grail, Iuminarisi piei.

Moldovanii il numesc spre a o deosebi de ceaveche, care nu mai exista. Deoarece din vechime se pomenestéde insula Achileos, sau dupd autorii latini Achillea, pe care

ChiliLbogUzi.

www.dacoromanica.ro

75

Pavzanias si Maximas din Tic o asezd in partile Dundrii, FilipFerrarias crede cd ar putea sa fie Chili sau Chilia. Tot de aceastäWere este si Melitis. Insd Mela, Plinius si Dionisius Periighi-sis aseaza insula Achilleos langa raul Vorestenis sau Dnieper(Nipru). Aceasta insula se numeste In latinete Levee, asa cumpomeneste Mela. La autorii greci se numeste Levki. S'a numitAchillea, pentrucd acolo se gäseste mormântul lui Achilleus, nuacel al cdrui mormint se gaseste la Bogaz-Hisar, la capulSicionian. Poate mormintul din Levee era altarul construit inamintirea lui Achile. Plinius numeste cdteodata acest LeveeMacaron, insula fericirii, deoarece dup'd Hartuinos cei vechicredeau ca spiritele lui Achileus si ale altor eroi se plimbkin pesterile acestor munti. Arrianos confunda acest Achillea sauLevki cu Achileos din Dromos, pe care altii le deosebesc.

Par. Hugas laglglan

O notita despre Gaspar Voda

Simeon din Polonia e unul din autorii armeni din sec.XVII. Ne-a ramas dela el, intre altele, un jurnal de caratoriescris intre anii 1621-1635 si care cuprinde note amdnun-tite despre diferitele tari pe care le-a visitat. La acest jurnalel a addugat si o cronica a evenimentelor din timpul sau.

Simion din Polonia are si urmatoarele cdteva rdnduri incronica aceea, alaturata jurnalului salt (pag. 367):

a pus Sultanul Osman marelui sail vizir Bairam Pasa:Du-te si fa ce vrei". Tar el adresdndu-se Voivodului Valahilor,care se numea Gaspar, si la interventia altora, a trimes cativaoameni la fiul regelui, Vladoslav, pentru pace. Dupa numeroaseSchimburi de veden, au incheiat un tratat de pace intre ei."(Pr. Nerses Akinian, in Hurtles Anisorya", 1936, No. 4--6;p. 248).

www.dacoromanica.ro

76

Notita despre uoiderea lui Bav-Kapukehaiaal Moldovei.

Par. Hevont Dayian, distinsul membrru al congregatiei Mechi,tariste din Venetia, a publicat, acum cativa ani, primul volum

al ,Arliivei Centrale a Mechitaristilor din Venetia" (Venetia1930), in care sunt adunate serisoriile congregatiei, unele din eleaducand ilumini noui in evenimentele ,politice contimporape.-aCeeasi arhiva e publicata (Rag. 202) o scrisoare a Par. Za-

karia, trimisa la Vene.tia cu data de. 1759 August 19, in care$povestind s tarea Constan tinopolului de atunci, spune intre altele:.

Totul e in ordine, dei nu mai existä nici a zecea partedin ce-a fost we, ,timpul :Sultanului Mahmut. Sultanul se poartacu m.are ura fata de raialele, sale; cauta tot felul . de pricinipentru a le nimici. ordonat sä-1 spanzure pe bas-Kapukehalaal Voivodului Moldovei pentru o slujnica. (Kalaik). I-a rapitsi a dat Turcilor castelul deja marginea marii din Candilli alarhitectului armean Simion. Restrictiunile cu privire la imbra-carninte e de nesuportat. Fesurile dinduntrul K:Ilpac-urilor aufost vopsite in negru. Tot asa terlicii galbeni dinauntrul o-

pincilor; pentruca pune caute si pe cei care se itnbraca ast-fel. Pentru astfël. de greseli i-a trimis pe unit la bc. In afarä!de acestea, i-a turcit pe multi Armeni si Greci.

A

www.dacoromanica.ro

FIGURI DE ARMENI DIN ROMNNIA

Coltuc de la Babic._Regretatul nostru prieten D. Casein, exploarärile

sale dealungul trecutului Bucurestilor, s'a Intälnit innenumdrate, ränduri si sub 'diverse forme, cuarmeni cari s'au, stabilil in Capitala.

Fragmentul de ,mai jos, ilustrazä mai bine decat oncealta dov4da, felul in care D. Caselli stia sh se do-cumenteze, când vorbia -idlespre istoria Capitalei.

Coltuc dela Babic!Aceastä zicatoare bucuresteanä sau, daca vreti, locutiune,

a dainuit multa vreme, in veacul al 19-lea, in Bucuresti.--- Pe la mijlocul .acestui veac mai erau bucuresteni bätranicari isi mai aduceau aminte "de ea.

De unde _acest nume si cum a ramas el 'de pomind la bu-nicii nostri? _

Numele Babic este armenesc.Pe vremuri, cand au- venit Armeniiin Bucuresti, Mitropolitul

tarii, tiindiui arieni, le-a datafarä din oras loe sa-si faca bisericasi case pe Podul Targului d'afard (azi Calea Mosilor) dincolo ¡destraja orasului. Aceasta strajd 'sau bariera cum va ti numitamai tarziu a fast, atunci acolo unde azi este biserica numitacu Sfinti, Fäcand armenii biserica Si case pe acolo, au in-temeiat §i mahala care panä In zilete hoastra .s'a numit Ma-halaua Armeneasca. De asemenea au avut ulitä care se "numea

.

-

-

www.dacoromanica.ro

78

Podul Armenilor mai tarziu Ulita armeneasta- care, eCireSpuhde

cu strada Armeneasca de azi."Mahalaua Armeneasca este ppmenitä -in hrisOavele veacu-

lui al 17-lea.Armenii au tinut multa VreMe o parte din comertul bucures-

tean. Ei aveau breasla lor i erau admisi la alajú! domnesc.Cu vremea au cumparat locuri in oras, unde si-au fáCut case,'dughene si hanuri.

Unul din acesti armeni a fost si Babic.Pe la inceputul veacului al 19-lea erau multe cuptoare-!de

paine in Bucuresti, dar nici. unul, nu ajunsese atat de cautatsi atat de vestit ca aceasta al armeanului Babic.

Aoest brutar scotea painea cea mai frumoasa din toataminunata cetate a Bucurestilor''. Toti boerii trimiteali dimineata.&pa paine la Babic.

Armeanul prinsese putere si Meuse par* cu cOltucele, darmai la urma' isvorul aceSta de bogatie 1-a sécatuit.

Toti boerii cereau coltuce,. Babic nu pUtea. S,a le dea tuturor.Ca sa-i imPaec bletul om Isi bäte capil iva si noaptea cumsa 'scOata painea 'numai coltuce si' totusi.'ocau. sa. fie deplinacaci ,daca Agia ,(politia). gasea. painea lipsä la eantar,. tintuiape brutar cu piroane in ,usa ,prayaliei tintuia de haine bine.inteles si Cu 'Painea lipsa ,de gat. .-

ArMeanul nostru. o 'pails& de cateva ori si ca sd n'o Maipap', facea painea mai 'mare &cat o oca.: El vedeá. ea pierdemereu dar bucurestenii cere.au num.ai, coltuoè. La "urma, si-a in-chis brutäria ca sd scape de taafe angaralele.

Uncle avut Babic cuptorul? Din unele hrisoave ce-mi

stau la indemana si din unela insemndri ale bdtranilor. bucures-terii, aflu ed. Babic a avut brutaria langa Baratie, cam pe acolo

pe uncle este astaii Plata de flori. Era deci in mijlocul Targulddinnäiuntru, acolo' unde i se spunea Buricul, Bueurestilor.

Jupaneasa Stanca a lui ,Parvan Abagiul in diata sa (testa-mentul ei) dela 15 Decembrie 1778:spune cd lasd bisericeivestru o pravalie de paste drum de Babic la Bdratia.

Jupfin Parvan Abagiul, bärbatul Statichii, este intemeiettiru/bisericii

' Brutaria lui Babic era in fiinta ..la 1820. Acest lucruface cimoscut un- hrisov al lui Alexandru. Niculae Sutu, DomnulTärii Romanesti (20 Septembrie 1820). _

si-a

Sil-

Silvestru.

www.dacoromanica.ro

19

Pe atunci Tarpl din naunfru a dat lo uhor Tálbi ate rid-gutdtorilor Cu amdnuntul, ca negutatorii cu prävAlii pe mar-ginea tui i preotii dela biserica Sfdntuluir Anton nu ceidela Curtea Veche le ,cereau chirie pentrti locurile ce leaveau in tdrg pe.ntru desfacerea Marfil

Spune Alexandru 5utu:.Preoupetii ce au tdrábile tor pe loe dorianesc, in dreptul lai

Babic Brutarul, prin jalbd cdtre Domnia mea, au fdcut ara:-.tare, ca apururea sunt supdrati cu numire de- .dhirie i haeturi,uneori de 'prdydliasii 'ea sunt imprejur alte ori de zapciii agielsi alte arf de preotii bisericii Sfantului Anionic care cum pbatei Jefueste, eerdnd cal sd If se faca: bunoScut cine este f.st4An?!a nu f i supdrati de-multi".

Locul din fata lui Babic brutarul, unde desfdceau mdrfurile Cuamanuntul acei precupeti cari s'au jeluit domniei "cd "shnt ¡ed.mdniti de zapciii ágiei comisarii de politie de azide preotii bisericei, Vera loe domhesc. Asa it cunosteau si std.-pdnii pray:Millar ce Cddeau peste drum imprejur.

Alexandru Sutu pune sd se mdsoare locul si sd se facdsi WI plan dupd el i fiind loc stobod Idomnesc rspuneddnsul in hrisovul amintit mai sus dupd volnicia ce au Domniiasupra locuitorilfir domnesti, 1-am härdzit Domina mea cinStituluisi credincios boerului Domniei mete biy-yel spdtar,_ epistatulagiei,. Manolache Arghiropol, ca aibd intru desdvdrsita std.-pdnire ca o mosie ohabnice.

Cu alte cuvinte Sutu, in loe sd vie In ajutorul acelornegutdtori, cari isi desfdceau marfa in fata bruariei lui Babie,ddrueste acest loe epistatului. agiei, "adicd prefectului de politic.

C. Isvoranu care a lase unele amintiri despre intdmpldrile dinanul 1821, cdnd cu rdsnaerita Zaverei, amintiri tiparite de Gr.G. Tocitescu, in Revista de Istorie, Arbeologie si Filatogie",tomul 2, fila 397 (1883), povesteste urmdtoarele:.

A treia zi se duse Bas Ghearghe de dimineatà in targ siveni cu doud pdini mari, ocaua dreaptd, albe .ca zdpada.intrebai ce pdine este ara? 5i imi rdspunse ca :este coltuc delaBabic. Imi spuse ca tdrgul s'a. umplut de pdine pentrixPap (e yorba de Chehaia bei, comandantul trupelor turcestide ocupatie) a- poruncit de au spdnzurat de subtiori pe trel.brutari, pe unii in Lipsdani, pe altii pe Podul Tdrgului deafar& pe altii pe Podul

lor.

miel

www.dacoromanica.ro

80

Ah!eicclamd C: -Isvoranu,:- de ce: nw,eld -Dumnezeu, sa-mai

vie un Chehaia-Bei si acum in Bucure5ti sa vazd mizeria pâinii i

cArnii cu ce pret mare se viuda, cdci atunci, (adied in 1821)ocaua de pdine dreaptd era 4 paree si ocaua de carne 8

parale, cand trdia sdracul si bogatul".Brutarul armean Babic, este cunoscut buourestemlor dala

1778 si pand in 1821. Si-a avut cantoralacolo, ¡uncle este ezi Nata de flori.dat de 'el. Ni tiu ce. s'a facut.

Dela acest:brutar vine zicdtoarea bucuresteand: Coltuc deja:Babic. El fácea colturele de pdine renumite pentru de toti

si se vindeau vorba Aluia ea pdinea calda. Indatä.erau scoase din cuptor, ,erau luate de vdtafii, logofetii si ciocoiicurtilor boeresti.- Totdeauna Babic nu mai avea coltuc.. De ,a.ci :coltuc dela Babic, adicd, cu alte nimic!

D. .Caseili -

In Targul din nduntruDin anul 1821 n'am- mai.

r

-

-

www.dacoromanica.ro

Mechitar din Sebastia (1676 - 1749)intem eietorul congregatiunei MechitariOilor i premergAtorul rena0eril

culturii armene

www.dacoromanica.ro

Arhiepiscopul Arsen Aidinian (1825 - 1902)mare filolog si gramatic, fondatorul revistei stiintifice 1-landes Amsorya

www.dacoromanica.ro

Parintele Hagopos Dashianeruditul colaborator al revistei Handes Amsorya"

www.dacoromanica.ro

PAr. Nerses Akinianistoric si filolog

prim redactor al revistei ,Handes Amsorya"- -

www.dacoromanica.ro

Komitas Vartabet (1871 - 1935)Apostolul muzicel armene

www.dacoromanica.ro

Taticul Krimian (1320-1907)patriarh al tuturor Armenilor, mare patriot si scriitor

www.dacoromanica.ro

Rupen Zartarianmare prozator armean ucis de Turci in 1915

www.dacoromanica.ro

I,

Coborarea de pe cruce"de Rubens, In catedrala armean6 din Gherla

www.dacoromanica.ro

81

Carti 4p'äruteCele 40 de zile de pe MusaDagh"

Calvarul cel mare al poporuluiarmenesc a fost luat adesea casubiect de romane- ,studd, memorii

poezii in literatura mondiald.Lisa niel o carte n'a fost maisguduitoare i mai, complectá de-cal ultinjul minan al marelui scrii-tor german, Frantz Werfel, Ce-le 40 de zile (1,3pe Musa Dagh". DeOroman prin construcpe ,to tusi nise zugraveste In el o tragedie au-tentica cele 40 de zile de groazalupia, pe care le-au trait armeniidin Sueclia, (MusaDagh), Infrun-tand cumplita teroare a arrnateiturcesti, din 1915, contra armeni-lor, panal ce un cuirasat francezveni salveze pe luptätori:

Romanul lui Errant-z Werfel, ca-re a fost repede fiadas in aproa-pe 20 de limbi, Ii ia subiectul dinacea epopeie, fixand In cadrul eipe eroii sài. Acel cadru fusa el1-a studiat nu nutnai Cu o pasiunede romancier, ci cu ravna omuluide stiintd, explicandu-1 totodataprin note relative la trecutul

prezentul armenilor, privind; Cu

exactitate Istoiiicà, Intreaga lumearmeanA si martiriul ei.

Traducem mai jos lirmatoare.arecenzie din cOltidianul parizian:Le Populaire".

*

Nit .avem pretentia de a prezen-ta,"si a analiza, 'In :cadrul restransal unta articol : de ziar,- pe unuldin .cei mai anari ser-ilion' contem-porani; ai literaturii germane.Frantz Werfel .lace parte din aceafamilie de afinitate .sufleteascl,cure. se' gilsesc TO1118,,3 Mann, Hein-rich Mann, Jacob Wasserman, sicari, apucand druinul marilor

gerrnani au putut sa

(tuca in literatura germana 'caleaspectele epocii noa-stre ,at'at decomplexa i nestatornicd. Activita-tea- acestor ,mari ,creatori deschidenu numiai o noud,erd In literaturagermana', dar Inseruneazit si un mo-ment crucial. Ei att fost aceda cari.cu un curaj demn de admirat:e,att ,ardlat, inainte de rdzboi, pe-rieuloasa .activitate de urd, caresádise: iny sufletui german un ..3pinitmoral i polittie gresit, i, mi oinstinctivd putere de pdtrundere,au prevAzut so.arta ce astepla Ger-maula, i, impreund cu ea, lumeaintreagd. Dacd dupd unti ideile dinacele ,opere 'Merare par sovditoa--re san intunecate, astdzi, din con-

influenta. acestor idei se poateconstata nu numai In liertaturd,@lar si pe plan social.

Frantz Werfel (lupa IntdlnireaIncoronatilor", dupd Varvara", du-pa o admirabild opera' asupravietii lui Verdi, dupd. Fratii napo-litani", dupd numeroase volume denuvele, poezii, studiii !iterare si cri-lice, vine sd-si facununeze lucrd-rile sale ca- o nona opera', ,,Cele40 de zile depe Musa Dagh".'

'

.

sict

irá,.

www.dacoromanica.ro

Opera. aceasta, inainte de a fitradusa In timba fronceza, a facaun glorias ocol In lomea hirco-ga. In tarile anglosaxone, de exem-phi ,dar mai ales In Slatele-Unile,cartea aceasta se considera ca unbestceller" (cea mai cantata sivAndruta), un criteriu ce le placeAmericanilor. Cu toate proportiilecolosale ale luerarii, ea ramane to-tusi la IndemAna tuturor. Carteaaceasta ne descrie, In cadrul raz-boittlui din 1914, tragedia unui po-por, pe care soarta 1-a lovit poa-te mai crunt In toatä istoria orne-

Care-i poporul acesta? O na-titule. mica ce locueste la hotareleEuropei cu Asia si care, Incepanddin epoca Fenicienilor, este con-sideral ca cel mai evoluat i. ci-vilizat dintre popoarele din Rasa-ra-. Cu tolul oriental prin ifrea lui,In necontenitä relatie datoritaafinitatilor sale Cu Occidentul,poporul .acesta rara seaman ne daexemplul unic de sinteza ale aces-tor dou.d lumi neimpdc.ate. Aceastafavo.are el si-a cumparat-o prinsuferinte supraomenesti, fiind ma-sacrat pe rAnd, in decursul anilor,de catre Kurzi i Turci, stropindea sAngele san pamântul sterpArmeniei.

Sosi anui 1914. Armenia, atrasaIncantata de principlile demo-

cratice ale Apusului, precum si deacea Libertate care îi ramane oiluzie amagiloare, refuzä sà steaalaturi de aspuritorii ei.

Unul din fitii sai, Bacrati.an, in-torcându-se dela Paris, desi euro-penizat cu totul, casatorit chiar cuo frantuzoaica, simte Insa In elbatalle itthnii Armeniei seculare.Vazand ura i neincrederea pe careTurcii le nutresc fata de namul san,

82

orga.nizeaza o rezistenta. Cele saptesate dela poalele muntelui Musasunt Intarite si apärate deop.otrivade femei, copii i barbaji, reducfindCu lunile, la neizbiludd armatelesultanului. Insa nu se putea con-tinua la infinit aceastà legitima a-parare. Nu sosi niel aujtorul pecare Bacratian 11 astepta din Apus.lar aceasta eroicä räscoala se näru-leste, poporul armeneEc p:erde In-c'odata In sane dorin.ta lud de 11-bertate. Un milion i jumatate deoameni sunt deportati, In lanturi,In deserturile Syriei, s.emanand miide cadavre pe drumul lor, -arma-riti Inteuna de cele Kurde, co-mandate de ofiteri prusieni. .Apoiizolati de lumea civilizata, care s'arfi indurat poate la strigälele millarde copii schinghiniti, ale femeilorcu pantecele despicat si al barba-Olor schingiu4i, Incepe masacrulcel mare In nisipurile din Ter-Zor.

F. Werfel a descris bate ama-nuntele acestor evenimente, care seclaseaza poate ca cele m.ai detestabiledin nelegiukile marelui razhoiu. Cuo claritate aproape profetica, darintotdeauna ramânând legat de a-devarul istoric, el ne arará, zi de zi,lupia eroica si ameti!oarea avânt ares'angeroasa a unui popor intreg.core, dei neinarmat, este taluside neinvins. Opera aceasta ar fidevenit o simpla epopeie, daca osplendida analiza elnica n'ar fitransformat-o, in acelas timp, in-telin document om.enesc superiordin bate p.unciele de vedere. In-contestabil ca Frantz Werfel tre-bue considerat, cu aceasta carte, Inrandul celor mai mari romancieriai epocii noastre."

al

www.dacoromanica.ro

Pe marginea cartilorVLAD BANATEANU:La Traduction ar-menien.ne de toursparticipaux grecs?'

Reproducem din ziarul Timpul"din 23 Septembrie 1937, recenziade m.ai jos despre ultima cartea colaboratorului nostru d. Prof.Vlad Bändteanu:

Studiileide filologie i gramaticasunt fard Indoiala .din cele mai a-ride, chiar i atunci cand obiectullor II constituie limba nationalasau una Inrudita Cu ea. Iar auto-torii stiu dela Inceput ea operalor va rilmane necuno.scula alas-selor largi de cilitori, pentru ca-re probleinele de gramaticä sunttot .atat de lipsite ,de interes cacele de matematicä.

Cercelatorii acestia nu se On-desc died la popularitale. Ei stintcondusi numai de ace-a pasiunepentru §-Uinta, singura care poatejustifica sträduintele lor de fieca-re .chipa.

Spunem cd aceste studii stint a-ride .chiar i atunci cand obiectullor It constitue limba nationald.Cu ala mai aride vor fi deci a-lurid cand autorii se ocupd de u-ncle limbi strdine i Indepärtateeum:. e cazul lucrarii d-lui Vlad Ba-Oateanu dela universitatea din Cer-nauti.

Cu La traduction armeniennedes tours p.articipiaux", d-sa urma.-reste transformdrile pe .care le-ausul'erit participle grecesti In tradu-cerile In bimba armeana a diverse-lor texle religio.ase. D. Vlad Rana-teanu stabileste unai Initai importan-ta participiului In limbile indo-eu-ropene, aratand ca In greceste, depilda, participul constitue o parte

81

esentiála a frazei, pe cand In. bim-ba latina .ceeace nurnim participiu,nu e adevärat participiu. In 1:mbaarmeand, dei are no rol mai In-semnat deck in latineste, partici-pint e totusi redus Oat din punc-tul de vedere al formei cat si dinpunclul de vedere al intrebuintarii.

Antortil face apo.: o paraleld In-tre limbile greceasca i armenea.-sea, din care reese marea boga-tie a limbii lui Homer. D. VladWinateanu face aceasta p.aralelä ILnand seamà de fetal cum au tradusscriitoril .armeni participiile gre-cesti In numeroasele carti veligioasetranspuse in limba armeneasca.

Cu prilejul acesta autorul sta-bileste influentele care s'au exerci-tat de catre o limba asupra. ce-leilalle precum i epocile iisto-rice in care s'au produs aceste in-fluente. In fetid ,acesta ajunge laconcluzii care depasesc sludiul gra-maticii comparate, integrandu-sedomeniul mai vast al cercetariloristorice.

Cad, diva cum se stie, pentru u-ncle momente din trecutul popoare-lor, izvoarele istorice lipsesc Cutotul. In c.azurile acestea, istoricitrecurg la ajutorul disciplinelor in-rudite cu istoria. Iar printre aceS-tea gramatica i filologia comparataau, o mare Insemnalate. Caci filo-logii cercetand evolutia limbii u-nui popor, stabilesc i legaturilepe .care le-a avut acel popor cuneamurile Invecin.ate.

D. Vlad Banateanu, printre alecdrui tiiluri. am zarit si pe acelade ciiplomat al scolii nationale delimbi orientate din Paris', a rea-

\liz.at o opera cu aiat mai importan-ta, cu cat asemenea teme sunt tra-Late Pentru Intala oara de un ro-mAn.

G. O.

www.dacoromanica.ro

Ce scriu altii

84

Armenia

In Asia o.ccidentald, inconjuratgde munti Inalti., brrizdatd de N'Atún]sudic al aucasului, este situalgacea tara tot atat de incercatd casi rasa care o loqueste, tot otâtde Menta in suferintà ca i deseen-dentii aristocratiei stabilitg. In tim-

Cruciadelor In regiunea denu-mit lVLica Armenie", rega t In f n-tal de elita emigratilor din Cilicia.

Armenia ,propriu zisg a fost ti.mpindelungat un regat indiependent; adevenit apoi mgrul dorientelor si aldiscordiei, and al iniperialuisesc, and al Saltanului déla Con,stantinopol, in himp ce Sahul Per-iei gales spre micul regat

pe 'tare ar fi dorit sg-1 valla anexalmarelui platou al Iranului.

$i prada visará ani,diearândul afost. Impar/lid intre ateste trel. po-poare ursite mai t'aula ele Insg-siSg-Si schimbe forma si organizatiade Stat.

In 1918 Armenia Ii recapata in-depeadenta, care fi este Insà descurtä duratg, caci reqade Imparti,Id, de data asta intre Rusi i Turci.

Parten de sub suveranitatea Ru-siei devine o republicg sovieticgavând drept Capitalg orasul Eri-van.

Aceasta este in liad generale isto-ria politicg i geograficä a mand-rei tarisoare Inconjurata de muntiiAsiei apusene i scgIdata de valu-rile salbatice ale Tigrului si aleEufratului.

Din .cauza perturbarilor caripean tdrii linistea unei desvoltgrieconomice norniale, o huna partedin .armeni au pgrgsit meleagurilep.alriei, ducdnd cu ei In *Be a-pusului un spirit de activitate co-merciala deosebit, o inteLgenta vieSi adaptabild medtiului in care fra..ese.

In România, armella sunt stabi-liti de .aproape 6 secole. Fugiadde rnasacrele Turcilor, o parte dinei s'au asezat la inceput in ora-sej.e principale ale Moldovei, al-

ru-

privea

www.dacoromanica.ro

tii Insá au trecut in Polonia, sta-bilindu-se acolo, lar altii In Tran-silvania, locuind tinuturile idelaGherla, Frumo.asa, Cluj, etc.

Odald .cu stabilirea lor la noi,Incepe o activitate vie comerciala;pe de o parte ei exporta dela. noiIn Polonia cereale, vinuri i vile, pede alta Irisa ei trimit marfuri dinPolonia prin Romania pana laCaffa, aducand de aci piel crude,covoare etc., si devenind aslfelfactor de legaturà important intreOccident i Orient.

Cu. timpul parte din el cresteauci însài ai i vite cornute Insatele din Moldova, In timp ce al-tii lacean negot sau au devenit mes-tesugari la orase.

De notat este ,cal in timpul donini-torilor nostri au detinot temporarprivilegio" pentru comertul lorpri c ipa tul Mol do vel.

In decursul veacurilor, ei s'aurdspandit In -Load. tara, &ad apoio pleiadd de inlelectualireputatica:medici, avocati ingineri, scriitori,etc.

Aceasta ar fi prima categorie a-ceca a armenilor bastinasi.

A dona categorie o formeaza ar-menii pasaportari.

85

re:Ugiat In Romania, din caliza sig..rii de lucruri din Rusia si din Tur-cia.

Cu loará situatia lor politicà ne-buloasa, .ei au adus foloase eco-nomiei noastre nationale. In pri-mo' rand prin faptul ca cea maimare parte din refugiati a venit lanoi cu capitaluri, unele cbiar toar-te importante pe cari le-au Inves-lit In Intreprinderi comercialeindustriale; apoi ne-a folosit pri-ceperea lor technica i experientacastigata de ei In tarile de origina.

Si faptul cel mai important IIformeaza relatiunile lor cu asii in-dustriei textile engleze, care In ma-joritate sunt tot armeni.

Noi nu putem privi (leal cusimpatie tendinta de asimilare aArmenilor cari identificando-se inloto' ca poporul romanesc, de-vin buni cetateni ai tarii care fiadäposteste ala timp cat activita-lea lor sociald este exercitata Inritmul vietii romanesti i dorintanoastra este ca atat negotul In-firipat de ei la noi cal i industriilelor, .sa. se contopeasca cu industriasi ,comertul romanesc spre o .catmai mare desvoltare a economieitarii.

Sunt aceia cari dupO razbolu s'au Minerva" L. ;D.

In

www.dacoromanica.ro

Rouben Mamoullan

Ntunele mulla din cei mai inariregisori ai filmului american, ge-reaza .ealltatea nouei productii Pa-ramount": Sângele pamantului".

Se stie, ca Mamullan e unul dinacei cineasti preocupati in perma-'lenta de problemele artistice alecinematografultii, pe care Il intere-seaza, In primul rand, posibilitateade .a aplica o Lehnica noud, de avalorifica o idee originara, de asi o solutie personala pentru celeuna grele probleme de regie.

Si,. Sdngele pamantului" esteun asemenea film.

Dupd cum era de asteptat, Ma-mullan s'a gandit imediat la .o leh-Mea nona', [llenita sa contopeascaintr'un tot unitar aceste dona cle-mente: drama si muzilca. Vechea-solulle era opera, care nu_l puteamultumi i afaràde aceasta nu eravorba si realizeze o opera, nicimacar un film muzical". ,Sange-le pamantulur, drama de puterni-ca a.ctione, de ampld Cesfasurare,trehede sa fie un film cu muzica".Desigur, mai era si cealalta solu-tie, simpla i practica: claslcul a-companiament muzical.

Se intelege ca Mamillan nu s'aoprit la nici una din aceste

M.arele regisor a inventattehnica, inspirata, inteo anumitamäsura, de scoala lui Vahlangoff,celebrul regisor rus, in al cal-nite.atru din Moscova, Ruben Mamu-llan vi-a Rica. ucenicia.

*

Originar din Titlis, Mamullan si-ainceput cariera teatrala la Mos-coya dupd ce absolvlse faculta-tea de drept i a hterat atat

86

la Teatrut de arta cal si la sin-diout Vahtangoff. Apoi, la 24 deani a inscenat o piesd la Londra,de linde a. fost invitat in StateleUnite ea si la directia primuluiteatru american de opera, intemeiatde George Eastmann, cunoscultilmagnat al industrie' folografice,Chemat sä Insceneze opere, Mamu-llan s'a straduit totusi sà creiezeun tip non de spectacol: un spec-taco' sui generis, In care actoriivorbeau pe muzica. Deci, nu secanta propriu zis. Cu Loate ace-stea, spectacolul era cât se poa-te de muzic.al, rara a fi Irisa ne-logic.

Directorii teatrelor de pe Broadlway au ramas entuziasmati in fa-ta acestei extraordinare experienteleatrale.

Dar traditia se opunea. Mamullannu trebuia lds.at sd-si continue ex-perientele. Cel mai bun mijloc casd scape de acest intru.3, era sa fiechemat pe Broadway. I se lucre-dinta inscenarea piesei Porgy", pi-esa din viata negrilor, popor pecare Mamullan nu-1 cunostea. S'aintamplat Insä contrariul. Mamu-llan a hiscenat piesa ca negrii a-dui i de el din Harlem, si nu cuactori negri profesionisti.

Ruben Mamullan nu putea fi in-vins. Triumfase .categoric, delini-tiv. A urmat invitatia la Hollywood.Primal. film: Aplauze". O senza-tie. Apoi Strazile oras,ului". O

&tibia revelatie: Ma.mulian si inter-preta sa. Sylvia. Sidney. Pe urma,Bestia", in care a lansat pe Fre-dric March.

Alai departe, statele die serviciuale ha Ruben Mamullan sunt cu-noscute marelui public.

UNIVERSUL"

ga-

si

*

www.dacoromanica.ro

Din ArmeniaS'au dcseoperf t

la 11 km. de Di!lijan (Armenia)muele unei yechi constructiuni, Cutolul originald, prin conceptia ca-re a prezidat la caddrea ei. Zidildca mare pricepere, la 1248, edificiulare doud coloane si 12 semi-coloa-ne. Acoperisul se sprijiná. pe patri'arcade uriase, Incruci§ale. Arlii-tectul care a construit-o, un oare-care Minas, pare sd .fie unul din-tre mesterii .cei mai mari ai tim-..pului srm.

heologill G. Khalantariana descoperit, Cu prilejul säpd-turilor pe c.ari le-a Intreprins lin-prejurul memorialului Slintei Hrip-simé, nu departe de Vagarsabad,

'un ,sarcotag datilnii din sec. V,fdcut din lut i continand osemin-te omenesti.

Ceeace constituie originalitateaarheologicrt a s.arcofagului, este for_ma sa de nava, care diferd cu lo-tul de cea obisnuitd. Se slie cdpana In sec. V duprt Christos, mor-tii .erau ingropati in sicrie cu ca-pace piale si avand forma de Inal_tdminte.

Alte - sip5turi,efectuate -In regiunea Amasia., auscos la iveald nu mai putin de17 monumente vechi, bisericimorminte construite In sec. II siIV d.-Chr.

87

Sutil cercelate cu deamánunitutsi urmele de locuinte subpdmante-ne descoperite in Kefli si o seamáde ;Ale sate.

Un .fragment

dinteo inscriptie apartinand, secrede, epocii Khalte., a fosi des-coperil In localitatea Colina Ro-sie" din vecinätatea satului Cear-pah din regiunea Erevan, care, o-dinioard fusese unul clintre centrelecivilizatiei urartiene.

Inscriptia, scrisa In cuneiforme,fost descifrald de d-I G. Khafa-

danian, asistent la facultatea delitcre din Erevan. In fragmento'gásit, regele Rusas (630-645 -d.

Chr.) blesternd pe cei ce- distruginscriptiile.

Tolde .aceste cerceldri\ nu fac. de-cAt sd denote .crt .arhedlogia, trd-ieste azi In Armenia, una dintre e-pocile ei. cele mai Infloriloare.

S'a sirbilloritaniversarea de 120 ani de lanasterea marelui pictor marinAiwazowsky, care (lupa ceIn secolul precedent, a cu-noscul culmile celei mai mariglorii, inchis ochii. la 1900,lásánd o operá. pradigioasá, alcd-Wad din peste 5000 tablouri; uneledin ele de. o universalá celebri-tate. -

A.

si-a

www.dacoromanica.ro

88

Viata §i Cultura

Istoria lui AlexandraSub supravegherea d-lui Ralf

proeFor la Universitatea Har-ward, s'a tipärit de curibicl, In tra-ducerea engleza a dlui Egli*Tchrakian, fostul director al tut,Armenian Miror", islaria aulen_Hat scrisil Mire sec. V si VIII, Inarmen este.

Textul armenesc, in traducere,este insotit de +(Iona versiuni,

una ebraich si alta greaca, aleaoeleiasi istorii.

Versiunea .armeana, care a fostreliparita In 1842 de Mechitaristi,

este .considerata, MO.,ca cea mai veche si mai

autenticii dintre 'Date.Stepan Elmas

a fost ultimul elev al lui FranzLiszt. S'a stins de curând din viaja,la Geneva, uncle se retrdsese sprea trai In 1iniIea Imprejurimilorlacului Leman, ultimele sale, zile.

Poate fi oonsiderat, pastrandproportiile, Chopin al Armenilor.Pianist de .mare talent, im pasio-nat i un poet al sunetelor, autorfecund, lasd In urma sa o hogataopera compusä din sonate, noctur-ne,barcarole, dansuri, In care vib-reaza o mare sensibiiilate. Cele ,,asestudir ,dedicate lui Fr. Liszt, sunt,desigur, nu numai operele sale ca-pitate, dar niste piese muzicale demare valoare Intrinseca.

Cu Stepan Elmas dispare un mu-zician fin si un mare armean.

Alfred Costatilustrul pianist, a prorruntat, Cuprilejul festivalulni de muzica decamera organizat In onoarea d-luiDiran Alexanian, celebrul profesorde violoncel dela conservatorul demuzica din Paris, angajat sapima bazele unei scoli de violoncella New-York, un discurs emo-tionant, In cursul cdruia, printreallele, a spus:

Clipa aceasta, In care suntem si-liti, ,chiar i pentrn o scurtd vre-me sd ne luam ramas bun dela ,A-lex.anian, In aceastd scoalii, al careiunul dintre fonclatori este s,i tildeprofesoratul sau de mare muzician,

stralucit cu o deosebila intensi-late, clipa aceasta este pentrunoi toti plind de regrete i tris-tete.

Stilt prea bine cà am fi datcea mai bunà dovada de stinidapreciere, dacii l'am fi ru.gat sa re-nunte la ispititoarea oferta pe carei-o fac Statele-Unite, rapinduniI.

Stitt .ca dragostea noastra ar limaforma unni egoism absolut, can-tând sa-1 retinem pentru noi, a-tunci and el pleaca In numeleFrantei, ale cdrei principii. peda-gogice le personified In chip demnfacând si strätuceasca prin meto-dele sale personale, ,metadele noa-stre nationale inteo tara pie..tend In care se bucura de c¡alma' statornicita, care-i va aducecmi sigurantd o izbanda. mareatii."

Dar,. In numele elevilor sai dinclasele de violoncel, orchestra siinuzicd de camera, al prietenilor

Blak,

de lin,a

www.dacoromanica.ro

s'O din aceasta scoala si In numelemat personal, doresc, eu, care-;datorese atatea ore de nepretuitacolaborare, sa-i exprirn, inainte dea se despartit, de instItutia aceasta,care-i va simti. mereu lipsa, spe-ranta noastrà a tuturora, ca nuva uita nimic din cele ce i-am spus,el, manic artist, care ,timp de a-proape 30 ani, a risipit pentruMiltare.a ei, atata devolament sitâta obnegatiune.

Ferice de linera muzicieni, a-mericani, care vor sti sa. se fo-lose.asca de sfaturile unui astfel demaestra. Ei vor gäsi intransul nunumai constihita cea mai nobilaU. artei lor, dar si Inljloacele celem,ai eficace pentra a Invinge di-

ficaltatile si a patrunde In taineleei miscatoare i minunate."

Canana strAmbii"este tithil ultimei opere, a eunoscu_tului scriiitor englez de originä ar-meana Michael Arlen (Dieran Cu-iumgian) autorul celebrului romanM'aria verde".

Cu.nuna Stramba" cuprin de o

seama de nuvele, In care scapardla fiecare rand humoral i satirarenu,mitului romancier.

Lille children"se intituleaza colectia. de 'niveleprin care tártara', dar talentatulscriitor Wiliam Saroyan 1st atrageInca °data elogiile neprecupelite a-le Intregei prese americane, careIl consacra ca pe until din scriitoriicei mai mari ai Ainericei content-porane.

LB.. I

89

Varia

Pe columna Id

Marc-Aureliu din Roma sta gra-

vatit urmaloarea, inscriptie:InvingaThrul. Armen.ilor, Parti-

lor, 6ermanilor".....In amintirea ,victorier pe cure a re-purial-O Impreuna cu Veras,d'upa. eseeurileHlui Severrianas, --asupra Armenilor.

Se spune ca Severianus, Inainte

de a porni Irnpotriva Armenilor,ar fi consultat pe =gill Alexandru,care i-ar fi raspuns:

Vei lovi ea sagetile tale. pe Ar-m-eni i Parti".

Te vei Intoarce la. Rema stra,lucidor".

Din valuri Ii vei aseza o ca-mina arzatoare pe frunte".'

Cand Severianus asedliat i ba-tut, se injunghie cu propria saspan. In cetatea Eghelia, magulîi schimba mesaginl In feltill ur-mator:

Nu porni cu o.aste spre Arme-nia, nuri bine".

Se poate ea barbatii In vestmin-te femeiesti, prin nefasta lor

Sageata, sa cure finatale lamino.ase."

A.

a-

. vietii

www.dacoromanica.ro

1_

Mi carea culturala In Romania$ezatoare de arta armeana

la Liga Culturala,La 20 Fcbruanie a. c., s'a tinut

In sala Teatrului ligii Culturale osezáloare de artä armeand a Funda-tiei Culi orate Ar me ne de sub pre-sedintia ,de onoare a d-lui Prof. N.Iorga, dará In folosul Ligii Guau-rale.

La aceastá frumoasá m.anifesta-(iune .culturalá a participat un nu.-meros si select public, In frunteen d. Prof. N. Iorga.

D. K. H. Zambaceian a rostitun cuvant Introductiv avánd ca su-biect: Legaturile de sânge, de spi-ril si de cultura' ale popoarelor ro-mán i armean."

Au urmat melodiile cântate ded-ra Arax Savafian: Hoi N.azan"si Ciliar es" de Komita.s, i Dra-ga mi-e mlindro de tine" de T. Bre-d.iceanu.

D. G. B.algian a redtat diversepoezii din poeti armeni: de Mes-rob (352-437), Nerses. $norhali(sec. XI), Nahaped Kuciak (sec.XVI), Mágárdici Besiklaslian (18281868), Misak Medzarent (1886-1908)

90

'si Daniel Varujan (1884-1915),poezid traduse de N. larga, V.

Ghemigian, M. Gheorghitt, Gr. Ava-kian si C. Odabasian.

Corul Komitas, dirija': de. d. Gar.Harutintian, a antat bucäti po-pulare armene (de Komitas si S.

Melikian) i române (de Sabin Drsä-goi si A. Bena).

Devele scoalei armene din Ca-pitará au executat variate dansuriarm e n esti,

La sfarsit, corul Komitas a exe-cutat Imnul Regal.

Serata de arta armeana laValeni de Munte

La 8 August 1937, a avut loe laUniversitatea libera' din Valeria deMonte o seratá de artá. armeand.Cu acest prilej Universul" a scrisurmátoarele:

Peste 100 de membri ai Funda-tiei culturale armene", de sub pre-s,edintia ,de onoare a d-lui profesorNicole Iorga, au venit Dominica'la Välenii de Monte, organizánd Insala Universitátii populare o mi-nunald seratá de artá arme.aná. s,i

www.dacoromanica.ro

realizand o admirabild opera decunoastere a unui popor intreprin-zdtor i cinstit, ascultati de su-te de intelectuali din toi cuprinsultdrii si din strdindlate.

Programul a fost vardat, intere-s.ant, pläcut, lar executio ireprosa-

D-ra Arax Sdvagian a anta'.Mandrulitá ,dela munte" i .cantecearmenesti.

D. G. Kesisian. a cantat Pemarginea Dundrii" i Subtiricd prinvecini".

D. G. Balgian a recital din poctiiarmeni, iar d-ra S. Saruni a recitaldin Eminescu, In timba armeand.

Corul Komitas, dirijal .cite d. Ar-sag Diratian, a execulat muzicd po-pulard armeand, iar elevele scoaleiarmene au .exectitat dansuri arme-nesti, sub conducerea d-nei Hra-nus Eg.anian.

D. K. H. Zambaccian, pre,sedin-tele coloniei armene a linut apoi ocuvantare ocazionalä.

La urnid s'a expedial o telegramäd-lui profesor Nicolae Iorga.

Un jubileu culturalFlandes Amsorya", revista de

folklor, linguisticd armenologie,a Congregatiei Mechitariste din Vie-na, de ;dona' o,ri venerabild, pentruvârsta i pentru aportn1 ei In cul-tura armeand serbat de curandaniversarea de cincizeci die ani deregulald aparitie, Inconjurat de' res-pectul i recunostinta Intregului po-por armean.

La aceastd sdrbätorire, FundatiaCulturald Armeand din Bucuresti,a lest reprezentatä prin P. S. SaDr. S.ahag Gokian, eminentul nostrucolaborator, reprezentdnd Fun-datia Culturald Armeand si revistanoastril.

91

Din initialiva Fundatiei CulturaleArmene, In Ana de 5 Decembrie1937, la Dalles" In cadrul unuifestival 'iterar i artistic, a fost e-vocará toold cont ribu tia revistaiHandes Amsorya", i figurile ceau strälucit In paginele .ei. D. Prof.Vlad BAndteanu a rostit cuvilnitulintroductiv, ,dupd care au vorbilI. P. S. S. Dr. Sahag Gokian de-spre: Rolul lui Handes Amsorya"In studiile limbei arm.ene, d. H. Dj.Siruni: Constructia lui HalidesAmsorya" In domeniul .cerceldriloristorice, si d. H. Devegian: AporlulMechitaristilor In viata culturaldarmeand.

Un debut la Opera RomânaIn seara zilei de 13 Ianuarie a.

c., d-ra Arax Sävagian, absolventäa Conservatorului de Muzia. dinBucuresti, fdcut debutul pescena Operei Romilne, sustinând ro-lul Margaretei din Faust.". Despreacest debut serie cunoscutui cri-tic muzical, d-1 E. Ciomac,. InCurentul":

Am fost i la Faust..." A debu-tat In Margarela o tanärd »sol-ventil a Academiei Regale, d-ra A-rax Savagian. Siluerd find, rassatd,candidd, miscandu-se firesc In ni-hil .ei de falta' suavä i curatä cese deste.aptd la dragoste, un far-inec real si mai presas de (Da-te o muzicalitate desdvArsitd. Inslujba unei voci nu proa ample.Inca sfioase, dar exacte, wor tnd-nuite i susceptibild de sigurk de?..-rasurare. Un mare succes de pu-blic si de criticd a rdsplatit-o.

O minunata manifestatiede arta armeana'

Sub acest lithi d. General MihailSchina, administrator-delegat al Li-

.

.

.

www.dacoromanica.ro

ga Cultitrale;'publicd. urmdtbrur ar-ticol in numdrul din 23 Februarie1038 din Neamul Românesc" cuOc..1.1zia festivalului de arid armea-;id din 20 Febru.arie, a. c1, dat Insala Teatrului Ligii Culturale:'

Nterni propun sd fac. aci o darede seamd a. sezaloarei atilt dereusita, pe care Fundatia Culta-rala armeand. ne-a Intatisal-ola -Teatrul Ligii Culturale.Utt voi ardta peace ne spune d. pro-fesor N. IOrga despre istoriaarta armeneassa, cum .a.niai-o In frumoasa cuvantare intro-ducti'd A. K. H. Zambaccian.

Toate au fost relatate In coloa-nele .acestui ziar, la care nu asiavea. 'Antic de addugat, (12.cà prinvia .impresie ce mi-a rdmas, nu s'arfi rdscolit In mine sentimente cedepdsesc aprecierile .unui. spectator

transportä in medial psilio-logic ï emoliv pe care It respirdun popor.

Din copildrie imi reamintesc,cum zilhic se auzea ecoul masa-crelor sdrmanilor armeni,.' de cd-ire populatia lured' de subt ve-chiul regi.m al sultanilor din altevrerrruri. Am .erescut imprirldsinddttrerile lor i resiintinld'indign.areace uprinsese toata lumea, fata deriepasare.a. Europei civiliza te careprivea fdrd sinchiseala cum un po-por crestin ca un trecut alat de'frumos; locuind o regiune din celemai pitoresti ape glob, aldturi deleganul ,ideilor sublime din cares'au ngscul Religiite omenirei, 'esteldsat pradd unei dominatiuni debarbari i apoi stirtecat 'de treilupi nestitiosi.

Armenia, prin so.arta cefost hdrazild poate fi socotilddrept Polonie a orientului. Incer-carea. ce .s'a. fAcut i. cu. Arme-.

_ 92:

hia la Incheierea pd.& dupd rdz-botul mondial, .de a li se recta u-nitatea i independeitta; nit a a,Vat :izbandd.

In poezia Si In cfmtecéle pe ca-re le-am ascuPat deundzi,. vibreazddurerea i regretul, uhei fericiripierdute.

In versurile .poetului Vahan Te-traduse de d. profesor N. Tor-

recitate cu un miscdclorlent de d *B.algian, sd desprindeo vecinicie de linisle; de soma sideznadej de :...

Sìí ma ingropati la ceasul eindonce zg.omot lace

Cdnd roza se umbreste i floareadoarme 'n pace....

Melodiile asa" die -viu si lip.edearmonizate addnc simtlité de d-raArax Savagian, ce sunt ele? decalapelul neincelat pe care sufletulPoportilui. armean Il lrimite acolouncle poate rdsunetul cduleculuisat", sd fie .auzit i srt redesteptepietatta divind de sus, rugfuld-opriveas.ca la el In jos.

Dansurile elevelor scoalei arme-ne, ne-au.Infatisat gustul i elegan-ta artislica a coskumelor, atdt devariate In culori i efect, prectunau Meta Inca m.ai mull sd reiasd -

frumusetea tipului femeit armeana.Gratia miscarilor, inflexiundle..cor;pului in rilmul cantdrei cc Insoteamlddioasele.schimbari de

gesturi, dgdeau ansamblului unfarmec deosebil care pironbul pri-:virea spectatorului, zugrAvea pri-velistea unui tablou placuk ce des-fdta ()data cu ochiul, si auzul,.Pared ascundeau ceva .din feerii-le ,celor o 'rule si una de not*.

.Iata cum s'a ,aratat pe scenaTeatrului Ligii Gulturale, Po-,

subli-

i-a

rian,ga ta-

sd

alitudinj

acest

www.dacoromanica.ro

por simpatic care este atat .de a-.proape de noi, cu care he leaganumai Tirul apei M'arel Noastre"de .la Constanta direct la Trebi-.z un da.

General M. Sehina

Ocncertul corului Komitas"Asociatia muzicala armeana Ko-

mitas" din Capi:.ala, cu ocaz:a Im-plinirei a 10 ani dela. Intemeie-rea ei, a org.anilat un festival 'demuzica armeana. In sala Dalles".Cu acest prilej cunoscutul criticmuzical d. Em. Ciomac semnenzaarticOlul de mai jos In ziarul Cu-rentul" din 3 Martie a. c.:

Indraznesc a marturisi ea nivelulartistic' pitrut infinit superiorla Concertul coral, organizat de A-socia t muzical arm una Ko mi-las" In seara de Dumineca 27 Feb-ruarle, In sala Dalles.

Vacile mixte, numeroase,. sunt a-lese nu numai printre cele mai so-flore si placute, dar prezinta.o deosebala ornogenitate. Repertori-ul, de cél niai viu si feluritteres, arhi ,studiat. Corist:i dau In_liparirea cunosc cantecele pede .rosL t sunt adanc patriinsi. desensul celor ce le aura.

DuPd ce corul Komilas" ,a fostcendus inurta. vreme i stilatd. Marcel Botez (care si-a easti-gat un merit neuitat prin aceastdactiune generoasd) acum. 1.1 are Incapul .ei pe d. G. Artunian, un La-nar cu aparenta.' sfioasä, dar alecarui gesturi putine si precise, ob-tin ,exact linia, dozarea sunetului,nuantele de expresie ,ceruta. D-saare avanlajul de a intelege cuvin-tele armene, i. poate, de aceea,lirismul culoarea textelor iauun -accent, un rdsunet mai eXpli-cit si mai eloquent sub indrumarea:

93

d-sale. Intiparirea generala ,,ee . otasa corul, Insa -e, cum scriam malsus, ca fiecare dintre parlasiie pe deplin constient de ceeace can-.ta i ia o parte libera dar minuna:tIncorporata In disciplina excelenteltovardsli. Iata un ,exemplu . de in-divIdualistu or.ganizat de bunä vale!

Asociatia poarld numele Komi_las", cel al unui mare suflet si ad-mirabil talent, al creatoruluitional, dispdrut Imainte de a-si fi,Inchelat opera.

Majorilatea ,corurilor din prog:ram erau ale acestui clasic modernal muzicei armene. Un simtimantde un cleosebil farmec poeticsueste In cantecele lui rustice 'pibe de un cuvios lirism .dle frea-matul frumusetilor firei Can-tecul plugarului", Picata"; Dan-sul de nunta", E primavara, to-tusi ninge", Caisul" (cantee dedon) i fruimos Mire frumoase.cu impreunarea solilor de tenor si:soprana,' ,Batutul. gráulului". Fe-tal .eropean occidental cum: ar-mouizeaza parintele, educal: InEuropa, atenulaza desigur orlen-talismul originar al melodillor ar-mene totusi nu le la nimic dinfarmecullor specific. E remarcabildnobletea continua a acestor inspira-tii nici °data strigdtoare sauimpudice, ceca ce ar fi fost firescdin partea unui popor meridionalobijduit. E adánc emotionana ati-Ludinea aceasta resemnatd pared,plulind pe Malle planuri spirituale

find totusi Impdcatà. meren cufrumusetile vesnice ale naturii si a-le simtimintelor omenesti celor niaialese.,

Coinpozi lo ru tineni corrtemporanial natiunii armene raspándite, pa-streazd i ei acelea.si note de re-tinutd, nu.-striga si nu declama. In-

mi-a

in-

lui

na-

www.dacoromanica.ro

git

ConferinteLegAturile de sange, despirit i de cultura dintrepoporul roman i cei ar-mean".

Dam mai jos cuvântul introduc-tiv pe care ha rostit colaboratorulnostru d. K. H. Zambaccian cu o-cazia sezdtoarei de arid arnica*datd ,de Fundatia Cullurald Ar-meand, In ziva de 20 febr. 1938,

in sala Teatrului Ligii Culturale.

Venim cu cäntece i jocuri, a-ducem chiar i versuri, In careyeti gdsi mireasma unor vre-muri de obärsie comund cdci noipästeam de veacuri comoara a-

ceastä vie, cu care am plecat deacasd.

Noi suntem rude (ne spune d.prof. Iorga) prlu aceia cd avemsangele acesta trac, In el ambelepopoare au mostenit i eateva ca-ractere: aplicatia dire poezie, iu-birea de muzid i allele.

Rasa aceasta o banuia i Noisede Khoren si Lazar de Pharb, is-toricii Armeniei-Mari, cari stiau, cestia i Herodot, ea' au fost anumeemigratii de elemenle cu totul deo-sebite In acele regiuni din timpurilestrd.vechi, ,elemente cari au venitdin Europa, din penin.sula track&Dar In afarä de mdriurille istoriceale lui Herodot, ale lui Xanti dinLydia, ale lui .Strabon, Eutox, Dio-nisie din Halicarnas i alii, mai a-vem concluziunile cercetdiorilor fi-

lologi, ()amend de stiintd ca: Meil-let, Hiibschmann, Burgmann, Nan-sen, de Morgan, Marr ii altii, cariau stabilit prin filologia comparald,caracterul indo-european al lim-bed arrnene i origina track' a po-

flexiunile melosului rdsdritean sun:Insd mai pdstrate de ei i chiarcaracterul mai gutural al limbei

vocii bästinase. Ii serveste pen-tru cre-area unei atmosfere sonoresPeciale.

Astfel, In Trandafirur lui Spen-darian cu solo de tenor al d-lui Sa-cfalian (elev strdlucit al d-lui C.

Stroescu) in Saida" de Hazarian,In Rilipi" de Sp. Melikian, undiseipol al lui R. P. Komitas nuodatä percepi parcdecouri ale me-lopeei orientate i räsunete ale rec.:-tativului .extraordinarei 1:turghii an-lice practicate In biserica veche ar-meanä.

Succesul cel mai mare al seriia fost executia mai mullor canteceromfinesti La Fantand de A.Ben,a, Idila Bihoreanä de SabinDrAgoi i Lele osd la obraz" deI. Chirescu. Asociatiile noastre au_tohlone corale cele mai pretutte nule-ar fi putut zice" mai bine

Si cu prilejul :acesta ni se im-punea o serie de reflectii. Coristii a-ce§tia ce cântau cu o brand, cu unsimtdmänt .ce nu insealä, atilt deromâneste nu sunt armeni lo-cuind ad i .de veacuri, ci bieti refu-giati trdind de cel 'malt 20 ani Intara aceasta primiloare, Careia eiInteleg sä-i räspundä In tot acestlimp, cu dragostea i intelegereacea Mai deplind. Fard renegaobarsia, dimpotrivd preaslävind ge-niul neamului lor prin cântec, ei seshut totusi asimilati romänilor.

Care .altà semintie, care allá rassdar putea da In tara noasird aceiasiminunatä pildd?

EM. CIOMAC

*

www.dacoromanica.ro

porului armean.Pe langd aceste constatdri filolo-

gice, pe langd cele stabilite de spe-cronologi, avem Prospecta

vie facutd de ace' exceptional. tail-indcitor al timpurilor d. prof.

Irgacare pune mana pe viu i afir-md:

Noi suntem rude si.'n'avemcat sa ne uitdm. mid la altii".Armenii pdstreazd acel sinat al co-toriL, aceastd bucurie de viatd, a-ceastd ,inclinare In fata

si a splendoarei naturale, caresunL Caracterele mai atrdgdtoare a-le arLei lor". Muzica noastrd sea-rridnit Cu cea a armenilor, pentru cdarmenii sunt ca i noi urmasitracilor".

.

Armenii eran: frigieni, o ratuu-rd a trapilor, ca i ei eran bogati

cirezi de vile si fructe, ne-ospline Herodot (VII-73, V-49); Vi-ata pdslorului strans legatd de na-turd, duce omul la contemplatie,s.pre lirism i armonie, modeldn-du-i Inteastfel sufleLul i sensibi-litatea.

Armeanul se deosebeste ¡malt devecinii sdi drientali,. la armeni fan.tezia este ordonald priii ratitme.

In aceastd directie citdm. .tot ped. prof. Iorga, din opera d-sale:Choses d'art arménienaas en Ruu-.manie (pag. 8) Les Arméniens ont

eux aussi, l'ancienne traditiongéométrique, abstraite qu'on rencon-tre dans le monde thrace à co-té d'une base asiatique, qui. estvenue .ensuite, on comprend bienque .cet art gènmélrique a da exis-ter dans la grande Arménie dès lecommencement ,artistique de la na-tion". i

Putem semnala -cd .incd din tim-purile voevodale,. Domnii romaniardLau .Intelegere i interes pentru

05

vechea arhilecturd bisericeascd ar-meand pentru stilul ei .proprindecorativ iar specialisti In mate-rie ca regretatul Bats au stabilitinfluentele i legdtura.

Inca din Evul Mediu, arineniimanifestau In arta si literatura lor,un rafinament, o fantezie, o incli-natie .spre simbol. D. prof. Iorgacaraclerizeazd aceasta Inteastfel:Arta armeand se, deosebeste prin-leo libertate de tratare, In care se,amestecd acel surds francez occi-dental, acea ,miscare capricioasd,sunt none: cuceriri ale technicei".

Un :all cercetor: al yliteraturei ar-mene, Valeriu Brusov ne spune:Cu toatd pasiune.a lui, caniecularmenesc e curat i cu toald ve-hementa lui, mdsural in expresiuni.

E o poezie plind de colorile bo-gale ale orientului i pdtrunsd derallunea occidentald, ,care cunoa-ste mahnirea fard desperare, e opoezie neexaltatd, un extaz strainde exagerare, nu-i cdntecul persa-nului stdpiin de harem, ci un sus-pin al Indragostilului, care îi as-le.aptä iubila la Intrevedere, nu-i,o chemare a lui Mohamed: Cap-tivati femeile tinere" ci o binecu-vantare a mamei catre cei Indrd-gostiti, nu-i chipul sfasielor al vd-duvei de Hindus in fata rugului pecare se va urca, ci plansul plin deImpdcare crestind a sotiei pe mor-mantul iubitului, iar eleganta deo-sebild a formelor i originalita:eane permit sd numim poezia ar-meat* drept cantece ale poporuluipictor".

In aceste pantece prof. Marr gd-seste: Simplicitatea formei, clari-tate_a continutului, originaliiateamaginilor i solemnitatea tonului".

Aceste ealitAti sunt proprii po-poarelor mediteraniene.

clalistii

en,

www.dacoromanica.ro

Armenii prin odginea ii culturalor le-au pastrat si nu le-au. alteratIn ontactul Cu celelalle neam-uripeste cam s'au as;ezat pe platou-

' rile Armeniei.Pdnd 'n zilele noastre, ca si

romäni, Poezia si Arta populardrdman isvorul ,viu, care alimen-teazd i. regenereaza arta si litera-tura.

In literatura armeand, d. prole-sor Iorga gäseste:

O poezie ca toad neasieptatd,limba liricilor din timpurile noa-sire, seanfänd cuoeva din literatu-ra noastrd, nu din bolerescul Ale-xandri, ci eeva care corespunde to.nului addne i gingas In acelaslimp, ,care face farmecul lui

A bast In Evul Mediu un mo-ment In care sentimentele ajun-sera.' acolo unde sunt In timpu-rile noastre".

Citdm din Hohanes din Erzin-ga, poet näscut la 1250 si mortin 1326.E umea asta ca o roald:si'n sus, si'n jos te duce soarta...De esti prea sus ciidea-vei,

apoidin nou te vei reindlta;Asa luereazd i tdmplarul:el, leagdnul ,tot el sicri.u1;

96

$1 unul vine, altul ple.acä,lar luereazd I nain te....

Si in poezia contimporand,analogid In sentiment, rilm

formá la o multime de poeti, ci-tam ea Incheere o poeize a ,unititiindr ,poet Vahan Terian, mortta doudzeci de ani, poezie admira-bil idl.mdcità.- de d. prof. Iorga:Sil md'ngropati ,la ceasul cana

once zgomot moareChid soarele cuprinde cu fldcitri

arzätoareA. muntelut de ghiatit culme

Inargin tata",Mid marea si parnantul In

no.apte pier doodatil.

Sd md'ngropati la ceasul candonce zgomot tace

Cdnd roza se -timbre.* i floareadoarine'n pace,

CAnd sesul ea si vdrful In noaptese cobor,

Pe gro.apa mea sd-mi punetinidnunchiu de tlori ce mar

SI nu- fie nici lacrimi, nici vorbeIn zadar...

Tileere, da, tdcere, aidt a ceredoar!

K. H. Zambaceian

la

,

sim

-

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL:Rasa armeanei

Date arheologice si istorice asupra primilorlocuitori F Nansen

Filologia armeanaCe datoreazii Armenii stiintei germane Pk. Dr. Sahag Gokian

Datine si obiceiuri la ArmeniIncoronarea regilor armeni. A N. Nazar

$tiintele la vechii ArmeniAnania din Sirak Eghla S. Kasuni

Din Istoria Mediciñei ArmeneMedicina In Armeno-cilicia

Cultura armeanaTrecutul i ceva despre viitorul

poporului armean Prof. N. lorgaArmenli In viata altor popoare

, Catalonia si Armenia Prof. Const. MarimiscuEroi armeni In literaturei universal('

Parsifal" si origina sa armeanii Prof. F. MaclerFolklorul armean

Fabule, proverbe, leacuri, ghicitori Trad. V. G.Literatura armeana

Hovhannes din Erzfinga Sir.Versuri din Hovh. din ErztInga Trad. V. G.

AniverseiriUn jubileu cultural Prcf Vlad Biniteanu

Cronica Armenilor din RomaniaPartea VII Anul 1551 H Dj. Sirunl

Isvoare armenesti despre Istoria Roma' nilorDobrogea i Basarabia descrise de un

geograt armean Pir. Hugas Ingigiandespre Gaspar Vodà. Pk. N. A.

Notile despre uciderea lui Baskap ukehaiaal Moldovei Hr. H. D.

Figuri de Armeni din RomaniaColtuc de la Babic D Caselli

Ceirti apärutePe marginea ceirtilorCe scriu alfilDin ArmeniaViata si CulturaVariaMiscarea culturalei In RomaniaConfeilnte

Or V. Torcomlan

O

www.dacoromanica.ro

TIpogrefle .Excelsior°, Bucuresti, Sir. Batiste 27 bis Tel. 2.48.71

www.dacoromanica.ro