CURS 7

ANATOMIE

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

- aerul inspirat traverseaza caile aeriene superioare reprezentate de: fosele nazale, nazo-faringe, laringe, trahee, bronhii principale acestea avand rol de incalzire/racire a aerului atmosferic inspirat.

- alte mecanisme de aparare sunt reprezentate de secretia de mucus a mucoasei cailor respiratorii si de perisorii de la nivelul mucoasei foselor nazale care au rol in retinerea particulelor pulverulente.

- de la nivelul nazo-faringelui pana la nivelul bronhiolelor mucoasa e formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat ce prezinta cili care formeaza marginea in perie. Cilii executa miscari rapide din interior spre exterior pentru evacuarea substantelor straine si a mucusului de pe suprafata mucoasei.

- miscarile cililor au importanta de la nivelul bronhiilor mici pana la bifurcatia traheei de unde intervine tusea pentru expulzarea particulelor.

- inelele cartilaginoase din structura traheei si bronhiilor au rolul de a mentine deschise caile respiratorii la variatiile de presiune dintre expir si inspir.

MECANICA SI MISCARILE RESPIRATORII- schimburile gazoase pulmonare se realizeaza datorita succesiunii ritmice a 2 procese: inspirul si expirul.

I. INSPIRUL- e un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori, avand drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor 3 diametre.

- cel mai important muschi inspirator e muschiul diafragm. La inspirul normal (de repaus) mai participa muschii scaleni si intercostali.

- in inspirul fortat intervin muschii inspiratori accesori care au:

- punct de insertie fixa pe coloana vertebrala si craniu;

- insertia mobila pe coastele superioare.

- muschii inspiratori accesori sunt: sternocleidomastoidianul si pielosul gatului.

- cresterea in volum a plamanilor in timpul inspirului se face cu usurinta datorita lichidului pleural din cavitatea pleurala care favorizeaza alunecarea.

II. EXPIRUL- e un proces pasiv ( in conditii obisnuite), toracele revenind la dimensiunile sale de repaus datorita relaxarii musculaturii inspiratorii.

- expirul se realizeaza pe seama elasticitatii pulmonare.

- in timpul efortului sau in cazul unor obstructii la nivelul cailor respiratorii expirul devine activ, intrand in actiune muschii expiratori care au:

- insertie fixa pe bazin

- insertie mobila pe marginile inferioare ale cutiei toracice.

- frecventa miscarilor respiratorii in repaus este intre 16 18 respiratii/minut.

- in inspirul normal intra in plaman un volum de 500ml aer care e eliminat prin expir si care se numeste volum curent VC.

- un inspir fortat poate introduce in plaman inca 1500ml aer = volum inspirator de rezerva VIR.

- printr-un expir fortat se pot elimina din plaman ~ 1000 1500ml aer = volum expirator de rezerva VER.

- plamanii nu se golesc de aer nici dupa un expir fortat deci, dupa un expir fortat in plaman ramane o cantitate de aer numita volum rezidual VR (1500ml).

- CV + VR = CPT capacitatea pulmonara totala

FIZIOLOGIA ALVEOLEI PULMONARE

- alveolele pulmonare sunt captusite de un epiteliu pavimentos unistratificat asezat pe o MB.

- sub acest epiteliu se gaseste o bogata retea de capilare rezultate din ramificari ale arterei pulmonare.

- membrana alveolo-capilara are 2 componente:

- componenta alevolara - reprezentata de epiteliul alveolar si MB.

- componenta capilara reprezentata de endoteliul capilar cu MB.

- pe suprafata interna alveolele prezinta o pelicula foarte subtire de lichid secretat de epiteliul alveolar, cu proprietati tensioactive.

REGLAREA VENTILATIEI PULMONARE- se face prin mecanisme: nervoase si umorale.

I. REGLAREA NERVOASA- are doua componente:

1. reglarea automata

2. reglarea voluntara

1. Reglarea automata- se realizeaza prin structurile nervoase de la nivelul trunchiului cerebral (centrii bulbo-pontini apneustic si pneumotaxic).

2. Reglarea voluntara- se realizeaza cu ajutorul structurilor nervoase superioare scoarta cerebrala.

- astfel respiratia poate fi:

- oprita un anumit timp apnee;

- accelerata poli/tahipnee;

- incetinita bradipnee.II. REGLAREA UMORALA- cresterea concentratiei sangvine de dioxid de carbon e unul din cei mai importanti factori umorali care regleaza activitatea centrilor respiratori.

- scaderea concentratiei sanvine a oxigenului e un stimul mai slab pentru centrii respiratori.

SCHIMBURILE GAZOASE

- se realizeaza in mai multe etape:

I. Etapa pulmonara- schimburile gazoase pulmonare se realizeaza datorita diferentei presiunilor partiale a oxigenului si dioxidului de carbon intre cele 2 spatii separate de membrane alveolo-capilara: aerul alveolar pe de o parte si sangele din capilarul pulmonar, de cealalta parte.

II. Etapa sangvina (transportul gazelor)

- transportul sangvin al oxigenului se face sub forma de oxihemoglobina in proportie de 99% si 1% dizolvat in plasma.

- transportul sangvin al dioxidului de carbon se face sub forma unor combinatii labile si 8% dizolvat in plasma.

III. Etapa tisulara- la nivelul capilarelor tisulare sangele arterial cedeaza oxigenul necesar activitatilor celulare si incarca dioxidul de carbon rezultat din metabolismul celular.