anatomie

9
7/18/2019 Anatomie http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 1/9  Serbanoiu Oana-Roxana  AMG I A Muschii si oasele capului Muşchiul sau denumirea globală a muşchilor – musculatura, formează,  împreună cu scheletul, sistemul locomotor. Muşchiul reprezintă un ţesut contractil format din celule musculare. Muşchiul are rol în generarea forţei animale şi a întreţinerii locomoţiei. În corpul uman se găsesc peste 600 de muschi. Muşchii corpului uman se clasica în ! clase" # muşchii scheletici $somatici% – sunt muşchii striaţi care se &ează pe schelet prin tendoane. 'i sunt în număr de peste (00, reprezintă (0) din greutatea corpului omenesc şi răspund la comenzile directe ale sistemului ner*os central. Muşchii scheletici constituie componentele acti*e ale sistemului locomotor, ind responsabili de orice mişcare *oluntară şi conştientă, de la z+mbet p+nă la alergat. nitatea structurală a muşchilor scheletici este bra musculara striata, care are o lungime de ( p+nă la - cm. /ibra musculara striata este alcătuită din numeroase miobrile $elementul contractil al brei musculare%. a un muşchi scheletic se disting o parte cărnoasă numită corp muscular şi două e&tremităţi numite tendoane" una prin care se &ează de osul imobil în timpul contracţiei numită origine şi alta prin care se prinde de osul mobil numită inserţie. # muşchii netezi $in*oluntari, *iscerali% – sunt muşchii care coordonează mişcarea in*oluntară a organelor interne $e&. Mişcarea *ezicii urinare% # muşchiul cardiac  $miocardul% – reprezintă cea mai mare parte din masa inimii, mişcarea lui automată determin+nd inima să bată. Muşchii capului

Upload: serbanoiuroxana

Post on 29-Feb-2016

215 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

anatomia umana

TRANSCRIPT

Page 1: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 1/9

 Serbanoiu Oana-Roxana

 AMG I A

Muschii si oasele capului

Muşchiul sau denumirea globală a muşchilor – musculatura, formează, împreună cu scheletul, sistemul locomotor. Muşchiul reprezintă un ţesutcontractil format din celule musculare. Muşchiul are rol în generarea forţeianimale şi a întreţinerii locomoţiei. În corpul uman se găsesc peste 600 de

muschi.

Muşchii corpului uman se clasica în ! clase"

# muşchii scheletici $somatici% – sunt muşchii striaţi care se &ează peschelet prin tendoane. 'i sunt în număr de peste (00, reprezintă (0) dingreutatea corpului omenesc şi răspund la comenzile directe ale sistemuluiner*os central. Muşchii scheletici constituie componentele acti*e alesistemului locomotor, ind responsabili de orice mişcare *oluntară şiconştientă, de la z+mbet p+nă la alergat.nitatea structurală a muşchilor scheletici este bra musculara striata, care

are o lungime de ( p+nă la - cm. /ibra musculara striata este alcătuită dinnumeroase miobrile $elementul contractil al brei musculare%. a un muşchischeletic se disting o parte cărnoasă numită corp muscular şi douăe&tremităţi numite tendoane" una prin care se &ează de osul imobil în timpulcontracţiei numită origine şi alta prin care se prinde de osul mobil numităinserţie.

# muşchii netezi $in*oluntari, *iscerali% – sunt muşchii carecoordonează mişcarea in*oluntară a organelor interne $e&. Mişcarea *eziciiurinare%

# muşchiul cardiac $miocardul% – reprezintă cea mai mare parte dinmasa inimii, mişcarea lui automată determin+nd inima să bată.

Muşchii capului

Page 2: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 2/9

Muşchii capului se împart în două categorii"-. muşchii mimici

. muşchii masticatori

Muşchii mimicii sunt numiţi şi muşchi pieloşi deoarece unul din capete este

legat de piele. 'i dau e&presia feţei, iar sub acţiunea sistemului ner*os ei secontractă, permiţ+nd e&teriorizarea stărilor psihice. 1+nd contracţia

 încetează, pielea re*ine la normal, la poziţia iniţială. '&presiile faciale sedatorează contracţiei şi destinderii celor peste (0 de muşchi ai feţei.Muşchiul temporal – permite mişcarea spr+ncenelor şi frunţii.

Muşchiul orbicular al ochiului -  muşchi ce încon2oară ochiul şicoordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor.

Muşchiul orbicular al gurii, ridicătorul buzei superioare (levator labii

superioris – coordonează mişcarea ma&ilarului şi a buzelor.

3asele capului

Page 3: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 3/9

1raniul sau cutia craniană $din latină cranium4 denumire populară" 5eastă, dinlatinescul testa, cap% este o structură osoasă care con5ine i prote2eazăencefalul. 1raniul uman este compus din opt oase care împreună formează oca*itate o*oidă cu duritate *ariabilă i cu o capacitate de circa -.7(0 ml $laadul5i%.8cheletul capului sau masi*ul scheletic cranio#facial este un ansamblu de

oase ale craniului $în latină ossa cranii% i ale fe5ei $în latină ossa faciei%cunoscut i sub numele de 5eastă, scăf+rlie, h+rcă sau cap. 1el din următermen este impropriu din punct de *edere anatomic deoarece craniul estede fapt o parte care constituie capul. 1u toate acestea, în alte domenii cumar embriologia sau biologia, craniul este considerat ca ind sinonim alcapului. 9istinc5ia dintre craniu i fa5ă este foarte clară" în esen5ă craniulcon5ine encefalul în timp ce fa5a este zona în care se a:ă muchii mimicii,muchii cu care se realizează mestecatul i cate*a dintre organele de sim5.

/unc5ii

# ;rote2area encefalului4

# ;articipă la masticarea hranei.

8tructura scheletului cranian cuprinde"

# neurocraniu

# *iscerocraniu.

Neurocraniu- cuprinde!

-Osul sfenoid sau sfenoidul este un os median i nepereche ce ia parte laformarea bazei craniului $cea mai mare parte a fosei craniene mi2locii%,

plafonului foselor nazale, plafonului i peretelui lateral ai orbitei, surilororbitare superioară i inferioară, par5ial fosele temporală i pterigopalatină.<re forma unui :uture cu aripile întinse sau unei *iespi în zbor. ;rezintă uncorp i ase prelungiri # apoze" două din ele sunt aripile mari, alte douăaripile mici, toate întinse lateral, iar două apoze sunt orientate în 2os,apozele pterigoide, con5ine sinusul sfenoidal. 8e articulează cu osul frontal,occipital, etmoid, temporal, parietal, *omer, palatin" zi#omatic$

-Frontalul -este un os median i nepereche, situat în partea anterioară acraniului. =a parte, de asemenea, la formarea ca*ită5ilor nazale i a orbitelor.'ste un os pneumatic , neregulat i lă5it. /rontalul este format dintr#o por5iune*erticală sau solzoasă i dintr#o por5iune orizontală, formată la r+ndul ei dintr#o scobitură ad+ncă numită scobitura etmoidală4 înaintea scobiturii etmoidalese a:ă o suprafa5ă neregulată cunoscută sub numele de por5iunea nazală aosului frontal.9e o parte i de cealaltă a scobiturii etmoidale se a:ă douălame osoase care formeză por5iunile orbitare ale osului frontal. 9eci por5iuneaorizontală este subîmpar5ită în" scobitura etmoidală, por5iunea nazală i douapor5iuni orbitare. Între por5iunea *erticală si por5iunea orizontală a frontaluluise a:ă o creastă trans*ersală. 'a delimitează net cele două por5iuni,numindu#se creasta fronto#orbito#nazală. 1reasta trans*ersală are ! curburi"una mediană i două laterale. 1urbura mediană este reprezentată de

Page 4: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 4/9

por5iunea nazală, în timp ce curburile laterale sunt reprezentate de cele douămargini supraorbitare. /rontalul searticulează posterior, prin sutura coronară, cu cele două oase parietale$constituind punctul antropometric bregma% i cu sfenoidul, iar inferior cuetmoidul, cu nazalele, cu zigomaticele, cu lacrimalele i cu ma&ila. 9e o partei de alta, înaintea suturii coronare, frontalul prezinta cate o proeminen5ă,

denumită tuber frontal $bosă%, care este mai puternic dez*oltată la nou#nascut i de multe ori i la femei. 9easupra celor două tubere se a:ă locul deimplantare al părului, punctul antropometric, numit trichion.

-Etmoidul -este un os median i nepereche situat e linia mediană a bazeicraniului, în incizura etmoidală a frontalului. <re o forma complicată, care afost comparată cu o balantă. 'ste format dintr#o lamă *erticală foarte sub5ire,dispusă mediosagital, o lamă orizontală străbatută de numeroase gauri, douamase laterale cu o forma cubică situate lateral i inferior de lama orizontală$aceste mase laterale con5in o serie de ca*ită5i, pline cu aer, numite celuleetmoidale%. 'tmoidul este un os pneumatizat datorită celulelor prezente înmasele laterale. 'l ia parte la formarea por5iunii anteromediane a bazei

craniului, a ca*ită5ilor orbitale i nazale. ama orizontală umple scobituraetmoidală a frontalului i participă astefel la formarea bazei craniului si abol5ii ca*ită5ilor nazale. ama *ericală are o por5iune mică, situată deasupralamei orizontale si alta, mai mare, care patrunde în ca*itatea nazală i iaparte la formarea septului nazal. Masele laterale sau labirintele etmoidalecontribuie la alcatuirea peretelui etmoidal al ca*ită5ilor nazale, respecti* lacea a pere5ilor mediali ai orbitei.

-Osul occipital sau occipitalul -este un os nepereche, situat median înpartea posterioară i inferioară a craniului, participă la formarea bazeicraniului i a bol5ii $cal*ariei% acestuia i a plafonului rinofaringelui. 'ste un osplat i recurbat cu formă romboidală neregulată. 'l este străbătut de o gaură

largă # gaura occipitală mare $/oramen occipitale magnum% în 2urul căreia sedispun cele patru por5iuni ale osului" por5iunea bazilară $;ars basilaris%,situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului $8>uama occipitalis%situat înapoia găurii occipitale, două por5iuni laterale $;ars lateralis% situatelateral. 3sul occipital are fe5e $e&ocraniană i endocraniană%, 7 margini$două superioare i două inferioare% i 7 unghiuri $superior, anterior i unghiuri laterale%. 8e articulează cu oasele sfenoid, temporale i parietale,atlas$

-Osul parietal sau parietalul -este un os pereche i apar5ine e&clusi*cal*ariei $bol5ii craniului%, este aezat între osul frontal i occipital, deasupraosului temporal. 3sul parietal are o formă patrulateră neregulată, curbată i

prezintă fe5e $e&ternă, internă%, 7 margini $frontală, sagitală, occipitală,solzoasă% i 7 unghiuri $frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian%. 8earticulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de parteaopusă.

#Oasele suturale#sunt mici, plane si inconstant. 8e dez*olta in special lani*elul suturilor craniului, mai ales in sutura lombdoida sau la ni*elulfontanelelor.

Page 5: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 5/9

-Osul temporal -3sul temporal este un os pereche asezat pe partile latero#inferioare ale cutiei craniene. 'l are forma neregulata si prezinta mai multeparti" partea petromastoidiana, partea timpanica, partea hioidiana sauapoza stiloida si solzul temporalului$

Viscerocraniul cuprinde!

-Osul lacrimal sau lacrimalul -este un os mic patrulater ce ia parte laformarea peretelui medial al orbitei i al celui lateral al foselor nazale4 are fe5e $laterală # orbitară, medială # nazală% i 7 margini $superioară, inferioară,posterioară, anterioară%.

-Nazalul -este un os pereche, de formă patrulateră, care a2ută la formareaperetelui nasului. 3asele nazale au fe5e$anterioară i posterioară% i 7margini$inferioară, superioară, laterală, medială%.

-Cornetul inferior -este un os pereche care se a:ă pe peretele lateral alfoselor nazale, sub concha mi2locie a etmoidului. <re forma unei lameletrapezoidale răsucită ca un cornet de h+rtie4 de aici i numele de cornet sauconchă. <re fe5e $laterală i medială%, i margini $superioară i inferioară%.8e articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin i ma&ila.

-Vomerul -este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpulosului sfenoid i podeaua foselor nazale i formează partea postero#inferioarăa septului nazal. <re forma unei lame osoase trapezoidale asemăn+ndu#se cuun er de plug. ;rezintă fe5e $dreapta, st+nga% i 7 margini $superioară,inferioară, anterioară, posterioară%. 8e articulează cu osul etmoid $lamaperpendiculară%, sfenoid, ambele ma&ile, ambele oase palatine i cu cartila2ulseptului nazal.

-Maxila sau maxilarul ( superior% este un os pereche i neregulat, situat în

centrul fe5ei, făc+nd parte din *iscerocraniu. <re un corp $cu 7 fe5e"anterioară, infratemporală, orbitară, nazală% i 7 procese $zigomatic, frontal,al*eolar, palatin%4 con5ine sinusul ma&ilar i canale ce străbat ma&ila $canalulsuborbitar, canale al*eolare%. /iecare ma&ilă este formată din două oase cares#au sudat în timpul dez*oltării embrionare" ma&ila propriu#zisă i osul incisi*$3s incisi*um%. neori, cele două păr5i pot separate prin sutura incisi*ă$8utura incisi*a% sau pot complet izolate $cheiloschizis sau buza de iepure%.

-Osul palatin sau palatinul -este un os pereche a *iscerocraniului, situat înpor5iunea posterioară a ca*ită5ii nazale între ma&ilă i procesul pterigoid alosului sfenoid. <re o formă în , ind alcătuit dintr#o lamă orizontală i o lamă*erticală sau perpendiculară ,unite între ele în unghi drept. 9e asemenea,

acesta are i trei mici procese" orbitar $;rocessus orbitalis%, sfenoidal$;rocessus sphenoidalis%, piramidal $;rocessus p?ramidalis% i o scobiturăsfenopalatină $=ncisura sphenopalatina% a:ată între procesul orbitar iprocesul sfenoidal. 3sul palatin participă la formarea peretelui lateral i aplaneului ca*ită5ii nazale, a planeului orbitei, -@! posterioare a palatuluidur, fosei pterigopalatine i fosei pterigoide i a surei orbitare inferiore. 8earticulează cu osul etmoid, sfenoid, *omer, ma&ila, cornetul inferior, palatinulde partea opusă.

Page 6: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 6/9

-Osul zigomatic -numit încă i osul malar sau 2ugal, este un os pereche, deformă patrulateră, situat pe partea laterală i superioară a craniului facial, cao punte între fa5ă i craniu. /ormează proeminen5a pometului obrazului,peretele lateral i planeul orbitei i ia parte la formarea pere5ilor foseitemporale i infratemporale i arcadei zigomatice. <re ! fe5e $laterală –facială, temporală, orbitară%, ( margini $antero#inferioară – ma&ilară, antero#

superioară – orbitară, postero#superioară – temporală, postero#inferioară,postero#medială%, procese sau apoze $frontal, temporal%. 8e articulează cuosul frontal, sfenoid, temporal i ma&ilă.

-Mandibula sau maxilarul inferior - este un os median i nepereche situat în partea inferioară a fe5ei4 este singurul os mobil al scheletului *isceral. 'steformată din două 2umătă5i simetrice, independente la făt i sudate pe liniamediană la adult. ;rezintă un corp i două ramuri. 1orpul în formă depotcoa*ă are fe5e $e&ternă, internă%, por5iuni $superioară # por5iuneaal*eolară, inferioară # baza mandibulei% i margini $inferioară, superioară%4pe marginea superioară $arcada al*eolară inferioară% se a:ă din5iimandibulari. Aamurile mandibulei în formă de lame patrulatere îndreptate

oblic în sus i înapoi prezintă fe5e $laterală, medială%, 7 margini $anterioară,posterioară # parotidiană, inferioară i superioară%, procese $procesulcoronoidian i procesul condilian%. ;rocesul condilian se articulează cutemporalul $articula5ia temporomandibulară%. Mandibula este străbătută decanalul mandibulei.

-Osul hioid este un os nepereche, asezat între mandibula si cartila2ul tiroid.'l nu este articulat direct cu celelalte oase, ci se articuleaza prin doualigamente de apozele stiloide ale oaselor temporale, iar prin muschi seleaga de faringe, laringe, mandibula, stern si omoplat. <re forma literei BB cudeschiderea înapoi.

Re#iuni craniene!;artea interioară a craniului se numete endocraniu  iar parte e&terioarăexocraniu. ;e de altă parte, craniul poate segmetat pe *erticală i în acestcaz se *orbete despre craniul superior sau bolta craniană $în latină" cal*aria%i craniul inferior sau baza craniului .<ceastă di*iziune nu este arbitrară ci sefundamentează pe originea embriologică diferită a structurii oaselor craniene"osicare endocondrală pentru oasele de la baza craniului i osicareintramembranoasă pentru oasele boltei. Colta este formată din oasele" frontal$partea *erticală%, parietali, scuamele temporalilor i occipital $parteasuperioară%. Caza cuprinde restul păr5ilor scheletului cranian. imita întrebază i boltă este reprezentată printr#o linie care formează o circumferin5ăsinuoasă i care pleacă de la depresiunea naso#frontală p+nă la protuberan5aoccipitală e&ternă.8tructurile cefalice craniene încep să se dez*olte înmezenchim pro*enind din celulele crestei neurale i ale mezodermuluipara&ial. 3asele care formează craniul nu au aceeai origine, din aceastăcauză se face distinc5ie între regiunile boltei i ale bazei craniului.

%eurocraniul membranos & bolta craniană

3asele boltei craniene sunt oase plate cu rol de protec5ie. <ceastea iau

Page 7: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 7/9

natere în timpul procesului de osicare intramembranoasă din plăcile5esutului con2uncti* bros $mezenchim% care încon2oară encefalul. <stfel, înmod centrifug se dez*oltă $osică% oasele membranoase plate. În momentulnaterii, procesul de osicare nu este încheiat iar oasele boltei nu suntcomplet unite a*+nd spa5ii între ele acoperite de 5esut bros $aceste suturisunt denumite fontanele%.

%eurocraniul cartila#inos (condrocraniul & baza craniului

3asele bazei craniului se dez*oltă din condrocraniu prin procesul de osicareendocondrală. 1ondrocraniul este o structură formată din diferite nucleecartilaginoase osteogenice separate $condrocraniul precordal îi are originea

 în creasta neurală iar condocraniul cordal în mezodermul para&ial%.

'ontanelele & craniul nou-născutului

a natere, oasele plate ale craniului nu sunt complet osicate i suntseparate de spa5ii ocupate de 5esut con2uncti* bros $pro*enit din creastaneurală% care în *iitor *a contribui la formarea deniti*ă a oaselor i aarticula5iilor oaselor $sinbroză%. <adar, aceste spa5ii sunt"

1. sutura metopică

2. coronală

3. sagitală

4. lambdoidă.

În acele locuri în care se articulează mai mult de două oase, suturile suntample i formează ase fontanele"

5. două impare i mediane" fontanela anterioară i posterioară4

6. două laterale i pare" mastoida i sfenoida.

/ontanelele au o importan5ă capitală în timpul naterii pentru că permitsuprapunerea plăcilor osoase ale craniului care dau posibilitatea treceriicapului fătului prin canalul de natere. În timpul puerperiului, oasele re*in lapozi5ia lor ini5ială. În timpul copilariei, palparea fontanelei anterioare permite*ericarea normalită5ii în dez*oltare, a osicării craniului precum i apresiunii intracraniene.

re)tere )i consolidare

/ontanelele au ne*oie de mul5i ani pentru a se osica complet i pentru aob5ine coapta5ia totală cu oasele craniului. 1reterea oaselor bol5ii cranienecare continuă p+nă la stadiul de adult se realizează din materialul bros alsuturilor fontanele. <cest mecanism permite o relati*ă adaptabilitate a cutieicraniene conformă cu creterea i dez*oltarea encefalului i a masi*uluifacial. 1apacitatea craniană completă este atinsă la *+rsta cuprinsă întrecinci i apte ani.

Page 8: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 8/9

Page 9: Anatomie

7/18/2019 Anatomie

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-56d46777ac488 9/9