analize sectoriale
DESCRIPTION
Analize sectorialeTRANSCRIPT
Localizare:
Zona de referinta se situeaza in vest fata de centrul Sibiului (Piata Mare), delimitata la
Nord de raul Cibin, la est de zona de protectie Centrul Istoric al Sibiului, la Sud de “Cazarma
90” – Poarta Cisnadiei, iar la Vest de Cartierul Strand.
Perimetrul cuprinde parti din zona de protectie a centrului istoric ( o parte din incinta
fortificata cu Bastionul Soldisch si zona Parcului Astra), subzone de protectie situate in
imediata apropiere a zonei protejate (Cartierul Iosefin, Poarta Cisnadiei), dar si zone fara
restrictii ( in partea de Nord apropierea raului Cibin si in partea de Vest in apropierea
cartierului Strand).
Parcelarul
Zona cuprinde un numar de 283 de parcele grupate in 21 de insule, despartite de o retea
stradala neregulata ce cuprinde strazi de categoria II: (Str. Andrei Saguna, Sos. Alba-Iulia, Bld.
Victoriei); strazi de categoria III (Dealului, Morilor, etc.) si categoria IV (Aleea. Filozofilor, Str.
Lanii, etc).
Conform formei, parcelele se impart in : - 58% parcele lungi ( cu latimea la strada)
-42% parcele late (cu lungimea la strada).
Parcelele variaza ca marime dar dimensinile medii ale lor difera in functie de zona . Astfel
parcela medie din zona de - Sud si Sud-Vest are dimensiunile de 15m x 40m;
- Est si Nord-Est are dimensiunile de 21m x 33m.
Exista si exceptii, cazuri in care parcelele pot ajunge si la dimensinile de 150x90 m (in
cazul parcelelor pe care functioneaza fabrici si alte institutii ce gazduiesc servicii publice) .
Nu toate parcelele sunt construite. Situatia se prezinta astfel: 94% dintre parcele sunt
construite, iar restul de 6% sunt neconstruite (7 parcele neconstruite).
Din punct de vedere al functiunilor parcelele se impart astfel:
- locuire 38%
- locuire + comert/prestari servicii 24%
- functiuni administrative/sanatate/invatamant 22%
- comert/prestari servicii 14%
- industrie 2%
Suprafata media a parcelei este de 680 mp, iar in cazurile extreme se situeaza o parcela
de 240 mp si una de ~ 15500 mp.
Parcelele sunt in proportie de 80 % perpendiculare fata de axul strazii. Cele decalate fata
de axul strazii (20 %) apar cu precadere in partea mai apropiata de centrul istoric (strazile Ioan
Lupas, George Cosbuc, Dealului, Banatului, Bld. Andrei Saguna).
Constructiile
Majoritatea constructiilor sunt locuinte, iar acestea in proportie foarte mare sunt locuinte
unifamiliale; insa in zona studiata exista numeroase constructii ce adapostesc
- spatii comerciale (magazine), prestari servicii
(copy center-uri, cabinete de avocatura, etc.),
- unitati de invatamant ( Liceele “Textil, Agricol, Miu, Goga”, Universitatiile
ULBS si UAUIM, Gradinita nr. 1 , Scoala Speciala, Bibliotecile Astra A si B,
Erasmus),
- unitati administrative (Politia Comunitara, Prefectura Sibiu, Serviciul de
Inmatriculari/Permise, Sediul Filialei UAR, Tribunalul Sibiu, Agentia de Ocupare a
Fortei de Munca),
- unitati spitalicesti ( Spitalul de Copii, Spitalul TBC, Centrul de refacere boli
pneumoftiziologice),
- unitati de cazare turisti (Hotel Ramada, Continental Forum, Roberts),
- cladiri industriale ( Scandia Sibiu).
Zona cuprinde un numar de ~ 590 cladiri din care 36% in stare foarte buna
47% in stare buna
13% in stare mediocra
4% in stare proasta
Edificabilul se imparte astfel: - 1 cladire pe parcela 50%
- 2 cladiri pe parcela 29%
- 3 cladiri sau mai multe pe parcela 21%
(pot fi anexe dar nu garaje).
In functie de vechimea constructiilor avem:
- < 1870 - 1% - 1870-1900 - 8% - 1901-1950 - 17% - 1951-1970 - 40% - 1971-1990 - 25%
- 1990-ac - 9%.
Regimul de inaltime mediu este de 10m (la inaltimea cornisei).
SPATII VERZI
Gradul de inverzire al parcelelor este de 45% si este accentuat de gradul mare de
inverzire ce se intalneste in Parcurile Astra si Petofi Sandor, precum si pe parcelele Spitalului
de Ftiziologie si Statiei Radio Sibiu, dar si pe malul Cibinului.
Putem vorbi se de existenta unei centuri de verdeata ce incepe din parcul Sub Arini
(situat in vecinatatea de Sud, a zonei studiate), ce patrunde in zona studiata pe langa strada
Dealului si se continua prin intermediul unor parcele libere situate pe strada Arghezi si prin
intermediul Parcului Petofi Sandor, pana in zona Parcului Astra.
Parcuri si piete amenajate cu spatii verzi se mai gasesc si pe Bld. Victoriei, la intersectia
strazii Ion Neculce cu Str. Lanii, dar si amenajarea viaductului peste raul Cibin, ce face
legatura cu strada Malului cu Metalurgistilor.
CIRCULATII
Regim de trafic intens si redus.
Strazile sunt asfaltate cu trotuare lagi, circulatia realizandu-se intr-un singur sens pe str.
Morilor, Banatului, Andrei Saguna, Dealului, Ion Ratiu, G. Cosbuc, cu posibilitatea parcare pe
o parte a strazii si in doua sensuri pe celelalte strazi.
Arterele principale sunt Str. Andrei Saguna, Str. Alba Iulia, Bld. Victoriei.
Arterele secundare sunt Str. Dealului, Banatului, Morilor, Ion Neculce, Mitropoliei, Malului.
Exista parcari amenajate langa raul Cibin pe str. Malului, pe strazile Mitropoliei, Dealului,
Ratiu, Banatului, Bld. Victoriei.
Piste de bicilisti au fost amenajate pe strazile Banatului, Andrei Saguna, Dealului, Bld.
Victoriei si Soseaua Alba Iulia.
Predispuse la aglomerari in cazul orelor de varf sunt intersectiile : Sos. Alba Iulia cu
Morilor, Andrei Saguna cu Dealului, Banatului cu Victoriei si Victoriei cu Piata Unirii.
Mediul Intern
1. Analiza din punct de vedere a localizarii si a vecinatatiilor imediate:
Strengths
Faptul ca o parte din zona se afla in subzona de protectie a centrului istoric asigura un set de regulamente care determina omogenitatea parcelelor
Prezenta Pietii Unirii in partea de N-E a zonei reprezinta o calitate
Pozitionarea centrala a zonei, nodul rutier dintre Bld. V. Milea si Bld. Spitalelor reprezinta km 0 al localitatii
Relieful neregulat al zonei a determinat aparitia unor zone cu vegetatie medie, in unelelocuri in care construirea era aproape imposibila
Pozitionarea pe malul drept al Cibinului reprezinta o calitate.
Weaknesses
Faptul ca un procent ridicat (65%) din spatiul studiat se afla in subzona de protectie reprezinta si un punct slab datorita constrangerilor determinate de regulamentele de construire
Prezenta unei uzine ce apartine fabricii Mondex, situata in partea de S-V genereaza poluare fonica
Faptul ca zona este pozitionata central vine cu dezavantajul poluarii fonice.
2. Analiza din punct de vedere al functionalitatii zonei
3. Analiza din punct de vedere al caracterului morfologic al zonei
Strengths
Prezenta unitatilor de invatamant de toate tipurile (gradinite, scoli, licee, universitati)
Prefectura si sediul Evidentei populatiei din Sibiu
Prezenta Spitalului de Copii Prezenta bibliotecilor Astra A si B Prezenta parcurilor Astra si Petofi
Sandor
Weaknesses
Faptul ca Prefectura gazduieste o serie de servicii, genereaza un flux de oameni => aglomeratie
Prezenta numarului ridicat de unitati de invatamant genereaza fluxuri ce provoaca aglomeratii si ambuteiaje
Prezenta fabricii Scandia in parte de S-V genereaza o serie de poluari.
Numarul redus de magazine in comparatie cu fluxul de persoane.
Strengths
Strazile recent reabilitate si amenajate
Raportul dintre spatiul construit si cel plantat este unul echilibrat (~55 % verdeata)
Dezvoltarea organica a dus la crearea unor subzone cu o serie de caracteristici comune
Weaknesses
Cateva strazi neamenajate (str. T. Arghezi, 16 Februarie) dauneaza strazilor din jur
Cateva parcele de dimensiuni foarte mari
Vechimea orasului a determinat o dezvoltare organica; astfel reteaua stradala are un caracter sinous, iar parcelele au un caracter neregulat
4. Analiza din punct de vedere al fondului construit
5. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de patrimoniu
Strengths
Dispunerea cladirilor pe parcele, catre strada genereaza spatii neconstruite catre spatele parcelelor. Aceste spatii sunt in cele mai multe cazuri plantate.
83% din cladiri se afla in stare buna si foarte buna, determinant astfel cresterea calitatii si valorii zonei
Un insemnat de cladiri sunt construite dupa 1950, zona este relativ tanara.
Weaknesses
Numarul mare de cladiri, dispunere medie ( ~590 de cladiri dispuse in 283 de parcele
17% dintre cladiri se afla intr-o stare mediocra sau insalubra. Acest lucru determina scaderea valorii si calitatii zonei
Strengths
Prezenta catorva monumente de categoria B in zona dar si existenta subzonei de protectie tine sub control aparitia unor cladiri care nu se pot incadra in sit
Prezenta Bastionlui Soldich,monument de categoria A, care face parte din incinta de aparare a orasului.
Weaknesses
Prezenta acestor monumente determina un set de reguli ce ingradesc aparitia unor cladiri, sau a unor functiuni.
6. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de spatiu public
7. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de spatiu plantat
8. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de imagine
Strengths
Fatadele caselor pot reabilitate reprezinta un punct forte
Amenajarea piatetelor si parcurilor reprezinta un punct forte
Aceste lucruri cresc calitatea zonei si stimuleaza imbunatatirea zonelor invecinate
Weaknesses
Cladirile insalubre si cele in stare mediocra reprezinta un dezavantaj
Rezolvarile unor intersectii pot fi amenajate altfel
Strengths
Prezenta parcurilor creste calitatea aerului => creste calitatea si valoarea zonelor invecinate.
Weaknesses
Cateva spatii plantate au scapat de sub control si o ingrijirea acestora ar fi recomandata
Strengths
Cateva spatii construite (Piata Unirii, bld. Victoriei) genereaza perspective => zona devine frumoasa
Albia Cibinului genereaza perspective
Weaknesses
Cateva cladiri care nu se incadreaza in vecinatate din punct de vedere estetic
Mediul extern
1. Analiza din punct de vedere a localizarii si a vecinatatiilor imediate:
2. Analiza din punct de vedere al functionalitatii zonei
Opportunities
Programul Operational “Sibiu Capitala europeana” Programul Operational Regional 2007-2013, care crează posibilitatea atragerii de fonduri pentru dezvoltare urbană.
Centrul Vechi situat in vecinatatea zonei studiate reprezinta o oportunitate
Raul Cibin reprezinta o oportunitate
Relieful reprezinta o oportunitate pentru reamenajarea parcului Petofi Sandor si a pietonalului invecinat
Threats
Situarea in vecinatatea centrului istoric si extinderea lui, reprezinta o amenintare pentru crearea cladirilor de birouri (centre de afaceri)
Opportunities
Prezenta numeroaselor institutii de invatamant reprezinta o oportunitate pentru domeniul comercial
Faptul ca Sibiul a fost Capitala Cultural Europeana a atras o serie de investitori, s-au deschis mici afaceri in zona
Threats
Mutarea traficului pe strazile Dealului, Banatului si Ratiu reprezinta un risc
3. Analiza din punct de vedere al caracterului morfologic al zonei
4. Analiza din punct de vedere al fondului construit
5. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de patrimoniu
Opportunities
Existenta unui program local de transport public de persoane si posibilitatea extinderii lui si pe alte strazi
Deschiderea unor afaceri sau centre de recrutare profesionala
Threats
Dezvoltare nearmonioasa a Sibiului pune în pericol pierderea identitătii de oras istoric determinată de monumentele istorice si specificul arhitectural.
Folosirea cat mai multor autovehicule duce la aglomerari
Opportunities
Cateva parcele neconstruite reprezinta o oportunitate pentru crearea unor locuinte noi
Threats
Parcelele goale ar putea fi umplute de cladiri ce nu s-ar incadra in zona
Opportunities
Se recomanda introducerea unor functiuni care sa se integreze cu cele cateva cladiri monument prezente in zona, pentru evitarea degradarii lor
Prezenta unor galerii pe sub incintele fortificate ale Sibiului poate reprezenta o oportunitate
Threats
In cazul introducerii de functiuni noi se recomanda studierea rolurilor permise
Prezenta unor galerii pe sub incintele fortificate reprezinta in acelasi timp o amenintare in cazul in care nu se iau masuri de izolare sau amenajare a acestora
6. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de spatiu public
7. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de spatiu plantat
8. Analiza din punct de vedere al valorilor urbanistice de imagine
Opportunities
Spatiile publice atrag persoane. Acest lucru influenteaza in mod pozitiv valoarea zonei
Amenjareaacestor spatii publice si introducerea unor chioscuri sau donete
Threats
Spatiile publice trebuie ingrijite constant. In caz contrar degradeaza zona in mod accentuat
Opportunities
Numarul mare de spatii plantate reprezinta o aerisire a orasului si deci o densitate mai mica. Acest lucru poate atrage investitori
Threats
Spatiile plantate trebuie ingrijite in mod constant. De asemenea necesita si o atentie mai speciala si o tratare regulata.
Opportunities
Spatiile publice atrag persoane. Acest lucru influenteaza in mod pozitiv valoarea zonei
Publicitatea in aceste zone are un efect mai insemnat decat in altele unde fluxul de persoane este mai mic
Threats
Nu trebuie sa se exagereze cu publicitatea. In cazul in care este prea mare atunci riscul este de a degrada zona.