andrei gorzo - neorealismul

7/28/2019 Andrei Gorzo - Neorealismul

1/5

DESPRE NEOREALISM

lndnei Gonzo

e este neorealismul?in cartea sa, ltalian Film in the Light ofNeoreali sm, Millicent Marcus incearcdc definifiei: neorealismul e o esteticdcinematograficd afirmati in ltalia, imediatdupd al doilea rdzboi mondial, care secaracterizeazd prin: filmiri in ambian{ereale (deci nu in studiou); cadrelungi; decupaj neutru; lumind naturald;predominanta planurilor generale 9imedii (deci nu a prim-planurilor); respectpentru continuitatea temporal6 9i spa-tiald; subiecte contemporane, ; povegti fdrd intorsdturisau coinciden{e extraordinare - fdrdnimic care sd aducd a saua (pus cu mdna> - si cu deznoddmintecare nu sunt deznoddminte complete,in care, cu alte cuvinte, nu se face or-dine generalS; protagonigti aparfindndclaselor defavorizate; actori neprofesio-nisti; dialoguri apropiate de felulin carevorbesc oamenii de pe stradd; criticdsociald implicitd. Care dintre acesteatribute pot fi considerale esen,tiale?Ce anume este cu adevdrat nou 9iimportant in neorealism? Este el in modnecesar un realism social? Prin ce sedeosebegte de o esteticd mai vecheprecum a9a-numitul cultivaltot in ltalia, in anii 1913-1916, qicaracterizat tot prin preferinla pentrudecoruri naturale gi pentru problemeleoamenilor sdraci? Aceste probleme aufost intens dezbdtute, de criticd 9i decreatoriiingigi, in anii care au urmat ex-ploziei initiale de creativitate neorealistd:Roma, orag deschls (Roberto Rossellini,1945), Sciuscld (Vittorio De Sica, 1946)'Paisd (Rossellini, 1946). (Cuv6ntul

t Millicent Marcus, ltalian Film

> fusese folosit incd din1943 de cdtre Mario Serandrei, monteurullui Luchino Visconti la Obsesie, pentrua descrie filmul respectiv"). $i, ca deobicei, And16 Bazin a vdzut lucrurilemai clar decdt multi dintre colegii sii. - scria Bazin in 1953.Nu toate sunt cu adevdrat neorealiste.Adevdratul neorealism este o pozitieontologicd. El nu poate fi reconstituitprin >."' Ce vrea sd spund Bazinatunci cdnd definegte neorealismulca pe o ? Vreasd spund cd, pentru un neorealist valabil,inainte de a fi rea, nedreaptd etc., lumeapur gi simplu esfe.iu Aceasta e marea di-ferenld dintre neorealism gi propagandaadesea v6ndutd sub numele de sau . Un film de pro-pagandd ar incerca sd ne demonstrezecd Bruno, personajul principal din Holiide bicictete (Vittorio De Sica, 1948),nu poate (sublinierea lui Bazin) gdsibicicleta care i-a fost furatd, deci nupoafe iegi ;pe cdnd De Sica s,i scenaristul sdu,Cesare Zavattini, se multumesc sdne arate (deci nu sd ne demonstreze,ci sd ne arate) cd Bruno


2/5

scris g cr cu amer can au neKael, ar fi fost ceva - vreoasa-zisd -, ci sd ofere unspectacol. Ce fel de spectacol? Unulde cuvinte. ln orice caz, nu unul deordin mimetic. Ce se int6mplS intr-onaraliune literard? Din punct de vederereferenlial, nimic. lntr-o operd literarinu (se intdmpld> nimic sau nu (seint6mplS> decdt cuvinte: 'iu. in aceastd viziune extrem deinfluentd, orice e suspect -pentru cd nu gtie sau pretinde cd nugtie lucrul dsta: incd mai pretinde cdintre semn (cuvdnt) gi referentul sduexisti o legdturd.Barthes analizeazd u rm dtoru I pasajdescriptiv din nuvela lui Flaubert, O

"' Siegfried Kracauer, Theory of Film: TheRede mption of Physical Reality, Pineton UniversityPress, 1960, p.231."r' lvone Margulies (editor), Rites of Realism,Duke University Press, Durham and London, 2003,p. 3."i Roland Barthes, The Rustle of Language,University of Califomia Press, Los Angeles, 1 989,traducere in limba englezi de Richard Howard,pp. 48-71." Citat de James t lmd in Horhcfba lt6rlq,p- 176.

.erau aliniate de-a lungul perelilor placaticu lemn vopsit in alb 9i sub barometruse afla un pian vechi pe care se indl{ao piramidd de cutii gi ldzi'> Pianul eacolo ca sd sugereze statutul social alpersoanei care locuieqte in incdpereaiespectivd (o burghezd), piramida deantii poate sugera o anumitd dezordine.Dar barometrul ce denot6? ln ce fel esemnificativ? Nu e. Bine, nu e niciincongruent. intocmai ca timpii sau atAt de preluiti de Bazin infilmele neorealiste, el poate sd fiesau poate sd nu fie. $itocmai de-aceeaesfe acolo. Tocmai Pentru cd Puteasd lipseascd, el creeazd un efect derealitate. Asta vrea el sd denote: realul.Barometrul e acolo ca sd Proclame: Sau: P6nd aici, nici o obiec{ie. Dar, duPdcum observd James Wood, Barthesmerge mai departe gi sugereazi cd,pentru cd e un efect, realismul este gio minciund. De faPt, barometrul luiFlaubert nu denotd nici realul. E doatun semn al lui, in acelagi fel in caretunsorile actorilor din superproduc{iilehollywoodiene despre lmperiul Romansunt un semn al , $iintr-urcaz, giin celilalt e vorba despre convenlisfl/lsfice care nu au sens decdt in interioruunui sistem mai larg de convenlii, toiasa cum fusta mini sau evazaf ii nlau s'ens decdt in interiorul unui sistenstabilit chiar de industria modei. $intr-un caz, gi in cel dlalt, referen{ial itatee- legdtura cu o - e ciluzie.*"

Wood, un apdrdtor al realismuluise desparte aici de Barthes. Pe de-cparte - spune Wood -, Barthes segrdbegte prea tare sd trag6 concluziecd barometrul nu-i acolo (?n descriereelui Flaubert) decdt ca sd proclame realulDe ce nu gi pianul, la urma urmeiiDe ce nu gi cutiile? Wood citeazd uralt critic literar, pe A. D. Nuttall, carespune cd barometrul nu proclamS: , ci ceva mult mai rezonabil. Prin urmare, spun(gi el ceva despre casa respectivd gi despre persoana care locuiegte in ea: despnstatutul ei social (iardgi, mai curdnd dtburghezd decdt de aristocratd), poatesi despre o anumitd conventionalitatt- o anumitd fidelitate pentru obiecttvechi, . Faptul cd e, intr-a"devdr, un efect nu inseamnd cd nu streferd chiar la nimic din lumea reald."in al doilea rdnd, dupd cum observ"iWood, asemenea critici i se vor apliciintotdeauna mai bine unui ca John le Carr6, decdt unuobservator realmente atent, realment(profund, cum a fost Flaubert.""" Sd n(amintim de acel pasaj- citat de Woot- din Oamenii lui Smiley, unul dintnromanele de spionaj ale lui le Can6


3/5

f*.,i-' i.t?

f-ti

p6nd in centrul oragului. Ceata diminetiihcd mai stdruia si vremea era foarteece. in Piata Gdrii, dupd ce fusesepfuzat in mai multe locuri, gdsi un hotelpchi siuscdtiv, al cdrui lift nu acceptanai mult de trei persoane. Semnd laieceptie cu numele Standfast, aPoirnerse pe jos pAnd la o agenfie deinchiriat magini si igi lud de acolo unppel mic, pe care-l conduse p6nd intr-oparcare subterand din peretii cdreiap,gea un Beethoven indulcit.> Care suntirincipalele efecte realiste de aici? LiftulFare nu acceptd mai mult de trei persoane,lnrcarea in care se aude Beethoven.f,ceste informalii nu avanseazd cu nimicpovestea palpitantd pe care ne-o spuneie Carre, dar o ajutd; o ajutd tocmai prinasta, tocmai pentru cd sunt un Pic influs fa{d de ceea ce e necesar avansdriiei; o fac sd pard mai adevdratd. Darsurplusul este minimal: le Ca116, unmegtegugar experimentat, gtie cd ein interesul lui si pund un pic in plus,dar un pic gi nu mai mult - strictulnecesar. El n-ar risca sd dezvolte vreunadintre aceste observalii in detrimentulpovegtii palpitante (cu spioni, filaje,crime etc.) pe care ne-o spune. Ele suntacolo pentru a mentine conventiarealismului -:atdt gi nimic mai mult.Deci chiar sunt simPle semneconventionale.Ce se intdmpld, insd, dacd acesterefecte> se multiplicd pdnd c6nd ele($ aproape numai ele) ajung sd constituie,povestea, astfel TncAt spectatorul trebuiesd se lupte ca sd desprindd semnificatiadramaticd a ceva ce nu Pare mai multdeq6t o succesiune de momente


4/5

ului ca instrument de redescoperireapreciativd a cotidianitdlii. ln cuvintelelui Peter Matthews, care in 1999 i-aadus un elogiu in paginile revistei .*"') Spectatorii care se plAngcd intr-un asemenea film , cd e ,cd


5/5

n n egu sdu - an , us- sr s -n uraelagi cadru -, el rirndn urr uG-ftnent.*)Op{iunea pentru cadrul lung, inbfavoarea montajului, o gisim, ?nb+ormd radicalS, ?n filmul lui Luchinofbconti, La terra trema (1948). Acolo,h.pd cum noteazd Bazin, durata cadruluiinde sd se identifice cu durata eve-dmentului. Evenimentul poate constan acliunea unui pescar de a-si rdsucil tigarS, Nici un film convenfional nuFar prezenta o asemenea operatiunele la un capdt la altul , fdrd a mairune gialte actiunipe ecran. Eventualre-ar prezenta inceputul sau sfdrgitulryera{iunii, atdt cdt sd intelegem, derxemplu, cd, dimineala, inainte de apleca in larg, personajul respectivSisnuia sd-gi rdsuceascd o tigarS; sau15, in timp ce se gdndea la decizia greape care o avea de luat in momentelercelea, personajul igi rdsuci o tigard.Filmele obignuite sunt ficute de poves-Itori care gdndesc in informa{iirelevante[din punct de vedere narativ, dramaticsilsau tematic). Din contrS, un realistgdndeste in evenimente, pe care nuconcepe sd le reducd la in ele din punct de vedere narativ,dramatic sau tematic.'"'"Dar cel mai departe merge RobertoRossellini. in cazul lui Visconti (cel dinLa Terra Trema - filmul lui cel maineorealist), intransi genla despre carevorbeam mai sus e contrabalansatd deextraordinara plasticitate a mizansceneisale gi a operatoriei. in cuvintele luiElazin: > realului - este

andrei gorzo - neorealismul

Documents