65

CAPITOLUL 4.

CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE

4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apasubterana

Identificarea şi delimitarea corpurilor de apa subterana s-a făcut pe bazaurmătoarelor criterii:

geologic; hidrodinamic; starea corpului de apă:

calitativă cantitativă.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în careexistă acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debiteexploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii localede acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conformprevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă,ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de aînmagazina apa. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros şicarstic-fisural.

Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilorde apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinuluihidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile deadâncime se pot extinde şi în afara bazinului.

Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituitobiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apăsubterană.

Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă peteritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere.

În spaţiul hidrografic Crişuri au fost identificate, delimitate şi descrise unnumăr de 9 corpuri de ape subterane (fig. 4.1).

Codul corpurilor de ape subterane (ex: ROCR01) are următoarea structură:RO = codul de ţară; CR= spaţiul hidrografic Crişuri; 01= numărul corpului de apă încadrul spaţiului hidrografic Crişuri.

Din cele 9 corpuri de ape subterane identificate, 5 aparţin tipului poros, fiindacumulate în depozite de vârstă cuaternară şi pannoniană, iar patru corpuri aparţintipului carstic-fisural, dezvoltate în depozite de vârstă triasică şi triasic – cretacică.

Un corp de apă subterană şi anume ROCR01 (Oradea) a fost delimitat în zonade luncă a râurilor Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Ierul şi Barcău, fiinddezvoltat în depozite aluvial-proluviale poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiindsituat aproape de suprafaţa terenului, prezintă nivel liber. Acest corp estetransfrontalier.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

66

Fig. 4.1. Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuiteDirectiei Apelor CrisuriA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

67

Patru corpuri de apă subterană şi anume ROCR02 (Zece Hotare - Munţii PădureaCraiului), ROCR03 (Dumbrăviţa de Codru - Munţii Codru Moma), ROCR04(Clăptescu- Munţii Codru Moma) şi ROCR05 (Vaşcău- Munţii Codru Moma) sedezvoltă în zone montane şi sunt de tipul carstic- fisural, fiind dezvoltate în roci dure,calcaroase.

Alte trei corpuri şi anume ROCR06 (Valea lui Mihai-Câmpia de Vest),ROCR07 (Crişuri-Câmpia de Vest) şi ROCR08 (Arad-Oradea-Satu Mare) sunt subpresiune, cantonate în depozite cuaternare sau pannoniene şi prezintă importanţăeconomică. Corpuri de ape subterane ROCR06 şi ROCR07 sunt transfrontaliere.

Corpul de apă subterană ROCR09 Depresiunea Beiuş este dezvoltat îndepozitele de vârstă pannonian-cuaternară şi este de tip poros-permeabil.

Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de ape subterane dincadrul spaţiului hidrografic Crişuri, cum sunt caracteristicile geologice şihidrogeologice, gradul de protecţie, riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii,eventualul caracter transfrontalier şi ţara au fost sintetizate în tabelul 4.1.

Caracterizarea tuturor celor 9 corpuri de apă subterană care au fost identificateşi delimitate în spaţiul hidrografic Crişuri este prezentată în continuare.

Corpul de apă subterană ROCR01 OradeaCorpul de apă subterană freatică este cantonat în depozitele aluvionare, poros-

permeabile de vârstă cuaternar superioară (fig 4.1.1.).Litologic, în zonele de lunci şi conuri, depozitele purtătoare de apă au o

constituţie grosieră în partea de est (pietrişuri şi chiar bolovănişuri în masa de nisip)scăzând ca granulometrie spre vest, la nisipuri medii şi fine, nisipuri prăfoase argiloase.Depozitele grosiere sunt bine conturate cu grosimi de 4-5 m dar uneori mergând chiarla 15-20 m (pe Crişul Repede la Oradea Borş, în lunca şi terasele Barcăului, în bazinulsuperior al Ierului în unele zone de interfluviu).

Fig.4.1.1 Dezvoltarea stratelor poros-permeabile din alcătuirea corpului de apăsubterană freatică ROCR01

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

68

Tabelul 4.1 Caracteristicile corpurilor de ape subterane

Caracteriz. geol./hidrogeol. Utiliz. Grad de Stare Transfrontalier/Cod/nume Supraf. Tip Sub pres. Strate acop. apei Poluatori protectie Calit. Cant. tara

globala1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. ROCR01/ Oradea (Câmpia de Vest)6700/8787 P Nu 1.0 - 10.0 PO, I, Z I, A PM,PG B** B Da/ Ungaria

2. ROCR02/ Zece Hotare (Munţii Pădurea Craiului) 463 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU B B Nu3. ROCR03//Dumbraviţa de Codru-Moneasa (MunţiiCodru Moma) 141 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU B B Nu4. ROCR04/ Clăptescu (Munţii Codru Moma) 29 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU B B Nu5. ROCR05/ Vaşcău (Munţii Codru Moma) 142 K+F Mixt variabilă PO PU, PVU B B Nu

6. ROCR06/ Valea lui Mihai (Câmpia de Vest)2292/5373 P Da 30 PO, I A PVG B B Da/Ungaria

7. ROCR07/ Crişuri (Câmpia de Vest)4288/3414 P Da 30 PO,I, PVG B B Da/Ungaria

8. ROCR08/ Arad-Oradea-Satu Mare 15977 P Da 0 – 150.0 PO, I, PG,PVG B B Nu9.ROCR09/Depresiunea Beiuş 236 P Nu 0-5,0 PO,I,Z PM, PG B B Nu

Suprafata: are la numarator suprafata (Kmp) din Romania; pentru corpurile transfrontaliere la numitor este suprafata totala a corpului.Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural.Sub presiune: Da/Nu/Mixt.Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor.Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie.Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehniciGradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoareStare calitativa si cantitativa: Buna (B)/ Slaba (S)-B ** local stare calitativa slabaTransfrontalier: Da/Nu.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

69

Strat acoperitor constituit din argile prăfoase, argile şi prafuri de grosimevariabilă, 1-10m; infiltraţia eficace este în general redusă şi se încadrează în ecartul15-60 mm coloană apă pe an ceea ce-i conferă corpului un grad de protecţie de lasuprafaţă de clasă medie PM şi bună PG.

Corpul este format din mai multe strate separate de intercalaţii pelitice, dar areun caracter hidraulic unitar. Direcţia de curgere este pe plan regional E-V, dar cu oparticularitate care trebuie semnalată: în zona de graniţă între localităţile valea luiMihai-Diosig apele sunt drenate V-E spre valea Ierului (fig.4.1.2).

Fig.4.1.2 Hidroizohipsele complexului acvifer Holocen

Gradienţii hidraulici sunt în partea de nord a corpului de 0,003-0,0015 iar însud de 0,0003-0,0006. Alimentarea apelor freatice din acest corp se realizează prinprecipitaţii şi subordonat în zonele conurilor de pe Crişul Repede la Oradea şi CrisulAlb la Ineu şi prin apele de suprafaţă în perioadele de ape mari. Nivelul piezometricvariază de la sub 1 m la 2 m în lunci, în câmpia joasă de subsidenţa a Crişurilor şicresc slab spre est.

Parametrii hidrogeologici principali sunt următorii: debitul specific (q)=<1-5l/s/m şi transmisivitatea (T) =<100-450 m2/zi pentru zona dintre Crişul Repede şiCrişul Alb şi respectiv q=<1-20 l/s/m şi T=<100-2000 m2/zi în zona dintre CrişulRepede şi Barcău.

Din acest corp s-au extras în anul 2008 peste 19628,71 mii m3 de apăsubterană prin captarea municipiului Oradea (Compania de Apă Oradea), care aconstruit în acest scop 4 drenuri. Detalii şi amplasarea captării se regăsesc în (tabelul4.3.şi figura 4.2).A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

70

Fig. 4.2. Captari de ape subterane – spatiul hidrografic Crisuri

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

71

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig.4.1.3 şi 4.1.4) au fost executate dupădatele forajelor de observaţie ale Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi după rapoarteledin arhiva PROSPECŢIUNI S.A. (Ittu, et al., 1960, 1967; Padovici et al., 1971;Mlenajek, 1983). Acestea indică o foarte mare variaţie a chimismului apelor corpului,de la bicarbonatat calcic magnezian, sulfatat calcic magnezian, clorosodic magnezian,sau bicarbonatat sodic.

Apele bicarbonatate-clorocalcice sunt prezente în partea de est şi centrală iar celebicarbonatate– sodice - calcice în partea de vest şi nord.

Fig.4.1.3 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice aleunor foraje din zona (ROCR01)

Fig.4.1.4 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimiceale forajelor Cefa F1, Mocrea şi a două foraje din Oradea (ROCR01)

Din punct de vedere al paragenezei minerale apele sunt în general potabileînregistrându-se local depăşiri la Fe.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

72

Valorile concentraţiilor în compuşii azotului arată vulnerabilitatea la poluare acorpului, iar depăşirile puternice la azotiţi, clor şi sulfaţi sunt indicatori de poluare.

Corpul are caracter transfrontalier.

Corpul de apă subterană ROCR02 Zece Hotare, Munţii Pădurea CraiuluiApele subterane sunt acumulate în depozite triasice, jurasice şi cretacice,

reprezentate prin calcare şi dolomite, intens fracturate şi carstificate. Rocilecarbonatice mezozoice aflorează pe o suprafaţă de circa 330 km2. Sistemele carsticesunt numeroase şi de mărimi diferite; suprafaţa totală a carstului este de circa 452km2. Resursele importante de ape subterane sunt localizate în sistemele carsticemajore.Reţelele acvifere subterane locale sunt alimentate atât din precipitaţii, cât şi din apelede suprafaţă, căile de infiltraţie fiind reprezentate prin zonele intens fracturate şifisurate. Descărcările sunt lineare, punctuale sau difuze, semnalându-se izvoare alecăror debite oscilează între valori subunitare (0,33 l/s) şi valori foarte mari (izbuculAştileu 575 l/s, în anul hidrologic octombrie1982- octombrie1983, Orăşanu, 2000).

Depozitele carbonatice acvifere, de vârstă triasic-cretacică, sunt acoperite, pealocuri, de depozite permo-mezozoice (gresii şi conglomerate cu intercalaţii de şisturiargiloase) cu permeabilităţi diferite.

Analizele chimice au arătat că apele din depozitele carbonatice triasic-cretacice sunt de tip HCO3-Ca, HCO3-Ca-Mg şi mai rar SO4-Ca.

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig. 4.1.5 şi 4.1.6) executate pe analizeleapelor izvoarelor identificate în zonă (Orăşeanu et al., 1983) arată o variaţie achimismului apelor corpului de la bicarbonatat calcic la bicarbonatat sodic. Apelebicarbonatat calcice sunt legate exclusiv de acviferul carbonatic, iar cele bicarbonatatsodice au un aport mai mare sau mai mic de ape din alte acvifere necarstice.

Fig.4.1.5 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice alecelor 11 izvoare (ROCR02)

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

73

Fig.4.1.6 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale izvoarelor Daveliişi Topliţa de Vida (ROCR02)

Lipsa analizelor privind microbiologia, concentraţia metalelor şi compuşilormetalici, solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permitestabilirea exactă a gradului de poluare a corpului de apă.

Protecţia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsafactorilor poluanţi oferă condiţiile ca apa să fie de calitate.

Corpul de apă subterană ROCR03 Dumbrăviţa de Codru – Moneasa,Munţii Codru Moma

Terenurile carbonatice din Munţii Codru-Moma ocupă o suprafaţă de circa165 km2, repartizată urmatoarelor 3 corpuri: Dumbrăviţa de Codru-Moneasa (62 km2;la Moneasa se menţionează pe lângă ape subterane reci-potabile şi ape geotermale);Clăptescu (13 km2); Vaşcău (90 km2).

Corpul Dumbrăviţa de Codru-Moneasa, de tip carstic-fisural, corespundecalcarelor şi dolomitelor triasic–cretacice. In general, calcarele şi dolomitele secaracterizează printr-o infiltraţie eficace mare (157,5 – 220,5 mm/an) şi printr-ocirculaţie intensă a apelor subterane. Stratul acoperitor local lipseşte, local estereprezentat prin sol, gradul de protecţie fiind nesatisfăcător sau puternicnesatisfăcător. Sistemele carstice conţin resurse importante de ape subterane,capacităţile de debitare ale izvoarelor fiind cuprinse între 0,7-123 l/s. Alimentareaacviferului localizat în depozitele carbonatice triasic-cretacice se realizează,predominant, din precipitaţii, şi, subordonat, din apele de şiroire provenite de peversanţii necarstici limitrofi zonei Dumbrăviţa de Codru-Moneasa şi infiltrate însubteran la intrarea în carst. Descarcarea acviferului se realizează prin izvoare precumşi prin alimentarea stratului freatic din lunca râului Crişul Negru. Apele subteranesunt de tip HCO3-Ca, HCO3-Ca-Mg şi HCO3 –Mg-Ca.

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig.4.1.7 şi fig.4.1.8) executate peanalizele apelor izvoarelor din zonă (Orăşeanu et al., 1983) arată o variaţie achimismului apelor corpului de la bicarbonatat calcic, la bicarbonatat calcicmagnezian şi bicarbonatat sodic. Apele bicarbonatat calcice sunt legate exclusiv deacviferul carbonatic, cele bicarbonatat calcicmagneziene de dolomite iar celebicarbonatat sodice au un aport mai mare sau mai mic de ape din alte acvifernecarstice.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

74

Fig.4.1.7. Diagramele Pipper si Schoeller executate pe baza analizelor chimice aleunor izvoare (ROCR03)

Fig.4.1.8 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale izvoarelor ValeaLuncii şi Valea Morii şi a Izbucului Feredeu (ROCR03)

Lipsa analizelor privind microbiologia, concentraţia metalelor şi compuşilormetalici, solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permitestabilirea exactă a gradului de poluare a corpului de apă.

Protecţia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsafactorilor poluanţi oferă condiţiile ca apa să fie de calitate.

Corpul de apă subterană ROCR04 Clăptescu, Munţii Codru-Moma

Acest corp de tip carstic- fisural este localizat în calcare şi dolomite triasic–cretacice. In general, calcarele şi dolomitele se caracterizează printr-o infiltraţieeficace mare (157,5 - 220,5 mm/an) şi printr-o circulaţie intensă a apelor subterane.Sistemele carstice conţin resurse importante de ape subterane, capacităţile de debitareale izvoarelor fiind cuprinse între 0,01-80 l/s.

Alimentarea acviferului se realizează predominant din precipitaţii şisubordonat din apele de şiroire provenite de pe versanţii necarstici limitrofi zoneiClăptescu şi infiltrate în subteran la intrarea în carst. Descarcarea acviferului serealizează prin izvoare precum şi prin alimentarea stratului freatic din lunca râuluiCrişul Negru. Depozitele carbonatice acvifere sunt în general lipsite de strateacoperitoare. Apele subterane sunt de tip HCO3-Ca, HCO3-Ca-Mg şi HCO3 –Mg-Ca.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

75

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig. 4.1.9 şi 4.1.10) executate peanalizele apelor izvoarelor din arhiva PROSPECŢIUNI S.A. (Orăşeanu et al., 1987)evidenţiază caracterul bicarbonat magnezian al apelor, caracter determinat dedizolvarea dolomitelor.

Valorile compuşilor azotului arată lipsa poluării corpului ca urmare a folosiriiapelor, caracter determinat de dizolvarea dolomitelor.

Fig.4.1.9 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimiceale celor 2 izvoare (ROCR04)

Fig.4.1.10 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale Izvorului de subCostişu şi Izvorul Mare (ROCR04)

Lipsa analizelor privind microbiologia, concentraţia metalelor şi compuşilormetalici, solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permitestabilirea exactă a gradului de poluare a corpului de apă.

Protecţia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsafactorilor poluanţi oferă condiţiile ca apa să fie de calitate.

Corpul de apă subterană ROCR05 Vaşcău, Munţii Codru-Moma

In calcarele şi dolomitele triasice este localizat un acvifer de tip carstic-fisural.In general, calcarele şi dolomitele se caracterizează printr-o infiltraţie eficace mare(220,5-315 mm/an) şi printr-o circulaţie intensă a apelor subterane. Sistemele carsticeconţin resurse importante de ape subterane, capacităţile de debitare ale izvoarelorA.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

76

fiind cuprinse între 0,05-139 l/s. Alimentarea acviferului se realizează, predominant,din precipitaţii, şi, subordonat, din apele de şiroire provenite de pe versanţii necarsticilimitrofi platoului Vaşcău şi infiltrate în subteran la intrarea în carst. Descarcareaacviferului se realizează prin izvoare precum şi prin alimentarea stratului freatic dinlunca râului Crişul Negru, pe sectorul cuprins între localităţile Vaşcău şi Cărpinet.Depozitele carbonatice acvifere sunt în general lipsite de strate acoperitoare. Apelesubterane din platoul Vaşcău sunt de tip HCO3-Ca, HCO3-Ca-Mg şi HCO3 –Mg-Ca.

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig. 4.1.11 şi 4.1.12) executate peanalizele apelor izvoarelor arată o variaţie a chimismului apelor corpului de labicarbonatat calcic, la bicarbonatat calcic magnezian şi bicarbonatat sodic. Apelebicarbonatat calcice sunt legate exclusiv de acviferul carbonatic, cele bicarbonatatcalcicmagneziene de dolomite iar cele bicarbonatat sodice au un aport mai mare saumai mic de ape din alte acvifere necarstice.

Fig.4.1.11 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelorchimice ale celor 7 izvoare (ROCR05)

Fig.4.1.12 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale izbucurilorSopoteasa şi Pepineaua (ROCR05)

Protecţia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsafactorilor poluanţi oferă condiţiile ca apa să fie de calitate.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

77

Corpul de apă subterană ROCR06 Valea lui Mihai

Corpul de apă subterană de medie adâncime este cantonat în depozitepreponderent aluvionar-fluviatile, poros-permeabile de vârstă cuaternar inferioară(Pleistocen).

Corpul se dezvoltă la adâncimi cuprinse între 30 m şi 120 m şi este reprezentatprin strate nisipoase, fine şi medii în alternanţa cu intercalaţii semipermeabile şiimpermeabile de prafuri argiloase şi nisipoase, argile, marne.

Corpul are un caracter hidraulic unitar, cu direcţii generale asemănătoare cucele semnalate şi la nivelul freaticului, adică E-V pentru jumătatea SE a corpului şi V-E pentru cea de NV, ambele fiind dirijate spre valea Ierului şi drenat spre Crasna.Gradienţii hidraulici variază între 0,0005 şi 0,005, scăzând de la N spre S. Adâncimilenivelului piezometric nu sunt foarte mult diferite de cele ale corpului superior,variind de la 1 m în special în lungul văii Ierului la cca 7 m.

Parametrii hidrogeologici principali sunt următorii: conductivitatea hidraulică(K) =1-15 m/zi; transmisivitatea (T) =20-150 m2/zi şi debitul specific (q) =0,2-1,5l/s/m.

Stratul acoperitor constituit din corpul freatic Oradea se dezvoltată la parteasuperioară si îi conferă o bună protecţie corpului de apă faţă de poluarea de lasuprafaţă.

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig. 4.1.13 şi 4.1.14) sunt realizate pebaza analizelor apelor forajelor realizate de PROSPECŢIUNI S.A. (Ittu, 1967 şiMlenajek, 1983). Ele arată caracterul unitar al corpului şi faptul că apele suntbicarbonatat sodice.

Corpul are caracter transfrontalier.

Fig.4.1.13 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelorchimice ale celor 6 foraje (ROCR06)

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

78

Fig.4.1.14 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale forajuluiGhereuşa 10506 şi Sălacea 10503 (ROCR06)

Corp de apă subterană ROCR07 CrişuriCorpul de apă subterană de medie adâncime este cantonat în depozite poros-

permeabile, aluvionar fluviatile, de vârstă cuaternar inferioară (Pleistocen).Aceste depozite sunt situate în zona de câmpie dintre râul Mureş în sud şi râul

Barcău în nord la adâncimi cuprinse între 30 şi aproximativ 150 m.Litologic, depozitele purtătoare de apă sunt constituite din nisipuri cu

pietrişuri şi chiar bolovănişuri, depozitele mai grosiere găsindu-se în partea dinsprerama piemontană. Ele formează strate bine conturate, relativ continue, în alternanţă cuintercalaţii impermeabile sau semipermeabile, deseori preponderente în succesiunealitofacială.

Direcţia de curgere este identică cu a corpului de apă subterană freatică(ROCR01) adică în general E-V, dinspre zona piemontană spre graniţă, iar gradienţiihidraulici au valori similare cu ale corpului ROCR01 de 0,003-0,0006.

Parametrii hidraulici principali sunt inferiori corpurilor freatice şi auurmătoarele valori medii: conductivitatea hidraulică (K) =3-30 m/zi şi transmisivitatea(T) =50-1000 m2/zi.

Stratul acoperitor îl constituie corpurile freatice dispuse suprajacent în regiune(corpurile Oradea din bazinul hidrografic Crişuri şi corpul Arad din bazinulhidrografic Mureş Aranca în sud) (fig.4.1.15). Această poziţie spaţială îi conferă obună protecţie faţă de eventualele surse de poluare de la suprafaţă.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

79

Fig.4.1.15 Dezvoltarea corpului de apă subterană de medie adâncimeROCR07 Crişuri

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig. 4.1.16 şi 4.1.17) realizate pe bazaanalizelor apelor forajelor executate arată o variaţie a chimismului apelor corpului dela bicarbonatat calcic magnezian la bicarbonatat sodic.

Fig.4.1.16 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelorchimice ale celor 9 foraje (ROCR07)

80

Fig.4.1.17 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale forajelor Moroda14305 şi Gepiu 11507 (ROCR07)

Lipsa analizelor privind microbiologia, concentraţia metalelor şi compuşilormetalici, solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permitestabilirea exactă a gradului de poluare a corpului de apă.

Corpul de apă subterană este transfrontalier.

Corpul de apă subterană ROCR08 Arad-Oradea-Satu Mare

Corpul de apă subterană de mare adâncime este cantonat în depozite poros-permeabile, aluvionare lacustre, de vârstă pannoniană, situate în zona de câmpiepiemontană la nord de râul Mureş şi până în râul Tur. Adâncimile la care este găsitacoperişul acestui corp este în general de 150 m în zona de câmpie şi se micşoreazăspre rama piemontană unde depozitele pannoniene aflorează.

Dezvoltarea cea mai mare a acestor depozite apare în bazinul râului Crasna.Litologic, depozitele purtătoare de apă sunt constituite din orizonturi subţiri de

nisipuri, nisipuri argiloase, rar pietrişuri sau gresii prinse într-un fond argilo-marnospreponderent. Grosimile acumulate ale orizonturilor permeabile variază într-un ecartlarg, de la 10 m la cca 150 m.

Corpul are ape sub presiune, uneori arteziene, dar trebuie subliniat căposibilităţile de comunicare hidraulică, mai ales pe verticală, sunt foarte reduse.

Direcţiile de curgere sunt în general E-V cu excepţia zonei din lungul văiiIerului care, şi la acest nivel mai profund drenează, dar într-o proporţie mai mică,apele subterane (fig.4.1.18).

Aplatizarea remarcată la acest nivel a suprafeţei piezometrice denotă odinamică regională mai lentă decât în corpurile superioare. Gradienţii hidraulici suntelocvenţi în acest sens: 0,003 în zona Crişului Repede şi numai 0,0003 în zonaSomeşului .

Transmisivităţile variază în general între 10-50 m2/zi, iar conductivităţile între0,2-4 m/zi ceea ce evidentiază un slab potenţial al acestui corp care dealtfel estenumai pe alocuri exploatat pentru alimentări cu apă. Debitele obţinute au valori de0,2-15 l/s pentru denivelări de 1,5-47 m.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

81

Fig.4.1.18 Hidroizopiezele complexului acvifer Pleistocen

Stratul acoperitor îl constituie, în zona de câmpie, corpurile freatice şi demedie adâncime dispuse deasupra corpului pannonian, ceea ce îi conferă o bunăprotecţie.

In sectorul piemontan, formaţiunile pannoniene aflorează, fiind acoperitenumai de stratul de sol, dar existenţa unei infiltraţii eficace de maximum 60 mmcoloană de apă pe an, exclude şi această parte a corpului de apă de la pericolulpoluării.

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (fig.4.1.19 şi 4.1.20) sunt realizate pe bazaanalizei apelor forajului ce aparţine Reţelei Hidrogeologice Naţionale (Arad - F6),adâncimea de 300 m. Apele acestui foraj sunt bicarbonatat magnezian calcice, slabclorosodice.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

82

Fig.4.1.19 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelorchimice ale forajului Arad F6 (ROCR08)

Fig. 4.1.20 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimiceale forajului Arad F6 (ROCR08)

Lipsa analizelor privind microbiologia, concentraţia metalelor şi a compuşilormetalici, solvenţii, hidrocarburile, bifenilii policloruraţi şi a pesticidelor nu permitestabilirea exactă a gradului de poluare a corpului de apă.

Corpul de apă subterană ROCR09 Depresiunea BeiuşCorpul de apă subterană freatică este de vârstă pannonian-cuaternară şi este de

tip poros-permeabil.Acviferul freatic este alimentat din precipitaţiile atmosferice şi din apele de

suprafaţă. Acviferul prezintă variaţii destul de mari din punct de vedere al capacităţiide debitare, fiind constituit din unul sau două strate cu legături hidrodinamice întreele, plasate în general până la adâncimea de 25 m. Cele mai importante strate acviferefreatice sunt localizate în depozitele holocene din alcătuirea luncii Crişului Negru,care străbate depresiunea de la sud-est spre nord-vest, precum şi în depozitelepleistocen-superioare şi holocene din alcătuirea teraselor şi a conurilor aluviale.Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apă.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

83

Lunca râului Crişul Negru prezintă un acvifer cantonat în silturi, nisipuri,pietrişuri şi bolovănişuri, până la adâncimi de circa 10 m. Nivelul apei subterane esteinfluenţat direct de nivelul apei din râu, constatându-se o bună alimentare aacviferului de către Crişul Negru. Adâncimea nivelului hidrostatic este de 1-3 m, iargrosimea coloanei de apă variază între 2,5-4,5 m. Direcţia de curgere a apelor freaticeîn lunca râului Crişul Negru, din zona Beiuş, este orientată, în general, de la sud-est lanord-vest. Gradienţii hidraulici prezintă valori de 6-10 0/00 .

În interfluvii, stratele acvifere freatice cantonate în nisipurile fine de la parteasuperioară a depozitelor pannoniene au o dezvoltare neuniformă, prezintă o capacitatemică de debitare, fiind nesatisfăcătoare pentru alimentări cu apă.

Depozitele aluviale ce formează acoperişul acviferului au o permeabilitateredusă, ceea ce face ca, local, apele să fie sub presiune, manifestându-se uşorascensional.

În zona Beiuş, acviferul freatic este cunoscut şi prin patru foraje de observaţie,de ordinul I (F1-F4), care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale, dispuse pe unaliniament în lungime de circa 2 km, orientat nord-sud şi situat la circa 1 km vest deBeiuş. Cotele forajelor sunt cuprinse între 175,16 şi 183,65 m. Două foraje suntamplasate pe malul stâng al Crişului Negru, la distanţa de circa 500 m între ele, iardouă pe malul drept, la distanţa de circa 700 m. Acviferul freatic are grosimi cuprinseîntre 2,8 şi 4,4 m. Adâncimile forajelor sunt următoarele: 16 m pentru F1; 9 m pentruF2; 10 m pentru F3; 15 m pentru F4. Debitele au următoarele valori: 0,46-0,94 l/s, la odenivelare de 0,37-0,85 m, în cazul forajului F1; 0,62-0,91 l/s, la o denivelare de 0,76-1,29 m, în cazul forajului F2; 0,81-1,39 l/s, la o denivelare de 0,88-1,73 l/s, în cazulforajului F3; 0,21-0,28 l/s, la o denivelare de 2,8-5 m, în cazul forajului F4.Conductivitatea hidraulică determinată din testele de pompare experimentală arevalori cuprinse între 1,41 şi 31,99 m/zi, valoarea medie fiind de 16,7 m/zi.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Beiuş se realizează din sursăsubterană, printr-un dren de captare, construit in anul 1965, situat în depoziteleholocene din lunca de pe malul drept al râului Crişul Negru, precum şi din sursă desuprafaţă din acelaşi râu, cu ajutorul unei prize de apă, a unor canale de aducţiune şi anouă bazine de îmbogăţire a acviferului freatic, utilizate în situaţii de debite scăzuteale drenului.

Din rezultatele analizelor fizico-chimice şi bacteriologice efectuate în perioada02.02-31.03.2004 asupra probelor de apă prelevate din drenul de la Beiuş nu seconstată depăşiri peste concentraţiile maxim admise de Legea privind calitatea apeipotabile nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004.

Infiltraţia eficace este cuprinsă între 31,5-63 mm/an, gradul de protecţie fiindmediu sau nesatisfăcător.

4.2. Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu corpuri deape de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre

Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de ape subteraneexistente în spaţiul hidrografic Crişuri cu corpurile de apă de suprafaţă sau cuecosistemele terestre aferente sunt incluse în tabelul 4.2.1 şi 4.2.2.

Ecosistemele terestre din lunca râurilor Crişul Repede, Crişul Negru, CrişulAlb şi Ier dependente de apele subterane sunt constituite din zăvoaie de salcie şiplop, şleauri de luncă cu vegetaţie mixtă (arborescentă, lemnoasă şi ierboasă) şi pajiştide luncă.A.

N.Ap

ele

Rom

ane

- D.A

.Cris

uri

84

Ecosistemele carstice (Zece Hotare, Dumbraviţa de Codru-Moneasa,Clăptescu şi Vaşcău) găzduiesc în formele lor endo şi exocarstice complexe faunisticeşi floristice caracteristice zonelor, strâns dependente de apele subterane ale corpurilor(ROCR02, ROCR03, ROCR04, ROCR05).

Tabelul 4.2.1. Corpurile de ape subterane in interdependenţă cucorpurile de apă de suprafaţă

Nr.crt.

Codul corpuluide apă

subteranăDenumire corp Interdependent cu râul

1 ROCR01Oradea (Câmpia de

Vest)

Râurile Ier, Barcău,CrişulMic, Crişul Repede,

Alceu, Crişul Alb, CrişulNegru

2 ROCR02Zece Hotare (M.Pădurea

Craiului)Râurile Vârciorog, Holod,

Crişul Repede, Soimuş

3 ROCR03Dumbraviţa de Codru-

MoneasaRâurile Crişul Negru,

Pârâul Ursului

4 ROCR04Clăptescu (Munţii Codru

Moma)Râul Crişul Văratecului,

Tărcăiţa

5 ROCR05Vaşcău (Munţii Codru

Moma)Râul Crişul Negru

6 ROCR09 Depresiunea Beiuş Râul Crişul Negru

Tabelul 4.2.2. Corpurile de ape subterane in interdependenţă cuecosisteme terestre

Nr.crt.

Codul corpuluide apă

subteranăDenumire corp Ecosistem terestru

1 ROCR01Oradea (Câmpia de

Vest)

-pădurile de salcie şi plop dela Diosig,de la Săcuieni ;

- zăvoaie de salcie şi plop depe Crişul Repede amonte de

Oradea;- zăvoaie de salcie şi plop

din Defileul Crişului Negru;- pădurea de alun, fag,

stejar, frasin de la Drocea;- pădurea de stejar şi carpen

de la Goronişte.

2 ROCR02Zece Hotare

(M.Pădurea Craiului)

Tufărişuri, pajişti, mlaştinidin Defileul Crişului

Repede-Pădurea Craiului

3 ROCR03Dumbraviţa de Codru-

MoneasaPăduri de fag, pajişti dinDefileul Crişului Negru

4 ROCR09 Depresiunea Beiuş Pajişti, tufărişuri şi păduridin defileul Crişului Negru

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

85

4.3. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apa subterana

În spaţiul hidrografic Crişuri există, la nivelul anului 2008, un număr de 126captări de apă subterană destinate consumului populaţiei, dintre care pentru 108captări au fost instituite zone de protecţie sanitară, stabilite conform HG 930/2005(fig. 4.2)

În graficele alăturate (fig.4.3.1) sunt prezentate debitele prelevate în anul 2008din captările de subteran, comparativ cu anul 2005, precum şi numărul captărilorexistente şi a celor cu zonă de protecţie sanitară cu regim sever (fig.4.3.2.) .

Fig.4.3.1. Debite prelevate din captările de apă subterană

Fig. 4.3.2. Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apăsubterană din spaţiul hidrografic Crişuri

D.A. C ris uri

86%

14%

cu zone de protectie

fara zone deprotectie

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

86

Cea mai importantă sursă de alimentare cu apă, avand volumul anual captatde peste 1500 mii m3/an, este captarea municipiului Oradea (Compania de ApăOradea). Datele privind această sursă semnificativă sunt prezentate în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3 - Exploatări semnificative de ape subterane (de peste 1500 mii m3 /an)de pe teritoriul Direcţiei Apelor Crişuri

Nr.crt.

Codul corpului deapă subterană Nume

captareLocalizare Tip captare

Volumcaptat 2008(mii m3 /an)

1 ROCR01Compania deApă Oradea Oradea 4 drenuri 19628,71

Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din spaţiulhidrografic Crişuri se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.

În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează problemedeosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apăsubterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana seevalueaza pe baza rezultatelor obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa(chimica) prezentata in sub-capitolul 6.1.2. De asemenea, in sub-capitolul 6.2.2. seprezinta starea corpurilor de apa subterana.

Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şicantitative. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa informaţiilorreferitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.

Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere : corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al

punctelor de monitorizare; corpul nu este considerat la risc dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul

punctelor de monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.Valorile indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au

fost interpretaţi având ca reper valorile prag (pentru NO3, NO2, NH4, PO4, cloruri,sulfaţi, plumb, cadmiu, mercur, arsen etc) determinate, după caz, pentru fiecare corpde apă subterană..

În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat, în continuare,presiunile antropice, astfel : dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc ; dacă exista surse de poluare la suprafaţă s-a trecut la evaluarea gradului deprotecţie globală, prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şiinfiltraţia eficace (fig.4.4.1), astfel:

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

87

o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se considerăurmătoarele clase de protecţie :- favorabilă (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de 10

m), predominant coeziv (argilă, loess, marnă) ;- medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabilă,

permeabilităţi variate (coezive pînă la nisipuri siltice, marnefracturate) ;

- nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi marişi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc.).

o conform infiltratiei eficace (realimentării) din zona de alimentare seconsideră următoarele situaţii:- realimentare scazută, <100 mm/an;- realimentare medie, 100-200 mm/an;- realimentare mare, >200 mm/an.

De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile,suplimentare, de protectie.

Fig 4.4.1. Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp deapă subterană

PVG =protecţie globală foarte buna; PG = protecţie globală buna; PM = protecţieglobală medie; PU = protecţie globală nesatisfacatoare; PVU = protecţie globalăputernic nesatisfacatoare.

În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă, corpurile de apesubterane se caracterizează astfel: pentru clasele PVG si PG, corpul nu este la risc; pentru clasa PM, corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie

monitorizat în viitor; pentru clasele PU si PVU, corpul este la risc.

Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-auavut în vedere evaluarea următoarelor criterii : starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilor piezometrice,

pe o durată de minim 10 ani, sub impactul unor exploatări; deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi; starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei

nivelurilor.

mm/an

200 PM PU PVU

100 PG PM PU

PVG PG PMF M U

Clasa de protectie a zonei acoperitoareR

ealim

enta

re

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i

88

Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anteriorrezultă două clase de corpuri de apă :- corpuri de apă subterana care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc ;- corpuri de apă la risc - cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.

Din punct de vedere al riscului neatingerii starii cantitative bune, se specifica cain Spatiul Hidrografic Crişuri, toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc.

Din punct de vedere al riscului neatingerii starii calitative bune, se specifica cain Spatiul Hidrografic Crişuri, toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc deneatingere a stării bune până în anul 2015.

A.N.

Apel

e Ro

man

e - D

.A.C

risur

i