CONSILIUL CONCURENŢEI

DIRECŢIA TERITORIALĂ

RAPORT

asupra investigaţiei sectoriale declanşate prin Ordinul nr. 82 din

15.02.2017, emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei,

pe piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din

municipiile reşedințǎ de județ şi Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară

din România

2 / 270

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................................. 2

Introducere ........................................................................................................................................... 4

Glosar de termeni ................................................................................................................................. 7

Capitolul 1. Serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România: politici,

performaţă .......................................................................................................................................... 11

1.1. Strategia naţională în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare ..... 11

1.2. Resursele de apă ale României................................................................................................ 14

1.3. Cadrul general al serviciilor comunitate de utilităţi publice ................................................... 17

1.4. Cadrul general al servciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare ............................. 19

1.5. Starea actuală a pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare .................... 21

1.5.1. Operatorii serviciului ....................................................................................................... 21

1.5.2. Alimentarea cu apă ........................................................................................................... 23

1.5.3. Canalizarea şi epurarea apelor uzate ................................................................................ 35

Capitolul 2. Consideraţii privind sectorul apă la nivel european ....................................................... 43

2.1. Modul de organizare şi funcţionare al serviciilor de apă şi canalizare în câteva din statele

membre ale Uniunii Europene ....................................................................................................... 49

Capitolul 3. Cadrul legal şi instituţional ............................................................................................ 57

3.1. Legislaţia aplicabilă în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare .. 57

3.1.1. Evoluţia conceptului de servicii publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în

Uniunea Europeană .................................................................................................................... 57

3.1.2. Reglementările naţionale privind serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare

.................................................................................................................................................... 60

3.2. Autorităţi şi competenţe .......................................................................................................... 63

3.2.1. Autorităţile administraţiei publice locale ......................................................................... 63

3.2.2. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ........................................................................ 69

3.2.3. Autorităţile administraţiei publice centrale ...................................................................... 72

3.2.4. Autorităţile de reglementare ............................................................................................. 74

3.3. Organizarea şi funcţionarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ............ 75

3.3.1. Gestiunea directă .............................................................................................................. 76

3.3.2. Gestiunea delegată ........................................................................................................... 78

3.3.3. Contractul de delegare a gestiunii .................................................................................... 81

3.3.4. Operatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ................................. 85

3.3.5. Acordarea licenţelor ......................................................................................................... 86

3.3.6. Utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ................................ 89

3 / 270

3.3.7. Finanţarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ................................ 91

Capitolul 4. Piaţa relevantă ................................................................................................................ 96

4.1. Piaţa relevantă a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare .............................. 96

4.2. Regionalizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare .............................. 101

4.3. Bariere la intrarea pe piaţă .................................................................................................... 112

Capitolul 5. Organizarea serviciului public de alimentate cu apă şi de canalizare la nivelul

Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară ..................................................................................... 114

5.1. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare ................................................................................................ 115

5.2. Durata contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare ..................................................................................................................................... 184

5.3. Preţurile şi tarifele serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ........................ 189

5.4. Finanţarea investiţiilor .......................................................................................................... 193

Capitolul 6. Operatorii regionali ai serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ......... 199

6.1. Serviciul de alimentare cu apă .............................................................................................. 199

6.2. Serviciul de canalizare .......................................................................................................... 205

6.3. Analiza economico-financiară .............................................................................................. 210

6.4. Alte aspecte ........................................................................................................................... 219

Concluzii .......................................................................................................................................... 227

Propuneri / Recomandări ................................................................................................................. 238

Anexe ............................................................................................................................................... 241

4 / 270

Introducere

În baza atribuţiilor legale, Consiliul Concurenţei a declanşat în luna februarie 20171 o

investigaţie sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare din municipiile reşedinţă de judeţ şi Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară din

România cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Consiliul Concurenţei poate utiliza investigaţia privind un anumit sector economic atât în

exercitarea unei funcţii sancţionatorii, cât şi a unei importante funcţii preventive. Funcţia

sancţionatorie constă în posibilitatea de a corecta eventuale disfuncţionalităţi de natură

concurenţială, identificate în urma investigaţiei sectoriale, prin deschiderea unor investigaţii de

încălcare a regulilor de concurenţă. Funcţia preventivă se realizează prin asigurarea vizibilităţii

autorităţii de concurenţă pe piaţa investigată, ancheta sectorială fiind astfel un element important al

promovării culturii concurenţei în cadrul unor sectoare economice cheie.

Derularea unei investigaţii sectoriale se poate dovedi utilă şi necesară nu doar autorităţii

naţionale de concurenţă, dar şi altor instituţii sau autorităţi competente care, prin raportul final al

investigaţiei, pot primi o serie de recomandări din partea autorităţii naţionale de concurenţă.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor

comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor reglementate, prin care se asigură

satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este înfiinţat, se organizează şi

gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei

publice locale şi are drept scop alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi

utilizatorii de pe teritoriul localităţilor.

Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţă exclusivă, ce

poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor

administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora, în tot ceea ce priveşte:

aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare; aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea,

dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;

aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului; adoptarea modalităţii de gestiune

şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii;

aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului.

1 Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 82/15.02.2017;

5 / 270

Investigaţia a fost declanşată în vederea clarificării posibilelor elemente cu caracter

anticoncurenţial semnalate în mass-media, precum şi a sesizărilor primite din partea consumatorilor,

cu privire la :

- creşteri semnificative ale preţurilor şi tarifelor practicate de operatorii serviciului;

- diferenţe majore între preţurile şi tarifele practicate în diferite localităţi din România;

- atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului unui operator regional;

- perioada mare de timp pentru care sunt atribuite contractele de delegare a gestiunii serviciului.

Din perspectiva Consiliului Concurenţei, atribuirea directă a unui contract de delegare a

gestiunii serviciilor de utilităţi publice presupune excluderea concurenţei din procesul de stabilire a

întreprinderii căreia i se va atribui contractul. Astfel, delegarea directă a gestiunii serviciilor de

utilităţi publice sau atribuirea unor contracte pe perioade mari de timp conduce la excluderea

concurenţilor potenţiali şi la eliminarea concurenţei de pe pieţele serviciilor de utilităţi publice.

Datorită specificităţii activităţilor care fac parte din serviciile de utilităţi publice, care

determină furnizarea acestor servicii în condiţii de monopol reglementat, trebuie avut în vedere

faptul că manifestarea concurenţei dintre furnizorii de asemenea servicii – ca mijloc principal de

asigurare a bunăstării beneficiarilor acestor servicii – nu se poate realiza dacât cu ocazia licitaţiei

derulate în vederea desemnării întreprinderii câştigătoare.

Situaţia existentă pe piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din

România sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenţei. Astfel, Consiliul

Concurenţei a dispus efectuarea unei analize aprofundate a pieţei serviciilor publice de alimentare

cu apă şi de canalizare din municipiile reşedinţă de judeţ şi Asociaţiile de Dezvoltare

Intercomunitară, în cadrul unei investigaţii declanşate în baza art. 25 alin. (1) lit. g din Legea

Concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare2.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare are un puternic impact asupra stării de

sănătate a populaţiei, a nivelului de trai al acesteia şi asupra dezvoltării economice.

Investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare are în vedere identificarea mecanismelor de funcţionare a pieţei, cu scopul de a descoperi

şi corecta eventuale disfuncţionalităţi de natură anticoncurenţială.

Prezentul raport analizează următoarele aspecte ale serviciului public de alimentare cu apă şi

de canalizare la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ şi al asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare:

- modalitatea de organizare şi realizare a serviciului;

- modalitatea de încredinţare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului;

- analiza contractelor de delegare a gestiunii serviciului;

2 Denumită în continuare Legea concurenţei.

6 / 270

- modalitatea de stabilire a preţurilor şi tarifelor serviciului;

- analiza raporturilor juridice dintre autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale/

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi operatorul serviciului;

Pentru a atinge obiectivele propuse în cadrul investigaţiei sectoriale, au fost solicitate

informaţii de la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi

Publice, Institutul Naţional de Statistică, Asociaţia Română a Apei, Asociaţiile de Dezvoltare

Intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, municipiile

reşedinţă de judeţ şi Municipiul Bucureşti, precum şi de la operatorii regionali ai serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare.

Analiza de faţă include numai operatorii regionali din aria de competenţă a asociaţiilor de

dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare şi

operatorii municipiali mari din municipiile reşedinţă de judeţ şi Municipiul Bucureşti, operatori care

deservesc cea mai mare parte a populaţiei României racordată la reţelele de apă potabilă şi de

canalizare.

De altfel, posibilele disfuncţionalităţi ale pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare pot fi mai uşor identificate prin analiza celor mai relevanţi operatori economici care îşi

desfăşoară activitatea într-o arie geografică suficient de extinsă şi care deservesc cea mai mare parte

a populaţiei racordată la sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare. Astfel, se poate presupune

cu un grad suficient de predictibilitate, faptul că posibilele disfunţionalitaţi anticoncurenţiale

identificate pot fi adresabile pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare în

ansamblul său.

Analiza realizată în prezentul Raport este un rezultat al prelucrării şi sintetizării datelor şi

informaţiilor furnizate, la solicitarea autorităţii de concurenţă, de către Autoritatea Naţională de

Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Asociaţia Română a Apei,

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare, municipiile reşedinţă de judeţ şi Municipiul Bucureşti, precum operatorii regionali şi

municipali mari ai serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, în corelare cu datele

furnizate de către Institutul Naţional de Statistică.

Investigaţia a avut în vedere stabilirea, delimitarea şi analiza pieţei serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare. Stabilirea, delimitarea şi analiza pieţei a fost realizată

neexhaustiv, raportul având în vedere o prezentare cu caracter general a pieţei serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

7 / 270

Glosar de termeni3

Termenii tehnici utilizaţi în cuprinsul prezentului raport se definesc după cum urmează:

- serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare - totalitatea activităţilor de utilitate publică şi

de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului,

înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei

localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor

meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia;

- serviciu de alimentare cu apă cuprinde totalitatea activităţilor necesare pentru:

- captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane;

- tratarea apei brute;

- transportul apei potabile şi/sau industriale;

- înmagazinarea apei;

- distribuţia apei potabile şi/sau industriale;

- serviciul de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor necesare pentru:

- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare;

- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;

- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor

pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora;

- evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din

activităţile prevăzute mai sus;

- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor;

- sistem public de alimentare cu apă - ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor

tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul

public de alimentare cu apă. Sistemele publice de alimentare cu apă cuprind, de regulă,

următoarele componente:

- captări;

- aducţiuni;

- staţii de tratare;

- staţii de pompare cu sau fără hidrofor;

- rezervoare de înmagazinare;

- reţele de transport şi distribuţie;

- branşamente, până la punctul de delimitare;

3 Conform art. 3 din Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

8 / 270

- sistem public de canalizare - ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor

tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul

public de canalizare. Sistemele publice de canalizare cuprind, de regulă, următoarele

componente:

- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare;

- reţele de canalizare;

- staţii de pompare;

- staţii de epurare;

- colectoare de evacuare spre emisar;

- guri de vărsare în emisar;

- depozite de nămol deshidratat;

- reţea publică de transport al apei - parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din

reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie;

- reţea publică de distribuţie a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită

din reţeaua de conducte, armături şi construcţii-anexe, care asigură distribuţia apei la 2 sau la

mai mulţi utilizatori independenţi;

- reţea publică de canalizare - parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale

colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii-anexe care asigură preluarea, evacuarea şi

transportul apelor de canalizare de la 2 sau de la mai mulţi utilizatori independenţi.

- branşament de apă - partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care asigură legătura

dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri.

Branşamentul deserveşte un singur utilizator. În cazuri bine justificate şi atunci când condiţiile

tehnice nu permit altă soluţie se poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin acelaşi

branşament. Părţile componente ale unui branşament se precizează în regulamentul-cadru al

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor, inclusiv căminul

de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent de modul de finanţare

a execuţiei. Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură de operator, respectiv de utilizator,

corespunzător punctului de delimitare a instalaţiilor. Amplasamentul căminului de branşament

se stabileşte la punctul de delimitare al instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a

utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei documentaţii

avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea şi individualizarea consumurilor

la nivel de proprietate/apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri.

Cheltuielile aferente individualizării consumurilor sunt suportate de coproprietarii

condominiului, operatorul având numai obligaţia montării contorului principal de branşament la

nivelul limitei de proprietate;

9 / 270

- repartizarea costurilor - totalitatea acţiunilor desfăşurate, conform reglementărilor legale în

vigoare, de către o persoană fizică sau persoană juridică în scopul repartizării pe

proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului de apă în imobilele

condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune;

- racord de canalizare - partea din reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre

instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv

căminul de racord; părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de

organizare şi funcţionare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Racordul de la

cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare;

- ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii

publice şi servicii, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere

igienico-sanitare;

- ape uzate orăşeneşti - apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu

apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din

stropirea şi spălarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor

imobilelor;

- ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice;

- contor de branşament - aparatul de măsurare a volumului de apă consumat de utilizator, care

se montează pe branşament între două vane - robinete la limita proprietăţii utilizatorului;

contorul este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei;

- asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu

apă şi de canalizare - asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile

de utilităţi publice, astfel cum este definită de Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările

ulterioare, constituită în scopul înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şl

controlului furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv pentru

crearea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare;

- gestionarea în sistem regional a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare -

furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv administrarea şi

exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului în

interesul comun al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, prin

intermediul unui operator regional;

- operator/operator regional al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare - operatorul

regional definit conform art. 2 lit. q) şi h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările

10 / 270

ulterioare, care are dreptul exclusiv de a furniza/presta serviciul în aria de operare stabilită prin

contractul de delegare a gestiunii serviciului;

- master plan judeţean/zonal pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare -

document de politici publice care stabileşte strategia de furnizare/prestare şi dezvoltare a

serviciului, planul de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung privind înfiinţarea, dezvoltarea,

modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului de alimentare cu

apă şi de canalizare dintr-un judeţ/zonă. Master planul judeţean/zonal este aprobat de consiliul

judeţean/consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. Master

planul judeţean/zonal se corelează cu strategiile locale ale serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare;

- strategie locală a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare - document de politici

publice adoptat la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale prin care se stabilesc obiectivele

şi modul de furnizare/prestare şi dezvoltare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,

detaliat prin programe de investiţii multianuale de reabilitare, extindere şi modernizare a

sistemelor de apă şi de canalizare existente, precum şi obiectivele înfiinţării de noi sisteme la

nivelul unităţii administrativ-teritoriale, corelat cu prevederile master planului judeţean/zonal

pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare elaborat cu respectarea prevederilor

planului urbanistic general;

- strategia asociaţiei de dezvoltare intercomunitară privind serviciul de alimentare cu apă şi

de canalizare - document de politici publice elaborat şi aprobat de asociaţia de dezvoltare

intercomunitară în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, pentru

dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din aria de operare curentă sau

posibilă a operatorului regional căruia asociaţia de dezvoltare intercomunitară i-a delegat

gestiunea serviciului în baza contractului de delegare a gestiunii. Strategia asociaţiei de

dezvoltare intercomunitară este elaborată în conformitate cu master planul judeţean/zonal şi

conţine planul de investiţii şi lista investiţiilor prioritare;

- arie de operare - arie geografică ce cuprinde unitatea/unităţile administrativ-teritoriale

membră/membre a/ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate

serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare în care operatorul/operatorul regional primeşte

dreptul de a furniza/presta serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare;

- preţ - contravaloarea apei potabile furnizată utilizatorilor raportată la unitatea de măsură;

- tarif - contravaloarea serviciului de canalizare prestat utilizatorilor raportată la unitatea de

măsură;

- preţ/tarif unic - preţul/tariful stabilit la nivelul unei arii de operare, calculat pe baza regulilor

din Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă şi de

11 / 270

canalizare finanţate prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri

nerambursabile, care să acopere costurile de operare ulterior finalizării investiţiei şi o parte din

costurile de amortizare a cheltuielilor de capital, ţinând cont de nivelul acceptat al ratei de

suportabilitate, calculată în condiţiile legii;

- strategia de tarifare - strategia aplicată pentru finanţarea serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare care are la bază preţul/tariful unic şi care asigură acoperirea costurilor de operare şi a

costurilor de investiţii;

- operator economic - furnizor/prestator de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare care

exploatează un sistem privat.

Capitolul 1. Serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare din

România: politici, performaţă

1.1. Strategia naţională în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare

Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice,

aşa cum acestea sunt definite în legislaţia în vigoare, a fost aprobată prin HG nr. 246/16.02.20064

pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de

utilităţi publice şi are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizeaza sectorul

serviciilor comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de aderare la

Uniunea Europeană.

Serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se află în centrul dezbaterii, în

special din perspectiva rolului pe care îl joacă autorităţile publice într-o economie de piaţă, şi

anume, pe de o parte, acela de a veghea la buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta

interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor şi conservarea bunurilor

publice.

Strategia naţională stă la baza fundamentarii, elaborarii şi implementarii Planului multianual

de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice care are scopul de a asigura extinderea,

modernizarea şi eficientizarea furnizarii serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii

tehnico-edilitare aferente acestora la standarde europene, în conformitate cu angajamentele

aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi publice, asumate de România prin Tratatul de aderare la

Uniunea Europeană.

Strategia plasează serviciile publice de alimentare cu apa şi de canalizare în sfera

activităţilor de interes economic general, aşa cum sunt ele definite în Cartea Verde a serviciilor

4 Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 295 din 03.04.2006

12 / 270

publice de interes economic general a Uniunii Europene, şi încearcă să alinieze aceste servicii la

conceptul european, având la bază următoarele obiective fundamentale:

- descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale cu privire la

calitatea serviciilor asigurate populatiei;

- extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de bază (alimentare cu apă potabilă,

canalizare, salubrizare) şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii;

- restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei şi

reconsiderarea raportului preţ/calitate;

- promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;

- atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale;

- instituţionalizarea creditului local şi extinderea contribuţiei acestuia la finanţarea serviciilor

comunitare de utilităţi publice;

- promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;

- promovarea parteneriatului social şi pregătirea continuă a resurselor umane.

România, prin Tratatul de Aderare şi-a asumat angajamente importante în sectorul de apă şi

apă uzată pentru transpunerea Directivei 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile5, respectiv

Directiva 91/271/CE/19916, modificată şi completată prin Directiva 98/15/EC/19987 privind

epurarea apelor uzate urbane. Din punct de vedere legislativ, prevederile actelor normative

româneşti referitoare la sectorul de apă au fost aliniate cu acquisul comunitar.

În urma negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, România şi-a asumat o serie de

angajamente ferme pentru realizarea investiţiilor în sectorul de apă şi apa uzată în decursul unor

perioade de tranziţie relativ scurte. Astfel, România a obţinut perioade de tranziţie pentru

conformarea cu acquis-ul comunitar pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate

municipale – până în 2015 pentru 263 aglomerări mai mari de 10.000 locuitori şi până în 2018

pentru 2.346 de aglomerări între 2.000 şi 10.000 de locuitori. Perioade de tranziţie au fost obţinute,

de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile până în 2015, pentru conformarea cu Directiva

98/83/CE.

Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept

zona sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de

10.000 locuitori să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. În acest sens,

5 Directiva 98/83/CE a Consiliului din 03 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, publicată în

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene nr. L 330 din 05.12.1998. 6 Directiva 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, publicată în Jurnalul Ofícial al

Uniunii Europene nr. L 135 din 30.05.1991. 7 Directiva 98/15/CE a Comisiei din 27 februarie 1998 de modificare a Directivei 91/271 / CEE a Consiliului cu privire

la anumite cerințe stabilite în anexa I la aceasta, publicată în Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene nr. L 67 din

07.03.1998.

13 / 270

direcţia strategică adecvată este reprezentată de promovarea proiectelor regionale majore de

investiţii în infrastructură, dublate de regionalizarea utilităţilor ca element cheie în îmbunătăţirea

calităţii serviciilor şi a eficienţei costurilor de capital şi de operare.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate

vizează realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate

(Directiva 91/271/EEC) şi calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE).

Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice

are următoarele obiective generale:

a) atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene aplicabile serviciilor

comunitare de utilităţi publice;

b) respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-ului

comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice;

c) atingerea conformităţii cu standardele comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor

comunitare de utilitati publice;

d) creşterea capacităţii de absorbţie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare şi de

atragere a fondurilor de investiţii;

e) creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente

infrastructurii de interes local;

f) creşterea graduală a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a

infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzator nivelurilor acceptate în Uniunea

Europeană;

g) satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunăstării

populaţiei;

h) adoptarea de norme juridice şi reglementări care să faciliteze modernizarea şi dezvoltarea

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente,

deschiderea pieţei, eficientizarea furnizării/prestării serviciilor şi creşterea calităţii acestora.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile pentru realizarea sistemelor de

alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate orăşeneşti şi pentru asigurarea condiţiilor

pentru ca serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare să se conformeze la prevederile

legale prin care sunt transpuse directivele Uniunii Europene.

Operatorii au responsabilitatea privind conformarea cu prevederile de calitate ale apei

potabile furnizate, respectiv a apelor epurate evacuate în receptorii naturali, monitorizarea,

informarea consumatorilor, a autorităţii de sănătate publică şi a autorităţilor administraţiei publice

locale.

14 / 270

Pentru a se conforma cerinţelor privind calitatea apei pentru consumul uman, România a

preluat următoarele responsabilităţi de implementare:

1) implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei potabile pentru întreaga ţară;

2) implementarea îmbunătăţirilor tehnologice la staţiile de tratare a apei;

3) reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei potabile;

4) înlocuirea instalaţiilor până la nivelul utilizatorilor şi generalizarea contorizării.

1.2. Resursele de apă ale României

Resursele de apă reprezintă potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi apele

subterane în regim natural şi amenajat, din care se asigură alimentarea diverselor folosinţe.

Resursele de apă dulce ale României sunt constituite din apele de suprafată – râuri, lacuri, Dunărea

– şi ape subterane. Cea mai mare resursă de apă dulce provine din fluviul Dunărea şi din râurile

interioare. Lacurile naturale, deşi numeroase (3450), au o contribuţie nesemnificativă la volumul

resurselor de apă ale României. Dintre aceste lacuri, numai un număr de 118 au suprafaţa oglinzii

apei mai mare de 50 hectare.

Din punct de vedere al resurselor de apă, România dispune de o resursă teoretică de 134,6

mld. mc, din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este de

38,346 mld. mc8, care provine, conform graficului nr. 1.1., din:

- râuri interioare – 13,679 mld. mc;

- Dunăre – 20 mld. mc;

- ape subterane – 4,667 mld. mc.

La nivel naţional, resursele de apă ale României sunt neuniform distribuite în spaţiu – diferă

de la o regiune la alta – şi în timp având mari variaţii sezoniere – diferă de la un anotimp la altul.

Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu şi cu o pondere

mare în privinţa valorificării economice.

Graficul nr. 1.1. Resursele de apă ale României

Sursa : INS

8 http://statistici.insse.ro/shop/

15 / 270

Lungimea totală a râurilor cu curgere permanentă este de cca 115.000 km, densitatea medie

pe teritoriu fiind de 0,49 km/km2. Reţeaua cea mai putin densă, sub 0,30 km/km2 corespunde

regiunilor de câmpie şi de dealuri, iar cea mai densă, unitatilor montane unde atinge valori de 1 -

1,2 km/km2. Principalele râuri ale Romaniei sunt Dunărea, Siretul, Mureşul, Oltul, Someşul, Prutul,

Bistriţa. Dintre acestea, de departe cel mai important este fluviul Dunărea care curge în limitele

teritoriului României pe o distanţă de 1.075 km, din lungimea sa totală de 2.860 km. Îi urmează

Mureşul (761 km), Prutul (742 km), Oltul (615 km), Siretul (559 km), Someşul (376 km), Argeşul

(350 km), Bistrita (283 km) 9.

Cel mai important parametru ce caracterizează resursele de apă din râuri îl constituie stocul

mediu multianual, exprimat fie sub formă de volum scurs, fie sub formă de debit. România este

împărţită în 11 bazine hidrografice (Someş-Tisa, Crişuri, Banat, Mureş, Jiu, Olt, Argeş-Vedea,

Ialomiţa-Buzău, Siret, Prut şi Dobrogea-Litoral). Cel mai mare aport de apă îl are bazinul Siret cu

un debit mediu de 224 mc/s, şi un volum de 7.083 mil. mc reprezentând 17% din volumul total al

resurselor de apă ale ţării. Urmează Mureşul (186 mc/s, 5.870 mil. mc) cu 14% şi Oltul (174 mc/s,

5.490 mil. mc) cu 13%, cele trei bazine furnizând, împreună, aproape jumătate din volumul

resurselor de apă ale ţării. Există însă şi bazine care deşi au suprafeţe aproape identice, din cauza

condiţiilor diferite de altitudine, relief şi climă prezintă resurse total diferite10.

Apele subterane se constituie într-o resursă importantă în special datorită calitaţii lor fizico –

chimice şi biologice. Posibilitatea de înmagazinare şi circulaţie a apelor subterane se află în strânsă

legatură cu alcătuirea litologică, dispoziţia spaţială şi condiţiile de alimentare, funcţie de care apele

subterane sunt denumite freatice şi de adâncime.

Cele mai însemnate (cantitativ) constituite în resurse permanente, sunt cele freatice, situate

în primul orizont acvifer. Apele freatice sunt cantonate la adâncimi de 10 – 30 m, capabile să

debiteze 1 – 10 l/s km2 şi constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme

centralizate de alimentare cu apă. Din punct de vedere calitativ acestea nu îndeplinesc condiţiile de

potabilitate datorită depăşirii indicatorilor specifici fizico-chimici şi microbiologici.

Apele subterane de adâncime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ şi sunt

influenţate de apele superficiale şi în acelaşi timp ele depind în mai mică măsura de condiţiile

climatice.

În concluzie, potenţialul teoretic al resurselor de apă ale României totalizează 137,744

km3/an, din care Dunărea contribuie cu 87,7 km3/an, râurile interioare cu 40,424 km3/an, iar apele

subterane cu 12,224 km3/an. Raportat la numărul locuitorilor, potenţialul resurselor de apă ale

9 Administraţia Naţională Apele Române, Planul Naţional de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din România–

Sinteza 10 Asociaţia Română a Apei, Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

„România 2025”

16 / 270

României reprezintă 7.000 mc/an/loc., cifră mult superioară mediei europene care este de 4.500

mc/an/loc. România ocupă din acest punct de vedere locul al nouălea printre tările europene.

Asupra potenţialului resurselor de apă ale României trebuie făcute o serie de consideraţii

care rezultă din specificul poziţiei geografice, reliefului, geologiei, climei, solului şi vegetaţiei, şi

anume:

- fluviul Dunărea care constituie peste 62% din potenţialul resurselor de apă este situat pe cea mai

mare parte a cursului său la periferia teritoriului României, motiv pentru care s-ar putea utiliza

economic numai cca. 20-30 km3/an;

- reţeaua hidrografică interioară (cea mai accesibilă folosinţelor) este neuniform distribuită pe

teritoriul ţării;

- debitele râurilor interioare sunt variabile nu numai de la o zonă la alta, de la un anotimp la altul,

ci şi de la un an la altul, motiv pentru care în regim natural potenţialul utilizabil se cifrează la

doar 5 km3/an, sporit însă cu 8,01 km3/an (volum util) prin cele 1.232 lacuri de acumulare

realizate;

- potenţialul apelor subterane, utilizabile din punct de vedere tehnico-economic, este 5,5 km3/an;

- în România se întâlnesc şi ani deosebit de ploioşi, când debitele râurilor cresc foarte mult,

producând inundaţii, adeseori catastrofale cu mari pagube materiale;

- periodic, pe o bună parte a teritoriului României, se manifestă fenomenul de secetă care conduce

la scăderea dramatică a resurselor de apă, uneori până la circa 30% din cele ale unui an normal.

Ţinând cont de aceste consideraţii, rezultă că potenţialul resurselor de apă utilizabile este

evaluat la 41 - 51 km3/an, ceea ce înseamnă 1.800 – 2.250 mc/an/loc. În aceste condiţii unii

specialişti consideră că România este o ţară săracă în resurse de apă.

Deşi apa este o resursă naturală regenerabilă, este totuşi limitată în ceea ce priveşte volumul

anual disponibil, manifestând chiar tendinţe de scădere în unele bazine hidrografice sau

imposibilitatea utilizării în caz de poluare accentuată. Limitări ale utilizării resurselor de apă apar şi

din alte cauze, printre care amintim:

• transportul resurselor de apă la distanţă prezintă multe dificultăţi sub aspect tehnico - economic,

fapt ce face ca ele să fie privite ca o resursă regională, neputându-se realiza un sistem naţional

interconectat al acestora;

• resursele de apă disponibile pe teritoriul României sunt puternic influenţate, atât cantitativ cât şi

calitativ, de activităţile umane, pe de o parte, prin prelevări apropiate de limita resurselor socio –

economice, iar, pe de altă parte, printr-o poluare pronunţată11.

11 Administraţia Naţională Apele Române, Planul Naţional de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din România–

Sinteza

17 / 270

1.3. Cadrul general al serviciilor comunitate de utilităţi publice

Serviciile comunitare de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activităţilor

reglementate prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi prin legi speciale, care asigură

satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu caracter social ale

colectivităţilor locale, cu privire la:

➢ alimentarea cu apă;

➢ canalizarea şi epurarea apelor uzate;

➢ colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;

➢ alimentarea cu energie termică în sistem centralizat;

➢ salubrizarea localităţilor;

➢ iluminatul public;

➢ alimentarea cu gaze naturale;

➢ transportul public local de călători.

Potrivit Legii nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, (denumită în continuare Legea serviciilor

comunitare de utilităţi publice) din sfera serviciilor publice de interes general fac parte serviciile de

utilităţi publice având următoarele particularitaţi: caracter economico-social, răspund unor cerinţe şi

necesităţi de interes şi utilitate publică, au caracter tehnico-edilitar, au caracter permanent şi regim

de funcţionare continuu, regimul de funcţionare putând avea caracteristici de monopol.

Serviciile de utilităţi publice, înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile

administraţiei publice locale, pot fi furnizate/prestate de către operatorii titulari de licenţă care sunt

organizaţi şi funcţionează fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de

drept privat.

Serviciile de utilităţi publice implică existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate

şi beneficiază de arie de acoperire cu dimensiuni locale: comunale, orăseneşti, municipale sau

judeţene. De asemenea, serviciile de utilităţi publice, organizate pe principii economice şi de

eficienţă, sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte” iar recuperarea

costurilor de exploatare ori de investiţie se face prin preţuri şi tarife reglementate sau taxe speciale.

Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, mandatate prin hotărâri ale

autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre au ca responsabilitate12

serviciile de utilităţi publice. Tinând cont de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială

a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi în raport cu infrastructura

12 Conform Art.3 alin (1) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

18 / 270

tehnico-edilitară existentă, organizarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice se face cu

respectarea prevederilor legale, potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor

administrativ-teritoriale.

Interesul general al comunităţilor locale este considerat prioritar în organizarea, funcţionarea

şi dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, satisfacerea cât mai completă a cerinţelor

utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-

teritoriale şi întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale având o

însemnatate deosebită.

Având în vedere regimul general al autonomiei locale a autorităţilor administraţiei publice

locale, descentralizarea administrativă şi financiară, dezvoltarea regională, finanţele publice locale,

serviciile comunitare de utilităţi publice se organizează şi funcţionează cu respectarea principiilor:

➢ autonomiei locale;

➢ descentralizării serviciilor publice;

➢ subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

➢ responsabilităţii şi legalităţii;

➢ asocierii intercomunitare;

➢ dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;

➢ protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;

➢ asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;

➢ administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor

administrativ-teritoriale;

➢ participării şi consultării cetăţenilor;

➢ liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.

Fiind supuse regimului juridic al serviciilor publice de interes general, serviciilor

comunitare de utilităţi publice le sunt aplicabile obligaţiile de serviciu public definite potrivit

următoarelor exigenţe/cerinţe fundamentale, şi anume:

➢ universalitate;

➢ continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii contractuale reglementate;

➢ adaptabilitate la cerintele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung;

➢ accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public;

➢ transparenţa decizională şi protecţia utilizatorilor.

Parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale,

sistemele de utilităţi publice sunt bunuri de interes şi folosintă publică şi aparţin, prin natura lor sau

potrivit legii, domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse

19 / 270

regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora, după caz. Organizarea, exploatarea şi

gestionarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să asigure13:

➢ satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor;

➢ sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;

➢ protecţia utilizatorilor;

➢ funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de rentabilitate şi

eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător

parametrilor tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucţiunile

de exploatare şi cu regulamentele serviciilor;

➢ introducerea unor metode moderne de management;

➢ introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a strategiilor, politicilor,

programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice;

➢ dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului public şi privat al unităţilor

administrativ-teritoriale şi protecţia şi conservarea mediului, în conformitate cu

reglementările specifice în vigoare;

➢ informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii;

➢ respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial, restrângerea

şi reglementarea ariilor de monopol.

Activităţile specifice oricărui serviciu de utilităţi publice, se realizează pe baza

regulamentului serviciului, a caietului de sarcini al serviciului şi a licenţei emise de autoritatea de

reglementare competentă.

1.4. Cadrul general al serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor

comunitare de utilităţi publice. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde

alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, precum şi colectarea, canalizarea şi

evacuarea apelor pluviale, activităţi prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes

public general ale colectivităţilor locale.

Conform Legii nr. 241 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

(denumită în continuare Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare), acesta se

înfiinţează, se organizează şi se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul şi

responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale ori al asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare şi are drept

13 Conform art. 7 alin. ( 2) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

20 / 270

scop alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul

localităţilor.

Furnizarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează prin intermediul

unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, care cuprinde ansamblul construcţiilor şi terenurilor,

instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează

serviciul public de alimentare cu apă, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Sistemele publice de alimentare cu apă cuprind, de regulă: captări, aducţiuni, staţii de tratare, staţii

de pompare, rezervoare de înmagazinare, reţele de transport şi distribuţie, branşamente.

Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu

prioritate a nevoilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici

şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale. Apa potabilă

distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate

prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în vigoare, precum şi parametrii de debit şi

presiune precizaţi în acordurile şi contractele de furnizare.

Sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate, constituie ansambluri

tehnologice şi funcţionale integrate care acoperă întregul circuit tehnologic, de la captarea din sursă

a apei brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate, prin care se asigură cu precădere

colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la

utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de

pe teritoriul localităţilor.

Principiile pe baza cărora se organizează şi funcţionează serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare sunt următoarele14:

➢ securitatea serviciului;

➢ tarifarea echitabilă;

➢ rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului;

➢ solidaritatea utilizatorilor reflectată în strategia tarifară;

➢ transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele,

utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora;

➢ continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

➢ adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor;

➢ accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale;

➢ respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi

sănătăţii populaţiei.

14 Conform art. 7 din Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

21 / 270

Activităţile specifice serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, se realizează

pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile

administraţiei publice locale, ori de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate

serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu

caietul de sarcini-cadru al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborate de

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (denumită

în continuare ANRSC).

1.5. Starea actuală a pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

După o perioadă de mai mult de patru decenii de administrare centralizată, România a decis

să revină la principiul autonomiei locale prin realizarea descentralizării, transferându-se astfel

responsabilităţi principale şi concrete administraţiilor publice locale, principiu reflectat de altfel şi

în Constituţia României. Una dintre aceste responsabilităţi specifice, se referă la obligaţia

administraţiilor publice locale de a organiza în mod eficient şi adecvat funcţionarea lor în scopul

prestării de servicii publice. Administraţiile publice locale au dreptul de a se asocia în scopul de a

dezvolta eficient serviciile publice de interes comun/regional.

1.5.1. Operatorii serviciului

Au calitatea de operatori15 furnizorii/prestatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare care asigură funcţionarea, gestionarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului şi care îşi desfăşoară activitatea pe baza unei

licenţe eliberate de ANRSC.

Tabelul nr. 1.1. Repartizarea operatorilor pe serviciile comunitare de utilități publice

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Număr total operatori de servicii publice

aflaţi în evidenţele ANRSC 2.558 2.533 2.555 2.534 2.487

- din care

Operatori ai serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare 1.077 1.068 1.066 1.061 1.017

Operatori ai serviciului de alimentare cu

energie termică în sistem centralizat 98 90 84 82 -

Operatori ai serviciului de salubrizare a

localităţilor 666 650 665 673 634

Operatori ai serviciului de transport

public local de călători 499 498 496 483 501

Operatori ai serviciului de iluminat public 578 584 588 589 626 Sursa: ANRSC, Raport anual 2017

15 operator de servicii de utilităţi publice, denumit şi operator - persoana juridică de drept public sau de drept privat cu

capital public, privat sau mixt, înregistrată în România, într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt stat, care

asigură nemijlocit furnizarea/prestarea, în condiţiile reglementărilor în vigoare, a unui serviciu de utilităţi publice sau a

uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice

22 / 270

Din totalul operatorilor aflaţi în evidenţele ANRSC, 40,9% reprezintă operatorii serviciului

public de alimentare cu apă şi de canalizare. Trebuie meţionat faptul că un operator poate realiza

unul sau mai multe servicii. Graficul nr. 1.2. prezintă evoluţia numărului de operatori ai

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare comparativ cu ceilalţi operatori ai serviciilor

publice de utilităţi publice, în perioada 2013-2017.

Graficul nr. 1.2. Evoluţia numărului de operatori ai serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare

Sursa: ANRSC, Raport anual 2017

Conform informaţiilor transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor

Comunitare de Utilităţi Publice, în anul 2017 serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare

au fost furnizare/prestate de un număr de 268 de operatori licenţiaţi, din care16:

- operatori regionali – societăţi comerciale cu capital integral al UAT = 45

- societăţi comerciale/servicii publice/compartimente de specialitate din cadrul UAT = 202

- societăţi comerciale cu capital privat sau mixt = 20

- regii autonome = 1

Cu toate că operatorii regionali reprezintă 16,8% din totalul operatorilor serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare licenţiaţi, aceştia deţin, conform calculelor Asociaţiei Române

a Apei, 87% din piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare17.

Din punct de vedere al distribuţiei în spaţiu, operatorii serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare sunt repartizaţi neuniform pe suprafaţa ţării. Astfel, cei mai mulţi operatori se

16 Adresa ANRSC nr. 607128/13.07.2018, înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. RG/9676/19.07.2018 17 Asociaţia Română a Apei, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul

2016

0

200

400

600

800

1,000

1,200

2013 2014 2015 2016 2017

Alimentare cu apă şi

de canalizare

Alimentare cu

energie termică în

sistem centralizat

Salubrizarea

localităţilor

Transport public

local de călători

Iluminat public

23 / 270

regăsesc în Regiunea Sud-Est – 81 de operatori, urmată de Regiunea Sud – 58 de operatori şi

Regiunea Sud-Vest – 43 de operatori. Cei mai puţini operatori ai serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare se regăsesc în Regiunea Nord-Est – 9 operatori. Distribuţia operatorilor

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în Figura nr. 1.1.

Figura nr. 1.1. Distribuţia operatorilor serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

1.5.2. Alimentarea cu apă

Serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare sunt într-o continuă dezvoltare însă,

cu toate acestea, există aşezări umane care nu beneficiază de aceste servicii, România

confruntâdu-se cu un grad redus de racordare a locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă şi la

sistemele publice de canalizare.

Administrativ, România are 41 de judeţe, 103 municipii, 217 oraşe şi 2.861 comune.

Serviciul public de alimentare cu apă potabilă este organizat în 2.506 localităţi, reprezentând

78,78% din totalul localităţilor tării. Astfel, aşa cu rezultă din tabelul nr. 1.2, dispun de sisteme

centralizate de distribuţie a apei un număr de 317 municipii şi oraşe, reprezentând 99,06% din

totalul localităţilor urbane şi 2.189 de localităţi din mediul rural, reprezentând 76,51% din totalul

acestora. Dacă numărul localităţilor urbane care dispun de reţele de distribuţie a apei a rămas

24 / 270

constant în perioada 2012-2016, numărul localităţilor rurale cu reţele de distribuţie a apei a

înregistrat un trend crescător de la 2.011 localităţi în anul 2012, la 2.189 localităţi în anul 2016, o

creştere cu 8,85%.

Tabelul nr. 1.2. Numărul localităţilor cu reţea de distribuţie a apei potabile

Mediul de rezidenţă Anul

2012 2013 2014 2015 2016

Urban 317 317 317 317 317

Rural 2.011 2.050 2.130 2.157 2.189

Total 2.328 2.367 2.447 2.474 2.506 Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

Lungimea reţelelor de apă potabilă18, la nivel de ţară, a avut o evoluţie anuală de creştere

continuă. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, lungimea totală a reţelei

simple de distribuţie a apei potabile în România, la sfârşitul anului 2016, a fost de 79.677,6 km, cu

182,85% mai mult decât în anul 1990, când în România reţeaua de distribuţiei a apei potabile era de

28.186,8 km. Evoluţia lungimii reţelelor de apă potabilă, în perioada 2012-2016, este prezentată în

tabelul nr. 1.3.

Tabelul nr. 1.3. Lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, în perioada 2012-2016

Lungimea reţelei

de apă potabilă

(km)

Anul 2016/2012

(%) 2012 2013 2014 2015 2016

Total 68.299,3 71.513,7 74.263,2 76.945,0 79.677,6 116,66

- din care

Urban 27.680,2 27.828,7 28.321,9 28.778,7 29.476,7 106,49

Rural 40.619,1 43.685,0 45.941,3 48.166,3 50.200,9 123,59 Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

Din tabelul nr. 1.3. rezultă că pe ansamblul perioadei analizate, lungimea reţelelor de

alimentare cu apă potabilă a crescut cu 16,66% din anul 2012 până la sfârşitul anului 2016.

Astfel, la sfârşitul anului 2016, lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile era de

79.677,6 km, cu 2.735,6 km mai mare faţă de cea existentă la sfârşitul anului 2015. În anul 2015,

lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, la nivel de ţară, a fost de 76.945 km, cu 3,61%

mai mult decât în anul 2014. În anul 2014, lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, la nivel

de ţară, a fost de 74.263,2 km, cu 3,84% mai mult decât în anul 2013. În anul 2013, lungimea

reţelelor de alimentare cu apă potabilă, pe total ţară, a fost de 71.513,7 km, mai mult cu 4,7 % faţă

de anul 2012.

Reţelele de distribuţie a apei potabile din anul 2016, asigură o echipare în mediul urban de

94,78% din lungimea totală a străzilor19.

18 Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor şi conductelor instalate pe

teritoriul localităţii respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducţiune sau de la staţiile de

pompare, până la punctele de branşare a consumatorilor. 19 Lungimea străzilor orăşeneşti, 31.101 km.

25 / 270

Pe medii de rezidenţă, aşa cum se poate observa din graficul nr. 1.3., se constată o creştere

continuă a lungimii reţelelor de distribuţie a apei potabile, atât în mediul urban, cât şi în mediul

rural. Lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă în mediul urban, la sfârşitul anului 2016, a

fost de 29.476,7 km, în creştere cu 6,49% faţă de anul 2012. Se remarcă faptul că ritmul de

dezvoltare al reţelelor de alimentare cu apă potabilă este mai alert în mediul rural, în creştere cu

23,59% în anul 2016 faţă de anul 2012.

Dacă, în mediul urban diferenţa de lungime a reţelei de alimentare cu apă potabilă la

sfârşitul anului 2016, faţă de anul 2012, a fost de 1.796,5 km, în mediul rural diferenţa a fost de

9.581,8 km, având o creştere medie anuală de 2.395 km/an în mediul rural, faţă de circa 450 km/an

în mediul urban.

Graficul nr. 1.3. Evoluţia lungimii reţelelor de alimentare cu apă potabilă (km), pe medii de

rezidenţă, în perioada 2012-2016

Sursa: INS Lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă exploatate de operatorii regionali şi

municipali mari a ajuns la sfârşitul anului 2016 la 54.669 km, reprezentând 68,61% din totalul

reţelelor de alimentare cu apă potabilă exploatate la nivel naţional. Din tabelul nr. 1.4 rezultă că

operatorii regionali şi municipali mari au o rată de creştere a exploatării reţelelor de alimentare cu

apă potabilă de 25,99% în anul 2016 faţă de anul 2012.

Tabelul nr. 1.4. Lungimea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, exploatată de operatorii

regionali şi municipali mari, în perioada 2012-2016

Lungimea reţelei de apă potabilă

(km)

Anul 2016/2012

(%) 2012 2013 2014 2015 2016

La nivel naţional 68.299 71.513 74.263 76.945 79.677 116,66

Exploatată de operatorii

regionali şi municipali mari 43.393 46.365 49.141 52.163 54.669 125,99

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

27,680.2 27,828.7 28,321.9 28,778.7 29,476.7

40,619.143,685.0

45,941.348,166.3 50,200.9

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

2012 2013 2014 2015 2016

Urban Rural

26 / 270

Astfel, dacă în anul 2012, lungimea reţelelor de alimentare cu apă exploatate de către

operatorii regionali şi municipali mari a fost de 43.393 kilometri, în anul 2013, aceasta a avut

46.365 de kilometri, în creştere cu 6,58% faţă de anul 2012, reprezentând 64,83% din totalul

reţelelor de alimentare cu apă potabilă existente la nivel naţional.

În anul 2014, lungimea reţelelor exploatate de operatorii regionali şi municipali mari a fost

de 49.141 kilometri, cu 2.776 kilometri mai mult decât în anul 2013, adică un plus de 5,99% faţă de

anul 2013, mai puţin decât creşterea anuală precedentă, având însă o pondere de 66,17% din totalul

reţelelor de alimentare cu apă potabilă existente la nivel naţional în acel an.

Lungimea reţelor de alimentare cu apă din anul 2015, exploatate de operatorii regionali şi

municipali mari a fost de 52.163 kilometri, cu 3.022 de kilometri peste valoarea anului 2014, având

o creştere de 6,15% faţă de anul precedent. În anul 2016, lungimea reţelelor de alimentare cu apă

exploatate de operatorii regionali şi municipali mari a fost de 54.669 kilometri, în creştere cu 4,80%

faţă de anul precedent, reprezentând 68,61% din totalul reţelelor de alimentare cu apă potabilă

exploatate la nivel naţional.

Graficul nr. 1.4. Evoluţia lungimii reţelelor de alimentare cu apă potabilă (km), în perioada

2012-2016

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

Aşa cu rezultă din tabelul nr. 1.5, există diferenţe mari între regiunile ţării în privinţa

infrastructurii de distribuţie a apei potabile. Pe ansamblul perioadei analizate, lungimea reţelelor de

alimentare cu apă potabilă a crescut cu 10,87% în Regiunea Sud-Est, până la 29,10% în Regiunea

Bucureşti-Ilfov. Deşi deţine numai 3.796,4 kilometri reprezentând 4,76% din totalul reţelei de

alimentare cu apă potabilă la nivel naţional, Bucureşti-Ilfov, este regiunea cu cea mai mare densitate

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

70,000

80,000

2012 2013 2014 2015 2016

43,39346,365

49,14152,163

54,669

68,29971,514

74,26376,945

79,678

Lungimea

reţelei

exploatată de

operatori

regionali şi

municipali

mari

Lungimea

reţelei de apă

potabilă la

nivel naţional

27 / 270

a reţelei de alimentare cu apă potabilă raportat la suprafaţa regiunii. Totodată, Regiunea Bucureşti-

Ilfov înregistrează cea mai mare extindere a reţelei de alimentare cu apă potabilă, în creştere cu

29,10%, de la 2.940,7 kilometri în anul 2012 la 3.796,4 kilometri în anul 2016.

Implementarea proiectelor de investiţii este vizibillă şi în creşterile anuale a lungimii

reţelelor de alimentare cu apă din Regiunea Nord-Est. Astfel, dacă în anul 2012 lungimea reţelelor

de alimentare cu apă din regiune era de 7.236,2 kilometri, în anul 2016 aceasta a avut 8.947,1

kilometri, în creştere cu 23,64%. Cu toate acestea, lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă a

regiunii, reprezintă numai 11,23% din totalul reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivel naţional.

Tabelul nr. 1.5. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile, pe regiuni de

dezvoltare, în perioada 2012-2016 (km)

Regiunea de

dezvoltare 2012 2013 2014 2015 2016

2016/2012

(%)

Nord-Vest 10.753,5 11.248,1 11.425,5 11.740,4 12.428,0 115,57

Centru 8.689,7 9.026,7 9.344,3 9.696,3 10.053,0 115,69

Nord-Est 7.236,2 8.019,0 8.324,6 8.638,0 8.947,1 123,64

Sud-Est 11.324,0 11.486,9 11.743,8 12.090,5 12.555,2 110,87

Sud - Muntenia 11.605,4 12.104,5 12.751,7 13.261,3 13.697,9 118,03

Bucureşti-Ilfov 2.940,7 3.185,7 3.499,2 3.763,0 3.796,4 129,10

Sud-Vest Oltenia 7.696,4 8.022,1 8.487,5 8.784,0 9.035,6 117,40

Vest 8.053,4 8.420,7 8.686,6 8.971,5 9.164,4 113,80 Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

În anul 2016, cea mai extinsă reţea de distribuţie a apei potabile se regăseşte în Regiunea

Sud – Muntenia cu o lungime totală de 13.697,9 kilometri, în creştere cu 2.092,2 kilometri faţă de

anul 2012, reprezentând 17,19% din totalul reţelei de alimentare cu apă potabilă la nivel naţional.

Locul al doilea îl ocupă Regiunea Sud-Est cu 12.555,2 kilometri de reţea, reprezentând 15,76% din

totalul reţelelor de alimentare cu apă la nivel naţional, însă pe ansamblul perioadei analizate,

comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare, a înregistrat cel mai mic procent de creştere –

10,87%.

Aşa cum rezultă din graficul nr.1.5, în anul 2016, din totalul de 79.677,6 kilometri de reţea

de distribuţie a apei potabile la nivel naţional, 17,19% se regăsesc în Regiunea Sud – Muntenia,

urmată de Regiunea Sud-Est şi Regiunea Nord-Vest cu 15,76% şi 15,60%. Regiunile cu un grad

mai redus al reţelei de distribuţie a apei potabile sunt Regiunea Sud-Vest Oltenia cu 11,34% şi

Regiunea Nord-Est cu 11,23% din totalul reţelelor de distribuţie a apei potabile la nivel naţional.

Totodată, la nivelul anului 2016, din totalul de 19,7 milioane locuitori, în România

beneficiază de apă potabilă din reţeaua publică 12.853.110 persoane, reprezentând 65,2% din

populaţia rezidentă a României. În mediul urban, 10.040.392 persoane sunt conectate la sistemul

public de alimentare cu apă, reprezentând 94,9% din populaţia rezidentă urbană, în timp ce în

28 / 270

mediul rural numai 2.812.718 persoane beneficiază de apă potabilă din reţeaua publică,

reprezentând 30,8% din populaţia rezidentă rurală a ţării20.

Graficul nr. 1.5. Distribuţia reţelei de alimentare cu apă potabilă, la nivel naţional

Sursa: INS

Din datele prezentate în tabelul nr. 1.6, se observă creșterea acoperirii cu servicii de

alimentare cu apă potabilă din sistem centralizat. Dacă în urmă cu 25 de ani, ponderea populaţiei cu

acces la serviciile centralizate de alimentare cu apă se situa în jurul valorii de 29% din populaţie,

datorită evoluţiei din ultima perioadă, se constată un progres semnificativ, de la 29% la 65,2%

(valoarea din anul 2016), în condiţiile în care, în acelaşi interval de timp, s-au produs mutaţii majore

şi în raportul dintre populaţia urbană şi cea rurală. Totuşi, nivelul de echipare cu sisteme

centralizate de alimentare cu apă potabilă a populaţiei rămâne net favorabil mediului urban.

Tabelul nr. 1.6. Populaţia deservită de servicii de alimentare cu apă potabilă,

în perioada 2012-2016

Populaţia

(mii persoane)

Anul

2012 2013 2014 2015 2016

Populaţia

României

Total 20.096 20.020 19.953 19.819 19.760

Deservită cu servicii

de alimentare cu apă 12.103 12.347 12.455 12.634 12.853

% în total populaţie 60,3 61,9 62,4 63,7 65,2

Populaţia

României

- mediul

urban

Total 10.854 10.790 10.763 10.703 10.636

Deservită cu servicii

de alimentare cu apă - 9.895 9.968 10.007 10.040

% în total populaţie 82,9 92,7 93,8 94,9

Populaţia

României

- mediul

rural

Total 9.242 9.230 9.200 9.172 9.124

Deservită cu servicii

de alimentare cu apă - 2.453 2.487 2.627 2.812

% în total populaţie - 26,7 27,0 28,7 30,8 Sursa: INS, http://www.insse.ro/Seria statistica mediului – Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate

20 INS, Informaţii statistice, Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate în anul 2016

Regiunea Sud -

Muntenia

17,19%

Regiunea Sud-

Est 15,76%

Regiunea Nord-

Vest 15,60%Regiunea Centru

12,62%

Regiunea Vest

11,50%

Regiunea Sud-

Vest - Oltenia

11,34%

Regiunea Nord-

Est 11,23%

Regiunea

Bucureşti-Ilfov

4,76%

29 / 270

Trebuie menţionat faptul că populaţia totală a României este variabilă şi evoluează de la

un an la altul, în principal datorită sporului natural (pozitiv sau negativ), a fluxului de intrări şi

ieşiri de persoane, precum şi a altor factori. În plus, o serie de date privind numărul total de

locuitori ai României au fost recalculate de către Institutul Naţional de Statistică, după ultimul

recensământ al populaţiei.

La nivelul ţării, numărul de beneficiari ai serviciului public de alimentare cu apă, a avut o

evoluţie anuală de creştere continuă. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul

2013 beneficiau de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat un număr de 12.347.231 de

persoane, reprezentând 61,9% din totalul populaţiei ţării. În mediul urban s-au înregistrat 9.894.050

persoane deservite de sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 82,9% din populaţia

urbană a României, iar în mediul rural 2.453.181 persoane, reprezentând 26,7% din populaţia rurală

a României.

În anul 2014, 62,4% din populaţia ţării beneficia de serviciul public de alimentare cu apă,

cu 296.925 persoane mai mult decât în anul 2013. Din totalul de 12.454.909 persoane beneficiare

ale serviciului de alimentare cu apă, 9.968.146 persoane se situau în mediul urban (92,7% din

populaţia urbană a Romaniei) şi 2.486.763 persoane în mediul rural, reprezentând 27,0% din

populaţia rurală a ţării.

Graficul nr. 1.6. Evoluţia populaţiei deservite de sistemul public de alimentare cu apă,

în perioada 2012-2016

Sursa: INS

Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, în anul 2015, a fost de

12.634.419 persoane, reprezentând 63,7% din populaţia rezidentă a României, cu 179.510 persoane

mai mult decât în anul 2014. În mediul urban s-au înregistrat 10.006.715 persoane conectate la

0

5,000

10,000

15,000

20,000

2012 2013 2014 2015 2016

12,103 12,264 12,455 12,634 12,853

mii

per

soan

e

Populaţia

totală

Populaţia

deservită cu

servicii de

alimentare cu

apă potabilă,

la nivel de ţară

30 / 270

sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 93,8% din populaţia urbană a României, iar în

mediul rural 2.627.704 persoane, reprezentând 28,7% din populaţia rezidentă rurală a ţării.

Aşa cu am menţionat anterior, în anul 2016, numărul total de benficiari ai serviciului de

alimentare cu apă a fost de 12.853.110 persoane, în creştere cu 218.691 persoane faţă de anul

precedent, reprezentând 65,5% din totalul populaţiei României. În mediul urban s-au înregistrat

10.040.392 persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 94,9% din

populaţia rezidentă urbană, iar în mediul rural 2.812.718 persoane, reprezentând 30,8% din

populaţia rezidentă rurală a tării.

Din graficul nr. 1.7 rezultă că serviciile centralizate de alimentare cu apă deserveau 82,9%

din populaţia rezidentă în mediul urban în anul 2013, ponderea populaţiei urbane deservite de

aceste servicii crescând la 92,7% în anul 2014, la 93,8% în anul 2015 şi, în continuare, la 94,9%

în anul 2016.

În ceea ce priveşte populaţia din mediul rural deservită cu servicii de alimentare cu apă în

sistem centralizat, ponderea populaţiei care beneficia de aceste servicii, de 26,7% în anul 2013, a

crescut la 27% în anul 2014, la 28,7% în anul 2015 şi, respectiv, la 30,8%în anul 2016.

Graficul nr. 1.7. Evoluţia ponderii populaţiei deservite de sistemul public de alimentare cu

apă, pe medii de rezidenţă, în perioada 2012-2016

Sursa: INS

După 1989, sectorul de alimentare cu apă din România a beneficiat de o serie de programe

cu finanţare externă, începând cu programele de pre-aderare (PHARE, MUDP, SAMTID, ISPA).

Participarea operatorilor în programele de pre-aderare a condus la dezvoltarea capacitățiilor

instituţionale şi la extinderea reţelelor sau la înlocuirea lor, în cazul celor cu o vechime foarte

mare, ceea ce a sprijinit dezvoltarea sectorului, dezvoltare care a început cu mediul urban.

61,90% 62,40% 63,70% 65,20%

82,90%

92,70% 93,80% 94,90%

26,70% 27,00% 28,70%30,80%

0

20

40

60

80

100

2013 2014 2015 2016

%

Total - populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă

Urban - populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă

Rural - populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă

31 / 270

Ulterior, regionalizarea ariei de operare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare a

contribuit la extinderea reţelelor în mediul rural, în cazul operatorilor regionali.

O altă cauză pentru diferenţele mari de acoperire cu servicii de alimentare cu apă între

mediile urban - rural este capacitatea instituţională şi managerială redusă a autorităţilor locale din

localităţile rurale, care nu beneficiază de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat, de a

elabora, depune spre finanţare sau implementa proiecte de dezvoltare a serviciilor publice de

alimentare cu apă.

Necesitatea extinderii şi creșterea accesibilităţii serviciilor de alimentare cu apă potabilă în

sistem centralizat, în mediul rural, este dictată nu numai de necesitatea creşterii standardului de

viaţă în mediul rural, ca importantă tendinţă europeană de eliminare treptată a diferențelor de

dezvoltare între mediul rural şi cel urban, dar şi de deteriorarea calităţii pânzei freatice. Şi, nu în

ultimul rând, sunt luate în considerare ţintele de conformare ale României la prevederile

acquis-ului comunitar, asumate prin Tratatul de Aderare la Uniuniea Europeană, care au în vedere

şi asigurarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare pentru toată populaţia ţării.

În anul 2016, la nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei

deservite de sistemul public de alimentare cu apă potabilă, în total populaţie, s-a înregistrat în

Regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 82,2%, urmată de regiunea Sud-Est cu 74,3%. Regiunile

cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Nord-Est cu 46,1% şi Sud-Vest Oltenia cu 53,5%.

Tabelul nr. 1.7. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă potabilă,

pe regiuni de dezvoltare, în anul 2016

Regiunea de

dezvoltare

U.M.

Populaţia

rezidentă

Populaţia

deservită - % -

Nord-Vest persoane 2.576.567 1.721.942 66,8

Centru persoane 2.341.964 1.708.029 72,9

Nord-Est persoane 3.256.734 1.500.331 46,1

Sud-Est persoane 2.469.868 1.836.227 74,3

Sud - Muntenia persoane 3.031.555 1.828.891 60,3

Bucureşti-Ilfov persoane 2.288.203 1.880.278 82,2

Sud-Vest Oltenia persoane 1.993.482 1.065.988 53,5

Vest persoane 1.802.212 1.311.424 72,8 Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

În tabelul nr. 1.8. prezentăm evoluţia numărului de locuitori deserviţi cu servicii de

alimentare cu apă de operatorii regionali şi municipali mari, în perioada 2012 -2016, atât în valori

absolute, cât şi ca pondere a populaţiei deservite în numărul total de locuitori din aria de operare,

dar şi cota de piaţă a acestor operatori.

32 / 270

Tabelul nr. 1.8. Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă,

de operatorii regionali municipali mari, în perioada 2012-2016

Detalii U.M. Anul

2012 2013 2014 2015 2016

Populaţia deservită cu servicii de

alimentare cu apă potabilă pe ţară

Mii

pers 12.103 12.347 12.455 12.634 12.853

Populaţia deservită de operatorii

regionali şi municipali mari

Mii

pers. 10.427 10.577 10.655 10.989 11.181

Ponderea populaţiei deservite în total

populaţie din aria de operare % 81,4 82,4 82,0 82,0 81,0

Număr locuitori deserviţi de operatori

comparativ cu anul precedent % 99,9 101,4 100,7 103,1 101,7

Cota de piaţă a operatorilor regionali

şi municipali mari % 86,2 85,7 85,5 87,0 87,0

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei deservite cu servicii de alimentare cu apă potabilă în

anul 2012, operatorii regionali şi municipali mari au asigurat, pentru aria în care prestează servicii,

un grad mediu de acoperire cu servicii de alimentare cu apă potabilă de 81,4%. În anul 2013,

operatorii regionali şi municipali mari au asigurat un grad mediu de acoperire cu servicii de

alimentare cu apă potabilă de 82,4% dintre locuitorii din aria lor de operare, o valoare a

indicatorului uşor mai mare decât în anul 2012. Dintre operatorii mari, cel mai mare grad de

acoperire cu servicii de alimentare cu apă îl aveau operatorii care deservesc doar mediul urban.

În anul 2014, numărul locuitorilor deserviţi de către operatorii regionali şi municipali mari a

crescut în continuare, ajungând la 10.654.605 de locuitori, dar şi aria de operare a crescut, ceea ce a

condus la o acoperire cu servicii de alimentare cu apă potabilă medie de doar 82,0% dintre locuitorii

din aria de deservire a acestora, mai mică decât în anul precedent.

Numărul locuitorilor deserviţi de către operatorii regionali şi municipali mari, în anul 2015,

a continuat să crească, ajungând la 10.989.003 persoane, iar aria lor de operare a crescut la

13.453.837 persoane, ceea ce a condus la o acoperire cu servicii de alimentare cu apă potabilă

medie de doar 82,0% din locuitorii din aria de deservire, egală cu cea din anul 2014.

În anul 2016, numărul locuitorilor deserviţi de către operatorii regionali şi municipali mari a

continuat să crească, ajungând la 11.181.023 persoane, iar aria lor de deservire a crescut la

13.808.709 persoane, ceea ce a condus la o acoperire cu servicii de alimentare cu apă medie de doar

81,0% din locuitorii din aria de deservire, mai mică decât în anul 2015.

Cota de piaţă a operatorilor regionali şi municipali mari, după populaţia deservită cu servicii

de alimentare cu apă potabilă, în anul 2016 a fost de 87,0%.

33 / 270

Evoluţia populaţiei deservite de operatorii regionali şi operatorii municipali foarte mari, în

perioada 2012 - 2016, comparativ cu evoluţia populaţiei deservite cu servicii de alimentare cu apă la

nivel de ţară este prezentată în graficul nr. 1.8.

Graficul nr. 1.8. Evoluţia populaţiei deservite de operatorii regionali şi

municipali mari şi pe total ţară, în perioada 2012-2016

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

În ceea ce priveşte valoarea medie a indicatorului „populaţia deservită pe kilometru de

reţea”21, în perioada 2012-2016, înregistrează o evoluţie descendentă, atât la nivel naţional, cât şi în

aria de operare a operatorilor regionali şi municipali mari. Astfel, aşa cu rezultă din graficul nr. 1.9,

valoarea medie a populaţiei deservite pe kilometru de reţea în anul 2016, a fost de 161 de locuitori

la nivel naţional şi 204 în aria de operate a operatorilor regionali şi municipali mari, în scădere faţă

de anul de referinţă când valoarea medie a fost de 177 de locuitori la nivel naţional şi 240 de

locuitori la nivelul operatorilor regionali şi municipali mari.

Reducerea acestor valori este determinată, pe de o parte, de extinderea reţelelor în mediul

rural, având în vedere faptul că, în mediul urban acoperirea cu servicii de alimentare cu apă potabilă

este foarte bună, eventualele lucrări constând în înlocuirea reţelelor învechite şi mai puţin în

extinderea lor, iar, pe de altă parte, preluarea de către operatorii regionali a localităţilor din mediul

rural cu o situaţie precară a reţelelor de alimentare cu apă potabilă.

21 Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă raportat la lungimea totală a reţelelor de alimentare cu

apă potabilă.

12,10312,347

12,455

12,63412,853

10,427

10,577 10,655

10,98911,181

10,000

10,500

11,000

11,500

12,000

12,500

13,000

2012 2013 2014 2015 2016

mii

per

s

Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă pe ţară

Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă potabilă de către operatorii regionali şi

municipali mari

34 / 270

Graficul nr. 1.9. Evoluţia populaţiei deservite pe kilometru de reţea, în perioada 2012-2016

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

Volumul total de apă potabilă distribuită consumatorilor22, în perioada 2012-2016, este

prezentat în tabelul nr. 1.9.

Tabelul nr. 1.9. Volumul total de apă potabilă distribuită, în perioada 2012-2016

Volumul de apă potabilă

distribuită (mii mc)

Anul

2012 2013 2014 2015 2016

Total 1.035.429 1.014.181 995.491 744.007 740.718

din care : pentru uz casnic 694.792 690.030 684.451 561.322 563.416

Ponderea volumului de apă

potabilă pentru uz casnic în

totalul volumului de apă potabilă

distribut

67,1% 68,0% 68,8% 75,4% 76,1%

Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

La nivelul ţării cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor înregistrează, în

perioada analizată, o scădere cu 28,5% faţă de anul 2012. Cantitatea de apă potabilă distribuită în

anul 2013 a fost de 1.014.181 mii mc., cu 21.248 mii mc. mai puţin decât în 2012. Din volumul

total de apă potabilă distribuit, 690.030 mii mc. (68,0%) a fost distribuită populaţiei pentru uz

casnic. La sfârşitul anului 2014, cantitatea de apă potabilă distribuită s-a cifrat la 995.491 mii mc.,

cu 19.327 mii mc. mai puţin faţă de anul 2013. Din această cantitate, apa potabilă pentru uz casnic

s-a ridicat la 684.451 mii mc, reprezentând 68,8% din total.

22 Cantitatea totală de apă potabilă livrată tuturor consumatorilor, populaţiei şi agenţilor economici pentru nevoi

productive (casnice, băi publice, clădiri social-culturale şi administrative, hoteluri, stropitul străzilor, spaţii verzi etc.)

prin reţelele de distribuţie sau direct prin conductele de aducţiune, determinată cu ajutorul apometrelor instalate la

consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de consum pauşal.

177173

168164 161

240

228

217211

204

2012 2013 2014 2015 2016

La nivel de ţară La nivel de operatori regionali şi municipali mari

35 / 270

În anul 2015, volumul de apă potabilă distribuită în sistem centralizat a fost de 744.007 mii

mc, din care 561.322 mii mc, reprezentând 75,4% din total, a fost distribuită pentru uz casnic.

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor s-a situat, la sfârşitul anului 2016, la valoarea

de 740.718 mii mc, cu 3.289 mii mc mai putin decât în anul 2015. Din această cantitate, apa

potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 563.416 mii mc, reprezentând 76,1% din totalul apei

potabile distribuite.

Cu toate că apa potabilă folosită pentru uz casnic înregistrează o scădere, ponderea acesteia

în totalul apei potabile distribuite consumatorilor înregistrează o creştere de la 67,1% în anul 2012

la 76,1% în anul 2016.

Desigur există mari diferenţe între un operator şi altul în privinţa valorilor volumului de apă

potabilă distribuit. Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul redus de

regularizare a debitelor pe cursurile de apă, poluarea râurilor interioare, sunt principalii factori care

pot face ca zone importante ale ţării să nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă în tot

cursul anului, mai ales în perioadele de secetă sau în iernile cu temperaturi scăzute, când debitele se

reduc drastic. Cu toate acestea, se constată, în ultimii ani, o scădere constantă a volumului de apă

potabilă distribuită în reţea, la nivelul întregii ţări, care se datorează, în principal, contorizării

consumatorilor, preocupării operatorilor de a reduce pierderile de apă din sistemele de distribuţie,

şi, nu în ultimul rând, reducerii activităţiilor industriale.

1.5.3. Canalizarea şi epurarea apelor uzate

La nivel naţional, beneficiază de servicii de canalizare un număr de 313 municipii şi oraşe,

reprezentând 97,81% din totalul localităţilor urbane şi 871 de localităţi rurale, reprezentând 30,44%

din totalul localităţilor rurale. Aşa cum rezultă din tabelul nr. 1.9, la nivel naţional, dispun de

servicii de canalizare un număr de 1.184 de localităţi, gradul de acoperire cu servicii de canalizare

fiind de 37,22%.

Tabelul nr. 1.9. Numărul localităţilor cu reţea de canalizare, în perioada 2012-2016

Medii de

rezidenţă

Anul

2012 2013 2014 2015 2016

Urban 310 310 311 313 313

Rural 616 672 760 809 871

Total 926 982 1.071 1.122 1.184 Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

Numărul de localităţi care beneficiază de reţele de canalizare a evoluat, din anul 2012 până

în anul 2016, astfel: în anul 2012, reţeaua de canalizare deservea 310 localităţi din mediul urban şi

616 din mediul rural; în anul 2013, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populaţiei

şi din unităţile economice şi sociale, s-a desfăşurat în 310 municipii şi oraşe şi în 672 comune; în

anul 2014, reţeaua de canalizare a apelor uzate din gospodăriile populaţiei şi din unităţile

economice şi sociale, deservea 311 municipii şi oraşe şi 760 comune. În anul 2015, reţeaua de

36 / 270

canalizare deservea 313 municipii şi oraşe şi 809 comune. În anul 2016, 313 municipii şi oraşe şi

871 comune deţineau reţele de canalizare.

Lungimea reţelelor de canalizare23, la nivel naţional, a avut o evoluţie anuală de creştere

continuă. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, lungimea totală a reţelei de

canalizare în România, la sfârşitul anului 2016, a fost de 34.353,4 kilometri, cu 149,73% mai mult

decât în anul 1990, an în care reţeaua de canalizare a României totaliza 13.756 kilometri. Evoluţia

lungimii reţelelor de canalizare, în perioada 2012-2016, este prezentată în tabelul nr. 1.10.

Lungimea totală a reţelei de canalizare din România, la sfărşitul anului 2016, a fost de

34.353,4 kilometri, din care 24.133,5 kilometri în municipii şi oraşe şi 10.219,9 kilometri în mediul

rural. Comparativ cu anul precedent, în anul 2016, lungimea reţelei de canalizare s-a extins cu

2.620,8 kilometri în mediul urban şi cu 1.501,7 kilometri în mediul rural.

Faţă de anul 2012, lungimea totală a reţelei de canalizare la nivel naţional a crescut cu

38,6%. Există mari diferenţe între lungimea reţelelor din mediul urban şi rural, însă ca urmare a

investiţiilor realizate prin programele operaţionale de mediu, în ultimii cinci ani, lungimea reţelelor

de canalizare din mediul rural aproape s-a dublat de la 5.189,1 kilometri în anul 2012 la 10.219,9

kilometri în anul 2016 (97,0%).

Tabelul nr. 1.10. Lungimea reţelelor de canalizare, în perioada 2012-2016

Lungimea reţelei de

canalizare (km)

Anul 2016/2012

(%) 2012 2013 2014 2015 2016

Total 24.789,8 26.559,6 28.569,5 31.702,6 34.353,4 138,6

- din care

Urban 19.600,7 20.150,3 20.977,2 22.984,4 24.133,5 123,1

Rural 5.189,1 6.409,3 7.592,3 8.718,2 10.219,9 197,0 Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

În anul 2015, lungimea totală a reţelei de canalizare a fost de 31.702,6 kilometri, din care

22.984,4 kilometri în mediul urban. Comparativ cu anul precedent, în anul 2015 lungimea reţelei

de canalizare s-a extins cu 3.043,1 kilometri, respectiv 2.007,2 kilometri în mediul urban şi 1.035,9

kilometri în mediul rural.

Lungimea reţelelor de canalizare în anul 2014 a înregistrat o creştere cu 7,6% faţă de anul

precedent, respectiv cu 826,9 kilometri în municipii şi oraşe şi cu 617 kilometri în mediul rural. La

sfârşitul anului 2013, lungimea totală a reţelelor de canalizare a fost de 26.559,6 kilometri, din care

20.150,3 kilometri în mediul urban, reprezentând 75,9% din totalul reţelelor de canalizare.

Reţeaua de canalizare este deficitară pentru că dotarea medie în localităţile din România este

sub 50% din lungimea totală a străzilor. Cu toate că 24.133,5 kilometri de reţea de canalizare,

reprezentând 70,3% se regăseşte în mediul urban, lungimea străzilor echipate cu reţele de canalizare

23 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, reprezintă lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colectează

şi evacuează apele reziduale (menajere, industriale etc.) şi a celor provenite din precipitaţii de pe teritoriul localităţii cu

canalizare publică, începând de la căminele de racordare a clădirilor cu instalaţii de canalizare şi până în punctul de

deversare a apelor reziduale într-un emisar natural.

37 / 270

în mediul urban este de 77,6%. În comparaţie cu străzile echipate cu conducte de alimentare cu apă

potabilă, numai 81,8% din acestea sunt echipate şi cu reţele de canalizare.

Graficul nr. 1.10. Evoluţia lungimii reţelelor de canalizare pe medii de rezidenţă,

în perioada 2012-2016 (km)

Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

În Tabelul nr. 1.11 este prezentată evoluţia lungimii totale a reţelelor de canalizare la nivel

de ţară comparativ cu lungimea reţelelor de canalizare ale operatorilor mari, în perioada 2011 -

2016.

Tabelul nr. 1.11. Evoluţia reţelelor de canalizare exploatate de operatorii regionali şi

municipali mari, în perioada 2012-2016

Lungimea reţelei de

canalizare (km)

Anul 2016/2012

(%) 2012 2013 2014 2015 2016

Total 24.789 26.559 28.569 31.702 34.353 138,6

Operatori regionali si

municipali mari 20.467 21.648 22.779 24.645 26.888 131,4

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

Aşa cum rezultă din tabelul nr. 1.11, operatorii regionali şi municipali mari au în exploatare

78,3% din totalul reţelelor de canalizare din România. Se constată că în perioada supusă analizei

lungimea reţelelor de canalizare exploatate de operatorii regionali şi municipali mari a crescut cu

31,4%, respectiv de la 20.467,7 kilometri la 26.888 kilometri, faţă de 38,6% la nivel naţional.

Pornind de la tabelul şi graficul nr. 1.11. pentru operatorii regionali si operatorii municipali

mari, observăm următoarele:

– în anul 2013, lungimea reţelei de canalizare a fost de 21.648 de kilometri, în creştere cu 1.181

kilometri (5,8%) faţă de valoarea din anul 2012;

– în anul 2014, lungimea reţelei de canalizare a fost de 22.779 km, în creştere cu 5,3% faţă de

valoarea din anul 2013, respectiv o creştere cu 1.131 kilometri;

– în anul 2015, lungimea reţelei de canalizare aflată în exploatare a fost de 24.645 kilometri,

având o creştere de 1.866 kilometri (8,2%) faţă de anul 2014;

– în anul 2016, lungimea reţelei de canalizare a operatorilor mari a fost de 26.888 kilometri, ceea

ce reprezintă o creştere de 9,1% faţă de anul precedent.

19,600.7 20,150.320,977.2

22,984.424,133.5

5,189.16,409.3

7,592.38,718.2

10,219.9

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

2012 2013 2014 2015 2016

Urban Rural

38 / 270

Graficul nr. 1.11. Evoluţia lungimii reţelelor de canalizare (kilometri), pe total ţară şi pe

ansamblul operatorilor regionali şi municipali mari, în perioada 2012-2016

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

În anul 2016, un kilometru de reţea de canalizare corespundea, în medie, unui număr de

326 de locuitori deserviţi cu servicii de canalizare. Desigur, au existat diferenţe mari între valorile

acestui indicator în mediile urban şi rural. Astfel, în anul 2016, un kilometru de reţea de canalizare a

deservit, în medie, 403 locuitori în mediul urban şi 80 locuitori în mediul rural. În evoluția lungimii

retelelor de canalizare, un factor determinant l-au avut programele de dezvoltatare regională, care se

reflectă în gradul de creştere a lungimii reţelei de peste 5% în anii 2013-2016, având valori ridicate

în anul 2015 şi, respectiv, anul 2016 datorită finalizării multor lucrări de investiţii în această

perioadă.

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia din România

conectată la sistemele de canalizare reprezintă mai puţin de jumătate din numărul total de locuitori ai

ţării, în timp ce doar în jur de 47% dintre români au acces la reţele de epurare a apelor uzate. Astfel,

conform datelor Institutului Naţional de Statistică, populaţia conectată la sistemele de canalizare24,

la nivel de ţară, a crescut în perioada 2012-2016 cu 3,1%, de la 9.413.027 persoane la 9.702.739

persoane.

Numărul de locuitori deserviţi cu servicii de canalizare şi de epurare a apelor uzate, la nivel

de ţară, a crescut în perioada supusă analizei, atât prin efortul continuu al operatorilor regionali şi al

celor municipali mari, cât şi prin eforturi guvernamentale de sprijinire a localităţilor mici în

dezvoltarea acestor servicii.

Astfel, la nivelul de ţării, în anul 2013, un număr de 9.342.026 locuitori aveau locuinţele

conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 46,8% din populaţia României, din care

24 Sistemul de canalizare reprezintă un sistem de canale şi conducte care adună apele uzate din mai multe surse pentru a

le evacua împreună. Sistemul de canalizare poate fi conectat sau nu la o staţie de epurare.

24,790

26,560

28,570

31,703

34,353

20,46721,648

22,779

24,645

26,888

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

2012 2013 2014 2015 2016

Total Operatori regionali şi municipali mari

39 / 270

8.641.236 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de

epurare. În mediul urban s-au înregistrat 8.914.391 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de

canalizare, reprezentând 82,9% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural un număr de

427.635 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 4,7% din populaţia rurală a

României.

În anul 2014, un număr de 9.391.503 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de

canalizare, reprezentând 47,1% din populaţia României, iar dintre aceştia 8.889.262 locuitori,

reprezentând 45,1% din populaţia ţării, beneficiau şi de euprarea apelor uzate. În mediul urban

8.901.872 locuitori aveau locuinţele conectate la sisteme de canalizare, reprezentând 82,8% din

populaţia urbană a României. În mediul rural, beneficiau de servicii de canalizare un număr de

489.631 locuitori, reprezentând 5,3% din totalul populaţiei rurale a ţării.

În anul 2015, un număr de 9.471.584 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de

canalizare, aceştia reprezentând 47,7% din populaţia rezidentă a României, iar 9.089.707 persoane,

aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare. În mediul urban

s-au înregistrat 8.914.328 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând

83,6% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 557.346

persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 6,1% din populaţia rezidentă rurală a

României.

Tabelul nr. 1.12. Populaţia conectată la sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate,

în perioada 2012-2016

Detalii UM 2012 2013 2014 2015 2016

Populaţia deservită de

sisteme de canalizare pers. 9.413.027 9.342.026 9.391.503 9.471.584 9.702.739

Populaţia deservită de

sisteme de canalizare cu

epurare

pers. 8.641.236 8.883.583 8.998.262 9.089.707 9.415.524

Populaţia deservită de

sisteme de canalizare

fără epurare

pers. 771.791 458.443 393.241 381.877 287.215

Acoperire cu canalizare

(% din populaţia totală) % 44,2% 46,8% 47,1% 47,7% 49,1%

Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

În anul 2016, un număr de 9.702.739 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de

canalizare, aceştia reprezentând 49,1% din populaţia rezidentă a României. În ceea ce priveşte

epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii

de epurare, în anul 2016, a fost de 9.415.524 persoane, reprezentând 47,7% din populaţia rezidentă

a ţării. În mediul urban s-au înregistrat 9.045.116 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de

canalizare, reprezentând 85,5% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un

număr de 657.623 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 4,7% din populaţia

rezidentă rurală a României.

40 / 270

Numărul de locuitori conectaţi la sistemele centralizate de canalizare a crescut cu 289.712

persoane în anul 2016 faţă de anul 2012. Evoluţia, la nivel de ţară, a numărului de locuitori deserviţi

cu servicii de canalizare este prezentată în tabelul nr. 1.12 şi, pentru o mai rapidă evaluare de

ansamblu, în graficul nr. 1.12. Serviciile centralizate de canalizare şi de epurare a apelor uzate

destinate consumatorilor casnici au deservit un număr de locuitori aproape în continuă creştere

(excepţie făcând anul 2013, când numărul de locuitori deserviţi de serviciile centralizate de

canalizare a scăzut uşor faţă de anul precedent, datorită revizuirii modului de calcul a persoanelor

deservite).

Graficul nr. 1.12. Evoluţia numărului de persoane care beneficiază de servicii de canalizare în

sistem centralizat, precum şi ponderea lor în populaţia totală a României,

în perioada 2012 - 2016.

Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

Statisticile oficiale arată diferenţe mari între regiunile ţării în privinţa infrastructurii de

canalizare. Cel mai mic procent – 34,0% – al populaţiei care are acces la servicii de canalizare este

în Regiunea Nord-Est (1.108.436 locuitori). De asemenea, în Regiunea Sud-Muntenia, 1.054.004

locuitori, reprezentând 34,8% dintre locuitori, trăiesc în locuinţe conectate la sistemul de canalizare,

iar în Regiunea Sud-Vest Oltenia, procentul este de 36,4% (726.229 locuitori).

44.20%

46.80%

47.10%

47.70%

49.10%

42.00%

43.00%

44.00%

45.00%

46.00%

47.00%

48.00%

49.00%

50.00%

2012 2013 2014 2015 2016

9,100,000

9,200,000

9,300,000

9,400,000

9,500,000

9,600,000

9,700,000

9,800,000

Ponder

e din

popula

ţia

tota

lăa

ţări

i (%

)

Nr

per

soan

e des

ervit

e cu

ser

vic

ii d

e ca

nal

izar

e

Populaţia deservită cu servicii de canalizare din sistem centralizat

Acoperire cu canalizare (% din populaţia totală)

41 / 270

Tabelul nr. 1.13. Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a

apelor uzate, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2016

Detalii Populaţia

regiunii

Anul 2016 (persoane)

Populaţia

conectată la

canalizare

din care:

cu staţie

de

epurare

fără

staţie de

epurare

%

în total

populaţie

TOTAL ROMÂNIA 19.760.585 9.702.739 9.415.524 287.215 49,1

Nord-Vest 2.576.567 1.241.716 1.219.131 22.585 48,2

Centru 2.341.964 1.387.945 1.330.852 57.093 59,3

Nord-Est 3.256.734 1.108.436 1.093.424 15.012 34,0

Sud-Est 2.469.868 1.280.668 1.229.507 51.161 51,9

Sud - Muntenia 3.031.555 1.054.004 1.036.832 17.172 34,8

Bucureşti-Ilfov 2.288.203 1.891.855 1.830.109 61.746 82,7

Sud-Vest Oltenia 1.993.482 726.229 698.255 27.974 36,4

Vest 1.802.212 1.011.886 977.414 34.472 56,1

Sursa: INS, http://statistici.insse.ro/

La polul opus, în Regiunea Bucureşti-Ilfov, 82,7% din populaţie (1.891.885 locuitori) are

acces la sistemele de canalizare, în Regiunea Centru, 1.387.945 locuitori, reprezentând 59,4% dintre

locuitori trăiesc în locuinţe conectate la sisteme de canalizare, în timp ce în Regiunea Vest,

procentul este de 56,1% (1.011.886 locuitori). În tabelul nr. 1.13 prezentăm situaţia locuitorilor cu

locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, pe regiuni de dezvoltare, în

anul 2016.

Deși infrastructura de apă este în general considerată o platformă pentru creșterea

economică, ea nu este uniform dezvoltată la nivel naţional, fiind foarte avansată în zona de sud a

ţării (Bucureşti-Ilfov) și slab dezvoltată în nord-estul României.

Graficul nr. 1.13. Evoluţia serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, la nivel

naţional, în perioada 2012-2016

60,3% 61,9% 62,4% 63,7% 65,2%

44,2% 46,8% 47,1% 47,7% 49,1%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

2012 2013 2014 2015 2016

Populaţia rezidentă a României (mii persoane)Ponderea populaţiei deservite de servicii de alimentare cu apă potabilă (%)Ponderea populaţiei deservite de servicii de canalizare-epurare (%)

42 / 270

Putem afirma, pe baza unei succinte caracterizări a pieţei serviciilor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare, că România este deocamdată slab dezvoltată în ceea ce priveşte infrastructura

ce furnizează serviciile de distribuţie şi tratare a apei potabile şi de colectare şi epurare a celei uzate.

Astfel, principalele deficienţe şi probleme actuale ale serviciilor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare:

- accesul relativ scăzut al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă potabilă. Numai 65,2% din

populaţia României este conectată la reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă;

- calitatea, în unele cazuri precară a apei potabile;

- acoperirea redusă şi dezechilibrată pe medii a regiunilor cu reţele de canalizare publică. Gradul

total de racordare la canalizare este de 49,1% la nivel naţional. În mediul urban ponderea

locuitorilor racordaţi la sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate este de 85,5%, spre

deosebire de mediul rural unde este de doar 4,7% );

- reţeaua publică de canalizare este mult mai puţin dezvoltată pe plan naţional decât reţeaua

publică de distribuţie a apei potabile, ceea ce indică un dezechilibru major şi absenţa în general

a caracterului integrat al serviciilor publice de apă potabilă şi de canalizare, ca o deficienţă

importantă a acestui sector. Astfel, numărul total al localităţilor cu canalizare publică reprezintă

mai puţin de jumătate (47,2%) din numărul total al localităţilor alimentate cu apă potabilă din

reţea;

- un aspect îngrijorător este şi faptul că reţeaua de canalizare s-a dezvoltat într-un ritm

considerabil mai lent decât reţeaua de distribuţie a apei potabile;

- lipsa ori insuficienţa facilităţilor de epurare a apei uzate (doar 47,6% grad de acoperire cu

servicii de epurare);

- managementul uneori precar al sistemului de alimentare cu apă şi canalizare;

- lipsa unor programe investiţionale coerente şi predictibile, care să asigure dezvoltarea şi

întreţinerea sistemelor de apă şi canalizare existente.

Toate aceste aspecte îşi pun negativ amprenta asupra perspectivelor de dezvoltare durabilă

socio-economică şi umană în plan regional.

43 / 270

Figura nr. 1.2. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la

canalizare, pe judeţe, în anul 2016

Sursa: INS, Informaţii statistice, Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate, în anul 2016

Capitolul 2. Consideraţii privind sectorul apă la nivel european25

Serviciile de apă şi canalizare fac parte din categoria serviciilor de interes general

(economic), fiind reglementate atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul fiecărui stat

membru. Modul de organizare a serviciilor de apă şi canalizare la nivelul statelor membre are în

vedere obligativitatea respectării principiului subsidiaritării, aşa cum este acesta reliefat în cadrul

Protocolului nr. 26 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare

Protocolul nr. 26).

Având în vedere importanţa serviciilor de interes general, în cadrul Protocolului nr. 26,

statele membre au convenit asupra următoarelor dispoziţii interpretative:

‹ rolul esențial și competențele discreționare ample ale autorităților naționale, regionale și locale

în ceea ce privește furnizarea, punerea în funcțiune și organizarea serviciilor de interes

economic general într-un mod care să răspundă cât mai bine nevoilor utilizatorilor;

25 Sursa: http://www.eureau.org/resources/publications/150-report-on-the-governance-of-water-services-in-europe/file

44 / 270

‹ diversitatea existentă la nivelul diferitelor servicii de interes economic general și diferențele

dintre nevoile și preferințele utilizatorilor, care pot rezulta din circumstanțe geografice, sociale

sau culturale diferite;

‹ un nivel ridicat al calității, siguranței și accesibilității, egalitatea de tratament și promovarea

accesului universal și a drepturilor utilizatorilor;

În conformitate cu prevederile art. 2 (38) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului din 23.10.2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în

domeniul apei (denumită în continuare Directiva apei), serviciile legate de utilizarea apei,

reprezintă totalitatea serviciilor care acoperă, în cazul gospodăriilor individuale, al instituţiilor

publice sau al oricărei activităţi economice:

▪ captarea, îndiguirea, depozitarea, tratarea și distribuția apei de suprafață sau a apei subterane;

▪ instalații de colectare și tratare a apelor uzate care urmează a fi evacuate în apele de suprafață.

Întrucât, în conformitate cu prevederile Protocolului nr. 26 gestionarea serviciilor de apă

face parte din competenţele exclusive ale fiecărui stat membru, definiţia serviciilor de apă este

diferită de la un stat membru la altul, aceasta putând include şi activităţi suplimentare celor incluse

în cadrul prevederilor art. 2 (38) din Directiva apei. În general, furnizarea de apă potabilă, respectiv

colectarea și tratarea apei uzate se încadrează în definiția serviciilor de apă în toate țările europene.

Modul în care sunt organizate serviciile de apă este rezultatul condiţiilor existente la nivelul

fiecărui stat membru. În ceea ce priveşte modul de organizare a serviciilor de apă şi canalizare, la

nivelul Uniunii Europene regăsim, în funcţie de statul membru, ca forme de organizare:

▪ gestiunea publică directă: în cadrul acestui sistem, entitatea publică este responsabilă în

întregime de furnizarea de servicii și de gestionarea acestora, acesta fiind, în trecut, sistemul

adoptat de majoritatea statelor membre;

▪ gestiunea publică delegată: în cadrul acestui sistem, o entitate de administrare este responsabilă

de executarea sarcinilor de gestionare. Entităţile de gestionare sunt în general proprietatea

asupra sectorului public. În unele state membre există posibilitatea participării minimale a

capitalului privat;

▪ gestiunea privată delegată: în cadrul acestui sistem, entitatea publică responsabilă desemnează

o întreprindere privată pentru a gestiona obligaţiile de serviciu public, în cadrul unui termen

limitat şi în baza unui contract de închiriere sau de concesiune. În statele membre unde este

adoptat acest sistem, unităţile administrativ teritoriale subcontractează, în fapt, obligaţiile lor de

a presta serviciile, către întreprinderi private, autorităţile publice fiind în continuare proprietarul

infrastructurii necesare desfăşurării serviciilor de apă şi canalizare.

45 / 270

▪ management privat direct: în cadrul acestui sistem, toate sarcinile de management,

responsabilitățile și proprietatea asupra utilităților de apă sunt acordate întreprinderilor private,

entitățile publice având numai responsabilităţi ce vizează controlul serviciilor și reglementarea

acestora. Printre statele membre care au adoptat acest sistem de organizare, regăsim ţări precum

Cehia, Ţara Galilor, Anglia. În afara Angliei, Cehiei şi Ţării Galilor, proprietatea asupra

infrastructurii de apă în celelate state membre este publică.

Autoritățile publice sunt, de asemenea, responsabile cu aprobarea tarifelor, determinând

calitatea de serviciu, precum și stabilirea și aplicarea standardelor de mediu și de sănătate. Tarifele

pentru apă contribuie la recuperarea costurilor aproape oriunde în Europa. Structura tarifelor diferă

de la un stat membru al altul, însă în majoritatea cazurilor, tariful este alcătuit dintr-o componentă

fixă și o componentă volumetrică. În general, tarifele pentru apă sunt propuse de către operatorul de

apă către autoritatea competentă (municipalitate, autoritate regională, minister sau autoritate

națională de reglementare independentă). În câteva cazuri, implicarea clientului este prevăzută în

acest proces. În unele cazuri, organismele de supraveghere efectuează ex-post verificarea tarifului.

Graficul nr. 2.1. Resursele de apă ale Europei

După cum se poate observa, cele mai mari resurse de apă pe cap de locuitor din Uniunea

Europeană, se regăsesc în Croaţia şi Finlanda, România ocupând doar locul 24. Remarcăm totodată

faptul că, cele mai mari resurse de apă pe cap de locuitor din Europa se regăsesc în Islanda şi

Norvegia.

Resurese de apă pe locuitor

(1 000 m³ per inhabitant)

Freshwater

resources per

inhabitant (¹)

Freshwater

resources per

inhabitant (¹)

Croatia 27.33 26.3

Finland 20.05 20.2

Sweden 18.87 19.3

Latvia 17.13 16.9

Slovenia 15.55 15.6

Slovakia 14.80 14.8

Bulgaria 14.16 14.7

Hungary 11.84 11.8

Ireland 11.17 11.1

Austria 9.67 9.9

Estonia 9.38 9.4

Lithuania 7.71 8.3

Portugal 7.12 7.1

Greece 6.68 6.6

Netherlands 5.41 5.5

Denmark 2.86 3.0

France 2.86 2.9

Luxembourg 2.85 2.8

United Kingdom 2.64 2.7

Spain 2.39 2.4

Germany 2.29 2.3

Italy 1.91 2.1

Romania 1.84 1.9

Belgium 1.76 1.8

Poland 1.59 1.7

Czech Republic 1.51 1.5

Cyprus 0.38 0.4

Malta 0.22 0.2

Iceland 528.18 58.2

Norway 77.80 37.8

Serbia 24.42 24.5

Switzerland 6.52 6.4

3.1

Note: The minimum period taken into account for the calculation of long term annual averages is 20 years.

Source: Eurostat (online data code: env_wat_res) STOP

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Cro

atia

Fin

lan

d

Sw

ed

en

Latv

ia

Slo

ve

nia

Slo

va

kia

Bu

lga

ria

Hun

gary

Ire

lan

d

Au

str

ia

Esto

nia

Lithu

ania

Po

rtu

ga

l

Gre

ece

Neth

erl

an

ds

Den

ma

rk

Fra

nce

Luxe

mb

ou

rg

Unite

d K

ing

dom

Sp

ain

Ge

rma

ny

Italy

Rom

an

ia

Be

lgiu

m

Po

lan

d

Czech

Re

pu

blic

Cypru

s

Ma

lta

Ice

lan

d

Norw

ay

Se

rbia

Sw

itzerl

and

528.2

46 / 270

Graficul nr. 2.2. Totalul apei extrase pentru furnizarea în sistem public

La nivelul Uniunii Europene, Italia, Irlanda, Grecia şi Bulgaria sunt statele membre care

extrag (mc/locuitor) cea mai mare cantitate de apă pentru furnizarea acesteia în sistem public.

România ocupa locul 24 la nivelul statelor membre, în ceea ce priveşte extragerea de apă.

După cum se poate observa din graficul nr. 2.3, în Uniunea Europeană, gospodăriile din

Grecia, Cipru şi Luxemburg folosesc cea mai mare cantitate de apă pe cap de locuitor, România

ocupând locul 20. În ceea ce priveşte apa folosită în industrie, în Uniunea Euopeană, constatăm

faptul că Regatul Unit al Marii Britanii ocupă prima poziţie.

La nivelul Europei remarcăm faptul că Islanda deţine prima poziţia în ceea ce priveşte

folosirea de apă pe cap de locuitor în gospodării, iar Norvegia deţine prima poziţie în ceea ce

priveşte folosirea de apă pe cap de locuitor în industrie. Un nivel ridicat de folosire a apei în

industrie poate fi un element care arată dezvoltarea industrială a unei ţări, aşa cum şi un nivel ridicat

de folosire a apei în gospodării poate fi considerat un element definitoriu în ceea ce priveşte

maturitatea socială la care a ajuns populaţia unui stat.

Totalul apei extrase pentru furnizarea de apă în sistem public, 2015

(m³ per inhabitant)

(m³ per inhabitant)

Italy (¹) 159.1

Ireland 135.5

Greece 130.6

Bulgaria 120.7

Croatia 111.8

Spain (²) (³) 97.9

Sweden (⁵) 97.2

France (¹) 84.0

Portugal (¹) 83.8

Austria (5) 82.0

United Kingdom (²) 81.2

Slovenia 79.7

Finland (³) (⁴) 76.5

Luxembourg 74.9

Netherlands (¹) 72.8

Cyprus 72.4

Denmark (¹) 64.6

Belgium (²) 64.5

Germany (⁵) 62.1

Hungary 61.4

Czech Republic 58.2

Poland 53.9

Slovakia 53.3

Romania 51.3

Latvia (⁴) 50.3

Estonia (⁴) 45.8

Lithuania 44.4

Malta 31.3

Norway (²) 169.0

Albania 151.1

Switzerland 113.3

Serbia 90.6

Bosnia and Herzegovina 83.5

Former Yugoslav Republic

of Macedonia (⁴) 71.5

Turkey (²) 70.7

(¹) 2012

(²) 2014

(³) Estimate

(⁴) 2013

(⁵) 2010

Source: Eurostat (online data code: env_wat_abs)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Italy

(¹)

Ire

lan

d

Gre

ece

Bu

lga

ria

Croa

tia

Sp

ain

(²) (

³)

Sw

ed

en

(⁵)

Fra

nce (¹)

Po

rtu

ga

l (¹)

Au

str

ia (5)

Unite

d K

ing

dom

(²)

Slo

ve

nia

Fin

lan

d (³) (

⁴)

Luxe

mb

ou

rg

Nethe

rla

nd

s (

¹)

Cypru

s

Den

ma

rk (

¹)

Be

lgiu

m (²)

Ge

rm

an

y (

⁵)

Hun

gary

Czech

Re

pu

blic

Po

lan

d

Slo

va

kia

Rom

an

ia

La

tvia

(⁴)

Es

ton

ia (

⁴)

Lithu

ania

Ma

lta

Norw

ay (

²)

Alb

an

ia

Sw

itzerla

nd

Se

rbia

Bo

snia

and

He

rzeg

ovin

a

Fo

rm

er Y

ug

os

lav R

ep

ub

lic

of

Ma

ce

do

nia

(⁴)

Tu

rke

y (

²)

47 / 270

Graficul 2.3. Apa folosită în gospodării şi industrie

Cu privire la cantitatea de apă utilizată în diferite sectoare economice (graficul nr. 2.4.),

remarcăm faptul că, în cadrul Uniunii Europene, Regatului Unit al Marii Britanii şi Olanda ocupă

primele două poziţii în ceea ce priveşte apa utilizată în agricultură, pescuit şi silvicultură. Sub acest

aspect, România se regăseşte pe unul din ultimele locuri cu numai 1,6 milioane mc de apă folosiţi în

cadrul acestor sectoare economice.

În ceea ce priveşte industria şi construcţiile, la nivelul Uniunii Europene, Germania şi Franţa

au cel mai mare consum de apă de 606,3, respectiv 403,6 milioane mc, România ocupând locul 4 cu

203,2 milioane mc.

Cu 812,2, respectiv 601 milioane mc, Spania şi Regatul Unit al Marii Britanii ocupă primele

poziţii în ceea ce priveşte apa folosită în domeniul industriei serviciilor. România ocupă locul 6, cu

70,5 milioane mc de apă consumată în acest domeniu.

Apa folosită în gospodării şi industrie , 2015

(m³ per inhabitant)

Manufacturing industry (NACE C) Households

Greece 17.5 94.0

Cyprus (¹) (³) 3.6 91.7

Luxembourg (²) 3.4 74.9

Portugal (¹) (⁴) 28.7 59.7

Latvia 7.2 55.7

Spain (³) 22.6 52.3

France (¹) (²) (⁵) 23.9 51.0

Malta 7.0 49.2

Austria (⁶) (⁷) 48.5

Netherlands (¹) (³) 197.4 46.3

United Kingdom (¹) (⁶) (⁸) 44.7

Germany (⁵) 53.7 43.9

Croatia (¹) (²) 13.1 42.5

Slovenia (¹) 24.3 38.1

Bulgaria 30.2 35.9

Hungary (¹) (⁶) 34.1

Poland (¹) 17.3 32.5

Czech Republic (¹) (²) 21.5 30.6

Lithuania 13.8 29.4

Romania (¹) (⁴) (⁶) 25.1

Belgium (⁴) 108.2 13.0

Estonia (⁵) (⁹) 21.1

Iceland (³) (⁶) 194.5

Norway (¹) (⁴) 198.8 70.8

Switzerland (¹⁰) 81.2 66.6

Former Yugoslav Republic

of Macedonia (¹) (³) 35.3 118.2

Serbia (¹) 17.1 44.6

Turkey (³) 30.9 32.2

Bosnia and Herzegovina (¹) (⁵) (⁶) 28.5

Kosovo (¹) (⁶) 28.4

Albania (¹) (⁶) 4.1

Note: Denmark, Ireland, Italy, Slovakia, Sweden, Finland: no data available

(¹) households: only public water supply

(²) NACE C: only self and other supply

(³) 2014

(⁴) 2009

(⁵) 2013

(⁶) NACE C: not available

(⁷) 2010

(⁸) 2011

(⁹) households: not available

(¹⁰) 2012

Source: Eurostat (online data codes: env_wat_cat, env_wat_ind and demo_pop)

0

25

50

75

100

125

150

175

200

Gre

ec

e

Cy

pru

s (

¹) (

³)

Lu

xe

mb

ou

rg

(²)

Po

rtu

ga

l (

¹) (

⁴)

La

tv

ia

Sp

ain

(³)

Fra

nc

e (

¹) (²) (

⁵)

Ma

lta

Au

stria

(⁶) (

⁷)

Ne

th

erla

nd

s (

¹) (

³)

Un

ite

d K

in

gd

om

(¹)

(⁶) (

⁸)

Ge

rm

an

y (⁵)

Cro

atia

(¹)

(²)

Slo

ve

nia

(¹)

Bu

lga

ria

Hu

ng

ary

(¹)

(⁶)

Po

lan

d (

¹)

Cze

ch

Re

pu

bli

c (

¹) (

²)

Lit

hu

an

ia

Ro

ma

nia

(¹)

(⁴) (

⁶)

Be

lg

iu

m (

⁴)

Es

to

nia

(⁵) (

⁹)

Ic

ela

nd

(³) (

⁶)

No

rw

ay

(¹)

(⁴)

Sw

itze

rla

nd

(¹⁰

)

Fo

rm

er Y

ug

osla

v R

ep

ub

lic

of M

ac

ed

on

ia (

¹) (

³)

Se

rb

ia (

¹)

Tu

rk

ey

(³)

Bo

sn

ia

an

d H

erze

go

vin

a (

¹) (

⁵) (⁶)

Ko

so

vo

(¹)

(⁶)

Alb

an

ia

(¹)

(⁶)

Manufacturing industry (NACE C) Households

48 / 270

Graficul 2.4. Cantitatea de apă utilizată în diferite sectoare economice

În ceea ce priveşte populaţia conectată la sistemul de canalizare-epurare a apelor uzate, din

câteva state ale Uniunii Europene, conform Eurostat (tabelul nr. 2.1 şi graficul nr. 2.5), se constată o

creştere exponenţială începând cu anul 2010 a procentului populaţiei conectate la sistemele de

Cantitatea de apă utilizată în funcţie de sectorul economicy, 2015

(million m³)

Manufacturing

Belgium (³) 8.9 93.5 : :

Bulgaria 3.5 74.1 31.5 44.6

Czech Republic 7.5 42.5 : 109.2

Denmark : : : :

Germany (³) 6.0 606.3 418.0 80.5

Estonia (²) 0.3 7.9 7.8 :

Ireland (¹) : : : :

Greece 35.1 94.4 73.4 31.8

Spain (⁴) 25.5 403.6 353.7 812.2

France (³) : : : :

Croatia : 91.1 : :

Italy (²) : : : :

Cyprus : 2.0 1.9 :

Latvia 0.4 4.7 0.8 0.4

Lithuania 0.1 9.6 9.2 22.8

Luxembourg : : : :

Hungary 1.2 58.8 6.3 47.5

Malta 0.2 2.8 2.0 6.0

Netherlands (⁴) 41.9 141.3 130.8 101.4

Austria (⁵) : : : :

Poland : 31.4 18.7 160.8

Portugal (⁴) : : : :

Romania 1.6 203.2 : 70.5

Slovenia 3.1 9.4 9.3 20.8

Slovakia : : : :

Finland : : : :

Sweden : : : :

United Kingdom (¹) 120.0 345.0 263.0 601.0

Iceland (⁴) 0.0 0.0 0.0 0.0

Norway (⁴) 24.0 90.0 : 50.0

Switzerland (²) 41.2 80.0 76.5 141.8

Albania : : : 75.0

Former Yugoslav

Republic: 31.6 11.4 :

Serbia : 17.7 14.4 88.2

Turkey (⁴) 23.9 111.8 44.4 1 046.1

Bosnia and Herzegovina (³) 1.5 12.6 : 14.3

Kosovo 58.5 6.7 4.7 4.6

(¹) 2011.

(²) 2012.

(³) 2013

(⁴) 2014

(⁵) 2010

Source: Eurostat (online data code: env_wat_cat)

Agriculture,

forestry

and fishing

Industry

and

construction

ServicesCountry

49 / 270

canalizare-epurare a apelor uzate din Malta şi menţinerea acestui trend în perioada 2011 – 2015.

Creşteri semnificative a populaţiei conectată la sistemele de canalizare-epurare se observă şi în

cazul Bulgariei.

Tabelul nr. 2.1. Populaţia conectată la sistemul de canalizare-epurare a apelor uzate, în câteva

state ale Uniunii Europene

Graficul 2.5. Evoluţia populaţiei conectate la sistelul de canalizare-epurare a apelor uzate, în

câteva state ale Uniunii Europene

2.1. Modul de organizare şi funcţionare al serviciilor de apă şi canalizare în câteva din

statele membre ale Uniunii Europene26

Aranjamentele instituţionale ale sectorului de alimentare cu apă și de canalizare sunt diferite

în Europa, variind de la un model foarte fragmentat (Danemarca) la unul foarte consolidat (Regatul

Unit), infrastructura fiind deţinută şi operată de autorităţile publice locale. În unele cazuri serviciile

de alimentare cu apă sunt combinate cu serviciile de canalizare şi evacuare a apelor uzate, cu o

tendinţă de combinare a tuturor operaţiunilor (managementului lanţului integrat).

Serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, deseori în responsabilitatea autorităților

locale, au fost supuse diverselor căutări de eficientizare cu caracteristici particulare ce țin de

elemente geografice, monopolul natural, nevoia de reducere a costurilor rețelelor și transportului,

precum și cea de echitate socială. În Regatul Unit, alimentarea cu apă și canalizarea, au fost

26 Sursa: http://www.eureau.org/resources/publications/150-report-on-the-governance-of-water-services-in-europe/file

Eureau - Federaţia europeană a servicilor naţionale de apă, care reprezintă operatori publici şi privaţi, de servicii de apă

potabilă şi canalizare din 29 de state mebre ale Uniunii Europene;

Procentul populaţiei conectată la sisteme de tratare a apelor uzate, la nivelul câtorva state membre UE, 2003–15

(%)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Belgium 51.4 53.2 54.4 57.4 68.7 71.0 72.8 75.0 77.0 82.0 84.0 : :

Bulgaria 40.1 40.5 40.8 41.4 42.3 43.9 45.3 47.8 55.8 56.1 56.4 56.8 62.3

Hungary 54.9 58.1 60.6 63.4 66.5 67.7 68.8 71.8 72.5 72.9 72.8 73.8 76.8

Malta 16.1 13.3 13.2 9.3 8.4 14.8 21.7 20.0 98.5 98.5 98.5 98.6 98.6

Poland 58.2 59.0 60.2 61.4 62.3 63.1 64.2 64.6 65.6 68.7 70.3 71.4 72.6

Slovenia 39.6 48.4 49.9 51.3 52.5 52.4 53.4 53.0 54.5 54.7 56.6 56.4 57.6

Source: Eurostat (online data code: env_ww_con) STOP

Note: Selection based on those EU Member States for which a full time-series was available covering 2003–13.

The graph shows the six EU Member States with the fastest growth in connection rates over this period.

0

20

40

60

80

100

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Malta Belgium Hungary Poland Bulgaria Slovenia

50 / 270

privatizate dar sunt reglementate de nivelul central. În alte țări, aceste servicii sunt în

responsabilitatea nivelului local, deși de obicei sunt operate de către companii private ce acționează

la nivel regional sau chiar național. Modul de partajare a acțiunilor acestor companii variază foarte

mult de la țară la țară.

1. Austria

Serviciile de apă sunt organizate prin intermediul gestiunii publice directe şi delegate. În

cadrul sistemului de delegare publică, întreprinderile cu răspundere limitată, la care unităţile

administrativ teritoriale deţin 100% din capitalul social, sunt cele mai des întâlnite.

Sectorul apelor reziduale este organizat prin gestiunea publică directă. În oraşele mai mari,

cum sunt Graz şi Linz, întrerpinderile publice deţinute de autorităţile administrativ teritoriale

responsabile, sunt desemnate pentru organizarea acestor servicii.

Furnizorii de apă sunt obligaţi, prin lege, să stabilească tarife pe baza unui calcul economic

care să asigure recuperarea integrală a costurilor. Tarifele includ atât părţi volumetrice, cât şi părţi

fixe şi trebuiesc aprobate de autorităţile adminsitraţiei publice locale. În plus, tarifele pot fi revizuite

de autorităţi externe, cum ar fi: Curtea de Conturi a Austriei, instanţele locale de audit din cadrul

landurilor. Există şi furnizori care îşi corelează tarifele cu rata anuală a inflaţiei.

Există subvenţii locale, care sunt acordate din bugetele locale, care au ca scop completarea

fondurilor investiilor necesare. Totodată, fiecare provincie are autoritatea proprie de apă. Lungimea

reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 9,37 m, iar cea a canalizării este de 11,28 m. Consumul

mediu urban pe cap de locuitor este de 135 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 3,67 euro/mc.

2. Belgia

În Flandra serviciile de apă sunt organizate numai prin intermediul administrării publice

delegate. Prețul apei potabile trebuie aprobat de autoritățile de reglementare a apei, din subordinea

Agenţiei Flamande de Mediu. Fiecare operator trebuie să aibă o prognoză pe șase ani pe baza unui

„plan tarifar” cu prețurile specifice (anuale): pentru consumul gospodăriilor (tariful de bază și

tariful de confort) și tarifele non-gospodăriilor. Orice ajustări ale indexului sunt compensate la

începutul anului următor. Structura prețului apei este stabilită prin lege și este aceeași pentru apa

potabilă, canalizare şi epurare ape uzate. Există un mecanism de reducere a tarifelor pentru familiile

și persoanele care au dificultăți financiare mari.

În Valonia, modelul predominant este gestionarea publică delegată, existând posibilitatea

participării minoritare a capitalului privat la întreprinderea responsabilă cu tratarea apelor reziduale.

Fiecare furnizor de apă potabilă trebuie să completeze o schemă contabilă standard care este

definită în lege. Această schemă se bazează pe cheltuieli analitice. Suma diferitelor categorii de

cheltuieli, inclusiv amortizarea și provizioanele pentru investițiile viitoare, dau suma totală de bani

care trebuie colectată prin facturare de apă. Se dă apoi o formulă standard pentru a determina prețul

51 / 270

care urmează să fie aplicat pentru a recupera acestor costuri. Costul se bazează, pe un plan financiar

pentru a lua în considerare inflația și investițiile viitoare. Odată ce prețul este determinat prin

această metodă, toate calculele sunt trimise Comitetului de control al apei, care consultă şi

organizațiile consumatorilor, industriile, fermierii etc. Acest comitet emite un aviz privind evoluția

prețului apei care este transmisă autorității competente, care pregătește decizia de a accepta sau de a

refuza prețul propus. Decizia privind preţul revine ministrului economiei din Valonia. Prețul pentru

apa uzată urmează aceleași reguli prezentate mai sus, cu excepția faptului că se bazează pe un plan

financiar fără o cercetare bazată pe cheltuieli analitice. Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor

este de 9,29 m, iar cea a canalizării este de 2,6 m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de

96 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 4,53 euro/mc.

3. Bulgaria

Servicile de apă sunt organizate prin intermediul gestiunii publice directe, a gestiunii publice

delegate, respectiv a gestiunii private delegate. În Bulgaria există 64 de furnizori de apă şi servicii

de canalizare. Majoritatea acestor furnizori sunt deţinuţi de satul bulgar sau de către municipalităţi,

astfel:

▪ 15 dintre operatorii de apă și de canalizare sunt 100% deținuţi de stat;

▪ 24 de operatori sunt deținuţi 100% de municipalități;

▪ 15 operatori: 51% deținuţi de stat și 49% proprietate municipală;

▪ 8 operatori: 100% privaţi;

▪ 1 operator: 52% proprietate municipală, 48% în proprietate privată;

▪ 1 parteneriat public-privat „Sofiyska voda” - 77,1% din acesta este proprietate privată și 22,9%

este deținută de municipalitate.

Tarifele sunt propuse de operatorii locali de apă pentru fiecare an din cei 5 ani, ca parte a

planurilor lor de afaceri. Tarifele și planurile de afaceri trebuie să fie aprobate de autoritatea

naţională de reglementare în domeniul apei și al energiei.

4. Croaţia

Majoritatea serviciilor de apă şi canalizare sunt organizate prin intermediul gestiunii publice

directe. Entitatea publică este responsabilă atât în ceea ce priveşte tarifarea, cât şi în ceea ce priveşte

gestionarea serviciilor. În orașul Zagreb, stația de epurare a apelor reziduale este gestionată prin

gestiune privată delegată (concesiune).

Operatorii propun tarifele care trebuiesc aprobate de administraţia publică locală, în speţă

primarul localităţii. La nivel național, guvernul determină cea mai mică bază de preț pentru

serviciile de apă și tipurile de costuri acoperite de tarifele de apă, existând o autoritate de

reglementare (Consiliul Serviciilor Apelor).

52 / 270

Tariful pentru apă este alcătuit dintr-o parte fixă și una variabilă. Partea fixă acoperă

costurile asociate cu conectarea la rețeaua municipală de alimentare cu apă. Partea variabilă

este dependentă de consumul de apă.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 7,8 m, iar cea a canalizării este de 14 m.

Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 150 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 1,98

euro/mc.

5. Cipru

În general, serviciile de apă sunt organizate prin intermediul gestiunii publice directe. Apa și

serviciile de canalizare sunt furnizate de către asociaţii regionale. Acestea sunt organizațiile de

utilitate publică. În zonele în care nu există astfel de asociaţii, serviciile de apă sunt

integrate în administrația comunității municipale sau locale.

Tarifele pentru apă potabilă, pentru locuitorii care trăiesc în limitele unei asociaţii regionale,

sunt propuse de aceste asociaţii. Tarifele trebuie aprobate Consiliul de Miniştri din Cipru. Pentru

locuitorii care trăiesc în afara asociaţiilor regionale, tarifele sunt propuse de consiliile municipale

sau locale, şi aprobate de un funcţionar guvernamental. În toate cazurile tarifele pentru apă trebuie

să fie aprobate în prealabil de către directorul departamentului dezvoltare apă.

Tarifele de canalizare sunt impuse de Consiliul de Canalizare și trebuie să fie

în limitele pragurilor aprobate. Aceste praguri sunt propuse de Comisiile de Canalizare și aprobate

de către Consiliul de Miniștri și apoi de Parlament.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 6,55 m, iar cea a canalizării este de 5,63

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 149 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de

2,90 euro/mc.

6. Republica Cehă

Serviciile de apă sunt organizate prin intermediul mai multor modele, astfel:

▪ management privat delegat (59% din piață), din care:

o direct - pe baza contractelor între municipalități și entități private;

o indirect:

▪ prin asociațiile de municipalități care închiriază infrastructura entităților private;

▪ prin intermediul companiilor publice care închiriază infrastructura entităților

private.

▪ gestiunea publică delegată fie prin intermediul companiilor publice de apă, fie printr-o

companie publică (de obicei, o companie de servicii tehnice municipale) - 25% din piață;

▪ administrarea privată directă - 9% din piață;

▪ administrarea publică directă - 7% din piață.

53 / 270

Gestiunea privată delegată este cel mai utilizat model de management, care acoperă 59% din

resursele publice de apă.

Tarifele pentru apă sunt incluse în lista de bunuri cu prețuri reglementate și sunt

reglementate de Legea privind prețurile. Tarifele pentru apă sunt calculate de operatorii de apă pe

baza constrângerilor impuse de legea menţionată anterior. Ministerul Finanțelor este autoritatea de

reglementare şi supraveghere a elementelor de cost și a tarifelor.

Cu excepția gestionării private directe, municipalităţile/asociaţiile de municipalităţi

îndeplinesc funcţia de reglementare, stabilind sistemul de formare a preţului, transferul riscului şi

parametrii de performanţă pe care trebuie să îi îndeplinească operatorul. În calitate de proprietar a

infrastructurii, acestea aprobă fiecare propunere tarifară depusă de întreprinderile locale de apă,

indiferent de forma de organizare a acesteia, publică sau privată.

Legea autorizează entitățile cu dreptul de a percepe taxe pentru apă și canalizare, precum şi

subvenționarea prețului pentru serviciile de apă și canalizare din alte activități (subvenții

intersectoriale). Multe municipalități utilizează această opțiune.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 7,38 m, iar cea a canalizării este de 4,48

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 88,5 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de

3,27 euro/mc.

7. Danemarca

Serviciile de apă sunt organizate prin intermediul:

▪ gestiunii private: există aproximativ 2.100 de furnizori de apă deţinuţi de consumatori;

▪ gestiunea publică delegată: există aproximativ 140 de întreprinderi publice cu răspundere

limitată, care furnizează apă şi în jur de 110 de întreprinderi publice cu răspundere limitată,

responsabile cu furnizarea serviciului de canalizare şi epurare.

Pentru operatorii de apă mici, care furnizează mai puţin de 200.000 mc/an,

Legea privind aprovizionarea cu apă prevede faptul că, stabilirea prețurilor să se bazeze pe

principiul rentabilității. Furnizorul propune tariful, iar consiliul municipal îl aprobă.

Pentru operatorii de apă și de apă reziduală, care furnizează cel puțin sau peste 200.000

mc/an, Legea privind aprovizionarea cu apă prevede faptul că stabilirea prețurilor să se bazeze pe

principiul rentabilității. Operatorul propune tariful, iar consiliul municipal îl aprobă, luând în calcul

cerințelor autorității naționale de reglementare.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 9,4 m, iar cea a canalizării este de 15,9

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 104 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 9

euro/mc.

54 / 270

8. Estonia

Toate serviciile de apă sunt organizate prin intermediul gestiunii publice delegate.

Întreprinderile care prestează servicii de furnizare apă sunt deținute în principal de către

administrația locală, cu excepția câtorva deţinute privat (100% capital privat), dintre care una este

listată la bursă și care deservește aproximativ o treime din întreaga populație (Tallinna Vesi).

Tarifele pentru apă sunt propuse de întreprinderi, dar sunt aprobate de către autoritățile de

reglementare competente. Toate întreprinderile care tratează apele reziduale în aglomerări de peste

2.000 de locuitori, sunt supuse supravegherii şi reglementării autorităţii naţionale de concurenţă.

Toate celelalte întreprinderi sunt supuse reglementării prin intermediul guvernelor locale.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 4,73 m, iar cea a canalizării este de 4,30

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 78 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 3,16

euro/mc.

9. Finlanda

În Finlanda există 311 de municipalități și majoritatea au unul sau mai multe servicii publice

de apă în aria geografică de competenţă. Gestiunea publică directă este cea mai răspândită formă de

organizare a serviciilor. Municipalităţile sunt responsabile cu furnizarea, producția și gestionarea

serviciilor de apă. Aproximativ 70% din utilitățile municipale de apă sunt organizate ca entități

municipale sau întreprinderi municipale aflate sub administrarea directă a municipalității.

Aproximativ 30% din serviciile publice de apă sunt organizate ca întreprinderi. Acestea au

administraţie proprie dar sunt deţinute de municipalităţi.

Finlanda are peste 1.000 de mici cooperative gestionate de consumatori - în special în zonele

slab populate, acestea putând fi încadrate ca fiind organizate ca o formă de managament privat

direct.

Legea privind serviciile de apă precizează faptul că, tarifele trebuie să acopere atât

funcționarea, cât şi costurile și investițiile. Nu există niciun organism de reglementare. Aprobarea

tarifelor are loc la nivel local. Tarifele sunt stabilite de consiliul de administrație al întreprinderilor

în cazul gestionării publice delegate, iar în cazul gestionării publice directe, sunt stabilite de

consiliile municipale.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 19,4 m, iar cea a canalizării este de 11

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 119 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de

5,89 euro/mc.

10. Franţa

Municipalitățile sunt responsabile din punct de vedere legal pentru furnizarea apei şi

serviciile de apă reziduală. Acţiunile municipalităţilor se află sub supravegherea statului francez,

dar municipalităţile au libertatea de a alege modul de organizare a serviciilor, astfel:

55 / 270

▪ fie sistem public de management direct. În acest caz municipalitățile aleg să se ocupe direct de

serviciile de apă (având personal, infrastructură etc.) și încasarea directă a tarifelor de la

utilizatori;

▪ fie un sistem de management public delegat, prin înfiinţarea unei întreprinderi publice pentru

gestionarea serviciilor de apă;

▪ fie sistemul de management privat delegat (gestiune delegată). Municipalitățile păstrează

dreptul de proprietate asupra infrastructurii, dar semnează contracte de parteneriat public-privat

cu operatorii privați care prestează servicii de apă.

Tarifele pentru apă sunt stabilite la nivel local. Tarifele trebuie să acopere investițiile și

cheltuielile. Cu toate acestea, tarifele nu pot depăși un nivel maxim stabilit la nivel național. Atunci

când serviciile de apă sunt furnizate de o întreprindere căreia i-a fost încredinţat serviciul prin

metoda de gestionare delegată privată, termenii contractuali stabilesc modul de evoluţie a tarifelor

în perioada de valabilitate a acestuia.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 15 m, iar cea a canalizării este de 6 m.

Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 143 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 3,92

euro/mc.

Franţa este dominată de 3 operatori privaţi mari, şi anume Veolia, Suez şi Saur, deservind

38%, 18% şi, respectiv, 8% din populaţie, care împart între ele piaţa „privată” a sectorului. Modelul

francez se bucură de o largă recunoaştere internaţională. Principalul punct forte al acestuia este

considerată a fi flexibilitatea.

11. Germania

În anul 2010, existau pe teritoriul Germaniei aproximativ 6.055 întreprinderi de alimentare

cu apă potabilă și utilități. Acestea sunt, în principal, servicii municipale auxiliare mici respectiv

întreprinderi municipale. În ceea ce priveşte organizarea serviciilor de apă, există:

▪ gestiunea publică directă: un număr mic de întreprinderi pentru apă potabilă (mai puțin decât

50) sunt organizate ca servicii comunale auxiliare. Ponderea este chiar mai mică pentru servicile

de canalizare. În ceea ce privește apele reziduale, majoritatea sunt servicii municipale operate de

o manieră proprie;

▪ gestiunea publică delegată: este realizată prin intermediul unor asociaţii special constituite în

acest scop, acestea deţin aproximativ 64% din piaţa de furnizare a apei potabile (3.880

întreprinderi), respectiv 40% din piaţa serviciilor de canalizare;

▪ management privat delegat: ponderea întreprinderilor cu capital privat care furnizează apă

potabilă era de 35% în anul 2012 (aproximativ 2.120 întreprinderi).

Tarifele fac obiectul unui control extins. Mecanismele de control asupra tarifelor depind de

natura relației contractuale. Decizia de stabilire a prețurilor pentru apă în cazul întreprinderilor

56 / 270

private este luată de autoritatea de reglementare. În cazul întreprinderilor publice tarifele sunt

stabilite în conformitate cu reglementările locale sau federale.

Analizarea din punct de vedere antitrust, a prețurilor apei, este responsabilitatea autorităților

de concurenţă din statele federale sau, în cazul activității transfrontaliere, de birourile federale.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 6,94 m, iar cea a canalizării este de 7,37

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 122 litri/zi.

12. Italia

În Italia există diferite sisteme de gestionare a serviciilor de apă. Aproximativ jumătate din

populație este deservită prin intermediul modelului de management public delegat. Parteneriatele

Public Privat asigură funizarea apei pentru 36% din populaţie, în timp ce concesiunile acoperă 5%.

Pentru 49% din populaţie serviciile sunt furnizate direct de municipalități, prin gestiunea publică

directă. Tariful pentru serviciile de apă este propus de autoritatea locală de reglementare către

autoritatea națională de reglementare care îl aprobă. Dacă autoritatea de reglementare locală nu

acționează, compania de apă poate transmite direct propunerea către autoritatea națională de

reglementare pentru aprobarea tarifelor.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 5,8 m, iar cea a canalizării este de 4,7 m.

Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 245 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de 1,15

euro/mc.

13. Polonia

Serviciile de apă sunt organizate astfel:

▪ administrarea publică directă de către municipalități;

▪ administrare publică delegată - cea mai întâlnită formă de încredinţare a servicilor de apă către

întreprinderile municipale indiferent de forma de organizare a acestora;

▪ gestionarea privată delegată prin intermediul unor întreprinderi cu capital privat.

O mare parte a consumatorilor de apă potabilă au puțuri proprii și nu fac obiectul niciunei

reglementări.

Tarifele sunt propuse de companiile de apă care îşi desfăşoară activitatea în fiecare

municipalitate, pentru o perioadă de trei ani. Modul de formare a acestora este reglementat, fiind

stabilite inclusiv costurile şi profiturile care pot face parte din structura de cost a tarifului. Începând

cu anul 2017, tarifele sunt aprobate de autoritatea de reglementare, acestea nemaifiind reglementate

de municipalităţi.

Lungimea reţelei de apă potabilă pe locuitor este de 7,59 m, iar cea a canalizării este de 5,4

m. Consumul mediu urban pe cap de locuitor este de 94,17 litri/zi, iar preţul mediu al apei este de

2,15 euro/mc.

57 / 270

14. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

În 1989 Marea Britanie a fost printre primele ţări care au iniţiat privatizarea modernă a

sectorului de apă. La acea etapă, sectorul consta din 10 autorităţi regionale din domeniul apelor,

responsabile de alimentarea cu apă, canalizare şi alte servicii, şi 29 de companii, în proprietatea

diferitor autorităţi locale. Sarcinile regulatorii pentru gestionarea resurselor în domeniul apelor au

fost atribuite unei autorităţi nou create şi cele 10 autorităţi au fost restructurate într-o societate pe

acţiuni cu o perioadă concesională de 25 de ani. Cele 29 de companii responsabile au fost supuse

aceluiaşi regim.

A fost creat Biroul pentru Servicii în domeniul Apelor (OFWAT) în calitate de agenţie de

reglementare. Procesul de stabilire a preţurilor a fost reglementat de metodologia privind preţurile-

limită, care prevede stabilirea unor plafoane pentru limitarea creşterii preţurilor, însă permite

operatorilor să-şi păstreze beneficiile obţinute prin sporirea eficienţei. În urma reformelor a fost

atras un volum enorm de investiţii noi, s-a asigurat respectarea deplină a standardelor Uniunii

Europene, o calitate mai înaltă a apelor din râu şi un sistem mai transparent de tarifare, însă şi o

majorare semnificativă a preţurilor.

Accesul la servicii îmbunătăţite de alimentare cu apă şi canalizare este universal. S-a estimat

că 97% din gospodăriile casnice sunt conectate la o reţea de canalizare.

Capitolul 3. Cadrul legal şi instituţional

3.1. Legislaţia aplicabilă în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare

Serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare au fost influenţate de diverse

transformări organizatorice, tehnice şi administrative, cauzate de evoluţia instituţională de ansamblu

a activităţilor economice din România.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, se acordă o importanţă deosebită problemelor

privind asigurarea şi dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind

recunoscut rolul acestora în procesul de ridicare a calităţii vieţii. Prin reglementările elaborate, este

în curs de instituire un cadru legislativ coerent, care permite dezvoltarea serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, în concordanţă cu prevederile directivelor europene.

3.1.1. Evoluţia conceptului de servicii publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în

Uniunea Europeană

Serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare fac parte din sfera serviciilor publice

de interes general, prestarea acestora urmărind respectarea principiilor şi a obiectivelor

fundamentale definite în Cartea Verde a Uniunii Europene şi având următoarele particularităţi

principale: au un caracter economico-social, răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi de

58 / 270

utilitate publică, au caracter tehnico-edilitar, au caracter permanent şi regim de funcţionare

continuu, sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale şi sunt

organizate pe principii economice şi de eficienţă.

Cartea verde a guvernării Europei a introdus noul concept de parteneriat democratic între

diferitele niveluri de guvernare în Europa şi tratează problematica serviciilor publice de interes

economic general, considerându-le de o importanţă deosebită pentru menţinerea coeziunii sociale,

creşterea calităţii vieţii şi pentru a asigura în statele Uniunii Europene o dezvoltare durabilă. De

aceea, serviciile publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare trebuie să îndeplinească, în

toate ţările membre, următoarele caracteristici principale: universalitate, egalitatea tratamentului,

continuitate, siguranţa persoanelor şi a serviciului, adaptabilitate şi gestiune pe termen lung şi

transparenţă.

Principalele probleme care se ridică astăzi în Uniunea Europeană, cu privire la viitorul

serviciilor publice, sunt: nivelul de globalizare şi de deschidere a pieţei, regionalizarea operării şi

extinderea parteneriatului, întărirea solidarităţii şi a coeziunii sociale, păstrarea caracterului

teritorial, dezvoltarea durabilă, pe lângă care apar, în permanenţă, noi şi noi provocări27.

Principalele directive europene privind sectorul apei sunt:

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de

stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei28 (Directiva - cadru privind

apa), care stabilește norme pentru prevenirea deteriorărilor ulterioare, conservarea și îmbunătățirea

stării ecosistemelor acvatice din Uniunea Europeană și atingerea „stării bune” a râurilor, a lacurilor

și a apelor subterane ale Europei. Printre aceste norme se numără: protejarea tuturor formelor de

apă; redresarea ecosistemelor din aceste ape și din jurul acestora; reducerea poluării în corpurile de

apă; garantarea unei utilizări durabile a apei de către persoanele fizice și de către întreprinderi.

Conform Directivei, „Apa nu este un bun comercial oarecare, ci un patrimoniu care trebuie

protejat, apărat și tratat ca atare”. Directiva-cadru privind apa a încorporat într-un instrument

obligatoriu din punct de vedere juridic principiile fundamentale de gospodărire integrată a bazinelor

hidrografice care să reunească perspective economice și ecologice în activitatea de gospodărire a

apelor.

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate

consumului uman29 (Directiva privind apa potabilă), care stabileşte standarde pentru apa

potabilă şi urmărește să garanteze că apa destinată consumului uman este sigură. Obiectivul

directivei este de a proteja sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei

27 Asociaţia Română a Apei, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul

2016 28 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 327 din 22.12.2000 29 Publicată în Jurnalul Oficial Uniunii Europene, nr. L 330 din 5.12.1998

59 / 270

destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia. Directiva prevede că

apa potabilă trebuie să fie lipsită de orice microorganism, parazit sau substanță care ar putea

prezenta un pericol pentru sănătatea umană prin stabilirea unor standarde pentru cele mai comune

organisme și substanțe potențial dăunătoare care se pot regăsi în apa potabilă. În acest context, ţările

Uniunii Europene trebuie, printre altele: să ia toate măsurile necesare pentru respectarea

standardelor microbiologice și chimice minime; să monitorizeze apa în mod regulat la punctele de

prelevare în vederea respectării indicatorilor microbiologici, chimici; să efectueze investigații în

cazul nerespectării standardelor și să ia măsurile corective necesare;

Directiva Consiliului din 21 mai 1991 (91/271/CEE)privind tratarea apelor urbane

reziduale (91/271/CEE)30 , are ca obiectiv protecţia mediului de efectele negative ale evacuărilor

de ape uzate orăşeneşti şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal, din prelucrarea

şi fabricarea produselor din industria alimentară). Directiva stabileşte o serie de cerinte referitoare la

sistemele de colectare, epurare şi evacuarea apelor uzate din aglomerările urbane, precum şi a celor

biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale. Statele Membre trebuie să asigure că

apele uzate provenite de la aglomerarile umane cu mai mult de 2.000 de locuitori sunt colectate şi

epurate înainte de evacuare, conform standardelor şi termenelor limită specifice.

Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie

2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării31, care stabilește

criterii specifice pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane și cu scopul de a preveni și

controla poluarea apelor subterane.

Apele comunitare se află sub o presiune tot mai mare, având în vedere creşterea continuă a

cererii de apă de bună calitate în cantităţi suficiente pentru toate tipurile de utilizări. În conformitate

cu art. 174 din Tratat, la elaborarea politicii de mediu, trebuie să se aibă în vedere datele ştiinţifice

şi tehnice disponibile, condiţiile de mediu din diferitele regiuni ale Uniunii Europene, dezvoltarea

economică şi socială în ansamblu şi dezvoltarea echilibrată a regiunilor sale, precum şi avantajele şi

costurile care pot rezulta de pe urma acţiunii sau a lipsei de acţiune.

Este necesar să se elaboreze o politică comunitară integrată în domeniul apei şi o continuare

a integrării protecţiei şi gestionării viabile din punct de vedere ecologic a apei în celelalte politici

comunitare, cum ar fi cele în domeniile energiei, transportului, agriculturii, pescuitului, politicii

regionale şi turismului. Politica comunitară a apei necesită un cadru legislativ transparent, eficient şi

coerent.

30 Publicată în Jurnalul Oficial Uniunii Europene, nr. L 135 din 30.05.1991, modificată prin Directiva 98/15/CE a

Comisiei din 27 februarie 1998

31 Publicată în Jurnalul Oficial Uniunii Europene, nr. L 372 din 27.12.2006

60 / 270

3.1.2. Reglementările naţionale privind serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor publice,

fiind reglementat, potrivit următoarelor acte normative:

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice32(denumită în continuare

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice), lege generală în domeniu, este aliniată la

prevederile şi la cerinţele Uniunii Europene în domeniu şi prezintă principiile şi obiectivele după

care sunt înfiinţate, organizate şi gestionate serviciile comunitare de utilităţi publice, şi anume:

• descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populaţiei;

• promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;

• promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă și de protecție a mediului;

• promovarea parteneriatului social şi pregătirea continuă a resurselor umane.

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, stabileşte cadrul juridic şi instituţional,

obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării,

gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului furnizării/prestării reglementate a

serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Legea nr. 241/2016 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare33(denumită în

continuare Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare), detaliază cerinţele şi

caracteristicile modului de organizare şi de funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi

de canalizare, având în vedere activităţile specifice fiecărui serviciu, respectiv pentru:

• apa potabilă: activităţi de captare, tratare, transport, înmagazinare şi distribuţie;

• canalizare: activităţi de colectare, transport, epurare, deversarea apelor uzate epurate, a apelor

meteorice şi a apelor pluviale provenite din intravilan în emisarii naturali.

Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare stabileşte cadrul juridic privind

înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul

furnizării/prestării reglementate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, organizat

la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau al asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Alte acte normative cu incidenţă în domeniu sunt:

32 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 254 din 21.03.2006, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.

121 din 05.03.2013, cu modificările şi completările ulterioare 33 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 563 din 29.06.2006, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.

85 din 08.02.2013, cu modificările şi completările ulterioare

61 / 270

Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale34 reglementează regimul general al

autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale pe principiul

descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor

administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor

locale de interes deosebit. Autorităţile administraţiei publice locale exercită competenţe exclusive,

competenţe partajate şi competenţe delegate. Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au

dreptul ca să coopereze şi să se asocieze, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu

personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, în scopul realizării în comun a unor

proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii

publice.

Legea nr. 107/1996 legea apelor35, care transpune în legislaţia românească Directiva

2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui

cadru de politică comunitară în domeniul apei şi Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi

a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, instituie

cadrul legal pentru conservarea, dezvoltarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în

condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, protecţia împotriva oricărei forme de poluare,

asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi a salubrităţii publice,

gospodărirea durabilă a apei şi apărarea împotriva inundaţiilor şi oricăror alte fenomene

hidrometeorologice periculoase.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului36 instituie un ansamblu

de reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza

principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă. Principiile şi elementele

strategice ce stau la baza protecţiei mediului sunt:

• principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

• principiul precauţiei în luarea deciziei;

• principiul acţiunii preventive;

• principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

• principiul „poluatorul plăteşte";

• principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

• utilizarea durabilă a resurselor naturale;

34 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 204 din 23.04.2001, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.

123 din 20.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare 35 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 244 din 08.10.1996, cu modificările şi completările ulterioare 36 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1196 din 30.12.2005, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu

modificările şi completările ulterioare

62 / 270

• informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în

probleme de mediu;

• dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Legislaţia secundară în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare :

Ordinul nr. 65/2007 al ANRSC privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare

sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de

canalizare37 stabileşte modul de calcul al preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare. Preţurile şi tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a

operatorilor prestatori ai serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, interesele

utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte suportabilitatea acestora, precum şi protecţia mediului

privind conservarea resurselor de apă.

Ordinul nr. 88/2007 al ANRSC pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului

de alimentare cu apă şi de canalizare38 stabileşte cadrul juridic unitar privind funcţionarea

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare din localităţile în care există sisteme publice

de alimentare cu apă şi canalizare, indiferent de mărimea acestora, definind condiţiile-cadru şi

modalităţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii

şi utilizatorii acestor servicii. Prevederile regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea,

executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor din sistemul public de alimentare

cu apă şi de canalizare şi este obligatoriu pentru toţi operatorii de servicii de alimentare cu apă şi de

canalizare, indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este organizată

gestiunea serviciilor în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale.

Ordinul nr. 89/2007 al ANRSC pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare39 stabileşte modul de întocmire a caietelor de

sarcini, indiferent de forma de gestiune adoptată, de către autorităţile administraţiei publice locale şi

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare, care înfiinţează, organizează, conduc, coordonează şi controlează funcţionarea

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Caietele de sarcini se întocmesc în

concordanţă cu necesităţile obiective ale autorităţile administraţiei publice locale şi asociaţiile de

dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu

respectarea în totalitate a cerinţelor minimale precizate în caietul de sarcini-cadru şi a

regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Ulterior, caietele de

sarcini vor fi supuse aprobării consiliilor locale, de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară

cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

37 Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 192 din 25.03.2007 38 Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 324 din 15.05.2007 39 Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 324 din 15.05.2007

63 / 270

Ordinul nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare40 stabileşte relaţiile dintre utilizator şi operator

la punctul de delimitare între reţeaua interioară a utilizatorului aflată pe proprietatea acestuia şi

reţeaua publică situată pe domeniul public care este constituită de contorul de branşament pentru

sistemul de alimentare cu apă, respectiv căminul de racord pentru sistemul de canalizare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea

Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a

infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din

partea Uniunii Europene41 stabileste principiile, cadrul general şi procedurile privind constituirea,

alimentarea şi utilizarea fondurilor necesare pentru întreţinerea, înlocuirea şi dezvoltarea

investiţiilor realizate prin proiecte care beneficiază de asistenţa financiară nerambursabilă din partea

Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice, precum şi pentru asigurarea

fondurilor necesare pentru plata serviciului datoriei publice/datoriei aferente împrumuturilor

destinate cofinanţării acestor proiecte.

Hotarârea Guvernului nr. 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-

beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă42, aplicabilă în cazul proiectelor de investiţii

în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare care se dezvoltă din fonduri publice asigurate,

integral sau în parte, de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile, pentru care finanţarea

serviciului se face prin aplicarea de către operator a preţului/tarifului unic şi a strategiei tarifare.

Analiza cost-beneficiu este un instrument analitic folosit pentru estimarea impactului socio-

economic (în termeni de costuri şi beneficii) aferent implementării anumitor proiecte. Obiectivul

analizei cost-beneficiu este de a identifica şi a cuantifica în termeni monetari, toate tipurile de

impact posibile ale proiectului, pentru a putea determina costurile şi beneficiile aferente. Apoi,

rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete şi pentru a concluziona dacă proiectul

este de dorit şi merită să fie pus în aplicare. În această măsură, analiza cost-beneficiu poate servi ca

instrument de luare a deciziei de finanţare a investiţiilor din resurse publice.

3.2. Autorităţi şi competenţe

3.2.1. Autorităţile administraţiei publice locale

Responsabilizarea organizării şi funcţionării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare revine autorităţilor locale. Consiliile locale şi judeţene (ca autorităţi deliberative) şi

40 Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 324 din 15.05.2007 41 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1193 din 30.12.2005, aprobată prin Legea nr. 108/2006 42 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 770 din 28.09.2017

64 / 270

primarii (ca autorităţi executive) sunt autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează

autonomia locală43.

Gestionarea şi rezolvarea treburilor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt în

sarcina consiliilor locale şi primăriilor ce funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale.

Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi

autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei,

legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.

Potrivit legii, nu există raporturi de subordonare în relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice

locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte.

Principiile în temeiul cărora, în unităţile administrativ-teritoriale, administraţia publică se

organizează şi funcţionează sunt: principiul autonomiei locale, principiul descentralizării serviciilor

publice, principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi cel al

consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Consiliile locale şi

consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul

colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme

prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean.

Consiliile locale şi primarii, precum şi consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei

publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat soluţionează şi

gestionează în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice

potrivit principiului autonomiei locale.

În conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice, autorităţile

administraţiei publice locale au competenţă exclusivă, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea,

organizarea, coordonarea şi funcţionarea serviciilor de utilităţi publice. Crearea, dezvoltarea,

modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor

administrativ-teritoriale aferente sistemelor de utilităţi publice sunt tot sarcini în competenţa

exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale.

Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţă exclusivă, în

tot ceea ce priveşte:

• aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare;

• aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea

infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;

• aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului;

43 Autonomie locală – dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a

gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

65 / 270

• adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a

procedurilor de delegare a gestiunii;

• aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului.

Consiliile locale, îşi stabilesc propriile strategii ale serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare, corelate cu master planurile judeţene/zonale ţinând seama de planurile de urbanism şi

amenajare a teritoriului, programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-

teritoriale, precum şi cu angajamentele asumate de România în domeniul protecţiei mediului.

În acelaşi timp, autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea planificării şi

urmăririi execuţiei lucrărilor de investiţii, în corelare cu propriile strategii ale serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare şi planurile de urbanism general, în vederea asigurării

continuităţii serviciului şi funcţionării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în condiţii de

siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice.

Obiective precum: orientarea serviciului către utilizatori, asigurarea accesului

nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare,

asigurarea calităţii serviciului la nivelul corespunzător normelor Uniunii Europene, îmbunătăţirea

calităţii mediului, prin utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea corespunzătoare a

apelor uzate, în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu şi ale directivelor Uniunii

Europene, reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu

apă şi de canalizare, reducerea consumurilor specifice de apă potabilă la utilizator, inclusiv prin

contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale, promovarea programelor de investiţii, în

scopul dezvoltării şi modernizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, adoptarea

soluţiilor tehnice şi tehnologice, cu costuri minime şi în concordanţă cu prognozele de dezvoltare

edilitar-urbanistică şi demografică a comunităţii, promovarea mecanismelor specifice economiei de

piaţă, crearea unui mediu concurenţial, stimularea participării capitalului privat şi promovarea

formelor de gestiune delegată, promovarea metodelor moderne de management, promovarea

profesionalismului, eticii profesionale şi a formării profesionale continue a personalului ce lucrează

în domeniu, stau la baza strategiilor adoptate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prevede competenţe exclusive în

ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea, coordonarea şi atribuirea serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare pentru autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-

teritoriale. În acest sens, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale adoptă

hotărâri sau emit dispoziţii cu privire la:

• aprobarea strategiilor locale ale serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi a

programelor multianuale de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor existente, precum

şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare;

66 / 270

• coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-

o concepţie unitară şi corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi

de amenajare a teritoriului, de urbanism şi de mediu;

• aprobarea studiilor de fezabilitate privind extinderea, modernizarea şi reabilitarea sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare;

• asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale în vederea gestionării în sistem regional a

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv înfiinţării şi exploatării în comun a

sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru realizarea investiţiilor în

infrastructura aferentă acestora, inclusiv prin accesarea fondurilor publice alocate programelor

de investiţii aflate în derulare;

• darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului, precum şi încredinţarea exploatării

bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente sistemelor

de alimentare cu apă şi canalizare;

• participarea cu capital social sau cu bunuri la înfiinţarea societăţilor comerciale mixte pentru

realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi/sau furnizarea/prestarea serviciului;

• contractarea sau garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor pentru finanţarea programelor

de investiţii aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum extinderi,

dezvoltări de capacităţi, reabilitări şi modernizări;

• elaborarea şi aprobarea normelor locale şi a regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi

de canalizare, pe baza normelor-cadru şi a regulamentelor-cadru elaborate şi aprobate de

ANRSC;

• aprobarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu

respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor în vigoare

elaborată de ANRSC, în cazul în care finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructura de apă

se realizează prin fonduri publice acordate de la bugetul local şi/sau din alte surse decât cele de

la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile;

• rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, pentru încălcarea repetată

a clauzelor acestora şi pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai serviciului;

• elaborarea şi aprobarea metodologiei de repartizare şi facturare individuală a consumului de apă

înregistrat la branşamentul condominiului;

• elaborarea şi aprobarea strategiei de tarifare pentru serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare, în cazul în care finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructura de apă se asigură,

integral sau în parte, prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri

nerambursabile;

67 / 270

• acordarea de ajutoare lunare de la bugetul local pentru familiile şi persoanele singure care au

media veniturilor băneşti nete lunare sub salariul minim brut pe ţară garantat la plată pe membru

de familie, în vederea plăţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

• asigurarea, din bugetul local sau din alte surse de finanţare legal constituite, a fondurilor

necesare pentru plata valorii totale sau a unei părţi din cheltuielile realizate pentru

branşarea/racordarea la sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru familiile şi

persoanele singure care au media veniturilor băneşti nete lunare sub salariul minim brut pe ţară

garantat la plată pe membru de familie.

Conform Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei

publice locale au competenţe partajate cu autorităţile de reglementare competente în ceea ce

priveşte reglementarea, monitorizarea şi controlul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare. În aces sens autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să verifice, să aprobe sau

să respingă, fără a periclita rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului, preţurile şi tarifele

propuse de operatori, precum şi să urmărească modul de respectare de către aceştia a normelor

metodologice pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor elaborate de ANRSC

şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.

În raport cu utilizatorii pe care îi reprezintă, autorităţile administraţiei publice locale au

următoarele sarcini şi responsabilităţi:

• să gestioneze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pe criterii de competitivitate şi

eficienţă economică;

• să promoveze dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente

serviciului;

• să monitorizeze şi să controleze activităţile de furnizare/prestare a serviciului şi să adopte

măsurile prevăzute în contractul de delegare a gestiunii, în cazul în care operatorul nu asigură

indicatorii de performanţă asumaţi;

• să stabilească şi să aprobe indicatorii de performanţă ai serviciului numai după ce aceştia au fost

supuşi în prealabil dezbaterii publice;

• să adopte normele locale şi modalităţile de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare;

• să informeze şi să consulte utilizatorii şi asociaţiile acestora cu privire la strategiile de

dezvoltare a serviciului, precum şi despre necesitatea instituirii unor taxe locale privind serviciul

de alimentare cu apă şi de canalizare;

• să medieze rezolvarea conflictelor dintre utilizatori şi operator sau dintre operatori, la cererea

uneia dintre părţi.

68 / 270

Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi utilizatori, stabilite pe

baza prevederilor legii, sunt raporturi juridice de natură administrativă, supuse normelor juridice de

drept public.

Potrivit prerogativelor atribuite prin Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,

faţă de operatorii serviciului, autorităţile administraţiei publice locale, are următoarele obligaţii:

• să aplice un tratament egal tuturor operatorilor şi să asigure prin normele locale adoptate un

mediu de afaceri transparent;

• să respecte independenţa managerială a operatorului;

• să adopte şi să menţină o conduită echilibrată, echidistantă şi nediscriminatorie între operator şi

utilizatori;

• să promoveze relaţii contractuale echilibrate, orientate spre rezultat;

• să asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile de interes public, cu precădere la acele

informaţii care asigură pregătirea ofertelor şi participarea la procedurile de delegare a gestiunii

serviciului;

• să aducă la cunoştinţă publică, în condiţiile legii, hotărârile şi dispoziţiile având ca obiect modul

de organizare şi de funcţionare a serviciului;

• să stabilească condiţiile de asociere sau de formare de societăţi mixte, în conformitate cu

prevederile legale care reglementează fiecare tip de contract prin care se deleagă gestiunea;

• să respecte şi să îşi îndeplinească propriile obligaţii, prevăzute în contractele de delegare a

gestiunii serviciului;

• să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altele decât cele de interes public, cu privire la

activitatea operatorilor;

• să încheie cu operatorul un contract pentru colectarea, canalizarea şi epurarea apelor pluviale de

pe domeniul public şi privat al localităţii.

Mai mult, în raporturile cu operatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,

autorităţile administraţiei publice locale au dreptul şi obligaţia să monitorizeze şi să controleze :

• menţinerea echilibrului contractual rezultat prin procedura de delegare a gestiunii serviciului;

• încadrarea profitului operatorului în limitele minime şi maxime negociate şi modul de utilizare a

Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (Fondul IID) în condiţiile legii;

• respectarea clauzelor de administrare, întreţinere şi predare a bunurilor publice şi păstrarea

integrităţii patrimoniului public sau privat aferent serviciului;

• respectarea programului social de limitare a efectelor negative ale concedierilor;

• respectarea obligaţiilor contractuale potrivit contractului de delegare a gestiunii şi îndeplinirea

indicatorilor de performanţă ai serviciului, indiferent de forma de gestiune;

69 / 270

• aplicarea penalităţilor prevăzute de documentele contractuale, în cazul neîndeplinirii de către

operatori a indicatorilor de performanţă asumaţi;

• exploatarea eficientă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare;

• respectarea reglementărilor administrative, tehnice, fiscale şi comerciale din domeniu;

• impactul serviciului asupra mediului şi asupra sănătăţii publice;

• siguranţa serviciului şi protecţia utilizatorilor;

• asigurarea patrimoniului preluat în gestiune şi asigurarea pentru daunele provocate terţilor, în

cazul gestiunii delegate.

Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatorii serviciului

public de alimentare cu apă şi canalizare, stabilite în baza prevederilor legii, sunt supuse normelor

juridice de drept public sau privat, după caz, în funcţie de forma de gestiune adoptată.

3.2.2. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară44

Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, în limitele competenţelor autorităţilor

lor deliberative şi executive, pot să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul

constituirii unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop furnizarea/prestarea în

comun a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi înfiinţarea, modernizarea, reabilitarea şi/sau

dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice

sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică de drept privat şi statut de utilitate publică

recunoscut prin efectul legii, destinate exercitării şi realizării în comun a competenţelor autorităţilor

administraţiei publice locale referitoare la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice,

stabilite în sarcina acestora potrivit dispoziţiilor prezentei legi, ale Legii nr. 215/2001, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006.

Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata, în condiţiile legii, asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, prin hotărâri ale autorităţilor lor

deliberative, să exercite, pe seama şi în numele lor, dreptul de a delega gestiunea serviciilor de

utilităţi publice transferate în responsabilitatea asociaţiilor, inclusiv dreptul de a pune la dispoziţie

sistemele de utilităţi publice aferente serviciilor de utilităţi publice transferate. În acest scop,

hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale privind mandatarea şi actele juridice de

constituire a oricărei asociaţii trebuie să conţină prevederi detaliate şi complete privind condiţiile de

exercitare de către aceasta a mandatului special încredinţat.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare elaborează şi aprobă propriile strategii doar pentru aria de

44 Secţiunea 2 din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată cu

modificările şi completările ulterioare

70 / 270

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, chiar atunci când judeţul este membru al

asociaţiei, fără a afecta serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare al acelor unităţi administrativ-

teritoriale din judeţ care nu sunt membre ale asociaţiei, însă luând în considerare master planul

judeţean/zonal privind acest serviciu, pentru a asigura coerenţa dezvoltării serviciului şi a

investiţiilor în infrastructura aferentă serviciului.

Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata asociaţiile de dezvoltare intercomunitară

având ca obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare să exercite, în

numele şi pe seama lor, următoarele atribuţii, drepturi şi obligaţii :

• urmărirea, monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă şi aplicarea metodologiei de

comparare a acestor indicatori, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice, prin raportare la operatorul cu cele mai bune performanţe din domeniul serviciilor

comunitare de utilităţi publice;

• restrângerea ariilor în care se manifestă condiţiile de monopol;

• protecţia şi conservarea mediului natural şi construit;

• să asigure gestionarea serviciilor de utilităţi publice astfel încât să fie respectate obligaţiile

specifice de serviciu public;

• să elaboreze şi să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării serviciilor de

utilităţi publice, utilizând principiul planificării strategice multianuale;

• să promoveze dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului

serviciilor de utilităţi publice şi programe de protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile

poluante;

• să consulte asociaţiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale şi a

modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor;

• să informeze periodic utilizatorii asupra stării serviciilor de utilităţi publice şi asupra politicilor

de dezvoltare a acestora;

• să medieze şi să soluţioneze conflictele dintre utilizatori şi operatori, la cererea uneia dintre

părţi;

• să monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor stabilite în sarcina

operatorilor, inclusiv cele asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii cu privire

la: respectarea indicatorilor de performanţă şi a nivelurilor serviciilor, ajustarea periodică a

tarifelor conform formulelor de ajustare negociate la încheierea contractelor de delegare a

gestiunii, cu respectarea dispoziţiilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, exploatarea

eficientă şi în condiţii de siguranţă a sistemelor de utilităţi publice sau a altor bunuri aparţinând

patrimoniului public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, aferente serviciilor,

71 / 270

realizarea investiţiilor prevăzute în contractul de delegare a gestiunii în sarcina operatorului, de

asigurare a protecţiei mediului şi a domeniului public, asigurare a protecţiei utilizatorilor;

• să stabilească cerinţele şi criteriile de participare şi selecţie a operatorilor la procedurile publice

organizate pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii;

• să solicite informaţii cu privire la nivelul şi calitatea serviciului furnizat/prestat şi cu privire la

modul de întreţinere, exploatare şi administrare a bunurilor din proprietatea publică sau privată a

unităţilor administrativ-teritoriale, încredinţate pentru realizarea serviciului;

• să invite operatorul pentru audieri, în vederea concilierii diferendelor apărute în relaţia cu

utilizatorii serviciilor;

• să aprobe stabilirea, ajustarea sau, după caz, modificarea preţurilor şi tarifelor serviciilor de

utilităţi publice propuse de operatori, în baza metodologiilor elaborate de autorităţile de

reglementare potrivit competenţelor acordate acestora prin legea specială;

• să monitorizeze şi să exercite controlul cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi

publice şi să ia măsurile necesare în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de

performanţă şi continuitatea serviciilor pentru care s-a obligat;

• să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu operează la nivelul indicatorilor de

performanţă şi eficienţă la care s-a obligat şi nu asigură continuitatea serviciilor;

• să rezilieze contractele de delegare a gestiunii în condiţiile şi situaţiile prevăzute de clauzele

contractuale.

Exercitarea următoarelor atribuţii, drepturi şi obligaţii, este condiţionată de primirea în

prealabil a unui mandat special din partea autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-

teritoriale membre ale asociaţiei :

• elaborarea şi aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor, a programelor de

reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice existente, precum şi a

programelor de înfiinţare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;

• aprobarea documentaţiei de atribuire, care va include obligatoriu proiectul contractului de

delegare a gestiunii ce urmează a fi atribuit şi anexele obligatorii la acestea - în cazul gestiunii

delegate;

• aprobarea modificării contractelor de delegare a gestiunii;

• elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de

furnizare/prestare a serviciilor şi a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilităţi

publice, pe baza regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru şi a contractelor-cadru de

furnizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate şi aprobate de autorităţile de

reglementare competente;

72 / 270

• stabilirea şi aprobarea anuală a taxelor pentru finanţarea serviciilor comunitare de utilităţi

publice, în situaţiile prevăzute de legile speciale;

• aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor, după caz, în condiţiile legii

speciale, cu respectarea normelor metodologice/procedurilor elaborate şi aprobate de autorităţile

de reglementare competente;

• să refuze, în condiţii justificate, aprobarea preţurilor şi tarifelor propuse de operator;

Statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de

primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor

judeţene.

Prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei, pe baza actului constitutiv-cadru şi a statutului-

cadru se stabileşte modul de organizare şi de funcţionare a asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Pe calea contenciosului

administrativ pot fi atacate hotărârile adunărilor generale ale asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

3.2.3. Autorităţile administraţiei publice centrale

Politica generală a statului în domeniul serviciilor de utilităţi publice, se asigură de către

Guvern în concordanţă cu Programul de guvernare şi cu obiectivele Planului naţional de dezvoltare

economico-socială a ţării, prin:

• aprobarea şi actualizarea Strategiei naţionale privind serviciile comunitare de utilităţi publice;

• îndrumarea autorităţilor administraţiei publice locale în vederea înfiinţării, organizării,

exploatării şi gestionării eficiente a serviciilor de utilităţi publice, respectiv pentru reabilitarea,

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor;

• acordarea garanţiilor guvernamentale pentru obţinerea creditelor interne şi externe necesare

dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare de interes local sau judeţean;

• acordarea de transferuri de la bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

de interes local, intercomunitar sau judeţean, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi

proporţionalităţii.

Prin măsuri legislative, administrative şi economice, statul sprijină dezvoltarea durabilă a

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a sistemelor de alimentare cu apă

şi de canalizare aferente. Măsurile adoptate la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale

trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective strategice:

73 / 270

• dezvoltarea şi extinderea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul întregii ţări,

în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale;

• realizarea unui serviciu şi a unei infrastructuri tehnico-edilitare moderne, capabile să susţină

dezvoltarea economico-socială a localităţilor, să atragă investiţii private şi să stimuleze

dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;

• conservarea şi protecţia mediului şi a sănătăţii publice.

Exercitarea funcţiei de analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare şi planificare la

nivel central pentru domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice este încredinţată

Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate a

administraţiei publice centrale de specialitate, având următoarele atribuţii:

• elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice;

• elaborează şi promovează strategiile sectoriale pe termen mediu şi lung cu privire la dezvoltarea

serviciilor de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

• iniţiază, elaborează şi promovează proiecte de legi, hotărâri ale Guvernului şi alte acte

normative pentru domeniul său de activitate;

• fundamentează, avizează şi coordonează, la nivel central, stabilirea priorităţilor în alocarea

resurselor financiare guvernamentale pentru domeniul serviciilor, în conformitate cu Strategia

naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice;

• coordonează şi monitorizează implementarea programelor guvernamentale de investiţii în

sectorul serviciilor de utilităţi publice, inclusiv a programelor de investiţii realizate prin

cofinanţare externă din fonduri ale Uniunii Europene sau împrumuturi de la organismele

financiare internaţionale;

• elaborează politica de restructurare, reorganizare şi privatizare a operatorilor furnizori/prestatori

înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale, cu consultarea autorităţilor administraţiei

publice locale;

• avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorităţi ale administraţiei publice

centrale ce au implicaţii şi consecinţe asupra activităţilor specifice serviciilor de utilităţi publice;

• iniţiază şi propune măsuri pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional necesar

întăririi capacităţii decizionale şi manageriale a autorităţilor administraţiei publice locale cu

privire la înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi

publice, precum şi în ceea ce priveşte administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-

edilitare aferente;

• colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi reprezintă Guvernul în relaţiile

internaţionale pe linia serviciilor de utilităţi publice;

74 / 270

• colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi

responsabilităţi în domeniul serviciilor de utilităţi publice sau în legătură cu acestea;

• solicită informaţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale,

precum şi persoanelor fizice sau juridice, cu privire la activităţile specifice utilităţilor publice;

• furnizează informaţii cu privire la activităţile specifice serviciilor de utilităţi publice altor

autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

3.2.4. Autorităţile de reglementare

Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare este Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi

Publice (denumită în continuare ANRSC). Aceasta îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi

sunt acordate prin Legea serviciilor de utilităţi publice, faţă de toţi operatorii serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de

modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine.

ANRSC, potrivit competenţelor acordate prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi

publice, eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor

de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi pentru piaţa acestor servicii şi monitorizează

modul de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii.

Autoritatea de reglementare elaborează reglementările-cadru privind serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare, metodologia şi procedura-cadru de stabilire, monitorizare,

măsurare, comparare şi analiză a indicatorilor de performanţă ai serviciului, metodologia de

stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de

canalizare monitorizează modul de aplicare a legislaţiei în domeniu şi acordă licenţă operatorilor

serviciului, conform prevederilor legale.

Prerogativele45 de autoritate publică ale ANRSC sunt exercitate în condiţii de echidistanţă şi

echilibru atât faţă de utilizatori şi operatori, cât şi faţă de autorităţile administraţiei publice locale.

ANRSC îsi exercită competenţele şi atribuţiile conferite prin lege faţă de toţi operatorii, indiferent de

forma de proprietate şi natura capitalului, de organizarea acestora, de ţara de origine şi de

modalitatea în care este organizată şi se desfasoară, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale,

gestiunea serviciilor de utilităţi publice, precum şi faţă de agenţii economici sau instituţiile publice

care desfăşoară în condiţii de monopol unele activităţi specifice serviciilor de utilităţi publice din

sfera sa de reglementare.

Printre cele mai importante competenţe şi atribuţii ale autorităţii de reglementare privind

serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare, menţionăm: elaborează şi stabileşte

45 Art. 14 alin. (3) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

75 / 270

reglementări sectoriale de nivel secundar şi terţiar cu caracter obligatoriu, acordă, modifică,

suspendă sau retrage licenţele ori autorizaţiile, după caz şi solicită autorităţilor administraţiei

publice locale programe pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi

publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, după caz. Totodată, elaborează metodologii de

calcul pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor.

ANRSC monitorizează respectarea şi îndeplinirea de către operatori a obligaţiilor şi

măsurilor stabilite în condiţiile de emitere sau de menţinere a licenţei ori autorizaţiei, elaborează

regulamentele-cadru, caietele de sarcini-cadru şi contractele-cadru de furnizare/prestare pentru

serviciile din sfera sa de reglementare şi le aprobă prin ordin al Preşedintelui, elaborează şi adoptă

criterii şi indicatori de performanţă care să permită monitorizarea, compararea şi evaluarea modului

de furnizare/prestare a serviciilor.

ANRSC sesizează ministerul de resort şi Consiliul Concurenţei cu privire la încălcarea

prevederilor legale referitoare la concurenţă ori de câte ori constată nerespectarea reglementărilor cu

privire la concurenţă şi transparenţă, propunând autorităţilor administraţiei publice locale,

ministerului de resort şi Consiliului Concurenţei măsuri pentru restrângerea ariilor în care se

manifestă condiţii de monopol, precum şi pentru prevenirea abuzului de poziţie dominantă pe piaţă,

în vederea limitării efectelor caracterului de monopol al serviciilor.

3.3. Organizarea şi funcţionarea serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare

Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul

furnizării/prestării reglementate a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul

comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea

funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia constituie

competenţe exclusive ale autorităţilor administraţiei publice locale. Aceste competenţe pot fi

exercitate şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate

serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor

administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat.

Gestionarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv exploatarea şi

funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel încât să asigure respectarea condiţiilor

prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în funcţie

de:

• nevoile comunităţilor locale;

• mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale localităţilor;

• starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente;

76 / 270

• posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului, respectiv a

înfiinţării ori dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

• raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor.

Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se organizează şi se realizează în

următoarele modalităţi:

• gestiune directă;

• gestiune delegată.

Alegerea formei de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face prin

hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu

strategiile şi programele adoptate la nivelul fiecărei localităţi.

Indiferent de forma de gestiune aleasă, desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice

de alimentare cu apă potabilă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de

sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu

regulamentul-cadru şi cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului. În cazul asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare,

regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul asociaţiei, se supun avizării

autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, în

condiţiile mandatului şi se aprobă de adunarea generală a asociaţiei.

Sunt interzise orice înţelegeri sau acorduri de asociere şi orice practici concertate dintre

operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune

adoptată, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilităţi publice, la

restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa serviciilor de utilităţi publice46.

3.3.1. Gestiunea directă

Gestiunea directă47 este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative şi executive,

în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, îşi asumă şi exercită nemijlocit

toate competenţele şi responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea

serviciilor de utilităţi publice, respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de

utilităţi publice aferente acestora.

Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat,

care pot fi :

46 Art. 22(5) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare 47 Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

77 / 270

• servicii publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi

organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, prin hotărâri ale

autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;

• societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile

deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.

În cadrul gestiunii directe autorităţile administraţiei publice locale îşi asumă nemijlocit toate

sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea, conducerea, gestionarea, administrarea,

exploatarea şi funcţionarea serviciului.

Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de

dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului

primit, pot încredinţa unui operator de drept privat gestiunea serviciilor de utilităţi publice sau a

uneia ori mai multor activităţi din sfera acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de

delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative ce trebuie îndeplinite atât la

data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât şi pe toată durata acestui contract:

• unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului

regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate

de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al

consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor

strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul

furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii

directe;

• operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera

furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public

general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre

ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiunea

serviciului;

• capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-

teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului

este exclusă.

78 / 270

3.3.2. Gestiunea delegată

Gestiunea delegată48 este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect

de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi

responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui

contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor de

utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste

sisteme.

Conform Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul gestiunii delegate,

autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama

unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate

competenţele şi responsabilităţile proprii privind asigurarea furnizării/prestării serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu

apă şi de canalizare aferente acestuia, în baza unui contract de delegare a gestiunii. Operatorii care

îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii delegate furnizează/prestează serviciile de utilităţi

publice prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, în baza

contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum şi în baza licenţei eliberate de ANRSC.

Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori sau operatori regionali de

drept privat49, care pot fi:

• societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, cu capital social privat;

• societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, cu capital social mixt.

Contractele de delegare a gestiunii serviciului se aprobă prin hotărâri de atribuire adoptate

de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se semnează de autorităţile

executive ale acestora sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama

48 Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare 49 operator de servicii de utilităţi publice, denumit şi operator - persoana juridică de drept public sau de drept privat cu

capital public, privat sau mixt, înregistrată în România, într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt stat, care

asigură nemijlocit furnizarea/prestarea, în condiţiile reglementărilor în vigoare, a unui serviciu de utilităţi publice sau a

uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice;

79 / 270

unităţilor administrativ-teritoriale asociate, pe baza mandatului acestora şi în condiţiile Legii

serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Procedurile privind atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare sunt licitaţia publică deschisă şi negocierea directă. Organizarea

procedurilor şi derularea acestora, respectiv atribuirea contractelor de delegare a gestiunii

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se fac în baza unei documentaţii de atribuire

aprobate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de

adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul

public de alimentare cu apă şi de canalizare, ca mandatar al unităţilor administrativ-teritoriale

membre.

Documentaţia de atribuire cuprinde în mod obligatoriu regulamentul serviciului, caietul de

sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice acestuia şi se întocmeşte în conformitate cu

procedura-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii

serviciilor de utilităţi publice şi pe baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru al

serviciului şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare.

Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, aplicabile în cadrul procedurii de atribuire a

contractului de delegare a gestiunii serviciului, se aprobă de autorităţile deliberative ale unităţilor

administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare,

conform mandatului încredinţat acestora de unităţile administrativ-teritoriale membre, în baza

procedurii-cadru, elaborate şi aprobate potrivit prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilităţi

publice.

În cazul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, prin derogare de la

procedurile de licitaţie publică deschisă, contractul de delegare a gestiunii serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv concesionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de

canalizare aferente acestuia, se atribuie direct50 în următoarele situaţii:

• operatorilor regionali51 înfiinţaţi de unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii

de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de

50 Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare 51 operator regional - operatorul societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale membre ale

unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice. Operatorul regional asigură

furnizarea/prestarea serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale

asociate, exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, precum şi implementarea programelor de investiţii

publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii

80 / 270

canalizare, astfel cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice,

republicată, cu completările ulterioare;

• operatorilor cu statut de societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societăţile,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu capital integral al unităţilor

administrativ-teritoriale înfiinţaţi după intrarea în vigoare a legii, prin reorganizarea pe cale

administrativă a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de

interes local sau judeţean subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în

administrare şi exploatare bunuri, activităţi ori servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.

Atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

• unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în calitate de

acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea

administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul

adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o

influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului

regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similare celor pe care le exercită

asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

• operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat, desfăşoară exclusiv activităţi din

sfera furnizării/prestării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare destinate

satisfacerii nevoilor utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale

membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea

serviciului;

• capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-

teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului

este exclusă.

În situaţia contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare atribuite direct operatorului regional, respectiv operatorului, asociaţia de dezvoltare

tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi, realizate în comun în cadrul asociaţiei. Operatorul regional se

înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei

asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, fie prin înfiinţarea unei noi societăţi,

fie prin participarea la capitalul social al unuia dintre operatorii existenţi deţinut de o unitate administrativ-teritorială

membră a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare. Operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice

prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale

şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi

completările ulterioare;

81 / 270

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare,

respectiv autorităţile administraţiei publice locale vor evalua, în baza prevederilor caietului de

sarcini anexă la contractul de delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, respectiv

operatorului, precum şi modul de respectare a indicatorilor de performanţă.

În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz,

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare vor urmări obţinerea celui mai bun raport cost-calitate realizat în condiţii

similare, precum şi satisfacerea nevoilor de interes public general ale colectivităţilor locale.

Este interzisă subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor

activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice.

3.3.3. Contractul de delegare a gestiunii

Contractul de delegare a gestiunii52 este un contract încheiat în formă scrisă, prin care

unităţile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar,

atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în

calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a

furniza/presta integral un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice

acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară

aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz. Contractul

de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor

administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările

ulterioare.

În termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor, autorităţile

administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciile de utilităţi publice vor asigura elaborarea şi vor aproba, în vederea încheierii

contractelor de delegare a gestiunii, un studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea

soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de atribuire a

contractului de delegare a gestiunii.

Procedura de atribuire şi regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului

public de alimentare cu apă şi de canalizare sunt cele stabilite de autorităţile deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilităţi

52 Art. 29 alin. (7) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

82 / 270

publice şi ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice53, cu modificările şi completările

ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale54, cu modificările şi completările

ulterioare şi Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii55, cu

modificările şi completările ulterioare.

Conform prevederile art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi

concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă are

dreptul de a atribui contractul de concesiune prin aplicarea uneia dintre următoarele proceduri:

• licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a

depune oferta;

• dialog competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a depune o

solicitare de participare şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii

admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale,

urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

• negocierea fără publicare a unui anunţ de concesionare.

Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit în mod obligatoriu de următoarele anexe:

• caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

• regulamentul serviciului;

• inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-

teritoriale, aferente serviciului;

• procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c);

• indicatori tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional.

Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:

• denumirea părţilor contractante;

• obiectul contractului, cu indicarea activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice ce

urmează a fi furnizate/prestate în baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt

prevăzute în legile speciale;

• durata contractului;

• aria teritorială pe care vor fi prestate serviciile;

• drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu privire la furnizarea/prestarea serviciului şi la

sistemul de utilităţi publice aferent, inclusiv conţinutul şi durata obligaţiilor de serviciu public;

• modul de repartizare a riscurilor între părţi, în cazul contractelor de concesiune;

• natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;

53 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 390 din 23 mai 2016 54 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 391 din 23 mai 2016 55 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 392 din 23 mai 2016

83 / 270

• sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la investiţii/programele de investiţii, precum

reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv modul de finanţare a acestora;

• indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului şi modul de monitorizare şi

evaluare a îndeplinirii acestora;

• preţurile/tarifele pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii furnizării/prestării

serviciului, precum şi regulile, principiile şi/sau formulele de ajustare şi modificare a acestora;

• compensaţia pentru obligaţiile de serviciu public în sarcina delegatului, dacă este cazul, cu

indicarea parametrilor de calcul, control şi revizuire a compensaţiei, precum şi modalităţile de

evitare şi recuperare a oricărei supracompensaţii;

• modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor şi/sau

delegatarului, după caz;

• nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea

publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe

aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea

serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei Nivelul

redevenţei se stabileşte în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori

de servicii de utilităţi publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul;

• garanţia de bună execuţie a contractului, cu indicarea valorii, modului de constituire şi de

executare a acesteia;

• răspunderea contractuală;

• forţa majoră;

• condiţiile de revizuire a clauzelor contractuale;

• condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a

contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investiţiile realizate;

• menţinerea echilibrului contractual;

• cazurile de încetare şi condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

• forţa de muncă;

• alte clauze convenite de părţi, după caz.

Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a

gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, nu va depăşi durata

maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional

prin contractul de delegare. În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu

excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca,

84 / 270

periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a serviciului,

respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.

În conformitate cu prevederile Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare,

autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în

numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în baza mandatului încredinţat de

unităţile administrativ-teritoriale membre, pot delega atât gestiunea propriu-zisă a serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, (furnizarea/prestarea, administrarea şi exploatarea

infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului), cât şi pregătirea, finanţarea şi realizarea

proiectelor de investiţii publice pentru înfiinţarea, reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea,

după caz, a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului.

Delegarea gestiunii serviciului nu anulează prerogativele autorităţilor administraţiei publice

locale sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul

public de alimentare cu apă şi de canalizare privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare

a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de

canalizare şi nu exclude responsabilităţile şi dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi

atribuţiile ce le revin potrivit legii, de a supraveghea şi de a controla:

• modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori;

• calitatea şi eficienţa serviciului furnizat/prestat şi respectarea indicatorilor de performanţă

stabiliţi în contractele de delegare a gestiunii;

• modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau

modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare încredinţat prin contractul de

delegare a gestiunii;

• modul de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare.

Contractele de delegare a gestiunii vor prevedea sarcinile concrete ce revin autorităţilor

administraţiei publice locale, respectiv operatorului, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea,

promovarea, aprobarea, finanţarea şi realizarea investiţiilor.

Investiţiile efectuate pentru reabilitarea, modernizarea şi/sau extinderea sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare sunt bunuri de retur şi se vor recupera din amortizare în

conformitate cu prevederile legale pentru partea finanţată din fonduri proprii şi, respectiv, prin

redevenţa stabilită potrivit contractului de delegare pentru partea finanţată din fonduri publice.

În cazul în care se constată nerespectarea gravă, repetată sau prelungită a indicatorilor de

performanţă în furnizarea/prestarea serviciilor se procedează la:

85 / 270

• schimbarea managementului operatorului, în cazul operatorilor de drept public sau ai

operatorilor de drept privat cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile

contractului de mandat;

• rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului, în cazul operatorilor de drept privat cu

capital privat sau mixt.

3.3.4. Operatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi publice, indiferent de forma

de gestiune aleasă, se realizează pe baza regulamentului serviciului, a caietului de sarcini al

serviciului şi a licenţei emise de autoritatea de reglementare competentă, în condiţiile legii speciale.

În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi

publice, acestea elaborează un singur regulament al serviciului şi un singur caiet de sarcini al

serviciului la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale membre pentru serviciile/activităţile

gestionate în comun. Acestea se aprobă de adunarea generală a asociaţiei în baza mandatului special

acordat de autorităţile administraţiei publice locale membre.

Au calitatea de operatori furnizorii/prestatorii serviciului de publicalimentare cu apă şi de

canalizare care asigură funcţionarea, gestionarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului şi care îşi desfăşoară activitatea pe baza

licenţei acordată de ANRSC.

Operatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare au aceleaşi drepturi şi

obligaţii în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de

modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de organizare, de natura

capitalului, de tipul de proprietate ori de ţara de origine din Uniunea Europeană.

În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin, operatorii serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare, trebuie să asigure: producerea, transportul, înmagazinarea şi

distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate,

exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de

siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de

exploatare, constituirea, supravegherea şi întreţinerea, zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor

şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor

uzate, monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite, captarea apei brute, respectiv

descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse

prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor, întreţinerea şi

menţinerea în stare de permanentă funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare,

contorizarea cantităţilor de apă produse, distribuite şi, respectiv, facturate, creşterea eficienţei şi a

randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem,

86 / 270

reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie

electrică şi prin reechiparea, reutilarea şi retehnologizarea acestora.

Operatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare organizaţi ca societăţi

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi pot

desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale. Totodată, operatorii serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare activitate,

având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte.

Operatorii subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, având statut de societăţi

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital

al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv operatorii regionali pot fi privatizaţi, cu condiţia să

nu beneficieze de un contract de delegare a gestiunii prin atribuire directă sau să nu gestioneze

programe de investiţii publice de interes local ori intercomunitar destinate înfiinţării, modernizării

sau dezvoltării sistemelor de utilităţi publice, finanţate din fonduri publice nerambursabile, inclusiv

din fonduri europene.

Operatorii subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, având statut de societăţi

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital

al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv operatorii regionali, care au beneficiat de un contract

de delegare a gestiunii prin atribuire directă, nu pot fi privatizaţi, nu pot atribui managementul unor

entităţi private şi nu se pot asocia pe toată durata contractului de delegare a gestiunii.

3.3.5. Acordarea licenţelor

Acordarea licenţelor se face în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de

utilităţi publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 745 din 11 iulie 2007 pentru aprobarea

Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi

publice56. ANRSC este abilitată, ca autoritate competentă, să acorde, să modifice, să suspende, să

retragă licenţele sau să retragă permisiunea de a presta/furniza serviciul/activităţile într-o unitate

administrativ-teritorială, pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Indiferent de modalitatea de gestiune a serviciilor adoptată la nivelul autorităţilor

administraţiei publice locale, precum şi de statutul juridic, forma de organizare, natura capitalului,

tipul de proprietate ori ţară de origine din Uniunea Europeana ale operatorilor, deţinerea licenţei

este obligatorie.

Activităţile specifice serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare57, pentru care

ANRSC acordă licenţe, sunt următoarele:

56 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 531 din 6 august 2016 57 Art. 6 (1) din H.G. nr. 745 din 11 iulie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor în

domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice

87 / 270

• captarea apei brute;

• tratarea apei brute;

• captarea şi tratarea apei brute;

• transportul apei potabile şi/sau industriale;

• înmagazinarea apei;

• distribuţia apei potabile şi/sau industriale;

• colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare;

• epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;

• colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale şi

asigurarea funcţionalităţii acestora;

• evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activităţile

serviciului public de canalizare;

• evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor;

• furnizarea apei potabile.

Pe baza licenţei emisă de ANRSC titularul de licenţă are dreptul să participe, în unităţi

administrativ-teritoriale corespunzătoare clasei de licenţiere acordate, la un număr nelimitat de

proceduri de delegare a gestiunii serviciului sau a activităţilor menţionate în aceasta.

Licenţele se acordă următoarelor categorii de solicitanţi58:

• autorităţilor administraţiei publice locale sau unei structuri proprii a acestora cu personalitate

juridică;

• asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară;

• societăţilor comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de

dezvoltare intercomunitară, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale;

• societăţilor comerciale cu capital social privat sau mixt.

Licenţa pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se acordă numai dacă

solicitanţii fac dovada capacităţii tehnico-organizatorice, a calificării personalului şi a unei dotări

tehnico-materiale cel puţin pentru captarea şi tratarea apei brute, transportul apei potabile şi/sau

industriale, înmagazinarea apei, distribuţia apei potabile şi/sau industriale, respectiv pentru

colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare.

Licenţele se atribuie, pe 3 clase, solicitanţilor care nu prestează niciun serviciu/activitate de

utilităţi publice din sfera de reglementare a ANRSC, dar au această capacitate, precum şi

58 Art. 9 din H.G. nr. 745 din 11 iulie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul

serviciilor comunitare de utilităţi publice

88 / 270

furnizorilor/prestatorilor care asigură serviciul ori una sau mai multe activităţi specifice acestuia în

funcţie de numărul de locuitori deserviţi, după cum urmează:

• clasa 1 - pentru un număr mai mare sau egal cu 300.000 de locuitori;

• clasa 2 - pentru un număr cuprins între 50.000 şi 300.000 de locuitori;

• clasa 3 - pentru un număr mai mic sau egal cu 50.000 de locuitori.

Durata de valabilitate a licenţei, nu poate depăşi durata de valabilitate a contractului de

delegare a gestiunii serviciului/activităţilor. Durata de valabilitate a licenţei este:

• de un an, pentru licenţa care conferă titularului doar dreptul să participe la un număr nelimitat

de proceduri de delegare a gestiunii serviciului/activităţii de utilităţi publice;

• de maximum 5 ani, pentru licenţa care conferă titularului permisiunea de a presta/furniza

serviciul de utilităţi publice ori a uneia sau mai multor activităţi specifice acestuia;

• pe durata de valabilitate a licenţelor/ autorizaţiilor/atestatelor emise în ţările de origine ale

operatorilor din Uniunea Europeană, dar nu mai mare de 5 ani.

Acordarea unei licenţe se face pe baza unei documentaţii obligatorii. Documentaţia va

cuprinde existenţa hotărârii de dare în administrare a gestiunii serviciului/activităţii pentru care

solicită licenţa, emisă de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi existenţa în termen de

valabilitate a contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale, în baza cărora

solicitantul prestează/furnizează serviciul/activităţile pentru care se solicită licenţa. Dosarul de

licenţiere mai cuprinde şi lista cu componentele infrastructurii tehnico-edilitare aparţinând

domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale, aferente serviciului pentru care se

solicită licenţa, asigurarea dotării tehnico-materiale cu utilaje corespunzătoare necesare desfăşurării

serviciului/activităţii pentru care solicită licenţa, strategia de investiţii, reflectată în planul de

investiţii, elaborat pentru o perioadă de minimum 3 ani, din care să rezulte obiectivele propuse,

costurile estimate, sursele de finanţare şi termenele de realizare, indicatorii de performanţă, dar şi

preţurile/tarifele practicate pentru serviciul/activităţile furnizate/prestate în fiecare unitate

administrativ-teritorială pentru care a solicitat acordarea licenţei.

Pentru activităţile specifice serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,

documentaţia va mai cuprinde şi copii după autorizaţia/autorizaţiile de gospodărire a apelor şi de

mediu pentru prestarea/furnizarea activităţilor pentru care se solicită licenţa,

autorizaţia/autorizaţiile, copii după programul/programele de monitorizare de control al calităţii

apei potabile şi a apei uzate şi epurate, autorizaţia sanitară şi gradul de contorizare la nivel de

branşament.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a unui contract de delegare a gestiunii

serviciului, operatorul care a câştigat o licitaţie de delegare a gestiunii serviciului pe baza unei

licenţe, au obligaţia să solicite de la ANRSC acordarea unei noi licenţe.

89 / 270

Retragerea sau încetarea valabilitatii licenţei atrage revocarea hotarârii de dare în

administrare ori a hotărârii privind atribuirea contractului de delegare a gestiunii, după caz, şi

conduce la organizarea unei noi proceduri de selectare a unui operator, în condiţiile legii.

3.3.6. Utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pot fi operatori

economici, instituţii publice, utilizatori casnici individuali, persoane fizice, utilizatori casnici

colectivi, asociaţii de proprietari.

Utilizatorul individual al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare este

persoana fizică sau juridică ce deţine, în calitate de proprietar ori cu drept de folosinţă dat de

proprietar, un imobil având branşament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare şi

care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare încheiat în nume

propriu. Tot utilizatori individuali ai serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare sunt şi

persoanele fizice sau juridice din imobile tip condominiu59 care au executat, pe cheltuiala lor,

branşamente proprii de apă potabilă, în amonte de contorul de branşament al condominiului.

Noţiunea de amonte corespunde sensului de curgere a apei în instalaţii, dinspre operator spre

utilizator.

Au acces nediscriminatoriu la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, toţi

utilizatorii, în condiţii contractuale şi cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a

programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de

canalizare.

Regulamentul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să conţină

prevederi referitoare la accesul la informaţiile de interes public privind serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare, condiţiile de acces şi de utilizare a serviciului, în funcţie de

caracteristicile sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, de programele de reabilitare,

extindere şi modernizare a acestora şi cu respectarea reglementărilor tehnice şi comerciale specifice,

precum şi dreptul oricărui utilizator de a avea montat pe branşamentul care îl deserveşte, la limita

de proprietate, un aparat de măsurare a consumului.

Furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează

numai pe bază de contract de furnizare/prestare, care poate fi individual sau colectiv.

Contractul de furnizare sau de prestare a serviciului constituie actul juridic prin care se

reglementează raporturile dintre operator şi utilizator cu privire la furnizarea/prestarea, utilizarea,

facturarea şi plata serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Având în vedere că

59 condominiu - imobil format din teren cu una sau mai multe construcții, în care există cel puțin 3 proprietăți

individuale reprezentate de locuințe și locuințe sau spații cu altă destinație, după caz, și cote-părți indivize de proprietate

comună;

90 / 270

serviciile se furnizează/prestează în regim continuu prin intermediul reţelelor de conducte, durata

pentru care se încheie contractul de furnizare şi prestare este nedeterminată.

Contractul individual de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare care se încheie cu utilizatorii se elaborează de către operator, pe structura contractului-

cadru aprobat de ANRSC, şi va cuprinde şi clauze referitoare la modalitatea de determinare şi plată a

cantităţilor de ape uzate şi meteorice, după caz.

Determinarea consumurilor de apă rece în vederea facturării se face prin măsurare directă cu

ajutorul sistemelor de măsurare-înregistrare a consumurilor care se montează pe branşamentul care

deserveşte fiecare utilizator individual sau colectiv, în punctul de delimitare a instalaţiilor,

indiferent de serviciu, operator sau de utilizator.

Operatorii pot solicita încheierea de convenţii individuale în baza metodologiei de

repartizare şi facturare individuală a consumului de apă înregistrat la branşamentul condominiului

elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale, iar utilizatorii pot solicita, în nume

propriu, încheierea de contracte de furnizare/prestare cu operatorii. Convenţiile de facturare

individuală se pot încheia numai în următoarele condiţii cumulative:

• în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;

• la nivelul întregului imobil/asociaţiei;

• cu respectarea prevederilor contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului aprobat prin

ordin al Preşedintelui ANRSC.

În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea consumurilor de apă rece în

vederea repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente se realizează, în

funcţie de modul de proiectare şi realizare al instalaţiei interioare de distribuţie adoptat, astfel:

• prin contoare individuale montate pe racordul propriu la intrarea în fiecare apartament sau

spaţiu cu altă destinaţie - în cazul distribuţiei interioare orizontale;

• cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor/dispozitivelor de consum

aferente fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie - în cazul distribuţiei interioare

verticale.

Operatorii faţă de utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare au ca

principale obligaţii să furnizeze/presteze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare numai pe

baza unui contract încheiat cu utilizatorii serviciului, să respecte prevederile contractuale, să

servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost autorizaţi, să asigure continuitatea

serviciului de alimentare cu apă la parametrii fizici şi calitativi prevăzuţi de legislaţia în vigoare, să

respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale prin

hotărârile de dare în administrare, respectiv din contractele de delegare a gestiunii serviciului, să

pună în aplicare metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor de

91 / 270

operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare

pentru achiziţiile de lucrări, bunuri şi servicii.

Utilizatorii au obligaţia de a respecta clauzele contractului de furnizare/prestare a serviciului

de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv prevederile regulamentului serviciului. Printre

acestea utilizatorul trebuie să respecte normele de exploatare şi funcţionare a sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare, să asigure integritatea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor

interioare de apă şi de canalizare, să nu modifice instalaţiile de utilizare interioare aferente unui

condominiu decât cu acordul operatorului, să achite contravaloarea serviciilor prestate.

3.3.7. Finanţarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Finanţarea cheltuielilor de operare necesare funcţionării şi exploatării serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare se asigură prin încasarea de la utilizatori, pe baza facturilor emise

de operatori, a contravalorii serviciilor furnizate/prestate. Preţurile şi tarifele trebuie să asigure

viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare, interesele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte suportabilitatea acestora, precum şi

protecţia mediului privind conservarea resurselor de apă.

În cazul în care proiectele de investiţii în infrastructura de apă şi canalizare se realizează din

fonduri publice asigurate, integral sau în parte, de la bugetul de stat şi/sau din fonduri

nerambursabile, finanţarea serviciului se face prin aplicarea de către operator a preţului/tarifului

unic şi a strategiei tarifare, care se fundamentează în conformitate cu Metodologia de analiză cost-

beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analitic folosit pentru estimarea impactului socio-

economic (în termeni de costuri și beneficii) aferent implementării anumitor acțiuni de politică sau

proiecte. Impactul trebuie evaluat în raport cu obiectivele predeterminate, analiza fiind în general

efectuată din punctul de vedere al societății per ansamblu.

Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este de a identifica și a cuantifica (respectiv de a

exprima în termeni monetari) toate tipurile de impact posibile ale proiectului sau acțiunii vizate,

pentru a putea determina costurile și beneficiile aferente. În principiu, trebuie evaluate toate tipurile

de impact: financiar, economic, social, de mediu etc. În mod obișnuit, costurile și beneficiile sunt

evaluate luând în considerare diferența dintre un scenariu cu-proiect și un scenariu alternativ, fără-

proiect. Apoi, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete şi pentru a concluziona

dacă proiectul este de dorit şi merită să fie pus în aplicare. În această măsură, Analiza Cost-

Beneficiu poate servi ca instrument de luare a deciziei de finanțare a investiţiilor din resurse

publice.

Analiza Cost-Beneficiu se aplică pentru toate proiectele din sectorul serviciilor de

alimentare cu apă şi de canalizare - beneficiarii propuşi pentru subvenţionarea de la stat-inclusiv

92 / 270

cele sprijinite prin fonduri ale Uniunii Europene, indiferent de sursa de finanţare sau mărimea

proiectului.

Prioritatea de investiție relevantă, în cadrul căreia vor fi depuse proiectele din sectorul apei

și apei uzate, este Prioritatea de Investiții nr. 6 a Programului Operaţional Infrastructura Mare

(POIM): investiții în sectorul apelor în vederea îndeplinirii cerințelor acquis-ului de mediu al

Uniunii, și pentru a răspunde nevoilor identificate de Statele Membre în ceea ce privește cerințele

suplimentare de investiție. Infrastructura de apă și apă uzată este de asemenea finanțată prin Planul

Național de Dezvoltare Rurală, și co-finanțată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală. Mai sunt alocate resurse financiare suplimentare prin programele naționale, corelate cu

resursele existente. În timp ce POIM va finanța în special proiecte majore, celelalte programe oferă

finanțare pentru proiecte la scară mică.

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul de

proiecte dezvoltate de către operatorii regionali pe baza investițiilor prioritare identificate la nivelul

Master Planurilor județene actualizate.

Solicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții și de

sprijin pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă și apă uzată sunt operatorii regionali, iar

grupul ţintă este reprezentat de populația urbană și rurală aflată în zone cu conectare redusă la

sisteme centralizate cu apă curată și sanogenă și la sisteme de canalizare/stații de epurare.

Finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea

sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare intră în competenţa autorităţilor administraţiei

publice locale. În funcţie de modalitatea de gestiune adoptată şi de clauzele contractuale stabilite

prin actele juridice în baza cărora se desemnează operatorul, sarcinile privind finanţarea investiţiilor

pot fi transferate operatorului.

Finanţarea lucrărilor de investiţii şi asigurarea surselor de finanţare se realizează în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale şi ale Legii

serviciilor comunitare de utilităţi publice. În cazul gestiunii delegate, pentru menţinerea echilibrului

contractual, orice subvenţie acordată serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare va putea fi

aprobată numai dacă determină o reducere a tarifului şi/sau o creştere a calităţii serviciului,

corespunzătoare subvenţiei acordate, cu respectarea normelor în domeniul ajutorului de stat.

Strategia tarifară se elaborează de către unitatea administrativ-teritorială/asociaţia de

dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare pentru o perioadă de minimum 5 ani. Strategia tarifară, se actualizează şi se aprobă prin

hotărâre a autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale sau, după caz, prin hotărâre a

fiecărei unităţi administrativ-teritoriale membre a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect

de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare şi constituie condiţie de finanţare a

93 / 270

proiectelor de investiţii în infrastructura de apă şi canalizare realizate din fonduri publice acordate

de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile.

Stabilirea nivelului preţului/tarifului unic se aprobă, prin hotărâre a autorităţii deliberative a

unităţii administrativ-teritoriale sau prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, cu

avizul ANRSC. După stabilire, ajustările ulterioare ale preţului/tarifului unic se aprobă de către

autoritatea de reglementare, în conformitate cu strategia de tarifare şi cu formulele prevăzute în

contractul de delegare a gestiunii şi/sau în contractele de cofinanţare, anexe la contractul de

delegare.

Preţurile şi tarifele pentru plata serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se

stabilesc, se ajustează şi se modifică pe baza fişelor de fundamentare pe elemente de cheltuieli

întocmite conform normelor metodologice elaborate de ANRSC şi aprobate prin Ordinul nr. 90/2007

privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru

serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare al preşedintelui autorităţii.

Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora să acopere costul justificat

economic al furnizării/prestării serviciului, să asigure o funcţionare eficientă şi în siguranţă a

serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei, să descurajeze

consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital, să garanteze respectarea autonomiei

financiare a operatorului şi continuitatea serviciului.

Autorităţile administraţiei publice locale pot aproba preţuri şi tarife diferite de cele avizate

de ANRSC, cu condiţia asigurării autonomiei financiare, a rentabilităţii şi eficienţei economice a

operatorilor furnizori/prestatori de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.

În cazul gestiunii delegate, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se poate face şi pe

baza unor reguli ori formule de calcul convenite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului

între autorităţile administraţiei publice locale sau între asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare şi operator şi avizate de

ANRSC. În acest caz, autoritatea de reglementare va aplica aceste reguli sau formule pentru

eliberarea avizului de specialitate.

Preţurile şi tarifele aferente serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare se

fundamentează, cu respectarea metodologiei de calcul stabilite de autoritatea de reglementare, pe

baza cheltuielilor de producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a

amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor

pentru protecţia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor

derivând din contractul de delegare a gestiunii, şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare

94 / 270

şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit. Operatorii pot include la

fundamentatrea preţurilor şi tarifelor şi o cotă corespunzătoare pierderilor de apă din sistem,

justificate de starea tehnică a acestuia.

Operatorul şi unitatea administrativ-teritorială care realizează proiecte cu asistenţă

financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene au obligaţia, în conformitate cu prevederile

OUG nr. 198/2005, cu modificările şi completările ulterioare, să constituie şi să alimenteze Fondul

de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare ca un fond de rezervă pe întreaga perioadă de viaţă a

investiţiei. În determinarea fondului cuprins în preţuri şi tarife, autorităţile administraţiei publice

locale trebuie să ţină cont şi de gradul de suportabilitate al consumatorilor.

Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se

stabilesc, se ajustează şi se modifică pe baza solicitărilor operatorilor, prin avizul de specialitate al

Preşedintelui ANRSC.

Deşi nu gestionează fonduri europene, ANRSC urmăreşte implementarea acordurilor între

operatorii regionali şi băncile care cofinanţează proiectele din Programul Operațional Sectorial de

Mediu, cât și derularea şi finalizarea acestora. De asemenea, conform legislaţiei în vigoare,

autoritatea de reglementare are competenţă în avizarea formulelor de ajustare sau modificare a

preţurilor din contractele de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare, precum şi în avizarea nivelurilor preţurilor şi tarifelor cu respectarea condiţionalităţilor

prevăzute în Acordurile de Împrumut şi Memorandumurile de finanţare, convenite între Guvernul

României şi Uniunea Europeană pentru operatorii cuprinşi în programele de reabilitare şi

modernizare finanţate din fonduri ISPA, SAPARD, PHARE şi POS MEDIU.

La avizarea formulelor de ajustare sau modificare a preţurilor din contractele de delegare,

precum şi la ajustarea preţurilor la apă potabilă şi a tarifelor la canalizare, ANRSC are în vedere

prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi

utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a

infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă nerambursabilă din partea Uniunii

Europene, cu modificările şi completările ulterioare.

În funcţie de prevederile politicii tarifare incluse în contractul de delegare a gestiunii

serviciului, ajustarea preţurilor şi tarifelor la apă potabilă şi la canalizare se face având în vedere

unul sau mai mulţi parametri de ajustare60.

Stabilirea preţurilor şi tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se

face potrivit formulei:

𝑃 =𝑉

𝑄 unde :

P = preţul sau tariful stabilit V = valoarea programată a activităţii la nivelul anului în care se face propunerea

Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face propunerea

60 ANRSC – Raport anual 2017

95 / 270

Fundamentarea preţurilor şi tarifelor se face pe baza consumurilor normate de materii prime,

materiale şi energie, calculate pe baza preţurilor în vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, pe

elemente de cheltuieli, astfel:

• cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele se determină avându-se în vedere

preţurile de achiziţie în vigoare şi cantităţile anuale propuse spre consum;

• consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul la nivelurile ce reflectă

situaţia reală de exploatare şi funcţionare;

• cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia în vigoare, corelată cu

principiul eficienţei economice;

• cheltuielile cu amortizarea şi/sau redevenţa se iau în calcul, respectându-se reglementările legale

în vigoare;

• în preţul de livrare al apei se vor include pierderile de apă din sistemul de producere, transport şi

distribuţie, aprobate de autorităţile administraţiei publice locale;

• cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor programa la nivel anual;

• în nivelul preţurilor şi tarifelor se vor include o cotă de profit şi Fondul IID determinat potrivit

prevederilor legale în vigoare.

Contribuţia la veniturile aferente serviciilor de apă şi apă uzată, care va trebui plătită de

către utilizatorii acestora, are mai multe obiective: recuperarea costurilor (inclusiv recuperarea

costurilor operaţionale, de capital şi administrative), sustenabilitatea financiară şi tehnică, alocarea

eficientă a resurselor limitate din sector, suportabilitatea pentru clienţii rezidenţiali (în special

pentru cei cu venituri mici) şi conservarea resurselor de apă.

În cadrul sistemelor de apă regionale se aplică un tarif uniform pentru toţi utilizatorii. În

timp ce tarifele şi structurile tarifare angajate de către fiecare operator de apă vor fi adaptate

caracteristicilor specifice de operare a sistemului lor, obiectivul global va fi reprezentat de

asigurarea unui nivel adecvat al recuperării costurilor, precum şi sustenabilitatea financiară a

operatorului, respectând în acelaşi timp condiţiile de suportabilitate.

Necesarul de flux de numerar în cazul unui sistem public de apă se bazează pe evaluările

cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere, investiţiilor de capital, cheltuielilor de înlocuire şi a

serviciului datoriei. Cheltuielile proiectate se bazează pe analiza istoricului cheltuielilor şi pe

schimbările anticipate în cheltuieli ca urmare a modificărilor la nivelul operării şi infrastructurii

nou-adăugate.

Aşadar, preţul/tariful unic calculat pe baza regulilor, aprobate prin HG nr. 722/2016, din

Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţii în infrastructura de apă şi de canalizare

finanţate din fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau fonduri nerambursabile, trebuie să

96 / 270

acopere costurile de operate ulterior finanţării investiţiei şi o parte din costurile de amortizare a

cheltuielilor de capital ţinând cont de nivelul acceptat al ratei de suportabilitate.

Pornind de la aceste prevederi legale operatorii regionali trebuie să organizeze evidenţa

unitară pe elemente de cheltuieli a costurilor de operare pe întreaga arie de operare. Programul de

investiţii în infrastructura de apă şi de canalizare este conceput şi finanţat în mod unitar pentru

întreaga arie de operare, prin proiecte finanţate în cea mai mare parte din fonduri europene.

Potrivit opiniei Asociaţiei Române a Apei61, aplicarea unor tarife diferenţiate în aria de

operare a operatorului regional ar fi „discriminatorie” întrucât „conceperea şi practicarea unor

tarife diferenţiate ar favoriza unele unităţi administrativ-teritoriale şi ar dezavantaja pe altele din

aria de operare a operatorului regional, care pentru a-şi acoperi costurile de operare şi de

investiţii ar fi nevoit să mărească nejustificat aceste preţuri/tarife uneori pestre pragul de

suportabilitate”

Capitolul 4. Piaţa relevantă

4.1. Piaţa relevantă a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Conform instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante62, definirea pieţei relevante este un

instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită concurenţa între

întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a identifica produsele,

întreprinderile, precum şi constrângerile concurenţiale cu care acestea se confruntă. Piaţa relevantă

a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le consideră

interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi utilizării acestora.

În România serviciile publice sunt necesare pentru că ele evocă, în primul rând, obligaţii ale

statului faţă de drepturile fundamentale ale cetăţeanului. Pentru desfăşurarea activităţilor care au

drept scop satisfacerea unor cerinţe de interes general într-o colectivitate dată, acţionează nu numai

organizaţii statale sau ale colectivităţii locale, ci şi persoane juridice de drept privat sub denumirea

generică de „operator de servicii de utilităţi publice”.

În prezent, cadrul juridic general stabilit prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi

publice, defineşte serviciile comunitare de utilităţi publice ca fiind totalitatea activităţilor

reglementate cu privire la alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea,

canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat,

salubrizarea localităţilor, iluminatul public, alimentarea cu gaze naturale şi transportul public local

61 Adresa ARA nr. 238/12.03.2018, înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. RG/3261/13.022018 62 Adoptate prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388/05.08.2010, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 553/05.08.2010.

97 / 270

de călători, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu

caracter social ale colectivităţilor locale.

Serviciile de utilităţi publice se caracterizează printr-o serie de particularităţi, unele având

caracter tradiţional (caracterul economico-social, satisfacerea unor cerinţe şi necesităţi de interes şi

utilitate publică, caracterul permanent şi regimul de funcţionare continuu), altele fiind nou introduse

legislaţia românească (caracterul de monopol al regimului de funcţionare, principiul „beneficiarul

plăteşte”, principiul economic şi de eficienţă).

Serviciile de utilităţi publice se înfiinţează, organizează şi gestionează potrivit hotărârilor

adoptate de autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a localităţilor,

de mărimea şi gradul de dezvoltare a acestora.

Din analiza prevederilor art. 4 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, reiese că

sistemele de utilităţi publice (în sensul de terenuri, clădiri, construcţii şi instalaţii tehnologice,

echipamente şi dotări funcţionale) sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura

lor sau potrivit legii, domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse

regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora, după caz. În scopul asigurării

protecţiei şi funcţionării normale a acestor sisteme, dar şi pentru evitarea punerii în pericol a

persoanelor, bunurilor şi mediului, se instituie zone de protecţie şi de siguranţă a acestora.

Conform prevederilor art.6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, la baza

organizării şi administrării serviciilor de utilităţi publice stau următoarele principii: autonomiei

locale; descentralizării serviciilor publice; subsidiarităţii şi proporţionalităţii; responsabilităţii şi

legalităţii; asocierii intercomunitare; dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;

protecţiei şi conservării mediului natural şi construit; asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;

administrării eficiente a bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-

teritoriale; participării şi consultării cetăţenilor; liberul acces la informaţiile privind serviciile

publice. Analizând aceste prevederi se poate constata că unele din principiile enunţate sunt atât

principii generale ale dreptului administrativ naţional, cât şi al Uniunii Europene. Dacă la nivel

naţional aceste principii sunt incluse în instituţii şi proceduri administrative la toate nivelurile, la

nivel european trebuie semnalat faptul că majoritatea principiilor generale ale dreptului

administrativ au fost elaborate de Curtea Europeană de Justiţie63.

Ca orice serviciu public, serviciile de utilităţi publice trebuie să îndeplinească anumite

cerinţe esenţiale: universalitate, continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii

63 Alexandru, I., Cărăuşan, M., Gorgan, I., Ivanoff, I.V., Manda, C.C., Nicu, A.L., Rădulescu, C., Săraru, C.S., Dreptul

administrativ în Uniunea Europeană, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, p.319

98 / 270

contractuale, adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor, accesibilitate egală şi nediscriminatorie la

serviciul public, transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.

În ceea ce priveşte universalitatea serviciilor de utilităţi publice, această cerinţă vizează

asigurarea şi realizarea unui ansamblu de servicii de o anumită calitate, accesibil tuturor

utilizatorilor, la un preţ convenabil. În analiza continuităţii se pleacă de la faptul că serviciul public

satisface un interes general calificat, imperios necesar pentru populaţie. De aceea, funcţionarea

continuă a serviciului public se impune. Cerinţa adaptabilităţii exprimă caracteristica serviciului

public de a fi permanent în concordanţă cu cerinţele dinamice ale vieţii sociale. Totodată, interesul

general poate să impună o amplificare, o schimbare sau o diminuare a mijloacelor utilizate pentru

satisfacerea cerinţelor sociale64.

După cum se arată în literatura de specialitate, principiul egalităţii domină normele juridice

care reglementează serviciul public. Derivat din principiul mai larg al egalităţii în faţa legii65, acest

principiu (cerinţă, conform legii) presupune, pe de o parte, tratament egal şi nediscriminatoriu

pentru utilizatorii serviciilor publice, iar pe de altă parte, exigenţe comune pentru toate categoriile

de beneficiari66.

Cerinţa transparenţei decizionale şi protecţiei utilizatorilor rezultă din obligaţiile pe care le

au autorităţile administraţiei publice faţă de utilizatori, respectiv să informeze periodic utilizatorii

asupra stării serviciilor de utilităţi publice şi asupra politicilor de dezvoltare a acestora, să consulte

asociaţiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de

organizare şi funcţionare, să monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor şi

responsabilităţilor asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii cu privire la

ajustarea periodică a tarifelor, asigurarea protecţiei utilizatorilor.

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice mai precizează că raporturile dintre

autorităţile administraţiei publice locale/asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi utilizatori sunt

raporturi juridice de natură administrativă, supuse normelor juridice de drept public, iar raporturile

juridice dintre aceste autorităţi şi operatori sunt supuse normelor juridice de drept public sau privat,

după caz67.

Monopolul în domeniul serviciilor de utilităţi publice reprezintă situaţia de piaţă

caracteristică unor servicii de utilităţi publice care, pe o arie teritorială delimitată, pot fi

furnizate/prestate numai de un singur operator.

64 Oroveanu, Mihai T., Tratat de drept administrativ, Bucureşti, 1994, p. 298-299 65 Accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciile publice constituie, de fapt, o extensie a principiului egalităţii în

faţa legii exprimat prin Declaraţia universală a drepturilor omului, consacrat şi de Constituţia României prin art.16

alin.1, unde se vorbeşte de o egalitate „în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” 66 Vedinaş, V., Drept administrativ, Ediţia a II-a revăzută şi actualizată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006,

p.216 67 Art. 9 alin.(1) şi (2) din Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

99 / 270

În definirea pieţelor relevante, se iau în considerare pieţele aferente activităţii specifice

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. Cadrul legal pentru desfăşurarea acestora

este stabilit prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice (cadrul general) şi Legea

serviciliul de alimentare cu apă şi de canalizare (cadrul special).

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare reprezintă totalitatea activităţilor de

utilitate publică şi de interes economic general efectuate în scopul captării apei brute, tratării apei

brute, transportului apei potabile şi/sau industriale, înmagazinarii şi distribuţiei apei potabile şi/sau

industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea,

transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite

din intravilanul localităţilor.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este structurat pe cele două

componente, respectiv (i) serviciul public de alimentare cu apă şi (ii) serviciul public de canalizare.

(i) serviciul public de alimentare cu apă reprezintă totalitatea activităţilor necesare pentru

captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane, tratarea apei brute, transportul apei

potabile şi/sau industriale, înmagazinarea apei şi distribuţia apei potabile şi/sau industriale, care se

realizează prin intermediul sistemului public de alimentare cu apă. Sistemul public de alimentare cu

apă cuprinde ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor

funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă

(captări, aducţiuni, staţii de tratare, staţii de pompare cu sau fără hidrofor, rezervoare de

înmagazinare, reţele de transport şi distribuţie, branşamente, până la punctul de delimitare).

(ii) serviciul de public de canalizare cuprinde ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente

instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează

serviciul public de canalizare (racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare, reţele

de canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar, guri de

vărsare în emisar, depozite de nămol deshidratat).

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor de

utilităţi publice şi se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor

administraţiei publice locale.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (alimentarea cu apă, canalizarea şi

epurarea apelor uzate, precum şi colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale) reprezintă un

serviciu public de interes general. Acest serviciu se înfiinţează şi organizează în coordonarea,

gestionarea, monitorizarea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz,

asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă, şi se

concesionează unui operator/operator regional al sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,

care desfăşoară exclusiv activităţi din sfera serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,

100 / 270

strict în limitele ariei de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei,

respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat serviciul, specificate în licenţa acordată

de ANRSC.

Ca atare, operatorul/operatorul regional al unui sistem de alimentare cu apă şi de canalizare

deţine o poziţie de monopol natural, în zona concesionată. Serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare este un serviciu reglementat, operatorul/operatorul regional al sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare având dreptul de a încasa contravaloarea preţului apei potabile şi

a tarifului de canalizare-epurare aprobat de ANRSC, în baza serviciului prestat.

Piaţa relevantă a serviciului cuprinde totalitatea serviciilor prestate pe baza de contracte-

cadru de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, având drept scop

alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul

localităţilor. Aceasta este o piaţă reglementată pentru care autorităţile de reglementare au elaborate

reguli procedurale obligatorii în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile operatorilor şi utilizatorilor

referitoare la furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi

metodologia de stabilire, ajustare sau modificarea preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare.

Piaţa relevantă geografică relevantă cuprinde zona în care întreprinderile sunt implicate în

cererea şi oferta de produse sau servicii. Piaţa relevantă geografică, ca definiţie, cuprinde zona în

care întreprinderile sunt implicate în cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de

concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate,

deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone.

Piata geografică relevantă cuprinde aria administrativ teritorială în care operatorul trebuie

să-şi îndeplinească obligaţiile din contractul încheiat cu autoritatea publică locală.

Ca urmare, piaţa relevantă în acest caz se defineşte ca fiind piaţa activităţilor ce fac obiectul

fiecarei hotărâri de dare în administrare a serviciului şi a sistemului de utilităţi publice aferent

serviciului precum şi a fiecărui contract de delegare a activităţilor aferente serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare din aria administrativ-teritorială în care operatorul trebuie să-şi

îndeplinească obligaţiile din hotărârea de dare în administrare a serviciului, respectiv din contractul

încheiat cu autoritatea publică locală/asociaţia de dezvoltare intercomunitară.

Potrivit cerinţelor stabilite prin Programul Operaţioanl Sectorial Mediu serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare de la nivelul municipalităţilor au fost reorganizate şi transformate

într-un operator regional ai cărei acţionari sunt autorităţile administrativ-teritoriale asociate într-o

asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare.

101 / 270

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară este structura de cooperare cu personalitate juridică,

având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi

gestionarea în comun a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a

unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de

investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării,

după caz, a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. Asociaţia de dezvoltare

intercomunitara are statut de asociaţie de utilitate publică, de drept privat, este singurul partener al

operatorului regional, ca organ unic de decizie şi coordonare. De asemenea, asociaţia de dezvoltare

intercomunitară exercită, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, anumite

competenţe şi prerogative ale acestora, drepturi şi obligaţii, pe baza unui mandat acordat de către

membrii asociaţiei prin statutul acestuia.

Operatorul regional este o întreprindere ai cărei acţionari sunt unităţile administrativ-

teritoriale membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Unităţile administrativ-teritoriale

membre ale asociaţiei deleagă către operatorul regional gestiunea serviciilor de apă şi canalizare.

Ţinând cont de faptul că serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare (alimentarea

cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, precum şi colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor

pluviale) sunt servicii strict delimitate de aria geografică în care operatorul regional

prestează/furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în baza contractului de

delegare şi a licenţei de acordate de ANRSC, piaţa geografică corespunzătoare este delimitată de

suprafaţa administrativ-teritorială a autorităţilor administraţiei publice locale membre ale asociaţiei

de dezvoltare intercomunitară, care i-a delegat serviciul. Aşadar, aria teritorială pe care se

desfăşoară serviciul public de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare este aria administrativ-

teritorială a autorităţilor administraţiei publice locale membre ale asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară.

Având în vedere regionalizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare într-

o arie geografică bine definită, respectiv raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale

membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, piaţa relevantă geografică este

reprezentată de aria administrativ-teritorială în care asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare a delegat serviciul.

Având în vedere ponderea operatorilor regionali şi ai operatorilor municipali mari, în raport

vor fi analizate serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare prestate/furnizate de operatorii

regionali şi operatorii municipali mari, din România.

4.2. Regionalizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Regionalizarea reprezintă un element-cheie pentru îmbunătățirea eficienței serviciilor

publice de apă și de canalizare, sub aspectul calității și costurilor, în vederea atingerii obiectivelor

102 / 270

de mediu, dar și a asigurării investițiilor, operării, strategiei de dezvoltare pe termen lung a

sectorului de alimentare cu apă și de canalizare și dezvoltării armonioase a ţării. Această politică are

drept scop îmbunătățirea performanțelor serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare,

printr-un management mai bun și profesional.

De asemenea, criteriile de eligibilitate pentru obţinerea finanțării din fonduri europene

impun, ca un operator regional să fie constituit de autorităţile administraţie publice locale

beneficiare. Regionalizarea implică gruparea prestatorilor de servicii într-o singură structură

administrativă pentru a îmbunătăţi serviciile şi eficienţa acestora. Regionalizarea serviciilor publice

de alimentare cu apă și de canalizare poate include interconectarea sistemelor de alimentare cu apă

şi de canalizare pentru a ajuta la corectarea dezechilibrului dintre regiuni. Această perspectivă

include şi cooperarea organizaţională între autorităţile administraţiei publice locale, pentru a

îmbunătăţi serviciile şi eficienţa acestora.

Servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare eficiente pot exista doar dacă ele sunt

sprijinite de programe investiţionale corespunzătoare. Unele dintre problemele majore în domeniul

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, sunt:

✓ servicii de întreţinere şi operare necorespunzătoare;

✓ volum mare de consum de apă neplătit din cauza pierderilor din reţea;

✓ lipsa de investiţii pentru reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi de canalizare.

Necesitatea existenţei unor operatori puternici din punct de vedere tehnic şi economic,

capabili să implementeze proiecte mari de investiţii, finanţate din fonduri europene, a impus

regionalizarea operării serviciilor de apă şi de canalizare. Pentru realizarea acestei condiţii au fost

elaborate şi aprobate modificări legislative, astfel încât aceşti operatori regionali să fie constituiţi şi

să-şi poată desfăşura activitatea în baza unor proceduri simple şi unitare, atât din punct de vedere

instituţional, cât şi al modului de delegare a gestiunii serviciilor şi a competenţelor şi a atribuţiilor

de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Procesul de regionalizare constă în concentrarea serviciilor furnizate către utilizatori unui

grup de unităţi administrativ-teritoriale acoperind o zonă geografică definită de un bazin hidrografic

sau/şi de limite administrative (municipalităţi, judeţ). Regionalizarea serviciilor işi propune să

concentreze managementul serviciilor de apă şi de canalizare în 50 de operatori puternici, înfiinţaţi

şi dezvoltaţi prin fuziunea operatorilor locali în operatori regionali68.

Un sistem public regional de alimentare cu apa şi de canalizare reprezintă ansamblul

tehnologic, operaţional şi managerial constituit prin punerea în comun a două sau mai multe sisteme

locale de alimentare cu apă şi de canalizare. Obiectivul principal al creării unui sistem public

68 Ministerul Mediului şi Pădurilor, Manualul naţional al operatorilor de apă şi canalizare, Întărirea capacităţii

instituţionale a beneficiarilor viitoarelor proicte finaţate de UE, România (FOPIP II), iulie 2010,

103 / 270

regional de alimentare cu apă şi de canalizare îl reprezintă optimizarea serviciilor oferite prin

utilizarea de resurse şi facilitaţi comune. Regionalizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de

canalizare şi a operatorilor în general înseamna în primul rând consolidarea şi integrarea

înfrastucturii tehnice şi fizice, a sistemelor si procedurilor financiare, contabile şi comerciale

(relaţiile cu clienţii, factuare şi colectarea veniturilor), a resurselor umane, acordurilor, sistemelor şi

procedurillor de management şi procesului de luare a deciziilor instituţionale şi politice.

În conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţii

care implică investiţii importante în serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare în

vederea conformării la reglementările şi directivele de mediu ale Uniunii Europene. Înfiinţarea

operatorilor regionali şi, implicit, delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare către aceştia constituie un proces esenţial pentru asigurarea respectării în termenii

stabiliţi a acquis-ului comunitar şi de asemenea pentru dezvoltarea capacităţii de absorbţie a

fondurilor structurale şi de implementare a viitoarelor proiecte de investiţii. Ca o consecinţă directă,

dezvoltarea sistemelor de apa şi canalizare va juca un rol important în atingerea obiectivelor

propuse în conformitate cu Directiva Cadru privind Apa şi alte directive conexe.

Asocierea mai multor unităţi administrativ-teritoriale, în scopul de a delega împreună

gestiunea serviciilor lor de alimentare cu apă şi de canalizare, va raspunde nevoii de a echilibra

nivelul de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale şi constituie o aplicare a principiului

solidaritaţii, ca una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene cu efecte pozitive asupra

utilizatorilor.

Principalele avantaje ale regionalizării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare la

sunt :

✓ furnizarea serviciilor la nivel regional prin sisteme integrate si cu un management mai

profesionist duce în timp la reducerea risipei de apă, promovarea conservării resurselor,

minimizarea investiţiilor şi protecţia surselor de apa;

✓ creşterea capacitaţii de pregatire şi implementare a proiectelor de investiţii precum şi a

capacitaţii de negociere a finanţării;

✓ îmbunatăţirea calitaţii serviciilor furnizate, a relaţiei cu clienţii şi a percepţiei acestora privind

operatorii;

✓ realizarea de economii de scară cu impact asupra eficientizării anumitor categorii de costuri:

centralizarea activităţii de facturare şi managementul financiar, unitatea de implementare a

proiectului la nivel central, managementul laboratoarelor la nivel centralizat etc.;

✓ conducerea activităţii prin folosirea instrumentelor de management moderne şi eficiente

Regionalizarea se realizează prin intermediul a trei elemente instituţionale (figura nr. 3.1):

104 / 270

✓ asociaţia de dezvoltare intercomunitară, care primeşte un mandat din partea membrilor săi –

unităţi administrativ-teritoriale – pentru alimentarea cu apă şi de canalizare, precum şi dreptul

de control asupra operatorului regional;

✓ operatorul regional, societate comercială cu capital public înfiinţată de toţi sau de o parte a

membrilor asociaţiei, căruia i se atribuie în mod direct contractul de delegare a gestiunii, cu

respectarea regulii „in-house”;

✓ contractul de delegare a gestiunii. Unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei de

dezvoltare intercomunitară deleagă prin aceasta gestiunea serviului public de alimentare cu apă

şi de canalizare, către operatorul regional, printr-un contrcat unic de delegare a gestiunii.

Figura nr. 3.1. Cadrul instituţional pentru regionalizarea serviciilor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare

Sursa: Manualul Naţional al Operatorilor de apă şi canalizare (FOPIP 2)

Relaţiile dintre entităţi este reglementată prin statutul asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară, actul constitutiv al operatorului regional şi contractul de delegare. În această

situaţie, asociaţia de dezvoltate intercomunitară, în relaţia cu operatorul regional, reprezintă

interesele membrilor săi în ceea ce priveşte strategia comună de dezvoltare, semnarea contractului

de delegare, politica tarifară şi controlul activităţii şi performanţelor operatorului.

Delegarea managementului serviciilor este fundamentul organizării instituţionale şi

operaţionale a managementului serviciului public de apă şi de canalizare şi este destinată să ofere o

relaţie echilibrată între autorităţile locale şi operatorul regional şi să conducă aspectele cheie pentru

105 / 270

o gestionare eficientă, dinamică şi durabilă a sistemului de apă şi de canalizare, în special, în ceea

ce priveşte: sistemul de management al patrimoniului şi de provizionare financiară, sistemul de

reglare a tarifelor şi procesele de control şi raportare.

Potrivit prevederilor art. 2 lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice,

asociaţia de dezvoltare intercomunitară, având ca scop serviciile comunitare de utilităţi publice, este

definită ca asociaţia de dezvoltare intercomunitară69 având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea,

reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de

utilităţi publice furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale

membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal ori

regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi

publice aferente acestor servicii.

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice reglementează, la art. 10 rolul şi

atribuţiile/competenţele asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca scop serviciile

comunitare de utilităţi publice. Astfel, potrivit acestor prevederi legale, două sau mai multe unităţi

administrativ-teritoriale, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, pot să

coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul constituirii unor asociaţii de dezvoltare

intercomunitară având ca scop furnizarea/prestarea în comun a serviciilor comunitare de utilităţi

publice şi înfiinţarea, modernizarea reabilitarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilităţi

publice aferente.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice sunt

structuri de cooperare (cu personalitate juridică de drept privat70 şi statut de utilitate publică),

destinate exercitării şi realizării în comun a competenţelor unităţilor administrativ-teritoriale

referitoare la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, stabilite în sarcina acestora potrivit

dispoziţiilor legale71.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară exercită, în numele unităţilor administrativ-

teritoriale membre, câteva dintre prerogativele şi competenţele sale, drepturi şi obligaţii, pe baza

împuternicirii pe care membrii asociaţiei au acordat-o acesteia prin statut. Statutul asociaţiei

specifică în detaliu câteva aspecte cheie cum ar fi:

✓ obiectivele asociaţiei legat de dezvoltarea serviciilor publice de apă şi de canalizare şi de

infrastructura acestora:

69 Definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare. 70 Potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop

serviciile de utilităţi publice se constituie şi dobândesc personalitate juridică potrivit prevederilor Ordonanţei

Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005,

cu modificările şi completările ulterioare. 71 În speţă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/2006, ale Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, şi ale Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006.

106 / 270

✓ măsura şi condiţiile cuprinse în împuternicirea dată asociaţiei de către unităţile administrativ-

teritoriale de a exercita pentru şi în numele lor anumite prerogative aferente serviciilor, precum

şi procedurile de votare;

✓ condiţiile de aderare la asociaţie;

✓ condiţiile restrictive pentru retragerea din asociaţie ce stipulează penalizări financiare, inclusiv

restituirea valorii investiţiei;

Operatorul regional, este o societate comercială, deţinută de toate sau de o parte dintre

municipalităţile membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, către care se delegă

managementul serviciilor publice de apă şi de canalizare prin intermediul contractului de delegare.

Procesul de regionalizare, care furnizează bazele înfiinţării operatorului regional, reprezintă

un element esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii stabilite pentru reînnoirea,

extinderea, operarea şi întreţinerea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, în vederea

respectării obiectivelor din sectorul apei şi canalizării stabilite. Acesta iniţiază dezvoltarea unui

cadru instituţional şi legal la nivel regional, care să înlocuiască operatorii de mici dimensiuni şi

regiile autonome cu un operator regional unic mai puternic şi mai mare, care să fie mai efectiv în

operarea serviciilor, iar în acest fel să dobândească suficientă credibilitate managerială şi financiară

în vederea aplicării pentru şi obţinerii de finanţare din Fondurile de Coeziune ale Uniunii Europene.

Tototată, procesul de regionalizare a condus la uniformizarea regulilor de finanţare a

infrastructurii de apă şi apă uzată, vizând:

✓ introducerea şi definirea politicii tarifare unitare (ca fiind politica de a stabili principiul tarifului

suportabil în zona de operare care să nu fie mai mic decât un nivel calculat astfel încât să

acopere costurile de operare ulterior finalizării investiţiei şi o parte din costurile de amortizare);

✓ obligativitatea fiecărui operator (local sau regional) care accesează fonduri publice pentru

dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare de a stabili, aproba şi implementa o strategie

tarifară pe termen mediu (minim 5 ani) pe baza principiului tarifului unitar suportabil în aria sa

de operare, calculat pe baza principiilor şi regulilor din Metodologia de analiză cost-beneficiu

pentru investiţiile în infrastructura de apă (aplicabil atât proiectelor majore, cât şi proiectelor

mici). Obligativitatea ca pentru toate investiţiile în sector să se aplice principiile proiectelor

generatoare de venit, reflectate în aceeași metodologie de Analiză Cost-Beneficiu, prin luarea în

considerare a veniturilor viitoare rezultate din încasarea tarifului în calculul nivelului de grant;

✓ introducerea obligativității organizării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare ca

serviciu public de interes local, specializat, cu personalitate juridică, cu o perioadă tranzitorie de

maximum 1 an de la modificarea legislației aplicabile, în vederea uniformizării modului de

includere a diverselor costuri în tarif, prin organizarea unei contablităţi separate.

107 / 270

În conformitate cu prevederile în vigoare ale Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi

ale Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, un astfel de operator regional comun este

înfiiţat ca o societate comercială, având ca asociaţi unităţile administrativ-teritoriale care sunt în

acelaşi timp şi membri ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.

Atribuirea contractului de delegare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,

se realizează direct, fără respectarea procedurilor de achiziţie publică. Astfel, conform art. 22 alin.

(2) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, constituie baza legală pentru

atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, ca o excepţie de la procedurile concurenţiale

impuse de acestea, ca o aplicare a regulilor „in-house”. Prin derogare de la procedurile

concurenţiale, contractul de delegare poate fi atribuit direct operatorilor regionali înfiinţaţi de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect

de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, cu respectarea cumulativă a

următoarelor condiţii:

✓ unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în calitate de

acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea

administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul

adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o

influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului

regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similare celor pe care le exercită

asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

✓ operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat, desfăşoară exclusiv activităţi din

sfera furnizării/prestării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare destinate

satisfacerii nevoilor utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale

membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea

serviciului;

✓ capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-

teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului

este exclusă.

Contractul de delegare pentru managementul serviciilor publice de apă şi de canalizare este

un contract agreat între operatorul regional, pe de o parte şi asociaţia de dezvoltare intercomunitară,

în numele şi pentru unităţile administrativ-teritoriale membre.

Prin contractul de delegare se stabilesc obligaţiile şi drepturile specifice ale fiecărei părţi cu

privire la derularea programelor de investiţii şi obţinerea nivelurilor de performanţă a serviciiilor.

108 / 270

Astfel, operatorul regional este responsabil pentru administrarea, operarea, întreţinerea,

îmbunătăţirea, reînnoirea şi extinderea, acolo unde este cazul, a tuturor mijloacelor fixe ce fac

obiectul contractului, cel mai important risc asumat de operatorul regional fiind neplata serviciilor

furnizare de către clienţi, conform prevederilor contractuale.

Proprietatea asupra bunurilor publice şi responsabilitatea pentru furnizarea de servicii

publice de alimentare cu apă şi de canalizare la costuri suportabile, revin în continuare autorităţilor

administraţiei publice locale. Regionalizarea presupune ca grupuri de autorităţi publice locale, dintr-

o regiune specifică să îşi coordoneze eforturile în vederea împlementării programelor de dezvoltare

integrală a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, având ca obiectiv realizarea

obiectivelor de performanţă stabilite.

Activele fixe rămân în proprietatea publică şi trebuie preluate de proprietarul lor, respectiv

unităţile administrativ-teritoriale, la încetarea contractului. Contractul de delegare este un contract

pe termen lung. Politica tarifară are ca ţintă recuperarea completă a costurilor şi este aplicată de

operatorul regional în conformitate cu reglementările aplicabile emise de ANRSC, sub controlul şi

cu aprobarea asociaţiei de dezvoltate intercomunitară, în baza madatului încredinţat de unităţile

administrativ-teritoriale membre.

În conformitate cu Legea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul delegării

managementului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile

administraţiilor publice locale transferă către operatorul regional sarcinile şi responsabilităţile

privind furnizarea de servicii de utilităţi publice, precum şi managementul şi operarea sistemelor

aferente de alimentare cu apă şi de canalizare, în baza unui contract de delegare aprobat prin

hotărârea autorităţii de delegare.

Conform strategiei aprobată de Programul Operaţional Sectorial Mediu, contractul de

delegare este acordat direct operatorului regional, prin aplicarea excepţiei de la regula de licitare.

Acordarea directă a contractului de delegare este realizată în conformitate cu regulile interne „in-

house” ale Uniunii Europene ca o excepţie de la procedurile de licitare.

Potrivit Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CEJ – cazurile Teckal şi Coname)72,

reglementările europene cu privire la licitaţie nu se aplică dacă sunt îndeplinite simultan

următoarele condiţii:

72 Ase vedea Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), jurispridenţa Teckal (Cauza C-107/98,) şi Coname (Cauza

C-231/03). Totodată, în Cauza C-553/2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a reiterat că excepţia in-

house „este justificată de faptul că o autoritate publică, care este o autoritate contractantă, are posibilitatea de a

îndeplini sarcinile de interes public care îi revin prin propriile mijloace, administrative, tehnice şi de altă natură, fără a

fi obligată să apeleze la entităţi externe care nu aparţin serviciilor sale şi că acestă excepţie poate fi extinsă la situațiile

în care co-contractantul este o entitate distinctă din punct de vedere juridic de autoritatea contractantă, atunci când

aceasta din urmă exercită asupra adjudecatarului un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii

şi când această entitate îşi desfăşoară activitatea în esenţă împreună cu autoritatea sau cu autorităţile contractante

care o controlează” astfel încât se poate considera că, în astfel de cazuri, „autoritatea contractantă a recurs la propriile

109 / 270

✓ unităţile administrativ-teritoriale exercită, prin intermediul asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară, un control direct asupra operatorului regional, similar controlului pe care îl

exercită asupra departamentelor proprii, cu o influenţă dominantă asupra tuturor deciziilor

strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional (criteriul „controlului similar”);

✓ operatorul regional efectuează, exclusiv, activităţi pentru a furniza servicii de apă şi canalizare

pentru acele unităţi administrativ-teritoriale care au delegat managementul acestor servicii către

operatorului regional (criteriul „activităţii exclusive”);

✓ capitalul social al operatorului regional este deţinut în întregime de unităţile administrativ

teritoriale care sunt membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, participarea capitalului

privat fiind exclusă. (criteriul „capitalului social public”).

Criteriul „controlului similar”. Controlul asupra operatorului regional este exercitat în

comun de unităţile administrativ-teritoriale, prin intermediul asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară, care deţine această competenţă prin delegarea pe care a primit-o din partea

acestora. Acest control este instituţionalizat prin actul constitutiv al operatorului regional şi prin

semnarea contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare,

care are ca anexe termenii de referinţă şi reglementările serviciului (în ceea ce priveşte controlul

asupra performanţelor obligaţiilor contractuale privind managementul serviciilor de apă şi

canalizare).

Aspectele cheie ale managementului direct, conform cerinţelor controlului similar sunt:

✓ este realizat în baza termenilor de referinţă şi a reglementărilor serviciilor;

✓ numeşte şi revocă managementul operatorului;

✓ aprobă Regulamentul Intern de Organizare şi Funcţionare (ROF) al operatorului;

✓ avizează planul de afaceri şi aprobă bugetul anual al operatorului.

În ceea ce priveşte acest control, asociaţia de dezvoltare intercomunitară primeşte, prin

statutul său, o împuternicire din partea unităţilor administrativ-teritoriale membre pentru a exercita

pentru şi în numele lor, competenţele legate de serviciile de apă şi canalizare, prevăzute de legislaţia

în vigoare. Această împuternicire va fi autentificată în special prin semnarea contractului de

mijloace”. De asemenea,“în cadrul regimului in house, autoritatea contractantă nu tranzacţionează, din perspectivă

funcţională, cu o altă entitate, ci, în fapt, cu ea însăşi, având în vedere legătura dintre aceasta şi entitatea distinctă din

punct de vedere formal. În realitate, nu este vorba despre atribuirea unui contract, ci despre o simplă însărcinare sau

încredinţare, care nu poate fi refuzată de cealaltă “parte”, indiferent de forma în care se concretizează oricare dintre

acestea.(...) Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă poate utiliza entităţi-instrument, în limitele descrise anterior,

pentru a le încredinţa anumite sarcini care, în principiu, ar trebui să facă obiectul procedurilor de achiziţii publice, dar

care se sustrag de la aplicarea acestora. Excepţia respectivă nu este, în sine, contestabilă din punct de vedere juridic,

având în vedere jurisprudenţa Curţii (şi, în prezent, articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2014/24). Cu toate acestea,

atunci când entităţile-instrument nu dispun, la rândul lor, de resurse suficiente pentru a face faţă de unele singure

sarcinilor încredinţate de autoritatea contractantă şi sunt nevoite să apeleze la terţi pentru a le îndeplini, motivele care

justifică exceptia in house dispar, iar ceea ce rămâne este, în fapt, o (sub)achiziţie publică disimulată, în care

autoritatea contractantă dobândeşte, printr-un intermediar (entitatea-instrument), bunuri şi servicii de la terţi, fără a

intra sub incidenţa directivelor care ar trebui să se aplice în ceea ce priveşte atribuirea lor”.

110 / 270

delegare şi monitorizare a performanţelor sale. Împuternicirea asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară, pentru exercitarea în numele membrilor săi a prerogativele lor în ceea ce priveşte

serviciile publice de apă şi canalizare, este detaliată în statutul asociaţiei.

Criteriul „activităţii exclusive”. Această condiţie este inclusă în actul constitutiv al

operatorului regional în ceea ce priveşte domeniul de activitate al acestuia, pe de o parte, şi în

contractul de delegare privind serviciile delegate care constituie activitatea exclusivă a operatorului,

pe de altă parte. Această condiţie limitează sfera de activitate a operatorului regional doar la

serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare (şi alte activităţi adiacente). Alături de

aceasta, în contractul de delegare este prevăzută furnizarea în exclusivitate a serviciilor de apă şi de

canalizare. Contractul de delegare stipulează de asemenea posibilitatea pentru operatorul regional

de a subdelega o parte din managementul serviciilor delegate, dacă este necesar din motive

economice pentru eficientizare, către un terţ, dar numai prin proceduri de licitare.

Criteriul „capitalului social public”. Actul constitutiv al operatorului regional stipulează

obligaţia asumată de unităţile administrativ-teritoriale asociate referitoare la capitalul social al

operatorului regional, care trebuie să fie în întregime capital public şi va rămâne aşa pe toată durata

contractului de delegare.

Procesul de regionalizare nu a presupus niciodată, până în prezent, fuziuni, ci doar

participări/aderări ale unor comunităţi locale la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect

de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu punerea la dispoziţia unui operator

regional a infrastructurii existente necesare desfăşurării activităţii. Nu există nici fuziuni propriu-

zise, operatorii care îşi desfăşurau activităţi anterior participării/aderării la asociaţiiile de dezvoltare

intercomunitară fiind desfiinţaţi chiar de către autorităţile administraţiei publice locale care i-au

înfiinţat.

În procesul de implementare a politicii de regionalizare a serviciilor publice de alimentare

cu apă şi de canalizare, au apărut o serie de disfuncţionalităţi, printre care:

➢ retragearea unor unităţi administrativ-tertoriale din cadrul asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară şi implicit denunţarea contractului de delegare a serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare;

➢ refuzul aprobării planurilor tarifare sau încălcarea planului tarifar aprobat;

➢ lipsa corelării investiţiilor finanţate din surse proprii sau din alte surse pentru infrastructura de

apă şi apă uzată astfel încât, în unele cazuri, acestea se suprapun;

➢ refuzul sau virarea cu întârziere a contribuţiilor necesare pentru co-finanţarea proiectelor.

Modul de regionalizare a activităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

(delegarea serviciului), fără respectarea principiului contiguităţii spaţiale, conduce la

disfucţionalităţi grave în acest sector întrucât un asemenea comportament afectează performaţa

111 / 270

generală a celorlalţi operatori regionali, subminează fundamentul politicii de regionalizare –

principiul solidarităţii şi pune în discuţie serios respectarea regulilor „in-house” care stau la baza

politicii de regionalizare a sectorului.

Unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară

având ca scop serviciile de utilităţi publice care au delegat împreună gestiunea de utilităţi publice

către acelaşi operator/operator regional se pot retrage din asociaţie înainte de data expirării

contractelor de delegare a gestiunii serviciilor numai cu acordul majorităţii celorlalte unităţi

administrativ-teritoriale membre, exprimat prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale acestora,

precum şi cu acordul scris al entităţilor finanţatoare, în situaţia în care beneficiază de proiecte de

investiţii cofinanţate din fonduri europene, şi numai după plata despăgubirilor prevăzute în

contractele de delegare a gestiunii serviciilor sau, după caz, în statutul asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice.

Totodată procesul de regionalizare a condus la practicarea unui tarif unic în toată aria de

delegare a operatorului regional, a cărui limită superioară de suportabilitate - combinat pentru

serviciile de alimentare cu apă şi canalizare - trebuie să fie între 3% şi 3,5% din venitul mediu pe

gospodărie. Totuşi, nu este exclus ca pentru sustenabilitatea investiţiilor necesare pentru

conformarea cu directivele relevante în domeniu să fie necesară o depăşire a acestui prag de 3,5%.73

În aceste cazuri poate fi avut în vedere un mecanism alternativ de suport sau subvenţii (sau

opţiuni cumulate) pentru asigurarea sustenabilităţii. Este important ca acest mecanism să se

adreseze numai utilizatorilor cu venituri scăzute, şi nu celor care îşi permit să plătească.

În opinia autorităţii naţionale de concurenţă, practicarea unui preţ/tarif unic pe întreaga arie

de delegare, fără a ţine cont de disparitaţi ce vizează: condiţile şi costurile de prestare a serviciului

din mediul urban faţă de mediul rural, gradul diferit de suportabilitate al populaţiei, nevoia de

investiţii, etc., deşi se poate aprecia că reprezintă o garanţie pentru recuperarea de către organismele

financiare internaţioanale finanţatoare a fondurilor puse la dispoziţia unităţilor administrativ-

teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, nu poate fi considerat ca fiind în beneficiul

consumatorilor, deoarece reprezintă plata unui preţ/tarif mult mai mare faţă de cel care l-ar fi plătit

dacă acesta era calculat având în vedere numai elementele de cost aferente prestării serviciului în

respectiva zonă geografică, cel puţin până la momentul derulării/finalizării investiţiilor în

infrastructură necesare.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi

publice, una din cerinţele fundamentale în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea serviciilor de

utilităţi este restrângerea ariilor de monopol.

73 A se vedea Subsecţiunea 4 din HG nr. 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru

investiţiile în infrastructura de apă

112 / 270

Aşa cum reiese din Anexa nr. 1 a prezentului raport, există operatori regionali care şi-au

extins aria de monopol în care îşi desfăşoară activitatea, chiar şi asupra unor localităţi care nu sunt

caracterizate ca:

- fiind învecinate;

- având o contiguitate spaţială74;

- nu au caracteristici similare în ceea ce priveşte: densitatea populaţiei raportat la aria

geografică, modul de organizare şi funcţionare a serviciului, necesarul de investiţii.

Aceste localităţi, au aderat la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară75 în care operatorii

regionali îşi desfăşoară activitatea şi implicit au atribuit direct prestarea serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare acestor operatori, fiind incluse în proiecte de dezvoltare zonală

sau regională.

Având în vedere faptul că majoritatea contractelor încheiate cu operatorii regionali au o

valabilitate mare, piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind închisă între

25 - 49 de ani, precum şi aderarea unor localităţi la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară fără

respectarea principiului contiguităţii spaţiale, restrângerea ariilor de monopol reprezintă o

oportunitate în vederea deschiderii spre concurenţă a pieţelor acestor servicii.

4.3. Bariere la intrarea pe piaţă

Desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

este îngreunată de existenţa unor bariere la intrare, respectiv:

✓ licenţierea operatorului regional de către autoritatea competentă, în condiţiile în care acesta face

dovada capacităţii tehnico-organizatorice, a calificării personalului şi a unei dotări tehnico-

materiale;

✓ autorităţile administraţiei publice locale au libertatea deplină de a stabili modalitatea de

gestiune, putând încredinţa direct, fără o procedură de selecţie competitivă, gestiunea serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, piaţa fiind, din acest punct de vedere, o piaţă

concurenţială închisă;

✓ existenţa infrastructurii tehnico-edilitare în proprietatea exclusivă a unităţilor administrativ-

teritoriale, împiedică intrarea pe piaţă a altor actori fără acordul acestora. În plus, legislaţia în

74 În acest sens a se vedea pct. a.1. de la pag. 10, din Ghidul Solicitantului publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale

Adminsitraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 Axa prioritară 3.

Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor- Obiectivul Specific 3.2. Creșterea

nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a

populației respectiv tipurile de beneficiari prevăzuţi în cadrul POIM 2014 – 2020, pag. 114; 75 În conformitate cu prevederile art. 2 lit. a) din Legea nr. 51/2006 asociaţia de dezvoltare intercomunitară este definită,

având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun

a serviciilor de utilităţi publice furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre,

precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării,

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii;

113 / 270

domeniu statuează dreptul exclusiv al operatorului căruia i-a fost încredinţată prestarea

serviciului de a opera pe întreaga arie de delegare.

Autorităţile administraţiei publice locale, sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în urma

studiilor de oportunitate, optează pentru atribuirea, unui operator/operator regional cu capital

integral al unităţilor administrativ-teritoriale, a competenţelor şi responsabilităţilor privind

furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv administrarea şi

exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia. Astfel, autorităţile

administraţiei publice locale consideră că pot gestiona mai eficient master planurile judeţene pentru

serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în corelare cu planurile de urbanism şi

amenajarea teritoriului, programele de dezvoltare economico-sociale, precum şi cu angajamentele

asumate de România privind accesul consumatorilor la aceste servicii şi protecţia mediului76.

În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,

a unor operatori pivaţi, ANRSC consideră că „această piaţă este, în prezent, neatractivă pentru

opratorii privaţi, în raport cu obligaţiile şi responsabilităţile pe care şi le-ar asuma pentru

atingerea obiectivelor într-un termen foarte scurt şi cu riscul de a nu-şi mai recupera din preţurile

şi tarifele previzionate, capitalul investit în infrastructura de apă şi apă uzată, al căror nivel, prin

aplicarea integrală a amortizării, ar depăşi gradul de suportabilitate al consumatorilor”77.

Din punct de vedere al utilităţii şi ariei de răspândire, serviciile de utilităţi publice sunt

comune tuturor localităţilor, dar din motive de eficienţă şi eficacitate sunt furnizate în regim

local/regional. Este evident că aceste servicii sunt esenţiale în definirea nivelului de trai în

societatea modernă şi atunci obligatoriu trebuie să existe anumite obiective naţionale ce trebuie

îndeplinite în ceea ce priveşte aceste servicii.

De aceea autorităţile publice locale nu pot fi pur şi simplu „independente” în ceea ce

priveşte furnizarea acestor servicii - exclusivitate înseamnă în acest caz că implicarea autorităţilor

locale în fundamentarea politicilor este mult mai mare.

Chiar în cazul produselor şi serviciilor furnizate în regim de bunuri private, atunci când apar

situaţii de ineficienţă produse de ceea ce se numeşte „eşecul de piaţă”, autoritatea publică este

obligată să intervină pentru stabilirea unor standarde de furnizare, pentru monitorizare, controlul şi

impunerea aplicării standardelor.

Cu atât mai mult în ce priveşte aceste servicii, în cazul cărora eşecul de piaţă este evident şi

pot fi furnizate numai prin intervenţia administraţiei publice, este nevoie de un mecanism unitar la

nivel naţional de standardizare, monitorizare, control şi impunere. Acest lucru se datorează în

76 Adresa ARA nr. 238/12.03.2018, înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. 3261/13.03.2018 77 Adresa ANRSC nr. 607128/13.07.2018, înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. 9676/19.07.2018

114 / 270

special faptului că externalităţile produse de aceste servicii sunt foarte mari şi au un impact naţional,

în ciuda furnizării lor stricte la nivel local/regional. Aceste servicii sunt esenţiale pentru cetăţeni, iar

posibilitatea lor de a alege între mai mulţi furnizori este limitată, dacă nu imposibilă.

În aceste condiţii trebuie create mecanisme de protecţie a cetăţeanului şi de exprimare a

nevoilor/preferinţelor sale, care nu pot fi lăsate numai la nivelul administraţiei locale. Pe de-o parte

pentru că aceasta are o capacitate legală de impunere limitată, iar pe de altă parte pentru că trebuie

separată78 furnizarea şi managementul serviciului de monitorizarea şi controlul calităţii acestuia.

Capitolul 5. Organizarea serviciului public de alimentate cu apă şi de canalizare

la nivelul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară

Investigaţia declanşată prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 82/15.02.2017

vizează, pe de o parte, serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare prestate/furnizate de

operatorii regionali în baza contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de către asociaţiile de

dezvoltate intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare, pe seama şi în numele unităţilor administrativ-teritoriale membre, iar pe de altă parte

serviciile prestate/furnizare de operatorii municipali mari din municipiile reşedinţă de judeţ şi

municipiul Bucureşti, în baza contractelor de delegare a gestiunii de către autorităţile administraţiei

publice municipale.

În conformitate cu prevederile legislaţiei incidente în domeniul serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare79, autorităţile administraţiei publice locale au competenţă

exclusivă, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi funcţionarea serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare. Crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi

exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente

sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare sunt tot sarcini în competenta exclusivă a

autorităţilor administraţiei publice locale.

Serviciul public de alimentate cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor

comunitare de utilităţi publice beneficiind de reglementare proprie. În funcţie de natura şi starea

serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de

perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor

de utilităţi publice, modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se stabileste, prin

hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Delegarea gestiunii

78 Respectarea principiului separării funcţiei de operare de cea de reglementare; 79 Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilită publice, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare şi Legea nr. 214 din 22 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare

115 / 270

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să se facă în condiţii de transparenţă,

imparţialitate şi competitivitate.

Art. 8 din Legea concurenţei interzice orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi

instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă

atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:

– limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea

reglementărilor legale;

– stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor

Investigaţia s-a bazat pe datele şi informaţiile transmise de autorităţile administraţiei publice

ale municipiilor reşedinţă de judet, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, ANRSC, Asociaţia

Română a Apei, Institutul Naţional de Statistică, operatorii regionali şi municipali mari de pe piaţa

serviciilor serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, la solicitarea echipei de

investigaţie, dar şi pe analiza cadrului legislativ existent şi a informaţiilor disponibile din diferite

surse, cum sunt: site-urile ANRSC, Institutului Naţional de Statistică, autorităţilor administraţiei

publice locale, Asociaţiei Române a Apei, Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, alte date şi

informaţii publice.

5.1. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare

În procesul de regionalizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,

autorităţile administraţiei publice locale au acordat în baza unui mandat, competenţele exclusive de

înfiinţare, organizare, coordonare, gestionare, monitorizare şi control al furnizării/prestării

reglementate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare de la nivelul acestora,

precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare.

În lucrarea de faţă sunt luate în analiză un număr de 45 asociaţii de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, care au

delegat pe seama şi în numele unităţilor administrativ-teritoriale membre, prestarea/furnizarea

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare unui număr de 45 operatori regionali.

1. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Alba (denumită în continuare ADI Apa Alba),

cu sediul în municipiul Alba Iulia, str. I.I.C. Brătianu, nr. 1, judeţul Alba, a fost înfiinţată în anul

2003, în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, finanţării, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor

proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu

116 / 270

apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Apa Alba, conform

statutului, sunt: judeţul Alba, municipiile Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, oraşele Abrud, Baia de

Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş, Zlatna şi 51 de comune din judeţul Alba.

ADI Apa Alba, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din iunie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de Aria delegării”către operatorul regional SC APA-CTTA SA Alba Iulia80 (denumit în continuare

APA-CTTA Alba Iulia).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Operatorul regional deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în 4 municipii (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş), 7 oraşe (Abrud, Baia de Arieş,

Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş, Zlatna) şi 45 de comune din judeţul Alba. Capitalul social al

APA-CTTA Alba Iulia este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI

Apa Alba.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.811 kilometri, din

care 2.085 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 726

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 19.337 mii mc, din care facturată către utilizatori 13.247 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a APA-CTTA

Alba Iulia, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.1.

Tabelul nr. 5.1. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de APA-CTTA Alba Iulia

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,93 2,97 3,01 3,01 3,14 107,17

Canalizare-Epurare 2,79 2,82 2,86 2,86 3,18 113,98 Sursa: ANRSC/operatorul regional

80 cu sediul în municipiul Alba Iulia, str. Vasile Goldiş, nr. 3, jud. Alba, CUI 1755482, J-01/36/1999

117 / 270

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 7,17% în perioada 2013 – 2017, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 13,98%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Apa Alba.

APA-CTTA Alba Iulia beneficiază de fonduri nerambursabile pentru implementarea

proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Alba”,

cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului „Reabilitarea şi

extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Alba, 2014-2020”, cofinanţat prin Programul

Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

2. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canalizare Judeţul Arad (denumită în

continuare ADI Apă Canal Arad), cu sediul în municipiul Arad, str. Sabin Drăgoi, nr. 2-4, judeţul

Arad, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii,

exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea

în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Apă

Canal Arad, conform statutului, sunt: judeţul Arad, municipiul Arad, oraşele Curtici, Ineu, Lipova,

Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana şi 44 de comune din judeţul Arad.

ADI Apă Canal Arad, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din decembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorul regional SC Compania de Apă Arad SA81 (denumit în continuare

Compania de Apă Arad).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„o singură dată, pentru o perioadă ce nu poate depăşi jumătate din durata iniţială prin negociere

directă, cu condiţia ca durata totală a contractului de delegare să nu depăşească 49 de ani”.

Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înainte de expirarea duratei

iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Compania de Apă Arad deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

81 cu sediul în municipiul Arad, str. Sabin Drăgoi, nr. 2-4, jud. Arad, CUI 2683483, J-02/110/1991

118 / 270

şi de canalizare în municipiul Arad, 7 oraşe (Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica,

Sântana) şi 44 de comune din judeţul Arad. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în

totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Apă Canal Arad.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.982 kilometri, din

care 2.134 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 848

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 22.035 mii mc, din care facturată către utilizatori 13.244 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Compania de Apă Arad, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.2.

Tabelul nr. 5.2. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania de Apă Arad

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,92 2,92 2,94 2,94 3,20 109,59

Canalizare-Epurare 2,84 2,84 2,86 2,86 3,21 113,03

Sursa: ANRSC/operatorul regional

În perioada supusă analizei, preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită

consumatorilor şi tariful la canalizare-epurare au fost modificate numai în anul 2017 când au

înregistrat o crestere cu 9,59%, respectiv 13,03%, faţă de anul 2013, anul de referinţă. Preţurile şi

tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la

canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADIAC.

Compania de Apă Arad beneficiază de fonduri nerambursabile pentru implementarea

proiectului „Modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Arad”,

cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului „Extinderea şi

modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad, 2014-2020”, cofinanţat prin

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

3. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Argeş (denumită în continuare ADI Argeş),

cu sediul în municipiul Piteşti, str.Constantin Brâncoveanu, bl. B3-B4, judeţul Areş, a fost înfiinţată

în anul 2007, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor

proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Argeş, conform

statutului, sunt: judeţul Argeş, municipiul Piteşti, oraşele Ştefăneşti, Topoloveni, Costeşti şi 38 de

comune din judeţul Argeş.

119 / 270

ADI Argeş, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin contractul

de delegare din martie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv dreptul şi obligaţia de a furniza/presta serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv dreptul şi obligaţia de a exploata infrastructura

tehnico-edilitară aferentă sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare în Aria

delegării”către operatorul regional SC Apă Canal 2000 SA Piteşti82 (denumit în continuare Apă

Canal 2000 Piteşti).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 35 de ani”, cu posibilitate de

prelungire prin act adiţional „o singură dată, pentru o perioadă ce nu poate depăşi jumătate din

durata iniţială, cu condiţia ca durata totală a contractului de delegare să nu depăşească 49 de ani

prin simplul acord de voinţă al părţilor”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel

puţin un an înaintea expirării duratei iniţiale a contractului.

Apă Canal 2000 Piteşti deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în municipiul Piteşti, 3 oraşe (Ştefăneşti, Topoloveni, Costeşti) şi 15 de comune din

judeţul Argeş. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Argeş.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.765 kilometri, din

care 1.131 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 634

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 20.865 mii mc, din care facturată către utilizatori 11.532 mii mc.

În tabelul nr. 5.3. este prezentată evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi

distribuită şi a tarifelor la canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, în perioada

2013-2017, pe întreaga arie de operare a Apă Canal 2000 Piteşti.

Tabelul nr. 5.3. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apă Canal 2000 Piteşti

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,23 3,40 3,67 3,67 3,67 113,62

Canalizare-Epurare 3,03 3,56 3,79 3,79 3,79 125,08

Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o

creştere cu 13,62% în perioada analizată, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au crescut, în

aceeaşi perioadă, cu 25,08%. Preţurile şi tarifele, modificate în anul 2015, au la bază avizul ANRSC

82 cu sediul în municipiul Piteşti, b-dul I.C. Brătianu, nr. 24A, jud. Argeş, CUI 13009001, J-03/185/2000

120 / 270

privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate

prin hotărâri ale ADI Argeş.

Apă Canal 2000 Piteşti beneficiază de fonduri nerambursabile pentru implementarea

proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Argeş”,

cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional

„Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Argeş în perioada 2014-2020”,

cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

4. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău - ADIB (denumită în continuare ADI

Bacău), cu sediul în municipiul Bacău, str. Henri Coandă, nr. 2, judeţul Bacău, a fost înfiinţată în

anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor

proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Bacău, conform

statutului, sunt: judeţul Bacău, municipiile Bacău, Moineşti, oraşele Buhuşi, Dărmăneşti, Slănic

Moldova, Târgu Ocna şi 82 de comune din judeţul Bacău.

ADI Bacău, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,precum şi exploatatrea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de Aria delegării” către operatorul regional SC Compania Regională de Apă Bacău SA83

(denumit în continuare Compania Regională de Apă Bacău).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Compania Regională de Apă Bacău deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public

de alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 municipii (Bacău, Moineşti), 3 oraşe (Buhuşi, Dărmăneşti,

83 cu sediul în municipiul Bacău, str. Narciselor, nr. 14, jud. Bacău, CUI 27429315, J-04/789/2010

121 / 270

Slănic Moldova) şi 17 de comune din judeţul Bacău. Capitalul social al operatorului regional este

deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Bacău.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.606 kilometri, din

care 1.105 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 501

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 30.474 mii mc, din care facturată către utilizatori 15.379 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.4.

Tabelul nr. 5.4. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de

Compania Regională de Apă Bacău

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,71 3,07 3,47 3,47 3,47 128,04

Canalizare-Epurare 1,35 2,27 2,57 2,57 2,57 190,37

Sursa: ANRSC/operatorul regional

În perioada analizată, preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor

a înregistrat o creştere cu 28,04%, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 90,37%. Preţurile

şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la

canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Bacău.

Compania Regională de Apă Bacău beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „ Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Bacău”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

5. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio (denumită în continuare ADI

Aparegio), cu sediul în municipiul Oradea, str. Primăriei nr. 1-3, cam. 134, judeţul Bihor, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Aparegio, conform

statutului, sunt: judeţul Bihor, municipiile Oradea, Beiuş, şi 18 de comune din judeţul Bihor.

ADI Aparegio, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare,precum şi exploatatrea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

122 / 270

de aria delegării” către operatorul regional SC Compania de Apă Oradea SA84 (denumit în

continuare Compania de Apă Oradea).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înainte de expirarea

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Compania de Apă Oradea deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 municipii (Oradea, Beiuş) şi 16 comune din judeţul Bihor.

Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale

membre ale ADI Aparegio.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.232 kilometri, din

care 1.197 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 1.035

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 21.328 mii mc, din care facturată către utilizatori 13.150 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.5.

Tabelul nr. 5.5. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania de Apă Oradea

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,99 3,16 3,20 3,20 3,20 107,02

Canalizare-Epurare 1,28 1,46 1,70 1,70 1,70 132,81 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful de

canalizare-epurare a fost modificat în anul 2015. Astfel, faţă de anul 2013, preţul apei potabile a

înregistrat o creştere cu 7,02% , în timp ce tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 32,81%.

Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a

tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Aparegio.

Operatorul regional, Compania de Apă Oradea, beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în

judeţul Bihor”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

84 cu sediul în municipiul Oradea, str. Duiliu Zamfirescu, nr. 3, jud. Bihor, CUI 54760, J-05/14/1991

123 / 270

6. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Nord Vest (denumită în continuare

ADI Nord Vest), cu sediul în oraşul Valea lui Mihai, str. Republicii nr. 2, judeţul Bihor, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Nord Vest, conform

statutului, sunt: municipiul Marghita, oraşele Valea lui Mihai, Săcueni şi 18 comune din judeţul

Bihor.

ADI Nord Vest, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din decembrie 2016, (revizuit în 2018) a atribuit direct, conform

prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,

„delegarea exclusivă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,precum şi

exploatatrea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea

acestora, pe întreg teritoriul definit de Aria delegării”către operatorul regional SC Apă Canal Nord

Vest SA85 (denumit în continuare Apă Canal Nord Vest).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 5 de ani”, cu posibilitate de

prelungire „dacă legislaţia în vigoare o permite, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea

contractului de delegare iniţial”.

Apă Canal Nord Vest deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în oraşul Valea lui Mihai şi 11 comune din judeţul Bihor. Capitalul social al

operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI

Nord Vest.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 289 kilometri, din

care 270 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 19

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 1.432 mii mc, din care facturată către utilizatori 818 mii mc.

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a fost în anul 2017 de

1,50 lei/mc (exclusiv TVA), iar tariful la canalizare-epurare a fost de 1,50 lei/mc (exclusiv TVA).

Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a

tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Nord Vest.

85 cu sediul în comuna Borş, nr. 102, jud. Bihor, CUI 27221372, J-05/988/2010

124 / 270

7. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Servicii de Alimentare cu Apă şi de

Canalizare în judeţul Bistriţa-Năsăud (denumită în continuare ADI Bistriţa), cu sediul în

municipiul Bistriţa, p-ţa. Petru Rareş nr. 2, judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost înfiinţată în anul 2007, în

scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în

comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor

administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice

de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a

sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe

baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Bistriţa, conform statutului, sunt: judeţul

Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa, oraşele Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi, şi 54 de comune din

judeţul Bistriţa-Năsăud.

ADI Bistriţa, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatatrea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării”către operatorul regional SC Aquabis SA Bistriţa86 (denumit în continuare

Aquabis Bistriţa).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Aquabis Bistriţa deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în municipiul Bistriţa, 3 oraşe (Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi) şi 54 de comune din

judeţul Bistriţa-Năsăud. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Bistriţa.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.434 kilometri, din

care 1.599 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 835

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 14.314 mii mc, din care facturată către utilizatori 7.555 mii mc.

86 cu sediul în municipiul Bistriţa, str. Parcului, nr. 1, Jud. Bistriţa-Năsăud, CUI 566787, J-06/185/1995

125 / 270

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare Aquabis

Bistriţa, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.6:

Tabelul nr. 5.6. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Aquabis Bistriţa

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,75 3,06 3,24 3,71 3,71 134,91

Canalizare-Epurare 1,65 1,99 2,20 2,76 2,76 167,27 Sursa: ANRSC /operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o

creştere cu 34,91% în anul 2017 faţă de anul 2013, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au

crescut, în aceeaşi perioadă, cu 67,27%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind

modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin

hotărâri ale ADI Bistriţa.

Operatorul regional Aquabis Bistriţa beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în

judeţul Bistriţa-Năsăud”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a

proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud,

cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

8. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Botoşani (denumită în continuare ADI

Aqua Botoşani), cu sediul în municipiul Botoşani, str. Cuza Vodă, nr. 2, jud. Botoşani, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Aqua Botoşani,

conform statutului, sunt: judeţul Botoşani, municipiile Botoşani, Dorohoi, oraşele Darabani, Săveni,

Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti, şi 66 de comune din judeţul Botoşani.

ADI Aqua Botoşani, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din iunie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatatrea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

126 / 270

de Aria delegării”către operatorul regional SC Nova Apaserv SA Botoşani87 (denumit în continuare

Nova Apaserv Botoşani).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„doar o singură dată, pentru o perioadă a cărei durată nu poate depăşi jumătate din perioada

iniţială”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin un an înainte de expirarea

duratei iniţiale.

Nova Apaserv Botoşani deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în 2 municipii (Botoşanişi Dorohoi), 5 oraşe (Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi,

Ştefăneşti) şi 42 de comune din judeţul Botoşani. Capitalul social al Nova Apaserv Botoşani este

deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Aqua Botoşani.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.671 kilometri, din

care 1.244 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 427

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 17.870 mii mc, din care facturată către utilizatori 6.324 mii mc.

Tabelul nr. 5.7. prezintă evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită

şi a tarifelor la canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de

operare a Nova Apaserv Botoşani, în perioada 2013-2017.

Tabelul nr. 5.7. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Nova Apaserv Botoşani

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,70 3,14 3,32 3,52 3,56 131,85

Canalizare-Epurare 1,69 2,24 2,41 2,55 2,59 153,25 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o

creştere cu 31,85% în anul 2017 faţă de anul 2013, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au

crescut, în aceeaşi perioadă, cu 53,25%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind

modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin

hotărâri ale ADI Aqua Botoşani.

Operatorul regional Nova Apaserv Botoşani beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare-epurare a apelor uzate în judeţul Botoşani”, cofinanţat prin Programul Operaţional

Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

87 cu sediul în municipiul Botoşani, b-dul. Mihai Eminescu, nr. 34, jud. Botoşani, CUI 26161230, J-07/377/2009

127 / 270

9. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Judeţul Braşov

(denumită în continuare ADI Braşov), cu sediul în municipiul Braşov, str. Drumul Cernatului, nr. 32

bis, jud. Braşov, a fost înfiinţată în anul 2007, în scopul realizării în comun a proiectelor de

dezvoltare aferente serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de

dezvoltare şi la furnizarea în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, forma

de gestiune fiind gestiunea delegată, pe termen lung. Membri ADI Braşov, conform statutului, sunt:

judeţul Braşov, municipiile Braşov, Codlea, Săcele, oraşele Rupea, Ghimbav, şi 12 de comune din

judeţul Braşov.

ADI Braşov, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării”către operatorul regional SC Compania Apa Braşov SA88 (denumit în

continuare Compania Apa Braşov).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înainte de expirarea duratei iniţiale a contractului sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Compania Apa Braşov deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în 3 municipii (Braşov, Codlea, Săcele), 2 oraşe (Rupea, Ghimbav) şi 8 comune din

judeţul Braşov. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Braşov.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.101 kilometri, din

care 1.346 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 782

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 42.503 mii mc, din care facturată către utilizatori 17.630 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a SC

Compania Apa Braşov SA, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.8.

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 23,59% în anul 2017 faţă de anul 2013, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au crescut, în

88 cu sediul în municipiul Braşov, str. Vlad Ţepeş, br. 13, jud. Braşov, CUI 26161230, J-07/377/2009

128 / 270

aceeaşi perioadă, cu 24,15%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea

preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI

Braşov.

Tabelul nr. 5.8. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania Apa Braşov

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,01 3,31 3,52 3,72 3,72 123,59

Canalizare-Epurare 2,07 2,28 2,43 2,57 2,57 124,15 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Operatorul regional Compania Apa Braşov beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul

Braşov”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

10. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila (denumită în continuare

ADI Dunărea Brăila), cu sediul în municipiul Brăila, Sos. Buzăului, nr. 3A, jud. Brăila, a fost

înfiinţată în anul 2007, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Dunărea Brăila,

conform statutului, sunt: judeţul Brăila, municipiul Brăila, oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei şi 40 de

comune din judeţul Brăila.

ADI Dunărea Brăila, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării”către operatorul regional SC Compania de Utilităţi Publice

„DUNĂREA” SA Brăila89 (denumit în continuare CUP Dunărea Brăila) .

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

89 cu sediul în municipiul Brăila, Piaţa Uzinei, nr. 1, jud. Brăila, CUI 7179966, J-09/215/1995

129 / 270

CUP Dunărea Brăila deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în municipiul Brăila, 3 oraşe (Ianca, Făurei, Însurăţei) şi 38 de comune din judeţul

Brăila. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Dunărea Brăila.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.241 kilometri, din

care 1.898 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 343

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 17.798 mii mc, din care facturată către utilizatori 10.457 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a CUP

Dunărea Brăila, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.9.

Tabelul nr. 5.9. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de CUP Dunărea Brăila

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,07 3,46 3,46 3,46 3,58 116,61

Canalizare-Epurare 1,81 2,08 2,08 2,08 2,15 118,78 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o

creştere cu 16,61% în anul 2017 faţă de anul 2013, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au

crescut, în aceeaşi perioadă, cu 18,78%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind

modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin

hotărâri ale ADI Dunărea Brăila.

Operatorul regional CUP Dunărea Brăila beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul

Brăila”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

11. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Buzău 2008 (denumită în continuare ADI

Buzău), cu sediul în municipiul Buzău, str.Unirii, bl. 8 FGH, jud. Buzău, a fost înfiinţată în anul

2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor

proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Buzău, conform

statutului, sunt: judeţul Buzău, municipiile Buzău, Râmnicu Sărat, oraşele Nehoiu, Pătârlagele,

Pogoanele şi 39 de comune din judeţul Buzău.

130 / 270

ADI Buzău, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din ianuarie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit.

a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării”către operatorul regional SC Compania de Apă SA Buzău90 (denumit în

continuare Compania de Apă Buzău).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înainte de expirarea duratei iniţiale a contractului, sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Compania de Apă Buzău deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 3 oraşe (Nehoiu,

Pătârlagele, Pogoanele) şi 27 de comune din judeţul Buzău. Capitalul social al operatorului regional

este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Buzău.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.930 kilometri, din

care 1.522 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 408

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 11.127 mii mc, din care facturată către utilizatori 7.807 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017 este prezentată în tabelul nr. 5.10.

Tabelul nr. 5.10. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania de Apă Buzău

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,61 4,09 4,40 4,64 4,64 128,53

Canalizare-Epurare 2,24 2,49 2,51 2,60 2,60 116,07 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o

creştere cu 28,53% în anul 2017 faţă de anul 2013, în timp ce tarifele la canalizare-epurare au

crescut, în aceeaşi perioadă, cu 16,07%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind

modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin

hotărâri ale ADI Buzău.

90 cu sediul în municipiul Buzău, str. Unirii, bl.8 FGH, jud. Buzău, CUI 22987337, J-10/1610/2007

131 / 270

Operatorul regional beneficiază de fonduri nerambursabile pentru implementarea proiectului

„Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu judeţul Buzău”, cofinanţat prin Programul

Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrasctructurii de

apă şi apă uzată din judeţul Buzău, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-

2020.

12. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Acvabanat (denumită în continuare ADI

Acvabanat), cu sediul în municipiul Reşiţa, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 7, et. 3, ap. 3, jud. Caraş

Severin, a fost înfiinţată în anul 2007, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii,

exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea

în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI

Acvabanat, conform statutului, sunt: judeţul Caraş Severin, municipiile Reşiţa Caransebeş, şi

oraşele Moldova Nouă, Bocşa, Băile Herculane, Oţelu Roşu, Oraviţa şi Anina din judeţul Caraş

Severin.

ADI Acvabanat, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din februarie 2007, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit.

a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de Aria delegării”către operatorul regional SC Aquacaraş SA Reşiţa91 (denumit în continuare

Aqacaraş Reşiţa).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Aqacaraş Reşiţa deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în 2 municipii (Reşiţa Caransebeş) şi 6 oraşe (Moldova Nouă, Bocşa, Băile Herculane,

Oţelu Roşu, Oraviţa şi Anina) din judeţul Caraş Severin. Capitalul social al Aqacaraş Reşiţa este

deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Acvabanat.

91 cu sediul în municipiul Reşiţa, Piaţa Republicii, nr. 7, jud. Caraş Severin, CUI 16868757, J-11/831/2004

132 / 270

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 762 kilometri, din

care 491 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 271

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 10.933 mii mc, din care facturată către utilizatori 5.504 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Aqacaraş

Reşiţa, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.11.

Tabelul nr. 5.11. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Aqacaraş Reşiţa

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,20 3,64 3,85 4,00 4,00 125,00

Canalizare-Epurare 1,14 1,56 2,04 2,67 2,67 234,21 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 25% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi perioadă,

cu 34,21%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa

potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Acvabanat.

Operatorul regional Aqacaraş Reşiţa beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Caraş Severin”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi prin

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

13. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua (denumită în continuare ADI

Ecoaqua), cu sediul în municipiul Călăraşi, str. Progresului, nr. 27, bl. BBB, jud. Călăraşi, a fost

înfiinţată în anul 2003, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Ecoaqua, conform

statutului, sunt:

– judeţul Călăraşi, municipiile Călăraşi Olteniţa, oraşele Lehliu-Gară, Budeşti, Fundulea şi 23 de

comune din judeţul Călăraşi;

– municipiul Urziceni şi 7 comune din judeţul Ialomiţa.

ADI Ecoaqua, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din octombrie 2007, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

133 / 270

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de Aria delegării”către operatorul regional SC Ecoaqua SA Călăraşi92 (denumit în

continuare Ecoaqua Călăraşi).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Ecoaqua Călăraşi deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în:

– 2 municipii (Călăraşi Olteniţa), 3 oraşe (Lehliu-Gară, Budeşti, Fundulea) şi 11 comune din

judeţul Călăraşi ;

– 1 municipiu (Urziceni) din judeţul Ialomiţa.

Capitalul social al Ecoaqua Călăraşi este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Ecoaqua.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 785 kilometri, din

care 503 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 282

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 7.729 mii mc, din care facturată către utilizatori 5.073 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Ecoaqua

Călăraşi, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.12.

Tabelul nr. 5.12. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Ecoaqua Călăraşi

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,90 3,02 3,14 3,25 3,25 112,07

Canalizare-Epurare 2,04 2,37 2,63 2,78 2,78 136,27 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 12,07% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi perioadă, cu

36,27%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă

şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Ecoaqua.

92 cu sediul în municipiul Călăraşi, str. Progresul, bl. BBB, et. 3, jud. Călăraşi, CUI 16730672, J-12/393/2004

134 / 270

Operatorul regional beneficiază de fonduri nerambursabile pentru implementarea proiectului

„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Călăraşi”,

cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional de

dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru aria de operare a operatorului regional în

judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin Programul Operaţional

Infrastructura Mare 2014-2020.

14. Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic

Someş-Tisa (denumită în continuare ADI Someş-Tisa), cu sediul în municipiul Zalău, str. Unirii,

nr. 3, jud. Sălaj, a fost înfiinţată în anul 2003, în scopul reglementării, infiinţării, organizării,

finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia la

nivelul asociaţiei. Membri ADI Someş-Tisa, conform statutului, sunt:

– judeţul Cluj, municipiile Dej, Gherla, oraşul Huedin şi 54 de comune din judeţul Cluj;

– Judeţul Sălaj, municipiul Zalău, oraşele Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi 46 de comune

din judeţul Sălaj;

– oraşul Sărmaşu şi o comună din judeţul Mureş.

ADI Someş-Tisa, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2007 a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit.

a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de Aria delegării”către operatorul regional SC Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca93

(denumit în continuare Compania de Apă Someş Cluj-Napoca).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Compania de Apă Someş Cluj-Napoca deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul

public de alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public

de alimentare cu apă şi de canalizare în:

93 cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, b-dul. 21 Decembrie 1989, nr. 79, jud. Cluj, CUI 201217, J-12/211/1991

135 / 270

– 3 municipii (Cluj-Napoca, Dej, Gherla), 1oraş (Huedin) şi 40 comune din judeţul Cluj;

– 1 municipiu (Zalău), 3 oraşe (Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei) şi 28 de comune din

judeţul Sălaj.

Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Someş-Tisa.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 4.935 kilometri, din

care 3472 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 1.463

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 59.114 mii mc, din care facturată către utilizatori 33.604 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.13.

Tabelul nr. 5.13. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de

Compania de Apă Someş Cluj-Napoca

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,41 2,63 2,63 2,63 2,63 109,13

Canalizare-Epurare 2,20 2,79 2,79 2,79 2,79 126,82 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful la

canalizare-epurare a crescut în perioada analizată cu 9,13%, respectiv cu 26,82%. Preţurile şi

tarifele aferente serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare au rămas nemodificate din

luna august 2013. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa

potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Someş-Tisa.

Operatorul regional Compania de Apă Someş Cluj-Napoca beneficiază de fonduri

nerambursabile pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă

şi apă uzată în judeţele Cluj/Sălaj”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-

2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi

Sălaj, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-

2020.

15. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Văii Arieşului (denumită în continuare

ADI Apa Văii Arieşului), cu sediul în municipiul Turda, str. Bogata, nr. 1-3, jud. Cluj, a fost

înfiinţată în anul 2007, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

136 / 270

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia la nivelul ariei asociaţiei.

Membri ADI Apa Văii Arieşului, conform statutului, sunt: municipiile Turda, Câmpia Turzii, şi 15

comune din judeţul Cluj.

ADI Apa Văii Arieşului, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre,

prin contractul de delegare din septembrie 2007, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin.

(1) lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de Aria delegării”către operatorul regional SC Compania de Apă Arieş SA Turda94 (denumit

în continuare Compania de Apă Arieş Turda).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Compania de Apă Arieş Turda deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 municipii (Turda, Câmpia Turzii) şi 15 comune din judeţul

Cluj. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Apa Văii Arieşului.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 682 kilometri, din

care 447 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 235

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 4.176 mii mc, din care facturată către utilizatori 3.751 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.14.

Tabelul nr. 5.14. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania de Apă Arieş Turda

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,55 3,16 3,16 3,16 3,16 123,92

Canalizare-Epurare 2,12 3,02 3,02 3,02 3,02 142,45 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful la

canalizare-epurare a crescut, în anul 2013, cu 23,92%, respectiv cu 42,45% faţă de anul precedent.

94 cu sediul în municipiul Turda, str. Axente Sever, nr. 2, jud. Cluj, CUI 20330054, J-12/2/2007

137 / 270

Preţurile şi tarifele aferente serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare nu au suferit

modificări din luna noiembrie 2013. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind

modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin

hotărâri ale ADI Apa Văii Arieşului.

Operatorul regional Compania de Apă Arieş Turda beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în

regiunea Turda-Câmpia Turzii”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-

2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată, din regiunea

Turda-Câmpia Turzii, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura

Mare 2014-2020.

16. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal Constanţa (denumită în

continuare ADI Apă-Canal Constanţa), cu sediul în municipiul Constanţa, b-dul. Tomis, nr. 51, et.

1, cabinet „Preşedinte”, jud. Constanţa, a fost înfiinţată în anul 2009, în scopul infiinţării,

organizării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia la

nivelul asociaţiei. Membri ADI Apă-Canal Constanţa, conform statutului, sunt:

– judeţul Constanţa, municipiile Constanţa, Mangalia, Medgidia, oraşele Băneasa, Cernavodă,

Eforie, Hârşova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu, Techirghiol şi 41 de comune din

judeţul Constanţa;

– municipiul Feteşti, oraşele Căzăneşti, Fierbinţi-Târg, Ţăndărei şi 3 comune din judeţul Ialomiţa;

– municipiul Câmpulung, judeţul Argeş;

– municipiul Oneşti, judeţul Bacău;

– oraşul Predeal, judeţul Braşov;

– oraşul Buftea şi o comună, judeţul Ilfov;

– 2 comune din judeţul Dâmboviţa;

– 2 comune din judeţul Prahova;

– 1 comună din judeţul Călăraşi.

ADI Apă-Canal Constanţa, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

membre, prin contractul de delegare din noiembrie 2009, a delegat prin procedura atribuirii directe,

conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare, „gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, aferente

serviciilor, inclusiv lucrările de extindere şi reabilitare a acestora, în schimbul unei redevenţe, pe

138 / 270

teritoriul definit de aria delegării”către operatorul regional SC RAJA SA Constanţa95 (denumit în

continuare RAJA Constanţa).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”, Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit prin act adiţional

„pentru una sau mai multe perioade, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se

face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel

puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

RAJA Constanţa deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în:

– 3 municipii (Constanţa, Mangalia, Medgidia), 9 oraşe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârşova,

Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu, Techirghiol) şi 41 de comune din judeţul Constanţa;

– 1 municipiu (Feteşti), 3 oraşe (Căzăneşti, Fierbinţi-Târg, Ţăndărei) şi 3 comune din judeţul

Ialomiţa;

– 1oraş (Buftea) şi 1 comună, din judeţul Ilfov;

– 1 municipiu (Câmpulung), din judeţul Argeş;

– 1 municipiu (Oneşti), din judeţul Bacău;

– 1 oraş (Predeal), din judeţul Braşov;

– 2 comune din judeţul Dâmboviţa;

– 2 comune din judeţul Prahova;

– 1 comună din judeţul Călăraşi.

Capitalul social al RAJA Constanţa este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Apă-Canal Constanţa.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 5.778 kilometri, din

care 3.925 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 1.853

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017, a fost de 74.333 mii mc, din care facturată către utilizatori 39.691 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a RAJA

Constanţa, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.15.

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful la canalizare-

epurare a crescut în anul 2014 cu 8,49%, respectiv cu 8,36% faţă de anul precedent. Preţurile şi

tarifele aferente serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare au rămas nemodificate de

la începutul anului 2014. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor

95 cu sediul în municipiul Constanţa, str. Călăraşi, nr. 22-24, jud. Constanţa, CUI 1890420, J-13/80/1991

139 / 270

la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Apă-

Canal Constanţa.

Tabelul nr. 5.15. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de RAJA Constanţa

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,77 4,09 4,09 4,09 4,09 108,49

Canalizare-Epurare 3,35 3,63 3,63 3,63 3,63 108,36 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Operatorul regional RAJA Constanţa beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectelor „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în

regiunea Constanţa-Ilfov” şi „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare în regiunea Constanţa-Ialomiţa”, cofinanţate prin Programul Operaţional Sectorial

Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

17. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aquacov (denumită în continuare ADI

Aquacov), cu sediul în municipiul Sfântu-Gheorghe, str. Banki Donat, nr. 27, jud. Covasna, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării,finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării serviciului public de alimentare cu apă în unităţile administrativ-

teritoriale din judeţul Covasna. Membri ADI Aquacov, conform statutului, sunt: judeţul Covasna,

municipiile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, oraşele Covasna, Întorsura Buzăului, Baraolt şi 28

de comune din judeţul Covasna.

ADI Aquacov, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de Aria delegării”către operatorul regional SC Gospodărie Comunală SA Sfântu Gheorghe96

(denumit în continuare Gospodărie Comunală Sfântu-Gheorghe).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul de delegare „poate fi prelungit prin

act adiţional, conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel

puţin doi ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului.

Operatorul regional deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în 2 municipii (Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc), 2 oraşe (Covasna, Întorsura

96 cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Banki Donat, nr. 27, jud. Covasna, CUI 8574237, J-14/284/1996

140 / 270

Buzăului) şi 10 comune din judeţul Covasna. Capitalul social al Gospodărie Comunală Sfântu-

Gheorghe este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Aquacov.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 507 kilometri, din

care 508 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 510

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 4.553 mii mc, din care facturată către utilizatori 3.527 mii mc.

Tabelul nr. 5.16. evidenţiază evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi

distribuită şi a tarifelor la canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie

de operare a operatorului regional, în perioada 2013-2017.

Tabelul nr. 5.16. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de

Gospodărie Comunală Sfântu-Gheorghe

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,70 2,89 2,97 2,97 3,27 121,11

Canalizare-Epurare 1,99 2,18 2,45 2,45 2,53 127,14 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 21,11% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 27,14%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Aquacov.

Operatorul regional Gospodărie Comunală Sfântu-Gheorghe beneficiază de fonduri

nerambursabile pentru implementarea proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de

apă şi apă uzată în judeţul Covasna”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-

2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul

Covasna, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

18. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Dâmboviţa (denumită în continuare

ADI Dâmboviţa), cu sediul în municipiul Târgovişte, piaţa Tricolorului, nr. 1, jud. Dâmboviţa, a

fost înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării,finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor

proiecte de investiţii publice de interes local sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a serviciului. Membri ADI Dâmboviţa,

conform statutului, sunt: judeţul Dâmboviţa, municipiile Târgovişte, Moreni, oraşele Fieni, Găeşti,

Pucioasa, Titu, Răcari şi 77 de comune din judeţul Dâmboviţa.

ADI Dâmboviţa, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din ianuarie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit.

141 / 270

a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorul regional SC Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa SA97

(denumit în continuare Compania de Apă Târgovişte).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Compania de Apă Târgovişte deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 municipii (Târgovişte, Moreni), 5 oraşe (Fieni, Găeşti,

Pucioasa, Titu, Răcari) şi 53 comune din judeţul Dâmboviţa. Capitalul social al operatorului

regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Dâmboviţa.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.796 kilometri, din

care 1.370 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 426

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 14.560 mii mc, din care facturată către utilizatori 8.338 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.17.

Tabelul nr. 5.17. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania de Apă Târgovişte

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,39 3,39 3,49 3,81 3,81 112,39

Canalizare-Epurare 3,49 3,49 3,59 3,59 3,59 102,87 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 12,39% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 2,84%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Dâmboviţa.

Operatorul regional Compania de Apă Târgovişte beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în

97 cu sediul în municipiul Târgovişte, b-dul. I.C. Brătianu, nr. 50, jud. Dâmboviţa, CUI 10084149, J-15/5/1998

142 / 270

judeţul Dâmboviţa”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

19. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Oltenia (denumită în continuare ADI

Oltenia), cu sediul în municipiul Craiova, str. Jieţului, nr. 19-21, jud. Dolj, a fost înfiinţată în anul

2007, în scopul reglementării, infiinţării, organizării,finanţarii, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă pe raza de competenţă a unităţilor

administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice

de interes local sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a

sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe

baza strategiei de dezvoltare a serviciului. Membri ADI Oltenia, conform statutului, sunt:

– judeţul Dolj, municipiile Craiova, Băileşti, Calafat, oraşele Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea

şi 94 de comune din judeţul Dolj;

– 3 comune din judeţul Gorj.

ADI Oltenia, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din mai 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorul regional SC Compania de Apă Oltenia SA Craiova98 (denumit în

continuare Compania de Apă Oltenia Craiova).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Compania de Apă Oltenia Craiova deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în:

– 3 municipii (Craiova, Băileşti, Calafat), 4 oraşe (Bechet, Dăbuleni, Filiaşi, Segarcea) şi 16

comune din judeţul Dolj;

– 2 comune din judeţul Gorj.

Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Oltenia.

98 cu sediul în municipiul Craiova, str. Brestei, nr. 133, jud. Dolj, CUI 11400673, J-16/63/1999

143 / 270

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 3.017 kilometri, din

care 1.871 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 1.146

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 26.817 mii mc, din care facturată către utilizatori 18.445 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.18.

Tabelul nr. 5.18. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de

Compania de Apă Oltenia Craiova

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,75 2,90 3,06 3,32 3,34 121,45

Canalizare-Epurare 1,65 1,88 2,06 2,17 1,89 114,55 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 21,45% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 14,55%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Oltenia.

Operatorul regional beneficiază de fonduri nerambursabile pentru implementarea proiectului

„Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj”, cofinanţat prin

Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a

infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Dolj, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

20. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Serviciul Regional Apă Galaţi (denumită

în continuare ADI Galaţi), cu sediul în municipiul Galaţi, str. Tecuci, nr. 5, bloc V2, parter, jud.

Galaţi, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării,finanţarii,

exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor

proiecte de investiţii publice de interes local sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau

dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a serviciului. Membri ADI Galaţi, conform

statutului, sunt: judeţul Galaţi, municipiile Galaţi, Tecuci, oraşele Târgu Bujor, Bereşti şi 94 de

comune din judeţul Galaţi.

ADI Galaţi, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

144 / 270

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Apă Canal SA Galaţi99 (denumit în

continuare Apă Canal Galaţi).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înainte de expirarea

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apă Canal Galaţi deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în 2 municipii (Galaţi, Tecuci), 2 oraşe (Târgu Bujor, Bereşti) şi 23 comune din

judeţul Galaţi. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Galaţi.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.580 kilometri, din

care 1.616 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 964

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 22.670 mii mc, din care facturată către utilizatori 13.992 mii mc.

În tabelul nr. 5.19. este prezentă evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi

distribuită şi a tarifelor la canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie

de operare a operatorului regional, în perioada 2013-2017.

Tabelul nr. 5.19. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apă Canal Galaţi

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,17 3,46 3,52 3,84 3,84 121,14

Canalizare-Epurare 1,49 1,75 2,04 2,12 2,12 142,28 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 21,14% , în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 42,28%. Preţurile

şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la

canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Galaţi.

Operatorul regional Apă Canal Galaţi beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Reabilitatrea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Galaţi”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional

99 cu sediul în municipiul Galaţi, str. Constantin Brâncoveanu, nr. 2, jud. Galaţi, CUI 16914128, J-17/1795/2004

145 / 270

de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Galaţi, cofinanţat prin Programul

Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

21. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sănătate Asigurată prin Apă Curată

(denumită în continuare ADI Giurgiu), cu sediul în municipiul Giurgiu, şos. Bucureşti, nr. 10, et. 2,

cam. 206, jud. Giurgiu, a fost înfiinţată în anul 2007, în scopul reglementării, infiinţării,

organizării,finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de

alimentare cu apă pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes local sau regional, destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a

serviciului. Membri ADI Giurgiu, conform statutului, sunt: judeţul Giurgiu, municipiul Giurgiu,

oraşele Bolintin Vale, Mihăileşti şi 30 de comune din judeţul Giurgiu.

ADI Giurgiu, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din august 2007, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorului regional SC Apaservice SA Giurgiu100 (denumit în continuare

Apaservice Giurgiu).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apaservice Giurgiu deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în municipiul Giurgiu, 2 oraşe (Bolintin Vale, Mihăileşti) şi 4 comune din judeţul

Giurgiu. Capitalul social al Apaservice Giurgiu este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Giurgiu.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 700 kilometri, din

care 375 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 325

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 4.825 mii mc, din care facturată către utilizatori 3.300 mii mc.

100 cu sediul în municipiul Giurgiu, str. Uzinei, nr. 2, jud. Giurgiu, CUI 22131317, J-52/493/2007

146 / 270

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Apaservice

Giurgiu, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.20.

Tabelul nr. 5.20. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apaservice Giurgiu

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,70 2,70 2,70 2,70 3,46 128,15

Canalizare-Epurare 2,54 2,54 2,54 2,54 2,98 117,32 Sursa: ANRSC/operatorul regional

În perioada analizată, preţurile apei potabile produsă, transportată şi distribuită

consumatorilor şi tarifele la canalizare-epurare au fost modificate, în sensul creşterii acestora, în

anul 2017. Astfel, preţul apei potabile a înregistrat o creştere cu 28,15%, iar tariful la canalizare-

epurare a crescut cu 17,32%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea

preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI

Giurgiu.

Operatorul regional Apaservice Giurgiu este beneficiarul proiectului de investiţii cofinanţat

prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 „Extinderea şi realibitatrea reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Giurgiu”.

22. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciul de

Alimentare cu Apă şi de Canalizare – ADIA Gorj (denumită în continuare ADIA), cu sediul în

municipiul Târgu-Jiu, str. Constantin Brâncuşi, nr. 19, jud. Gorj, a fost înfiinţată în anul 2007, în

scopul reglementării, infiinţării, organizării,finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în

comun a serviciului public de alimentare cu apă pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-

teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes

local sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de

utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei

de dezvoltare a serviciului. Membri ADIA, conform statutului, sunt: judeţul Gorj, municipiile Târgu

Jiu, Motru, oraşele Bumbeşti Jiu, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Novaci,Turceni şi 6 de comune din

judeţul Gorj.

ADIA, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin contractul de

delegare din ianuarie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit de aria delegării”

147 / 270

către operatorul regional SC Aparegio Gorj SA Târgu-Jiu101 (denumit în continuare Aparegio

Târgu-Jiu).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Aparegio Târgu-Jiu deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în 2 municipii (Târgu Jiu, Motru), 2 oraşe (Bumbeşti Jiu, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni)

şi o comună din judeţul Gorj. Capitalul social al Aparegio Târgu-Jiu este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADIA.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 842 kilometri, din

care 650 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 192

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de7.989 mii mc, din care facturată către utilizatori 5.844 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Aparegio

Târgu-Jiu, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.21.

Tabelul nr. 5.21. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Aparegio Târgu-Jiu

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,07 2,42 2,42 2,42 2,42 116,91

Canalizare-Epurare 2,33 2,58 2,58 2,58 2,58 110,73 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful la canalizare-

epurare nu au suferit modificări din luna octombrie 2013, când au înregistrat o creştere cu 16,91%,

respectiv 10,73%, faţă de perioada anterioară. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind

modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin

hotărâri ale ADIA.

Operatorul regional Aparegio Târgu-Jiu este beneficiarul proiectului de investiţii cofinanţat

prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi Programul Operaţional Infrastructura

Mare 2014-2020 „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Gorj”.

101 cu sediul în municipiul Târgu Jiu, str. Tineretului, nr. 8, jud. Gorj CUI 20415711, J-18/6/2007

148 / 270

23. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harhita Viz Egyesület (denumită în

continuare ADI Hargita), cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, P-ţa. Cetăţii, nr. 1, cam 116, jud.

Harghita, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul înfiinţării, organizării serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare pe teritoriul administrativ al autorităţilor fondatoare. Membri ADI

Hargita, conform statutului, sunt: judeţul Harghita, municipiile Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc,

oraşul Vlăhiţa şi 28 de comune din judeţul Harghita.

ADI Hargita, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Harviz SA Miercurea Ciuc102 (denumit în

continuare Harviz Miercurea Ciuc).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin doi ani înainte de expirarea

duratei iniţiale a contractului.

Harviz Miercurea Ciuc deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în 2 municipii (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc), 1 oraş (Vlăhiţa) şi 23 de

comune din judeţul Harghita. Capitalul social al Harviz Miercurea Ciuc este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Hargita.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 954 kilometri, din

care 586 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 386

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 4.282 mii mc, din care facturată către utilizatori 2.684 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.22.

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 12,97% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 13,04%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Hargita.

102 cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, str. Salcâm, nr. 1, jud. Harghita, CUI 24499588, J-19/917/2008

149 / 270

Tabelul nr. 5.22. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Harviz Miercurea Ciuc

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,93 3,09 3,09 3,31 3,31 112,97

Canalizare-Epurare 2,30 2,57 2,57 2,60 2,60 113,04 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Operatorul regional Harviz Miercurea Ciuc beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Harghita”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

24. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Redisza (denumită în continuare ADI

Redisza), cu sediul în comuna Remetea, p-ţa. Cseres Tibor, nr. 10, jud. Harghita, a fost înfiinţată în

anul 2008, în scopul realizării în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii Master Planului

şi furnizarea în comun a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, în aria unităţilor

aministrativ-teritoriale membre. Membri ADI Redisza, conform statutului, sunt: judeţul Harghita, 4

comune din judeţul Harghita.

ADI Redisza, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din septembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Redisza SA Remetea103 (denumit în

continuare Redisza Remetea).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”, cu posibilitate de

prelungire „pentru una sau mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional,

conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani

înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei

de prelungire prealabilă.

Redisza Remetea deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în 4 comune din judeţul Harghita. Capitalul social al operatorului regional este deţinut

în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Redisza.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 98 kilometri, din care

33 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 65 kilometri

reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în anul

2017 a fost de 283 mii mc, din care facturată către utilizatori 139 mii mc.

103 cu sediul în comuna Remetea, str. Melik, nr. 11, jud. Harghita, CUI 24864080, J-19/1146/2008

150 / 270

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Redisza

Remetea, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.23.

Tabelul nr. 5.23. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Redisza Remetea

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,24 2,78 2,80 2,80 2,80 125,00

Canalizare-Epurare 1,20 1,43 2,37 2,37 2,37 197,50 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 25,00% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi perioadă, cu

97,50%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă

şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Redisza.

25. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Prest Hunedoara (denumită în

continuare ADI Aqua Prest Hunedoara), cu sediul în municipiul Deva, Calea Zarandului, nr. 43,

jud. Hunedoara, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării,

finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.

Membri ADI Aqua Prest Hunedoara, conform statutului, sunt: judeţul Hunedoara, municipiile Brad,

Deva, Hunedoara, oraşele Călan, Geoagiu, Haţeg, Simeria şi 48 de comune din judeţul Hunedoara.

ADI Aqua Prest Hunedoara, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

membre, prin contractul de delegare din mai 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22

alin. (1) lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Apa Prod SA Deva104 (denumit în continuare

Apa Prod Deva).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „doar o singură

dată, pentru o perioadă a cărei durată nu poate depăşi jumătate din perioada iniţială”. Prelungirea

contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înainte de expirarea duratei iniţiale a

contractului.

104 cu sediul în municipiul Deva, Calea Zarandului, nr. 43, jud. Hunedoara, CUI 14071095, J-20/571/2001

151 / 270

Apa Prod Deva deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în 3 municipii (Brad, Deva, Hunedoara), 4 oraşe (Călan, Geoagiu, Haţeg, Simeria) şi 24

de comune din judeţul Hunedoara. Capitalul social al Apa Prod Deva este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Aqua Prest Hunedoara.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.933 kilometri, din

care 1.278 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 655

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 21.963 mii mc, din care facturată către utilizatori 9.383 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Apa Prod

Deva, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.24.

Tabelul nr. 5.24. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Prod Deva

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,93 3,31 3,48 3,81 3,81 130,03

Canalizare-Epurare 1,27 1,47 1,92 2,50 2,50 196,85 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 30,03% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 96,85%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Aqua Prest

Hunedoara.

Operatorul regional Apa Prod Deva este beneficiarul proiectului de investiţii cofinanţat prin

Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de

apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de

apă şi apă uzată din judeţul Hunedoara, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin Programul

Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

26. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Valea Jiului (denumită în continuare

ADI Valea Jiului), cu sediul în municipiul Petroşani, str. Cuza Vodă, nr.23, jud. Hunedoara, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Valea Jiului,

152 / 270

conform statutului, sunt: judeţul Hunedoara, municipiile Lupeni, Petroşani, Vulcan şi oraşele

Aninoasa, Petrila, Uricani din judeţul Hunedoara.

ADI Valea Jiului, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din mai 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” operatorului regional SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani105 (denumit în

continuare Apa Serv Valea Jiului Petroşani).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apa Serv Valea Jiului Petroşani deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 3 municipii (Lupeni, Petroşani, Vulcan) şi 3 oraşe (Aninoasa,

Petrila, Uricani) din judeţul Hunedoara. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în

totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Valea Jiului.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 749 kilometri, din

care 532 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 257

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 13.237 mii mc, din care facturată către utilizatori 3.243 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.25.

Tabelul nr. 5.25. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Serv Valea Jiului Petroşani

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,89 3,64 4,22 4,22 4,22 146,02

Canalizare-Epurare 1,38 1,68 2,18 2,18 2,18 157,97 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 46,02% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 57,97%. Preţurile şi

105 cu sediul în municipiul Petroşani, str. Cuza Vodă, nr.23, jud. Hunedoara, CUI 7392416, J-20/257/1995

153 / 270

tarifele au rămas nemodificate din anul 2015 şi au la bază avizul ANRSC privind modificarea

preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI

Valea Jiului.

Operatorul regional Apa Serv Valea Jiului Petroşani beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în

judeţul Hunedoara (Valea Jiului)”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-

2013, şi a proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara

(Valea Jiului)”, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

27. Asociaţia Regională a Serviciilor de Apă-Canal Iaşi – ARSACIS (denumită în

continuare ARSACIS), cu sediul în municipiul Iaşi, str. Octav Băncilă, nr. 1, jud. Iaşi, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ARSACIS, conform

statutului, sunt:

– judeţul Iaşi, municipiile Iaşi, Paşcani, oraşele Podu Iloaiei, Hârlău, Târgu Frumos şi 96 de

comune din judeţul Iaşi;

– 6 comune din judeţul Neamţ;

– 1 comună din judeţul Vaslui;

– 1 comună din judeţul Botoşani.

ARSACIS, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin contractul

de delegare din martie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit de aria delegării”,

operatorului regional SC Apavital SA Iaşi106 (denumit în continuare Apavital Iaşi).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

106 cu sediul în municipiul Iaşi, str. Mihail Costăchescu, nr. 6, jud. Iaşi, CUI 1959768, J-22/1/1991

154 / 270

Apavital Iaşi deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în:

– 2 municipii (Iaşi, Paşcani), 3 oraşe (Podu Iloaiei, Hârlău, Târgu Frumos ) şi 75 de comune din

judeţul Iaşi;

– 4 comune din judeţul Neamţ.

Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ARSACIS.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 4.575 kilometri, din

care 3.406 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 1.169

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 48.869 mii mc, din care facturată către utilizatori 27.583 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Apavital Iaşi, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.26.

Tabelul nr. 5.26. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apavital Iaşi

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,02 3,20 3,20 3,20 3,40 112,58

Canalizare-Epurare 2,20 2,33 2,33 2,33 2,53 115,00 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 12,58% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 15,00%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ARSACIS.

Operatorul regional SC Apavital SA Iaşi beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Iaşi”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional

de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Iaşi, în perioada 2014-2020, cofinanţat

prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

28. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă – ADIA Ilfov (denumită în continuare

ADIA Ilfov), cu sediul în oraşul Otopeni, Calea Bucureştilor, nr. 222C, Pav. S, jud. Ilfiov, a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

155 / 270

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADIA Ilfov, conform

statutului, sunt: judeţul Ilfov, oraşele Bragadiru, Pantelimon, şi 23 de comune din judeţul Ilfov.

ADIA Ilfov, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Apă-Canal Ilfov SA Pantelimon107 (denumit

în continuare Apă-Canal Ilfov Pantelimon).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, fără drept de prelungire. Dacă legislaţia o

permite, operatorul regional, cu cel puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului,

trebuie să informeze autoritatea delegantă, despre intenţia de a obţine sau nu reînnoirea contractului.

Lipsa notificării operatorului, sau a răspunsului autorităţii delegante, „echivalează cu un acord tacit

de reînnoire a contractului”.

Apă-Canal Ilfov Pantelimon deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 oraşe (Bragadiru, Pantelimon) şi 13 de comune din judeţul

Ilfov. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADIA Ilfov.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 983 kilometri, din

care 595 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 388

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 3.429 mii mc, din care facturată către utilizatori 3.120 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Apă-Canal

Ilfov Pantelimon, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.27.

Tabelul nr. 5.27. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apă-Canal Ilfov Pantelimon

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,43 2,92 3,38 3,38 3,26 134,16

Canalizare-Epurare 1,32 1,58 1,94 2,47 3,46 262,12 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 34,16% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

107 cu sediul în oraşul Pantelimon, str. Livezilor, nr. 94, jud. Ilfov, CUI 25709173, J-23/1433/2009

156 / 270

perioadă, de 2,6 ori. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADIA Ilfov.

Operatorul regional Apă-Canal Ilfov Pantelimon beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare judeţul Ilfov”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

29. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euro-Apa (denumită în continuare ADI

Euro-Apa), cu sediul în oraşul Voluntari, b-dul. Dunării, nr. 71, et. 2, cam 4, jud. Ilfov, a fost

înfiinţată în anul 2010, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Euro-Apa, conform

statutului, sunt:

– oraşul Voluntari şi 7 de comune din judeţul Ilfov;

– 8 comune din judeţul Ialomiţa;

– 12 comune din judeţul Giurgiu.

ADI Euro-Apa, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din februarie 2013, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit.

a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorul regional SC Euro Apavol SA Voluntari108 (denumit în

continuare Euro Apavol Voluntari).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 15 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „prin act adiţional,

conform legislaţiei în vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani

înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei

de prelungire prealabilă.

Euro Apavol Voluntari deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în:

– oraşul Voluntari şi 4 comune din judeţul Ilfov;

108 cu sediul în oraşul Voluntari, str. Serg. Gheorghe Dinca, nr. 19, A, B, C, jud. Ilfoc, CUI 27778056, J-23/3171/2010

157 / 270

– 3 comune din judeţul Giurgiu;

– 1 comună din judeţul Ialomiţa.

Capitalul social al Euro Apavol Voluntari este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Euro-Apa.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 403 kilometri, din

care 286 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 117

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 3.039 mii mc, din care facturată către utilizatori 1.711 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Euro

Apavol Voluntari, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.28.

Tabelul nr. 5.28. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Euro Apavol Voluntari

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,69 3,69 3,69 3,69 3,69 100,00

Canalizare-Epurare 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 100,00 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful la canalizare-

epurare au rămas nemodificate în perioada analizată. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC

privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate

prin hotărâri ale ADI Euro-Apa.

30. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Maramureş (denumită în continuare ADI

Maramureş), cu sediul în municipiul Baia Mare, str. Gheorghe Şincai, nr. 46, jud. Maramureş a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Maramureş,

conform statutului, sunt judeţul Maramureş, municipiile Baia Mare Sighetu Marmaţiei, oraşele Baia

Sprie, Cavnic, Dragomireşti, Seini, Şomcuta Mare, Tăuţii Măgheruş, Târgu Lăpuş, Ulmeni, Vişeu

de Sus şi 37 de comune din judeţul Maramureş.

ADI Maramureş, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din octombrie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

158 / 270

definit de aria delegării” operatorului regional SC Vital SA Baia Mare109 (denumit în continuare

Vital Baia Mare).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Vital Baia Mare deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în 2 municipii (Baia Mare Sighetu Marmaţiei), 8 oraşe (Baia Sprie, Cavnic, Seini,

Şomcuta Mare, Tăuţii Măgheruş, Târgu Lăpuş, Ulmeni, Vişeu de Sus) şi 6 de comune din judeţul

Maramureş. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Maramureş.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.827 kilometri, din

care 1.147 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 680

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 16.803 mii mc, din care facturată către utilizatori 10.924 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Vital Baia

Mare, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.29.

Tabelul nr. 5.29. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Vital Baia Mare

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,66 3,03 3,03 3,48 3,48 130,83

Canalizare-Epurare 1,47 1,94 1,94 2,76 2,76 187,76 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 30,83% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 87,76%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Maramureş.

Operatorul regional Vital Baia Mare este beneficiarul proiectului de investiţii „Extinderea şi

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Maramureş”, cofinanţat prin Programul

Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-

2020.

109 cu sediul în municipiul Baia Mare, str. Gheorghe Şincai, nr. 21, jud. Maramureş, CUI 9710087, J-24/542/1997

159 / 270

31. Asociaţia pentru Managementul Serviciilor de Apă şi de Canalizare Mehedinţi

(denumită în continuare ADI Mehedinţi), cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Traian,

nr. 89, jud. Mehedinţi a fost înfiinţată în anul 2007, în scopul reglementării, infiinţării, organizării,

finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.

Membri ADI Mehedinţi, conform statutului, sunt: judeţul Mehedinţi, municipiul Drobeta Turnu

Severin, oraşele Baia de Aramă, Strehaia, Vînju Mare şi 24 de comune din judeţul Mehedinţi.

ADI Mehedinţi, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Secom SA Drobeta Turnu Severin110

(denumit în continuare Secom Drobeta Turnu Severin).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”, Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Contractul poate fi prelungit prima dată „cu jumătate din durata sa iniţială”, iar pentru

următoarele perioade „cu câte cinci ani”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel

puţin trei ani înaintea expirării duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de

expirarea perioadei de prelungire prealabilă.

Secom Drobeta Turnu Severin deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Drobeta Turnu Severin, 3 oraşe (Baia de Aramă,

Strehaia, Vînju Mare) şi 8 de comune din judeţul Mehedinţi. Capitalul social al operatorului

regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Mehedinţi.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 673 kilometri, din

care 457 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 216

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 8.462 mii mc, din care facturată către utilizatori 5.016 mii mc.

110 cu sediul în municipiul Drobeta Turnu Severin, b-dul. Carol, nr. 53, jud. Mehedinţi, CUI 9710087, J-24/542/2007

160 / 270

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Secom

Drobeta Turnu Severin, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.30.

Tabelul nr. 5.30. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Secom Drobeta Turnu Severin

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,74 3,11 3,11 3,82 3,82 139,42

Canalizare-Epurare 0,29 1,24 1,24 1,52 1,52 524,14 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 39,42% în anul 2017 faţă de 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, de 5,2 ori. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Mehedinţi.

Operatorul regional Secom Drobeta Turnu Severin beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare în judeţul Mehedinţi”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-

2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

32. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Invest Mureş (denumită în

continuare ADI Aqua Invest Mureş), cu sediul în municipiul Tîrgu-Mureş, str. Primăriei, nr. 2, jud.

Mureş, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii,

exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea

în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Aqua

Invest Mureş, conform statutului, sunt :

– judeţul Mureş, municipiile Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Târnăveni, oraşele Luduş, Iernut,

Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Sărmaşu, Ungheni şi 80 de comune din judeţul

Mureş;

– oraşul Cristuru Secuiesc şi 2 comune din judeţul Harghita;

– 2 comune din judeţul Bistriţa-Năsăud.

ADI Aqua Invest Mureş, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre,

prin contractul de delegare din martie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

161 / 270

definit de Aria delegării” către operatorul regional SC Compania Aquaserv SA Tîrgu-Mureş 111

(denumit în continuare Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin doi ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului.

Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în:

– 4 municipii (Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Târnăveni), 4 oraşe (Luduş, Iernut, Sărmaş,

Ungheni) şi 26 de comune din judeţul Mureş;

– oraşul Cristuru Secuiesc şi o comună din judeţul Harghita;

– 2 comune din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Aqua Invest Mureş.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.396 kilometri, din

care 1.472 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 924

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 27.973 mii mc, din care facturată către utilizatori 16.437 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.31.

Tabelul nr. 5.31. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,01 3,11 3,30 3,50 3,50 116,28

Canalizare-Epurare 2,26 2,53 2,80 2,97 2,97 131,42 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 16,28% în anul 2017 faţă de anul 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

perioadă, cu 31,42%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Aqua Invest

Mureş.

111 cu sediul în municipiul Tîrgu-Mureş, str. Kos Karoly, nr. 1, jud. Mureş, CUI 10755074, J-26/464/1998

162 / 270

Operatorul regional Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş beneficiază de fonduri

nerambursabile pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă

şi apă uzată în judeţul Mureş”, proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu

2007-2013 şi prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

33. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Neamţ (denumită în continuare ADI

Aqua Neamţ), cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. Alexandru cel Bun, nr. 27, jud. Neamţ, a

fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Aqua Neamţ,

conform statutului, sunt: judeţul Neamţ, municipiile Piatra Neamţ, Roman, oraşele Tîrgu Neamţ,

Bicaz, Roznov şi 46 de comune din judeţul Neamţ.

ADI Aqua Neamţ, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din august 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorul regional SC Compania Judeţeană Apa Serv SA Piatra Neamţ 112

(denumit în continuare Apa Serv Piatra Neamţ).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apa Serv Piatra Neamţ deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în 2 municipii (Piatra Neamţ, Roman), 3 oraşe (Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov) şi 26

de comune din judeţul Neamţ. Capitalul social al Apa Serv Piatra Neamţ este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Aqua Neamţ.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.373 kilometri, din

care 1.053 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 320

112 cu sediul în municipiul Piata Neamţ, str. Lt. Drăghiescu, nr. 20, jud. Neamţ, CUI 15346437, J-27/499/2003

163 / 270

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 26.143 mii mc, din care facturată către utilizatori 8.440 mii mc.

În tabelul nr. 5.32. este prezentată evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi

distribuită şi a tarifelor la canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie

de operare a operatorului regional, în perioada 2013-2017.

Tabelul nr. 5.32. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Serv Piatra Neamţ

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,56 3,56 3,56 3,56 3,56 100,00

Canalizare-Epurare 3,04 3,04 3,04 3,04 3,04 100,00 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi tariful la canalizare-

epurare a fost acelaşi în toată perioada supusă analizei. În anul 2015 operatorul regional a obţinut

avizul ANRSC de modificare a preţurilor şi tarifelor (3,60 lei/mc apă potabilă şi 3,08 lei/mc

canalizare-epurare), însă acestea nu au fost aprobate de ADI Aqua.Neamţ şi, pe cale de consecinţă,

nu au fost practicate.

Operatorul regional Apa Serv Piatra Neamţ beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Neamţ”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului

regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Neamţ, în perioada 2014-

2020, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

34. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciul de

Alimentare cu Apă şi de Canalizare Oltul (denumită în continuare ADI Oltul), cu sediul în

municipiul Slatina, str. Crişan, nr. 33, jud. Olt, a fost înfiinţată în anul 2007, în scopul infiinţării,

organizării, reglementării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului

public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-

teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes

zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de

utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei

de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Oltul, conform statutului, sunt: judeţul Olt, municipiile

Slatina, Caracal, oraşele Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt, Potcoava, Corabia şi 43 de comune

din judeţul Olt.

ADI Oltul, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin contractul

de delegare din decembrie 2007, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din

Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit de Aria

164 / 270

delegării” operatorului regional SC Compania de Apă Olt SA Slatina 113 (denumit în continuare

Compania de Apă Olt Slatina).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Compania de Apă Olt Slatina deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în 2 municipii (Slatina, Caracal), 5 oraşe (Drăgăneşti-Olt,

Scorniceşti, Potcoava, Corabia, Piatra-Olt) şi 3 de comune din judeţul Olt. Capitalul social al

operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI

Oltul.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.050 kilometri, din

care 700 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 350

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 11.120 mii mc, din care facturată către utilizatori 5.754 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Compania de Apă Olt Slatina în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.33.

Tabelul nr. 5.33. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Compania de Apă Olt Slatina

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,35 2,45 2,45 2,86 2,86 121,70

Canalizare-Epurare 1,97 2,56 2,56 3,49 3,49 177,16 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 21,70% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi perioadă, cu

77,16%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă

şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Oltul.

Operatorul regional Compania de Apă Olt Slatina beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în

judeţul Olt”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

113 cu sediul în municipiul Slatina, str. Artileriei, nr. 2, jud. Olt, CUI 21307548, J-28/209/2007

165 / 270

35. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Apei

- Prahova (denumită în continuare ADI Prahova), cu sediul în municipiul Prahova, b-dul.

Republicii, nr. 2-4, cam. 629, jud. Prahova, a fost înfiinţată în anul 2009, în scopul reglementării,

infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului

public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-

teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes

zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de

utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei

de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Prahova, conform statutului, sunt: judeţul Prahova,

municipiul Câmpina, oraşele Azuga, Băicoi, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia,

Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte şi 60 de comune din judeţul Prahova.

ADI Prahova, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din iulie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de Aria delegării” către operatorul regional SC Hidro Prahova SA Ploieşti 114 (denumit în

continuare Hidro Prahova Ploieşti).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Hidro Prahova Ploieşti deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în municipiul Câmpina, 10 oraşe (Azuga, Băicoi, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil,

Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte) şi 43 de comune din judeţul Prahova. Capitalul

social al Hidro Prahova Ploieşti este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale

membre ale ADI Prahova.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.440 kilometri, din

care 2.099 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 341

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 18.850 mii mc, din care facturată către utilizatori 8.903 mii mc.

114 cu sediul în municipiul Ploieşti, str. Ştefan Greceanu, nr. 1, jud. Prahova, CUI 16826034, J-29/2059/2004

166 / 270

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a SC Hidro

Prahova SA Ploieşti în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.34.

Tabelul nr. 5.34. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Hidro Prahova Ploieşti

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,17 3,52 3,72 3,87 4,13 130,28

Canalizare-Epurare 1,47 2,02 2,44 2,49 2,60 176,87 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 30,28% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 76,87%. Preţurile şi

tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la

canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Prahova.

Operatorul regional Hidro Prahova Ploieşti este beneficiarul proiectului de investiţii

„Reabilitatrea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, cofinanţat prin

Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura

Mare 2014-2020.

36. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Servicii în Sectorul de Apă şi Apă

Uzată din Judeţul Satu Mare (denumită în continuare ADI Satu Mare), cu sediul în municipiul

Satu Mare, P-ţa. 25 Octombrie, nr. 1, jud. Satu Mare a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul

reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor

administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice

de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a

sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe

baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Satu Mare, conform statutului, sunt: judeţul

Satu Mare, municipiile Satu Mare, Carei, oraşele Negreşti-Oaş, Tăşnad, Ardud, Livada şi 39 de

comune din judeţul Satu Mare.

ADI Satu Mare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul

definit de aria delegării” către operatorul regional SC Apaserv Satu Mare SA 115 (denumit în

continuare Apaserv Satu Mare).

115 cu sediul în municipiul Satu Mare, str. Gara Ferăstrău, nr. 9/A, jud. Satu Mare, CUI 16844852, J-30/102/2004

167 / 270

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apaserv Satu Mare deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în 2 municipii (Satu Mare, Carei), 4 oraşe (Negreşti-Oaş, Tăşnad, Ardud, Livada) şi

30 de comune din judeţul Satu Mare. Capitalul social al Apaserv Satu Mare este deţinut în totalitate

de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Satu Mare.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.921 kilometri, din

care 1.308 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 613

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 15.967 mii mc, din care facturată către utilizatori 7.872 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Apaserv

Satu Mare în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.35.

Tabelul nr. 5.35. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apaserv Satu Mare

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,43 3,11 3,44 3,44 3,44 141,56

Canalizare-Epurare 1,96 2,59 2,99 2,99 2,99 152,55 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 41,56% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 52,55%. Preţurile şi

tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la

canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Satu Mare.

Operatorul regional Apaserv Satu Mare este beneficiarul proiectului de investiţii

„Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Satu Mare”, cofinanţat

prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional

Infrastructura Mare 2014-2020.

37. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Asociaţia de Apă Sibiu (denumită în

continuare ADI Sibiu), cu sediul în municipiul Sibiu, str. Andrei Şaguna, nr. 9, jud. Sibiu a fost

înfiinţată în anul 2008, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

168 / 270

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Sibiu, conform

statutului, sunt:

– judeţul Sibiu, municipiul Sibiu, oraşele Avrig, Ocna Sibiului, Cisnădie, Miercurea Sibiului,

Sălişte şi 17 comune din judeţul Sibiu;

– judeţul Braşov, municipiul Făgăraş şi 5 comune din judeţul Braşov.

ADI Sibiu, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin contractul

de delegare din mai 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit de aria delegării”

către operatorul regional SC Apă Canal Sibiu SA 116 (denumit în continuare Apă Canal Sibiu).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apă Canal Sibiu deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în:

– municipiul Sibiu, 4 oraşe (Avrig, Ocna Sibiului, Cisnădie, Sălişte) şi 10 comune din judeţul

Sibiu;

– 1 municipiu (Făgăraş) din judeţul Braşov.

Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Sibiu.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.859 kilometri, din

care 1.171 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 688

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 21.561 mii mc, din care facturată către utilizatori 14.746 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Apă Canal Sibiu în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.36.

116 cu sediul în municipiul Sibiu, str. Eschil, nr. 6, jud. Sibiu, CUI 268440, J-32/1023/1998

169 / 270

Tabelul nr. 5.36. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apă Canal Sibiu

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,59 2,78 2,78 3,08 3,08 118,92

Canalizare-Epurare 1,35 1,57 1,84 2,13 2,13 157,78 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 18,92% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi perioadă, cu

57,78%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă

şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Sibiu.

Operatorul regional Apă Canal Sibiu beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul

Sibiu”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional

de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Sibiu, în perioada 2014-2020,

cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

38. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Târnavei Mari Mediaş (denumită în

continuare ADI Mediaş), cu sediul în municipiul Mediaş, P-ţa. Corneliu Coposu, nr. 3, jud. Sibiu a

fost înfiinţată în anul 2002, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Mediaş, conform

statutului, sunt: judeţul Sibiu, municipiul Mediaş, oraşele Agnita, Dumbrăveni, Copşa Mică şi 30

comune din judeţul Sibiu.

ADI Mediaş, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din august 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „dreptul exclusiv de a furniza serviciile

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe aria de competenţă a autorităţii delegante” către

operatorul regional SC Apa Târnavei Mari SA117 (denumit în continuare Apa Târnavei Mari

Mediaş).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

117 cu sediul în municipiul Mediaş, str. Aleea Comandor Dimitrie Moraru, nr. 19, jud. Sibiu, CUI 19502679, J-

32/1846/2006

170 / 270

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apa Târnavei Mari Mediaş deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Mediaş, 2 oraşe (Agnita, Dumbrăveni) şi 11

comune din judeţul Sibiu. Capitalul social al operatorului regional este deţinut în totalitate de

unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Mediaş.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 692 kilometri, din

care 391 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 301

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 5.055 mii mc, din care facturată către utilizatori 2.590 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare operatorului

regional Apa Târnavei Mari Mediaş în perioada 2013-2017 este prezentată în tabelul nr. 5.37.

Tabelul nr. 5.37. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Târnavei Mari Mediaş

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,96 3,19 3,19 3,19 3,19 107,77

Canalizare-Epurare 1,86 3,07 3,07 3,07 3,07 165,05 Sursa: ANRSC/operatorul regional

În anul 2014, preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a

înregistrat o creştere cu 7,77% faţă de anul anterior, iar tariful la canalizare-epurare a crescut, în

aceeaşi perioadă cu 65,05%. Preţurile şi tarifele nu au suferit modificări în perioada 2014-2017, şi

au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-

epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Mediaş.

Operatorul regional Apa Târnavei Mari Mediaş, beneficiază de fonduri nerambursabile

pentru implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitatrea sistemelor de apă şi apă uzată în

regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, cofinanţat prin Programul Operaţional

Sectorial Mediu 2007-2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă

uzată din judeţul Sibiu, Regiunea Nord şi Nord-Est, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin

Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

39. Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare Suceava – AJAC Suceava (denumită

în continuare AJAC Suceava), cu sediul în municipiul Suceava. Str. Ştefan cel Mare, nr. 36, jud.

Suceava a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării, finanţarii,

exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea

în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,

171 / 270

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri AJAC

Suceava, conform statutului, sunt: judeţul Suceava, municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţ,

Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, oraşele Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Dolhasca,

Frasin, Liteni, Salcea, Vicovu de Sus, Cajvana, Milişăuţi şi 39 de comune din judeţul Suceava.

AJAC Suceava, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din aprilie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a)

din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea exclusivă a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

de aria delegării” către operatorul regional SC ACET SA Suceava 118 (denumit în continuare ACET

Suceava).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

ACET Suceava deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în 5 municipii (Suceava, Fălticeni, Rădăuţ, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei), 4

oraşe (Gura Humorului, Siret, Solca, Liteni) şi 3 comune din judeţul Suceava. Capitalul social al

operatorului regional este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale AJAC

Suceava.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.411 kilometri, din

care 763 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 648

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 18.366 mii mc, din care facturată către utilizatori 9.261 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a ACET

Suceava în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.38.

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 17,79% în anul 2017 faţă de anul 2013, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut, în aceeaşi

118 cu sediul în municipiul Suceava, str. Mihai Eminescu, nr. 5, jud. Suceava, CUI 713519, J-33/2430/2005

172 / 270

perioadă, cu 54,27%. Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la

apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale AJAC Suceava.

Tabelul nr. 5.38. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de ACET Suceava

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,98 3,43 3,49 3,51 3,51 117,79

Canalizare-Epurare 1,64 2,08 2,34 2,53 2,53 154,27 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Operatorul regional ACET Suceava este beneficiarul proiectului de investiţii „Extinderea şi

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava”, cofinanţat prin Programul

Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.

40. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Teleormanul (denumită în continuare ADI

Teleorman), cu sediul în municipiul Alexandria, str. Ion Creangă, nr. 52-53, jud. Teleorman a fost

înfiinţată în anul 2007, în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării,

monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe

raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a

unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării

şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare

cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Teleorman,

conform statutului, sunt: judeţul Teleorman, municipiile Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de

Vede, oraşele Videle, Zimnicea şi 23 de comune din judeţul Teleorman.

ADI Teleorman, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din decembrie 2007, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă teritorială a autorităţii delegante”

operatorului regional SC Apa Serv SA Alexandria 119 (denumit în continuare Apa Serv Alexandria)

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apa Serv Alexandria deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

119 cu sediul în municipiul Alexandria, str. Vedea, nr. 31, jud. Teleorman, CUI 22224874, J-34/529/2007

173 / 270

de canalizare în 3 municipii (Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede), 2 oraşe (Videle,

Zimnicea) şi o comună din judeţul Teleorman. Capitalul social al Apa Serv Alexandria este deţinut

în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Teleorman.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 947 kilometri, din

care 492 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 455

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 11.267 mii mc, din care facturată către utilizatori 3.902 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Apa Serv Alexandria în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.39.

Tabelul nr. 5.39. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Serv Alexandria

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,62 2,62 2,62 3,21 3,90 148,85

Canalizare-Epurare 1,82 1,82 1,82 2,13 2,37 130,22 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor a înregistrat o creştere

cu 48,85% în perioada analizată, iar tarifele la canalizare-epurare au crescut cu 30,22%. Preţurile şi

tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la

canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Teleorman.

Operatorul regional Apa Serv Alexandria beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare în judeţul Teleorman”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-

2013, şi a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul

Teleorman, în perioada 2014-2020, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare

2014-2020.

41. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (denumită în continuare

ADI Timiş), cu sediul în Timişoara, str. Revoluţiei, nr. 17, jud. Timiş, a fost înfiinţată în anul 2008,

în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în

comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor

administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice

de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a

sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe

baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Timiş, conform statutului, sunt: judeţul Timiş,

municipiul Timişoara, oraşele Buziaş, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaş, Sânicolau

Mare şi 64 de comune din judeţul Timiş.

174 / 270

ADI Timiş, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin contractul

de delegare din ianuarie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a) din

Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea gestiunii serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare pe raza de competenţă teritorială a autorităţii delegante” către operatorul regional

SC Aquatim SA Timişoara 120 (denumit în continuare Aquatim Timişoara).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 30 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, cu posibilitate de prelungire „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Aquatim Timişoara deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în municipiul Timişoara, 8 oraşe (Buziaş, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia,

Recaş, Sânicolau Mare) şi 45 de comune din judeţul Timiş. Capitalul social al Aquatim Timişoara

este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale ADI Timiş.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 3.333 kilometri, din

care 2.254 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 1.079

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 42.613 mii mc, din care facturată către utilizatori 25.804 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Aquatim

Timişoara în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.40.

Tabelul nr. 5.40. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Aquatim Timişoara

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) i 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,66 2,85 2,85 2,85 2,85 107,14

Canalizare-Epurare 2,64 2,84 2,84 2,84 2,84 107,58 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Singura modificare a preţurilor apei potabile produsă, transportată şi distribuită

consumatorilor şi a tarifelor la canalizare-epurare a avut loc în anul 2014, înregistându-se o creştere

a acestora cu 7,14% (apă potabilă), respectiv 7,58% (canalizare-epurare). Preţurile şi tarifele au la

bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare

şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Timiş.

120 cu sediul în municipiul Timişoara, str. Gheorghe Lazăr, nr. 11/A, jud. Timiş, CUI 3041480, J-35/8895/2007

175 / 270

Operatorul regional Aquatim Timişoara beneficiază de fonduri nerambursabile pentru

implementarea proiectului „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare în judeţul Timiş”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, şi

a proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Timiş, în

perioada 2014-2020, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

42. Asociaţia Intercomunitară Dezvoltarea Durabilă a Serviciilor de Apă şi Canalizare

din Judeţul Tulcea (denumită în continuare ADI Tulcea), cu sediul în Tulcea, str. Tudor

Vladimirescu, nr. 12, jud. Tulcea, a fost înfiinţată în anul 2007, în scopul infiinţării, organizării,

reglementării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale

membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau

regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi

publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de

dezvoltare a acestuia. Membri ADI Tulcea, conform statutului, sunt: judeţul Tulcea, municipiul

Tulcea, oraşele Isaccea, Măcin, Sulina, Babadag şi 10 de comune din judeţul Tulcea.

ADI Tulcea, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „dreptul exclusiv de a furniza

serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe aria de competenţă a autorităţii

delegante” către operatorul regional SC Aquaserv SA Tulcea 121 (denumit în continuare Aquaserv

Tulcea).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Aquaserv Tulcea deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu

apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare în municipiul Tulcea, 4 oraşe (Isaccea, Măcin, Sulina, Babadag) şi 2 comune din

judeţul Tulcea. Capitalul social al Aquaserv Tulcea este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Tulcea.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 667 kilometri, din

care 395 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 272

121 cu sediul în municipiul Tulcea, str. Rezervorului, nr. 2, jud. Tulcea, CUI 15775941, J-36/348/2004

176 / 270

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 8.707 mii mc, din care facturată către utilizatori 4.644 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Aquaserv Tulcea în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.41.

Tabelul nr. 5.41. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Aquaserv Tulcea

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,56 3,56 3,78 3,78 3,78 106,18

Canalizare-Epurare 2,25 2,25 2,44 2,44 2,44 108,44 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Singura modificare a preţurilor apei potabile produsă, transportată şi distribuită

consumatorilor şi a tarifelor la canalizare-epurare a avut loc în anul 2015, înregistându-se o creştere

a acestora cu 6,18% (apă potabilă), respectiv 8,44% (canalizare-epurare). Preţurile şi tarifele au la

bază avizul ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare

şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI Tulcea.

Operatorul regional Aquaserv Tulcea este beneficiarul proiectului de investiţii „Extinderea

şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Tulcea”, cofinanţat prin

Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura

Mare 2014-2020.

43. Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară de Utilităţi Publice pentru Serviciul

de Alimentare cu Apă şi de Canalizare din Municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi Oraşul Negreşti

– Judeţul Vaslui (denumită în continuare ADI Vaslui), cu sediul în Vaslui, str. Ştefan cel Mare, nr.

79, jud. Vaslui, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării,

finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.

Membri ADI Vaslui, conform statutului, sunt: judeţul Vaslui, municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi,

oraşele Negreşti, Murgeni şi 70 de comune din judeţul Vaslui.

ADI Vaslui, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din decembrie 2010, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

177 / 270

alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă teritorială a autorităţii delegante”

operatorului regional SC Aquavas SA Vaslui 122 (denumit în continuare Aquavas Vaslui).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului.

Aquavas Vaslui deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în 3 municipii (Vaslui, Bârlad, Huşi), 2 oraşe (Negreşti, Murgeni) şi 2 comune din

judeţul Vaslui. Capitalul social al Aquavas Vaslui este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Vaslui.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 835 kilometri, din

care 475 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 357

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 7.133 mii mc, din care facturată către utilizatori 5.470 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a Aquavas

Vaslui în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.42.

Tabelul nr. 5.42. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Aquavas Vaslui

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,98 3,46 3,46 3,46 4,07 136,58

Canalizare-Epurare 1,44 1,91 1,91 1,91 2,26 156,94 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi a tarifului la

canalizare-epurare a crescut, în anul 2017 faţă de anul 2013, cu 36,58% (apă potabilă), respectiv

56,94% (canalizare-epurare). Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea

preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI

Vaslui.

Operatorul regional Aquavas Vaslui este beneficiarul proiectului de investiţii „Reabilitarea

sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare în aglomerările

Vaslui, Bârlad, Huşi, Negreşti, din judeţul Vaslui”, cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial

Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

122 cu sediul în municipiul Vaslui, str. Ştefan cel Mare, nr. 70, jud. Vaslui, CUI 17986823, J-37/682/2007

178 / 270

44. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Vâlcea (denumită în continuare ADI

Vâlcea), cu sediul în Râmnicu Vâlcea, (Centrul de Afaceri Flandra), str. Drumul Câmpului, nr. 15,

birou P17, jud. Vâlcea, a fost înfiinţată în anul 2008, în scopul infiinţării, organizării, reglementării,

finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi

realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate

înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.

Membri ADI Vaslui, conform statutului, sunt: judeţul Vâlcea, municipiile Râmnicu Vâlcea,

Drăgăşani, oraşele Băbeni, Bălceşti, Băile Govora, Băile Olăneşti, Brezoi, Călimăneşti, Ocnele

Mari şi 53 de comune din judeţul Vaslui.

ADI Vâlcea, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2008, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă teritorială a autorităţii delegante” către

operatorul regional SC Apavil SA Râmnicu Vâlcea 123 (denumit în continuare Apavil Râmnicu

Vâlcea)

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 25 de ani”. Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului, existând posibilitatea de prelungire „pentru una

sau mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

Apavil Râmnicu Vâlcea deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă

şi de canalizare în 2 municipii (Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani), 8 oraşe (Băile Olăneşti, Băbeni,

Bălceşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu, Băile Govora, Ocnele Mari) şi 18 comune din judeţul

Vâlcea. Capitalul social al Apavil Râmnicu Vâlcea este deţinut în totalitate de unităţile

administrativ-teritoriale membre ale ADI Vâlcea.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 2.131 kilometri, din

care 1.505 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 626

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 15.764 mii mc, din care facturată către utilizatori 10.481 mii mc.

123 cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Carol I, nr. 3-5, jud. Vâlcea, CUI 16468149, J-38/522/2004

179 / 270

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a operatorului

regional Apavil Râmnicu Vâlcea în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.43.

Tabelul nr. 5.43. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apavil Râmnicu Vâlcea

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 3,55 3,70 3,86 3,89 3,89 109,58

Canalizare-Epurare 2,72 2,86 3,18 3,43 3,43 126,10 Sursa: ANRSC/operatorul regional

Preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită consumatorilor şi a tarifului la

canalizare-epurare a crescut, în anul 2017 faţă de anul 2013, cu 9,58% (apă potabilă), respectiv

26,10% (canalizare-epurare). Preţurile şi tarifele au la bază avizul ANRSC privind modificarea

preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost aprobate prin hotărâri ale ADI

Vâlcea.

Operatorul regional Apavil Râmnicu Vâlcea este beneficiarul proiectului de investiţii

„Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judetul Vâlcea”, cofinanţat prin

Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura

Mare 2014-2020.

45. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Vranceaqua (denumită în continuare ADI

Vrancea), cu sediul în Focşani, D. Golescu, nr. 15, ap.1, jud. Vrancea, a fost înfiinţată în anul 2008,

în scopul reglementării, infiinţării, organizării, finanţarii, exploatării, monitorizării şi gestionării în

comun a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor

administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice

de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a

sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe

baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Membri ADI Vrancea, conform statutului, sunt:

– judeţul Vrancea, municipiile Focşani, Adjud, oraşele Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti, şi 33 de

comune din judeţul Vrancea;

– 1 comună din judeţul Galaţi.

ADI Vrancea, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, prin

contractul de delegare din noiembrie 2009, a atribuit direct, conform prevederilor art. 22 alin. (1)

lit. a) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, „delegarea gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea sistemelor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, necesare pentru realizarea acestora, pe întreg teritoriul definit

180 / 270

de aria delegării” către operatorul regional SC Compania de Utilităţi Publice SA Focşani124

(denumit în continuare CUP Focşani).

Contractul de delegare este încheiat „pe o perioadă de 49 de ani”, Sfârşitul acestei perioade

marchează data de expirare normală a contractului. Contractul poate fi prelungit „pentru una sau

mai multe perioade, ale căror durate sunt stabilite prin act adiţional, conform legislaţiei în

vigoare”. Prelungirea contractului se face prin notificare cu cel puţin trei ani înaintea expirării

duratei iniţiale a contractului, sau cu cel puţin un an înainte de expirarea perioadei de prelungire

prealabilă.

CUP Focşani deţine licenţa emisă de ANRSC pentru serviciul public de alimentare cu apă şi

de canalizare. Titularul licenţei furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare în 2 municipii (Focşani, Adjud), 3 oraşe (Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti) şi 26 comune din

judeţul Vrancea. Capitalul social al CUP Focşani este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale ADI Vrancea.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 1.367 kilometri, din

care 1.033 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 334

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 7.567 mii mc, din care facturată către utilizatori 6.308 mii mc.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită şi a tarifelor la

canalizare-epurare, pentru populaţie şi restul utilizatorilor, pe întreaga arie de operare a CUP

Focşani, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr. 5.44.

Tabelul nr. 5.44. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de CUP Focşani

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,78 2,85 2,85 2,85 2,85 102,52

Canalizare-Epurare 2,12 2,14 2,14 2,14 2,14 100,94 Sursa: ANRSC/operatorul regional

In perioada supusă analizei, preţul apei potabile produsă, transportată şi distribuită

consumatorilor şi a tarifului la canalizare-epurare a înregistrat o singură modificare, în sensul

majorării acestora, respectiv în anul 2014, când preţul/tariful serviciului a crescut cu 2,52% (apă

potabilă) şi 0,94% (canalizare-epurare) faţă de anul anterior. Preţurile şi tarifele au la bază avizul

ANRSC privind modificarea preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare şi au fost

aprobate prin hotărâri ale ADI Vrancea.

Operatorul regional CUP Focşani este beneficiarul proiectului de investiţii „Extinderea şi

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judetul Vrancea”, cofinanţat prin Programul

124 cu sediul în municipiul Focşani, str. Nicolae Titulescu, nr. 9, jud, Vrancea, CUI 1443170, J-39/364/1998

181 / 270

Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-

2020.

Situaţia privind contractele de delegare, aria delegării şi durata delegării, este prezentată în

anexa nr. 1. Sintetic, durata contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare este prezentată în tabelul nr. 5.45.

Tabelul nr. 5.45. Durata contractelor de delegare a gestiunii serviciului

– 5 ani 1 operator regional – Apă Canal Nord Vest

– 15 ani 1 operator regional – Euro Apavol Voluntari

– 25 ani 22 operatori regionali – Apa CTTA Alba Iulia, Compania de Apă Oradea, Nova

Apaserv Botoşani, Compania de Apă Buzău, Aquacaraş Reşiţa, Ecoaqua Călăraşi,

Compania de Apă Arieş Turda, Compania de Apă Târgovoşte Dâmboviţa, Compania

de Apă Oltenia Craiova, Apa Service Giurgiu, Aparegio Gorj Târgu Jiu, Harviz

Miercurea Ciuc, Redisza Remetea, Apa Serv Valea Jiului Petroşani, Secom Drobeta

Turnu Severin, Compania de Apă Olt Slatina, Apă-Canal Sibiu, Apa Tărnavei Mari

Mediaş, ACET Suceava, Apa Serv Alexandria, Aquaserv Tulcea, Apavil Râmnicu

Vâlcea.

– 30 ani 10 operatori regionali – Compania de Apă Arad, Compania Regională de Apă

Bacău, Aquabis Bistriţa, Compania de Apă Someş Cluj-Napoca, Gospodărie

Comunală Sfântu Gheorghe, Apavital Iaşi, Vital Baia Mare, Hidro Prahova Ploieşti,

– 35 ani 1 operator regional – Apă Canal 2000 Piteşti

– 49 ani 10 operatori regionali – Compania Apa Braşov, Compania de Utilităţi Publice

Dunărea Brăila, RAJA Constanţa, Apă Canal Galaţi, Apa Prod Deva, Apa-Canal

Ilfov Pantelimon, Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş, Compania Judeţeană Apa Serv

Piatra Neamţ, Aquavas Vaslui, SC Compania de Utilităţi Publice Focşani. Apaserv

Satu Mare, Aquatim Timişoara.

Analiza organizării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare a relevat şi faptul

că o serie de asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi-au extins aria de delegare a serviciului şi în

alte judeţe. Extinderea delegării s-a făcut nu numai în judeţele limitrofe, ci şi în judeţe aflate în alte

regiuni ale ţării. Aşa este cazul:

– ADI Apă-Canal Constanţa - a delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare către RAJA Constanţa, atât în localităţi din judeţul Constanţa, cât şi în localităţi din

judeţele Ialomiţa, Argeş, Ilfov, Dâmboviţa, Braşov şi Bacău, judeţe din alte regiuni ale ţării;

182 / 270

– ADI Aqua Invest Mureş - a delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare către Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş şi în localităţi din judeţele limitrofe, respectiv

Harghita şi Bistrita-Năsăud;

– ARSACIS - a delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare către

Apavital Iaşi şi în localităţi din judeţele Neamţ, Vaslui şi Botoşani;

– ADI Oltenia - a delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare către

Compania de Apă Oltenia Craiova şi în localităţi din judeţul Gorj;

– ADI Euro-Apa - a delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

către Euro Apavol Voluntari şi în localităţi din judeţele Ialomiţa şi Giurgiu;

– ADI Ecoaqua - a delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare către

Ecoaqua Călăraşi şi în localităţi din judeţul Ialomiţa.

Investigaţia sectorială are în vedere şi operatorii care prestează/furnizează servicii publice de

apă şi de canalizare în municipiile reşedinţă de judeţ, care nu au calitatea de operatori regionali,

cărora le-a fost atribuit contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi

de canalizare printr-o procedura competitivă.

1. Municipiul Bucureşti

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Bucureşti a fost atribuit,

prin gestiune delegată, către SC Apa Nova Bucureşti SA125 (denumită în continuare Apa Nova

Bucureşti), urmare a licitaţiei internaţionale organizată de Municipiul Bucureşti, cu suportul şi sub

controlul International Finance Corporation, organizaţie membră a Grupului Băncii Mondiale.

Licitaţia a fost organizată conform prevederilor Legii nr. 219 privind regimul concesiunilor,

în prezent abrogată, şi a Legii nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, abrogată şi înlocuită

de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

In urma licitaţiei organizate, Municpiul Bucureşti a acordat Apa Nova Bucureşti, prin

Hotărârea Consiliul General al Municipiului Bucureşti, „dreptul exclusiv de furnizare a serviciilor

de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care concesionarul desemnat, să administraze, să

exploateze, să întreţină, să modernizeze, să înnoiască şi să extindă, acolo unde este cazul, toate

serviciile publice şi bunurile concesionate, exclusiv pe riscul său, în schimbul plăţii facute de către

clienţii acestuia”.

„Contractul de concesiune cu privire la furnizare de servicii de alimentare cu apă şi de

canalizare, pentru Municipiul Bucureşti”, din martie 2000, a fost încheiat pe o perioadă de 25 de

ani. Contractul poate fi prelungit cu condiţia ca durata totală a acestuia să nu depăşească o perioadă

de 37 de ani cumulaţi de la data intrării în vigoare a contractului.

125 Cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Tunari, nr. 60A, Clădirea Ştefan Cel Mare, etajele 6-9, sector 2, CUI

12276949, J-40/9006/1999

183 / 270

Capitalul social al Apa Nova Bucureşti este deţinut de Veolia EAU – Compagnie Générale

des Eaux S.C.A (acţionar majoritar), Municipiul Bucureşti şi Asociaţia ESOP.

Preţurile şi tarifele serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare practicate de Apa

Nova Bucureşti se stabilesc, ajustează şi modifică în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 1019/2000 privind aprobarea metodologiei de stabilire şi ajustare a tarifelor pentru

serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Bucureşti126.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare, pentru populaţie şi restul

utilizatorilor, practicate de Apa Nova Bucureşti, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul

nr. 5.46.

Tabelul nr. 5.46. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Nova Bucureşti

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 4,36 4,59 4,64 4,13 3,31 75,92

Canalizare 0,97 1,02 1,03 0,92 1,74 179,38 Sursa: Apa Nova Bucureşti

In perioada supusă analizei, preţul apei potabile a înregistrat o scădere de la 4,36 lei/mc în

2013, la 3,31 lei/mc în 2017, în schimb tariful la canalizarea a înregistrat o creştere, în aceeaşi

perioadă, cu 79,38%, de la 0,97 lei/mc la 1,74 lei/mc. Preţurile şi tarifele au fost avizate de ANRSC.

Preţurile şi tarifele practicate de Apa Nova Bucureşti sunt stabilite şi ajustate conform prevederilor

contractului de concesiune, care nu prevede aprobarea acestora de către autoritatea delegantă, ci

numai avizul ANRSC 127.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 7.395 kilometri, din

care 3.776 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 3.619

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 170.234 mii mc, din care facturată către utilizatori 129.735 mii mc.

2. Municipiul Ploieşti

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Ploieşti a fost atribuit

către SC Apa Nova Ploieşti SRL128 (denumită în continuare Apa Nova Ploieşti), prin HCL nr.

48/2000 a Consiliului Local al Municipiului Ploieşti, conform prevederior Legii nr. 207/1997 pentru

aprobarea OUG nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome129, a Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia130 şi a Legii nr. 219 privind regimul

concesiunilor (în prezent abrogată), prin transformarea Regiei Generale de Apă Ploieşti în societate

comercială cu capital mixt, cu participarea Consiliului Local al Municipiului Ploieşti şi Compagnie

126 Publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 7 noiembrie 2000 127 Partea IV-a Tariful, anexă la Caietul de Sarcini, parte intergrantă din Contractul de Concesiune 128 Cu sediul în municipiul Ploieşti, str. Bobâlna, nr. 10, jud. Prahova, CUI 13102711, J-29/527/2000 129 Publicată în Monitorul Oficial nr. 366 din 18 decembrie 1999 130 Publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 24 noiembrie 1998

184 / 270

Générale des Eaux, având ca obiect de activitate administrarea serviciilor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare. Contractul de concesiune a fost încheiat între Apa Nova Ploieşti şi Municipiul

Ploieşti în iunie 2000, pe o durată de 25 de ani.

Capitalul social al Apa Nova Ploieşti este deţinut de Veolia EAU – Compagnie Générale des

Eaux S.C.A (acţionar majoritar) şi Municipiul Ploieşti.

Preţurile şi tarifele serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare practicate de Apa

Nova Ploieşti se stabilesc, ajustează şi modifică în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 149/2002 privind stabilirea şi ajustarea tarifelor pentru furnizarea serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Ploieşti131, cu modificările şi completările

ulterioare.

Conform actului normativ sus menţionat, preţurile la apa potabilă şi tarifele la canalizare în

municipiul Ploieşti se stabilesc şi se ajustează cu avizul ANRSC, la propunerea Apa Nova Ploieşti,

avizate în prealabil de municipiul Ploieşti, conform metodologiei stabilite prin hotărâre.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare, pentru populaţie şi restul

utilizatorilor practicate de Apa Nova Ploieşti, în perioada 2013-2017, este prezentată în tabelul nr.

5.47.

Tabelul nr. 5.47. Evoluţia preţurilor şi tarifelor practicate de Apa Nova Ploieşti

Preţ/Tarif

lei/mc (exclusiv TVA) 2013 2014 2015 2016 2017

2017/2013

(%)

Apă potabilă 2,53 2,69 2,76 2,76 2,76 109,09

Canalizare 1,07 1,15 1,18 1,18 1,18 110,28 Sursa: Apa Nova Ploieşti

In perioada supusă analizei, preţul apei potabile a înregistrat o creştere cu 9,09% în anul

2017 faţă de anul 2013. Tariful la canalizare a înregistrat o creştere, în aceeaşi perioadă, cu 10,28%.

Preţurile şi tarifele au fost avizate de ANRSC şi Consiliul Local al Municipiului Ploieşti.

Lungimea reţelei publice de alimentare cu apă şi de canalizare este de 744 kilometri, din

care 412 kilometri reprezintă reţeaua de aducţiune, transport şi distribuţie a apei potabile şi 332

kilometri reprezintă reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială. Cantitatea de apă potabilă produsă în

anul 2017 a fost de 11.556 mii mc, din care facturată către utilizatori 10.698 mii mc.

5.2. Durata contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare

În conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice, autorităţile

administraţiei publice locale sunt libere să hotărască asupra modalităţii de gestiune a servciilor de

utilităţi publice aflate în responsabilitatea lor. Unităţile administrativ-teritoriale se pot asocia în

131 Publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 26 februarie 2002

185 / 270

cadrul unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi

publice în scopul înfiinţării, organizării şi gestionării serviciilor de utilităţi publice.

Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi publice se realizează pe baza

unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile

administraţiei publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru şi cu caietul de sarcini-cadru al

serviciului. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi

publice, regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul asociaţiei şi se supun

avizării membrilor asociaţiei.

Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se realizează prin gestiune directă

sau gestiune delegată.

În situaţia de faţă, gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,

contractul de delegare a gestiunii serviciului, inclusiv concesionarea sistemelor de alimentare cu

apă şi de canalizare, s-a atribuit direct operatorilor regionali infiinţaţi de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul

de alimentare cu apă şi de canalizare sau operatorilor cu statut de societăţi reglementate de Legea

nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi cu capital

integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţaţi prin reorganizarea pe cale administrativă, în

condiţiile legii, a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes

local sau judeţean subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în

administrare şi exploatare bunuri, activităţi ori servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.

Contractele de delegare a gestiunii servciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare au

fost încheiate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, pe seama şi în numele autorităţilor

administrativ-teritoriale membre, cu operatorul regional căruia i-a fost delegat dreptul exclusiv de a

exploata, întreţine şi administra sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi

dreptul exclusiv de a furniza serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare în cadrul ariei

de competenţă teritorială a membrilor asociaţiei. Contractele de delegare a gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare au fost încheiate pe durate cuprinse între 5 şi 49 de ani.

Sfârşitul acestor perioade marchează, de regulă, data de expirare normală a contractelor. În principal

contractele de delegare pot fi prelungite, dacă legislaţia în vigoare va permite acest lucru, pe una sau

mai multe perioade, prin act adiţional, conform înţelegerii părţilor.

Conform prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice, durata contractelor de

delegare a gestiunii este limitată. În cazul gestiunii directe, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară

sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a

serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.

Contractele de delegare conţin prevederi cu privire la faptul că înainte de încheierea fiecărei

186 / 270

perioade de cinci ani autoritatea delegantă verifică şi evaluează activitatea şi rezultatele operatorului

regional.

Datorită specificităţii activităţilor economice care fac parte din sfera serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare, care determină furnizarea acestor servicii în condiţii de monopol

reglementat, durata pentru care autoritatea contractantă încredinţează efectuarea serviciului public

unui singur operator economic devine un element esenţial.

Din analiza duratei contractelor de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare, precum şi din informaţiile transmise de către operatorii regionali cu privire la

valoarea proiectelor de investiţii co-finanţate din fonduri europene nerambursabile în cadrul

programelor operaţionale (ISPA, POS, POIM) finalizate sau în derulare, în perioada 2013-2017,

aşa cum se prezintă în tabelul nr. 5.48, se poate concluziona:

- contractele încheiate pe o perioadă de 49 de ani au investiţii cuprinse între 239 milioane lei

(Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila) şi 1.287 milioane lei (Compania de Utilităţi

Publice Focşani). Tot pe o perioadă de 49 de ani au fost încheiate şi contractele de delegare

a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare între Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Constanţa şi RAJA Constanţa, având în vedere

investiţii de 1.216 milioane lei în toată aria de operare, precum şi între Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitară Serviciul Regional Apă Galaţi şi operatorul regional Apă Canal

SA Galaţi, preconizându-se investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată de 1.256 milioane

lei;

- contractele de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare

încheiate între asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi operatorii regionali pe o durată de

30 de ani, au preconizate investiţii cuprinse între 314 milioane lei (Apaserv Satu Mare) şi

1.433 milioane lei (Aquabis Bistriţa);

- majoritatea operatorilor regionali (49% dintre aceştia) au delegat exploatarea, întreţinerea şi

administrarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare pe o perioadă de 25 de

ani. Conform informaţiilor transmise de către operatorii regionali, investiţiile propuse a se

realiza în sistemul de apă şi apă uzată pe perioada de derulare a contractelor se situează între

174 milioane lei (Apa Serv Valea Jiului Petroşani) şi 1.408 milioane lei (Compania de apă

Oltenia Craiova);

- Redisza SA Remetea, operator regional a cărui contract de delegare a gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare a fost încheiat în anul 2009 pe o perioadă de 25

de ani, din informaţiile transmise de acesta, nu are în derulare investiţii în infrastructura de

apă şi apă uzată co-finanţată din fonduri europene nerambursabile;

187 / 270

- operatorii regionali Apă Canal Ilfov Voluntari (a cărui contract de delegare a gestiunii a fost

încheiat în anul 2013, pe o perioadă de 15 ani) şi Apă Canal Nord Vest Borş (a cărui

contract de delegare a gestiunii a fost încheiat în anul 2016, pe o perioadă de 5 ani), nu au în

derulare investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată co-finanţată din fonduri europene

nerambursabile;

Tabelul 5.48. Durata contractelor de delegare şi investiţiile în infrastructura de apă şi apă uzată

Denumire operator

regional

Valoarea

investiţiilor

(mil. lei)

Durata

contract

Denumire operator

regional

Valoarea

investiţiilor

(mil. lei)

Durata

contrac

t

Apa CTTA Alba Iulia 1.022,47 25 ani Redisza SA Remetea - 25 ani

Compania de Apă

Arad 476,48 30 ani Apa Prod Deva 550,38 49 ani

Apă-Canal 2000

Piteşti 399,06 35 ani

Apa Serv Valea Jiului

Petroşani 174,50 25 ani

CRAB Bacău 503,15 30 ani Apavital Iaşi 515,03 30 ani

Compania de Apă

Oradea 424,85 25 ani

Apă-Canal Ilfov SA

Pantelimon 316,02 49 ani

Apă Canal Nord Vest

Borş - 5 ani

Apă Canal Ilfov

Voluntari - 15 ani

Aquabis Bistriţa 1.433,87 30 ani Vital Baia Mare 484,32 30 ani

Nova Apa Serv

Botoşani 556,31 25 ani Secom Dr. Tr. Severin 271,19 25 ani

CUP Dunărea Brăila 239,56 49 ani Compania Aquaserv Tg.

Mureş 578,80 49 ani

Compania Apa

Braşov 496,40 49 ani

CJ Apa Serv Piatra

Neamţ 361,38 49 ani

Compania de Apă

Buzău 457,15 25 ani

Compania de Apă Olt

Slatina 264,02 25 ani

Ecoaqua Călăraşi 318,42 25 ani Hidro Prahova Ploieşti 538,37 30 ani

Aquacaraş Reşiţa 423,20 25 ani Apaserv Satu Mare 314,49 30 ani

Compania de Apă

Someş 792,10 30 ani Apa Canal Sibiu 446,54 25 ani

Compania de Apă

Arieş 1.029,77 25 ani

Apa Târnavei Mari

Mediaş 332,18 25 ani

RAJA Constanţa 1.216,22 49 ani ACET Suceava 422,77 25 ani

Gosp. Comunală Sf.

Ghe. 314,55 30 ani Apa Serv Alexandria 341,26 25 ani

Comp. de Apă

Târgovişte 390,88 25 ani Aquatim Timişoara 582,18 30 ani

Compania de Apă

Oltenia 1.408,43 25 ani Aquaserv Tulcea 376,80 25 ani

Apă Canal Galaţi 1.256,77 49 ani Apavil Râmnicu-Vâlcea 385,77 49 ani

Apaservice Giurgiu 184,03 25 ani Aquavas Vaslui 727,16 25 ani

Aparegio Gorj Târgu

Jiu 236,77 25 ani CUP Focşani 1.287,57 49 ani

Harviz Miercurea

Ciuc 200,29 25 ani Sursa : operatorii regionali

188 / 270

Investiţiile în infrastructura de apă şi apă uzată sunt cuprinse în master planurile de

dezvoltare judeţene. Faţă de cele de mai sus, este necesar ca asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară, în cadrul analizei eficienţei economice a serviciului, realizată conform legislaţiei în

vigoare odată la 5 ani, să coreleze durata contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare cu investiţiile ce urmează a fi realizate, în concordanţă cu master

planurile judeţene şi Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de

apă şi de canalizare finanţate prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri

nerambursabile.

Graficul nr. 5.1. Valoarea investiţiilor şi durata contractelor de delegare a gestiunii în

vederea corelării

Sursa: informaţii prelucrate în cadrul investigaţiei, furnizate de către operatori

Durata drepturilor exclusive acordate cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de

canalizare a căror gestiune a fost delegată (în speţă, durata contractelor de delegare a gestiunii

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare) trebuie stabilită astfel încât să nu fie

afectată concurenţa pe piaţă, să aibe în vedere deschiderea pieţei la intervale de timp rezonabile, cu

precădere prin optimizarea interdependenţei durată – investiţii/cost – tarif. În speţă, este necesară

corelarea duratei contractelor de delegare a serviciului de utilităţi publice, pe de o parte, cu nivelul

investiţiilor necesare şi costurilor nete care incumbă operatorului pentru furnizarea serviciului, iar

pe de altă parte, cu nivelul tarifului aferent serviciului.

De asemenea, este necesar ca durata contractelor de delegare a gestiunii serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare să nu fie extinsă în mod artificial, prin prelungirea nejustificată

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

0

250

500

750

1,000

1,250

1,500

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ara

d

Apă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

CR

AB

Bac

ău

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ora

dea

Apă

Can

al N

ord

Ves

t B

orş

Aqu

abis

Bis

triţ

a

Nov

a A

pa

Ser

v B

oto

şani

CU

P D

unăr

ea B

răil

a

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Co

mpan

ia d

e A

pă

Bu

zău

Eco

aqua

Căl

ăraş

i

Aqu

acar

aş R

eşiţ

a

Co

mpan

ia d

e A

pă

Som

eş

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ari

eş T

urd

a

RA

JA C

onst

anţa

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

h.

Co

mpan

ia d

e A

pă

Târ

gov

işte

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

enia

Apă

Can

al G

alaţ

i

Apas

ervic

e G

iurg

iu

Apar

egio

Gorj

Târ

gu

Jiu

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Red

isza

SA

Rem

etea

Apa

Pro

d D

eva

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Pet

roşa

ni

Apav

ital

Iaş

i

Apă-

Can

al I

lfo

v S

A P

ante

lim

on

Apă

Can

al I

lfov

Vo

lunta

ri

Vit

al B

aia

Mar

e

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Co

mpan

ia A

qu

aser

v T

g. M

ure

ş

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

ţ

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

Sla

tin

a

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

Apas

erv S

atu M

are

Apa

Can

al S

ibiu

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

AC

ET

Suce

ava

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Aqu

atim

Tim

işoar

a

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Apav

il R

âmnic

u-V

âlce

a

Aqu

avas

Vas

lui

CU

P F

ocş

ani

Valoarea invesţiilor (mld. lei) Durata contractului (ani)

189 / 270

a contractelor de delegare a gestiunii. În mod similar stabilirii unei durate nejustificate a

contractelor de delegare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, prelungirea

duratei acestora pe bază de acte adiţionale ridică bariere semnificative la intrarea pe piaţă, de natură

să împiedice intrarea pe piaţă a unui operator mai eficient din punct de vedere economic, favorizând

astfel operatorul cu care s-a încheiat contractul de delegare a gestiunii serviciului public. Prin

urmare, acţiunea de prelungire a duratei contractului de delegare a gestiunii serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare este susceptibilă de a produce efecte anticoncurenţiale prin

restrângerea ori chiar înlăturarea concurenţei între furnizorii de asemenea servicii.

Astfel, în înţelesul regulilor de concurenţă, pe pieţele unde concurenţa se manifestă la

intrarea pe piaţă, cu ocazia licitaţiilor organizate în acest sens de către unităţile administrativ

teritoriale, stabilirea unei durate nejustificat de mari a contractului de delegare a gestiunii serviciului

public, respectiv prelungirea în mod nejustificat a duratei contractului constituie ingerinţe ale

autorităţii publice prin care se distorsionează mediul concurenţial.

5.3. Preţurile şi tarifele serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

Conform definiţiei din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, preţul

reprezintă contravaloarea apei potabile furnizată utilizatorilor, tariful, contravaloarea serviciului de

canalizare prestat utilizatorilor.

Preţurile şi tarifele practicare pentru serviciile publice de apă şi de canalizare se bazează pe

principiul acoperirii tuturor costurilor aferente activităţilor:

– costuri de operare, întreţinere şi reparaţii, costuri financiare;

– realizarea de investiţii şi reparaţii capitale;

– plata datoriei aferente creditelor contractate;

– profit – care urmează a fi integral folosit pentru dezvoltare;

Structura tarifelor trebuie să descurajeze risipa şi consumul în exces şi trebuie să fie stabilite

ţinând cont de gradul de suportabilitate al consumatorilor. Pentru crearea condiţiilor financiare

necesare investiţiilor prin Programul Operaţional de Mediu, s-a impus implementarea preţului şi

tarifului unic pentru întreaga arie de delegare a operatorului. Toate unităţile administrativ-teritoriale

membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară vor accepta acest mecanism de tarifare.

Conform statutului, asociaţia de dezvoltare intercomunitară, identifică şi propune membrilor

orice acţiuni vizând realizarea obiectivelor, privind asigurarea unei politici tarifare echilibrată care

să asigure, pe de o parte, sursele necesare pentru operare, dezvoltare, modernizare şi/sau baza-

suport a contractării de credite rambursabile ori parţial rambursabile, iar, pe de altă parte, să nu se

depăşească limitele de suportabilitate ale populaţiei, aplicarea principiului solidarităţii şi

implementarea şi aplicarea permanentă a principiului „poluatorul plăteşte”.

190 / 270

Totodată, asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în numele şi pe seama unităţilor

administrativ-teritoriale membre, are dreptul şi competenţa de stabilire a unei politici tarifare

coerente la nivelul întregii arii a delegării prevăzute în contractul de delegare, prin aprobarea, de la

data la care asociaţii hotărăsc trecerea la un sistem de tarif unic, a modulului de formare şi a

stabilirii preţurilor şi tarifelor, respectiv ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor propuse de

operator.

Politica de regionalizare în sectorul serviciilor publide de alimentare cu apă şi de canalizare

a fost promovată, în contextul programelor de finanţare europene, fiind bazată pe principiul

solidarităţii, respectiv printr-o politică tarifară unică, precum şi pe principiul gestiunii eficiente şi

eficace a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Preţul/tariful unic stabilit la

nivelul unei arii de operare este calculat pe baza regulilor din Metodologia de analiză cost-beneficiu

pentru investiţiile în infrastructura de apă şi de canalizare finanţate prin fonduri publice acordate de

la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile, care să acopere costurile de operare ulterior

finalizării investiţiei şi o parte din costurile de amortizare a cheltuielilor de capital, ţinând cont de

nivelul acceptat al ratei de suportabilitate, calculată în condiţiile legii.

Strategia de tarifare pentru finanţarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare are la

bază preţul/tariful unic şi care asigură acoperirea costurilor de operare şi a costurilor de investiţii.

Pentru proiectele de investiţii în structura de apă şi apă uzată care necesită finanţare prin

fondurile structurale de investiţii este necesară pregătirea unei analize cost-beneficiu, care a devenit

obligatorie la nivel naţional, atât pentru proiectele finanţate din fonduri europene, cât şi pentru cele

finanţate de la bugetul de stat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 677/2017 privind

aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă.

Politica tarifară, aferentă analizei cost-beneficiu132, are în vedere ca nivelul preţurilor şi a

tarifelor să fie stabilit în aşa fel încât să se asigure recuperarea integrală a costurilor, inclusiv a

costurilor cu amortizarea, principiu statuat de Comisia Europeană prin Regulamntele (CE) nr.

1011/2014 şi nr. 207 de aplicare a prevederilor art. 101 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013

privind stabilirea dispoziţiilor comune pentru acordarea sprijinului financiar din fondurile

structurale şi de investiţii europene133, luându-se în calcul suportabilitatea, potrivit art. 9 din

132 Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analitic folosit pentru estimarea impactului socio-economic (în termeni de

costuri și beneficii) aferent implementării anumitor acțiuni de politică sau proiecte. Impactul trebuie evaluat în raport cu

obiectivele predeterminate, analiza fiind în general efectuată din punctul de vedere al societății per ansamblu.

(Ministerul Fondurilor Europene, Metodologie de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă şi

canalizare finanţate din fonduri publice) 133 Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune

privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol

pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții

generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul

european pentru pescuit și afaceri maritime, publicat în Jurnalul Oficial, nr. L 347 din 20 decembrie 2013

191 / 270

Directiva-cadru privind apa 2000/60/CE134, prin aplicarea unei amortizări liniare pe termen lung în

limita a 30 de ani de referinţă.

Strategia tarifară aferentă proiectului de investiţii implementat de operatorul regional se

bazează pe proiecţia preţului/tarifului unic pe termen scurt (maxim 5 ani), începând de la un

preţ/tarif iniţial ajustat anual în termeni reali şi cu inflaţia, până la un nivel care acoperă costurile de

operare şi intreţinere plus un procent de amortizare135.

Principiile care trebuie aplicate atunci când se stabilesc tarifele la apă, și anume recuperarea

costurilor și suportabilitatea tarifelor la serviciile de apă, sunt prevăzute în Directiva-cadru privind

apa din 2000. Conform principiului recuperării costurilor, pentru a putea contribui la

sustenabilitatea infrastructurii de apă şi canalizare, preţurile/tarifele ar trebui să acopere, în practică,

cel puțin costurile de exploatare și de întreținere, precum și o parte semnificativă din amortizarea

activelor. În același timp, serviciile publice de apă şi de canalizare trebuie să fie accesibile din punct

de vedere social pentru consumatori. La determinarea preţurilor/tarifelor la apă, trebuie luate în

considerare efectele sociale, economice și cele asupra mediului, în efortul de a se asigura că aceste

servicii rămân la un nivel accesibil.

Orientările Comisiei136 menționează procentul de 4 % din venitul mediu pe gospodărie ca

reprezentând o rată de accesibilitate a tarifelor universal acceptată. Cu alte cuvinte, factura totală

pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare se poate ridica la 4% din venitul

mediu pe gospodărie.

La nivel naţional, preţul/tariful pe termen scurt are ca nivel de referinţă pragul maxim de

2,5% din venitul mediu pe gospodărie, stabilit ca o contribuţie minimă plătiră de utilizator în baza

principiului „poluatorul plăteşte”, prevăzut la art. 16 lit.a) din Regulamentul (UE) 480/2016 de

completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 („taxele pentru utilizatori vor fi stabilite în

concordanță cu principiul poluatorul plătește și, dacă este cazul, se vor lua în considerare aspecte

legate de suportabilitate”).

Pe termen mediu, contribuţia plătită de utilizator va creşte până la limita de suportabilitate

de 3,5% din venitul mediul pe gospodărie, previzionată a fi atinsă la sfârşitul perioadei de

implementare de 30 de ani. În perioada de implementare, procentul de amortizare este proiectat să

crească liniar de la 0% până la 100%, în fiecare an al perioadei, luându-se în considerare costurile

de înlocuire şi serviciul datoriei137.

134 „Articolul 9. - Statele membre iau în considerare principiul recuperării costurilor serviciilor legate de utilizarea

apei, inclusiv a costurilor legate de mediu şi de resurse, având în vedere analiza economică efectuată în conformitate

cu anexa III, şi, în special, cu principiul poluatorul plăteşte”. 135 Adresa nr. 607128/13.07.2018 a ANRSC, înregistrată la Consiliul Concurenţei sub nr. RG/9676/19.07.2018 136 Comisia Europeană, „Noua perioadă de programare 2007-2013 – Orientări privind metodologia de realizare a

analizei costuri-beneficii – Document de lucru nr. 4”, 8/2006 137 A se vedea Subsecţiunea 4 din HG nr. 677/2017 privind aprobarea Metodologiei de analiză cost-beneficiu pentru

investiţiile în infrastructura de apă

192 / 270

Există necesitatea unei abordări pe etape, pentru a creşte tariful de la obiectivul pe termen

scurt la cel pe termen lung, în aşa fel încât obiectivul pe termen lung să fie realizabil în cursul a 30

de ani de operare.

Practicarea preţului/tarifului unic pe întreaga arie de delegare a operatorului regional

constituie suportarea de către populaţia din municipii şi oraşe, pe principiul solidarităţii, a diferenţei

preţului/tarifului local al populaţiei din mediul rural, a cărei limită de suportabilitate ar fi depăşită

dacă operatorul regional ar aplica preţul/tariful local real.

Operatorii regionali practică preţuri/tarife unice în aria de delegare. Preţurile/tarifele unice

pot suferi ajustări sau modificări, în funcţie de condiţionalităţile impuse în contractul de finanţare şi

contractul de împrumut semnat de beneficiar pentru cofinanţarea proiectului şi impactul strategiilor

viitoare de investiţii, conform strategiei de dezvoltare. Ajustarea preţurilor şi tarifelor trebuie să

asigure o dezvoltare durabilă a operatorului serviciului, realizarea de investiţii pentru a îndeplini

cerinţele Directivelor Europene şi pentru accesarea fondurilor de coeziune.

În cazul în care gradul de suportabilitate al consumatorilor nu permite stabilirea unor preţuri

şi tarife faţă de aceştia care să acopere toate elementele de costuri ale activităţilor de operare,

întreţinere şi reparaţii, costurile financiare (plata redevenţei, investiţii, plata serviciului datoriei

creditelor contractate, impozite şi taxe, asigurări, garnaţii, etc.), aferente serviciilor de alimentare cu

apă şi de canalizare, se va cădea de acord asupra diminuării diferitelor elemente de cost, astfel încât

echilibrul financiar al operatorului regional să fie menţinut şi utilizatorii să plătească preţuri şi tarife

la gradul de suportabilitate.

În această situaţie, trebuie să se ia în considerare implementarea unei politici tarifare

alternative care să nu pericliteze sustenabilitatea financiară a proiectului/operatorului sau

nerecuperarea integrală a costurilor, prin implementarea unui mecanism alternativ de suport sau

subvenţii (sau opţiuni cumulate) pentru asigurarea sustenabilităţii. Acest mecanism trebuie să se

adreseze numai utilizatorilor cu venituri scăzute, şi nu celor care îşi permit să plătească, iar costurile

acestor subvenţii trebuie să fie evidenţiate în bugetul autorităţilor administraţiei publice locale.

Conform Metodologiei analiză cost-beneficiu, aceste opţiuni pot presupune următoarele:

- o decizie la nivel local care să fixeze tarifele peste pragul de suportabilitate, considerând în

acelaşi timp măsurile specifice la nivel local, pentru a reduce sarcina suportabilităţii pentru

familiile mai sărace (vouchere, tarife "sociale" reduse etc.);

- un sistem de tarifare alternativ, mai sofisticat, permiţând, de exemplu, costuri tarifare care cresc

progresiv odată cu consumul, creşterea componentei de abonament a tarifului, aplicarea unui

tarif mai ridicat pentru consumatorii mai mari (industriali) etc.

Totodată, efectul aplicării politicii tarifare de mai sus, conform aceleiaşi metodologii, poate

fi rezumat astfel:

193 / 270

- contribuţie minimă a utilizatorilor de 2,5% din venitul mediu al gospodăriei;

- contribuţia efectivă va trebui să fie mai mare, dacă va fi necesar, pentru acoperirea atât a

costurilor de operare, cât şi a procentului de amortizare;

- contribuţia maximă a consumatorilor este stabilită la 3 - 3,5% din venitul mediu al gospodăriei;

- veniturile din tarife trebuie să acopere necesarul de numerar, inclusiv costurile de înlocuire din

cadrul perioadei de proiecţie.

Preţurile/tarifele pentru plata serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se propun de

operator şi se stabilesc, se ajustează sau se modifică prin hotărâri ale autorităţii delegante, după

obţinerea de către operatorul regional a avizului ANRSC.

Conform prevederilor Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul

proiectelor de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare care se dezvoltă prin

fonduri publice asigurate, integral sau în parte, de la bugetul de stat şi/sau din fonduri

nerambursabile, finanţarea serviciului se face prin aplicarea de către operator a preţului/tarifului

unic şi a strategiei tarifare, care se fundamentează în conformitate cu Metodologia de analiză cost-

beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Strategia tarifară se elaborează de către asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru o

perioadă de minimum 5 ani, se actualizează ori de câte ori este necesar şi se aprobă prin hotărâre a

fiecărei unităţi administrativ-teritoriale membre a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect

de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. Strategia tarifară constituie condiţie de

finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructura de apă realizate din fonduri publice acordate de

la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile.

Stabilirea nivelului preţului/tarifului unic se aprobă, cu avizul ANRSC, prin hotărâre a

adunării generale a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare. După stabilire, ajustările ulterioare ale preţului/tarifului unic se

aprobă de către ANRSC, în conformitate cu strategia de tarifare şi cu formulele prevăzute în

contractul de delegare a gestiunii şi/sau în contractele de cofinanţare, anexe la contractul de

delegare.

5.4. Finanţarea investiţiilor

Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu)

Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) este documentul care stabileşte

strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în România, în perioada 2007-

2013. POS Mediu are un buget alocat de aproximativ 5,6 miliarde de euro, din care aproximativ 4,5

miliarde Euro reprezintă finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene prin Fondul

194 / 270

European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), iar diferenţa reprezintă

cofinanţarea naţională (cca.1 miliard Euro).

Obiectivul general POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi

a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu și

urmăreşte reducerea diferenţei dintre infrastructura de mediu care există între România şi Uniunea

Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. POS Mediu se bazează în totalitate pe

obiectivele şi priorităţile politicilor Uniunii Europene pentru mediu şi infrastructură şi este în acord

cu obligaţiile internaţionale ale României şi interesele sale naţionale specifice.

Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” vizează

îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp,

contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la Uniunea Europeană

cu privire la protecţia mediului. Totodată, programul vizeză reducerea decalajului existent între

Statele Membre ale Uniunii Europene şi România cu privire la infrastructura de mediu, atât din

punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice

eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul

plăteşte”.

În sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare obiectivele specifice

POS Mediu sunt îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015

şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Această axă urmăreşte totodată şi îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice de apă.

Obiectivele axei prioritare sunt următoarele:

– asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;

– asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane;

– îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;

– îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor

uzate;

– crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.

Activităţile ce urmează a fi finanţate se referă la:

– construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;

– construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile;

– extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare;

– construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;

– contorizare, echipamente de laborator, echipamente de detectare a pierderilor etc.

195 / 270

– asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management şi

publicitate (inclusiv conştientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale.

Pentru realizarea investiţiilor propuse a fost important să se ia în considerare nu numai

volumul investiţiei necesare, ci şi contextul instituţional. Astfel, în sectorul serviciilor de alimentare

cu apă şi de canalizare, regionalizarea a reprezentat o condiţie de bază pentru implementarea

strategiei propuse pentru aceasta axă prioritară. Procesul de regionalizare a fost sprijinit de

programele de preaderare (ISPA şi PHARE) şi a fost implementat în 41 de judeţe ale României.

Astfel, accesarea fondurilor europene pentru investiţiile în sectorul de apă reprezintă un element

cheie pentru trecerea de la un număr mare de furnizori de servicii de o calitate scăzută la un număr

limitat de operatori puternici, capabili să furnizeze servicii de calitate, la tarife acceptabile, care vor

asigura recuperarea costurilor de investiţii şi dezvoltarea ulterioară a sistemelor de apă.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde

nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu

Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM

este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru

Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin

promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi

promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu

mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al

Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare

identificate la nivel naţional: infrastructura şi resursele. POIM finanţează activităţi din patru

sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la

schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o

creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de

cca. 11,6 mld. Euro, din care:

– 6,94 miliarde Euro Fond de Coeziune;

– 2,28 miliarde Euro Fond European de Dezvoltare Regională;

– 2,41 miliarde Euro Cofinantare.

Axa Prioritară 3 – „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient

al resurselor”, are ca obiectiv creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane,

precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei

Activităţile ce urmează a fi finanţate se referă la proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi şi

fazate), cu următoarele tipuri de subacţiuni:

196 / 270

– construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate;

– implementarea şi eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de

epurare a apelor uzate;

– reabilitarea şi construcţia de staţii de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de creştere a

siguranţei în alimentare şi reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile;

– reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a apei;

– dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în

localităţile urbane şi rurale;

– dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în

ape, acordându-se prioritate în special substanţelor periculoase, şi a calităţii apei potabile.

POIM va asigura totodată și sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent

perioadei 2014-2020 și post 2020 (după caz). Acţiunile propuse vor contribui la atingerea

rezultatului propus prin continuarea strategiei investiţionale integrate prin intermediul operatorilor

regionali, strategie demarată prin programele SAMTID și ISPA şi consolidată prin POS Mediu

2007-2013. Acţiunile integrate vor asigura finanţarea investiţiilor care contribuie direct la

obiectivele directivelor europene, prin extinderea ariei de operare a companiilor regionale de apă

spre aglomerările între 2.000 și 10.000 locuitori, promovând totodată principiul solidarității de

susținere a localităților cu un nivel de suportabilitate scăzută prin politica tarifară. Grupul ţintă

principal este populaţia urbană şi rurală aflată în zone cu conectare redusă la sisteme centralizate cu

apă curată şi sanogenă şi la sisteme de canalizare.

Tipurile de beneficiari îl constituie asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin operatorii

regionali, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

– sunt companii existente la finalul anului 2012 care activează în baza unui contract de

încredinţare directă acordat de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, prin respectarea

regulii „in-house” stabilite de jurisprudenţa Curţii de Justiţie şi preluată în legislaţia naţională

(Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi Legea serviciilor de alimentare cu apă şi

canalizare);

– acţionariatul operatorului regional este format exclusiv din membri ai asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară existentă, constituită din localităţile în aria cărora operează compania şi

Consiliul Judeţean, după caz, şi în numele cărora promovează proiectele integrate de

management al apei şi apei uzate, operatorul regional fiind astfel o companie de interes public şi

finanţată prin fonduri publice. Pentru proiectele noi, nu se vor crea noi asociaţii de dezvoltare

intercomunitară, ci cele existente se vor extinde prin includerea de noi membri, prin

respectarea principiului contiguităţii spaţiale; pentru POIM, se vor lua în considerare

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară existente la sfârşitul anului 2012 şi organizate în

197 / 270

baza HG nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale

asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.

– operatorul regional acţionează în baza contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, contract prin care autorităţile locale exercită asupra acestuia

un control similar celui exercitat asupra propriilor departamente.

Ca excepție, pentru investițiile aferente Municipiului București, beneficiarul proiectului va fi

Primăria Municipiului București.

Operaţiunile propuse spre finanțare prin POIM, constând în investiţii din sectorul de apă şi

apă uzată, ai căror beneficiari sunt asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin operatorii regionali

existenţi, conform prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a Legii serviciului

public de alimentare cu apă şi de canalizare, sunt în acord cu reglementările comunitare referitoare

la ajutorul de stat în domeniul serviciilor de interes economic general, conform prevederilor

Deciziei Comisiei 2012/21/UE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2)

din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de

compensaţii pentru obligaţia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost

încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general și cu prevederile Articolelor 107 și

108 din Tratatul UE.

Finanţarea investiţiilor se realizează din următoarele surse:

- granturi de la Uniunea Europeană sau subvenţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. În

acest sens operatorul regional va desfăşura toate diligenţele necesare, cu sprijinul asociaţiei de

dezvoltare intercomunitară, pentru a obţine aceste surse de finantare;

- contractarea de împrumuturi de la bănci locale sau instituţii financiare internaţionale;

- surse proprii ale operatorului obţinute din eficientizare economică sau creşteri de tarife.

Pentru realizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice de alimentare

cu apă şi de canalizare care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii

Europene, operatorul regional şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei de

dezvoltare intercomunitară au obligatia să constituie şi să alimenteze Fondul de întreţinere,

înlocuire şi dezvoltare, (denumit în continuare Fondul IID), pe toată durata de viaţă a investiţiei138.

Acest fond este destinat întreţinerii, înlocuirii şi dezvoltării sistemelor de utilităţi publice sau a unor

părţi din componenţa acestora, precum şi asigurării fondurilor necesare pentru plata serviciului

datoriei publice aferente cofinanţării acestor proiecte de investiţii. Unităţile administrativ-teritoriale

138 Conform art. 4 din OUG nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire

şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară

nerambursabilă din partea Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare

198 / 270

membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară contribuie la Fondul IID cu sume încasate în

bugetele locale, cel puţin egale cu:

- vărsămintele din profitul net de la operatorul regional;

- dividendele încasate de la operatorul regional;

- redevenţa aferentă bunurilor concesionate operatorului regional;

- impozitul pe profit plătit de operator unităţii administrativ-teritoriale;

- dobânzi aferente disponibilităţilor Fondului IID;

- TVA-ul plătit din Fondul IID şi recuperat ulterior de la bugetul de stat.

Operatorul sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în numele unităţilor administrativ-

teritoriale membre, vor utiliza fondurile mai sus menţionate pentru următoarele activităţi:

- plata serviciului datoriei constând în rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente

împrumuturilor contractate sau garantate de autoritatea administrativ-teritorială sau operatorul

regional, destinate cofinanţării proiectelor care beneficiază de asistenţă financiară

nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

- cheltuieli neeligibile reprezentând cheltuielile de achiziţie sau producţie a activelor corporale

utilizate pentru implementarea proiectelor care beneficiază de asistenţă tehnică nerambursabilă

din partea Uniunii Europene dacă autoritatea responsabilă execută pregătirea terenului şi a

lucrărilor de construcţie pe cont propriu, cheltuielile cu achiziţia sau închirierea altor active care

sunt considerate neeligibile, închirierea activelor fixe care sunt parte a cheltuielilor de capital,

cheltuielile cu funcţionarea unităţii de implementare a proiectului, precum şi pentru alte

categorii de cheltuieli neeligibile necesare proiectului;

- întreţinerea, înlocuirea şi dezvoltarea activelor concesionate, inclusiv a celor dezvoltate cu

finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi în conformitate cu programul aprobat

de autoritatea administraţiei publice locale sau cu programul specific de operare şi întreţinere,

convenit cu Comisia Europeana sau cu banca cofinanţatoare;

- plata cofinanţării proiectelor care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă;

- plata TVA-ului aferent lucrărilor de construcţie, întreţinerii, înlocuirii şi dezvoltării activelor

realizate cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene şi în conformitate cu

programul aprobat de autoritatea administraţiei publice locale sau cu programul specific de

operare şi întreţinere, convenit cu Comisia Europeană sau cu banca cofinanţatoare;

- pregătirea documentaţiei necesare asigurării finanţării invesţitiilor prioritare din master plan

(studii de fezabilitate, aplicaţii, etc).

199 / 270

Capitolul 6. Operatorii regionali ai serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare

Operatorul regional reprezintă societatea comercială cu capital social integral al unităţilor

administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. Operatorul regional se înfiinţează în

conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, în baza hotărârilor adoptate de autorităţle deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară , inclusiv

prin modificarea actelor costitutive ale operatorilor existenţi subordonaţi autorităţilor administraţiei

publice locale.

În continuare prezentăm o evaluare de ansamblu a operatorilor regionali şi municipali mari

ai serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, în anul 2017, atât din perspectiva

evoluţiei faţă de anii precedenţi, cât şi din perspectiva provocărilor cărora operatorii din sectorul

apei vor trebui să le facă faţă. Astfel, au fost supuse evaluării următoarele aspecte:

– starea serviciilor de alimentare cu apă, cu ajutorul următorilor parametri: populaţia cu acces la

sistemul de alimentare cu apă , lungimea reţelei, cantitatea de apă produsă, distribuită, gradul de

contorizare a consumatorilor;

– starea serviciilor de canalizare, pentru care au fost urmăriţi următorii parametri: populaţia cu

acces la servciciile de canalizare, lungimea reţelelor, cantitatea de apă uzată colectată, respectiv

epurată;

– performanţele operatorilor regionali, prin prisma indicatorilor economico-financiari şi nivelul

preţurilor şi tarifelor.

6.1. Serviciul de alimentare cu apă

Procesul de regionalizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare a condus

la extinderea ariei de operare a operatorilor regionali şi, implicit, la creşterea cotelor de piaţă a

acestora în totalul populaţiei deservite.

Tabelul nr. 6.1. Populaţia cu acces la sistemul de alimentare cu apă, în perioada 2013-2017

Detalii UM 2013 2014 2015 2016 2017

Populaţia din aria de delegare Mii loc. 13.006 13.101 13.458 13.913 14.210

Populaţia deservită de operatori

regionali şi operatori municipali Mii loc. 10.723 10.405 10.999 11.077 11.573

Ponderea populaţiei deservite în total

populaţie din aria de delegare % 82 82 82 82 81

Pondere locuitori deserviţi

comparativ cu anul precedent % - 97 101 103 102

Sursa: ANRSC

Numărul locuitorilor cu acces la sistemul de alimentare cu apă a crescut în perioada

analizată, cu excepţia anului 2014, dar în acelaşi timp a crescut şi populaţia din aria de delegare a

200 / 270

operatorilor regionali. Ponderea populaţiei deservite în total populaţie din aria de delegare a rămas,

în perioada analizată, relativ constantă, 81-82%. Populaţia cu acces la sistemul de alimentare cu

apă, la nivelul operatorilor regionali, în perioada 2013-2017, atât în valori absolute, cât şi ca

pondere a populaţiei deservite în numărul total de locuitori din aria de delegare, este prezentată în

tabelul nr. 6.1.

Din datele prezentate în anexa nr. 2 (Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă, în

anul 2017), rezultă :

– operatorii regionali şi municipali aflaţi în analiză deservesc, în medie, 81% din totalul

populaţiei cu servicii de alimentare cu apă, la nivel naţional;

– cea mai mare acoperire cu servicii de alimentare cu apă este realizată de către operatorii care

deservesc mediul urban, cum este cazul Apa Nova Ploieşti, unde gradul de acoperire cu

servicii de alimentare cu apă este de 100%, şi, de asemenea cazul Apa Serv Valea Jiului

Petroşani şi Aparegio Gorj Târgu Jiu, unde gradul de acoperire este de 99%, respectiv 98%;

– operatorii care deservesc mediul rural cu cei mai mulţi locuitori care au acces la servicii de

alimentare cu apă sunt Compania de Apă Someş Cluj-Napoca, care asigură servicii de

alimentare cu apă pentru 167.805 locuitori, urmată de Apa Vital Iaşi şi RAJA Constanţa;

– serviciile de alimentare cu apă sunt concentrate în mediul urban, populaţia cu acces la sistemul

de alimentare cu apă reprezentând 82% din totalul populaţiei din aria de delegare.

Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă de operatorii regionali şi municipali este

prezentată în graficul nr. 6.1.

Graficul nr. 6.1. Populaţia deservită de serviciul public de alimentare cu apă

Sursa: ANRSC

0

200,000

400,000

600,000

800,000

1,000,000

1,200,000

1,400,000

1,600,000

1,800,000

2,000,000

Red

isza

Apa

Can

al N

ord

Ves

tE

uro

Ap

avol

Vo

lunta

riA

pa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

cA

pă-

Can

al I

lfo

v P

ante

lim

on

Apa

Ser

vic

e G

iurg

iuC

om

pan

ia D

e A

pa

Ari

esA

qu

aser

v T

ulc

eaA

pa

Ser

v A

lexan

dri

aG

osp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

heo

rgh

eA

pa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Apar

egio

Gorj

Tg

. Ji

uE

coaq

ua

Căl

ăraş

iC

om

pan

ia D

e A

pă

Olt

Sla

tina

Aqu

avas

Vas

lui

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Aqu

acar

asN

ov

a A

pa

Ser

v B

oto

şani

Aqu

abis

Ace

t S

uce

ava

CU

P F

ocş

ani

Apa

Pro

dA

pa

Nov

a P

loie

şti

Apas

erv

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

aV

ital

Co

mpan

ia D

e A

pă

Bu

zău

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

ţC

om

pan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

iC

RA

B B

acău

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

Apă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

Com

pan

ia D

e A

pă

Târ

goviș

teA

pă

Can

al S

ibiu

Co

mpan

ia D

e A

pă

Ara

dC

UP

Du

nar

ea B

rail

a.C

om

pan

ia A

qu

aser

vC

om

pan

ia D

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Apă

Can

al G

alaţ

iA

pav

ital

Iaş

iA

qu

atim

Co

mpan

ia D

e A

pa

Som

esR

AJA

Const

anţa

Apa

Nov

a B

ucu

reşt

i

locuitori

201 / 270

Pe total ţară lungimea reţelelor de apă potabiă a crescut, în 2017 faţă de 2013, cu 26,4%.

Lungimea reţelelor din mediul rural a crescut cu 51,4%, creştere determinată, în principal, de un

grad preexistent scăzut de acoperire cu servicii de apă în acest mediu. În anul 2017, lungimea

reţelelor de alimentare cu apă din exploatarea operatorilor regionali a ajuns la 52.261 kilometri, cu

10.907 kilometri mai mult decât în anul 2013.

Tabelul nr. 6.2. Evoluţia reţelelor de alimentare cu apă, în perioada 2013-2017

Detalii Total

(km)

din care:

Urban Rural

2013 41.354 27.254 14.101

2014 44.260 27.977 16.283

2015 46.508 28.582 17.927

2016 48.215 28.703 19.512

2017 52.261 30.919 21.342

% 126,4 113,4 151,4 Sursa: ANRSC

În anexa nr. 3, este prezentată situaţia reţelelor de alimentare cu apă la nivelul operatorilor

regionali si municipali, în anul 2017. Din punct de vedere al lungimii reţelei de apă, pe primul loc

se află Apa Nova Bucureşti cu o lungime totală de 3.693 kilometri, toată în mediul urban, urmată de

RAJA Constanţa cu 3.202 kilometri şi Compania de Apă Someş Cluj-Napoca cu 2.736 kilometri.

La polul opus se află Apă Canal Nord Vest şi Redisza, care furnizează apă potabilă preponderent în

mediul rural.

Distribuţia operatorilor regionali, după lungimea reţelelor de alimentare cu apă, în anul

2017, este prezentată în graficul nr. 6.2.

Graficul nr. 6.2. Distribuţia operatorilor după lungimea reţelei de alimentare cu apă

Sursa: ANRSC

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Red

isza

Apa

Can

al N

ord

Ves

tA

qu

avas

Vas

lui

Euro

Ap

avol

Vo

lunta

riA

pa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Aqu

aser

v T

ulc

eaA

pa

Ser

vic

e G

iurg

iuA

pa

Nov

a P

loie

şti

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ari

esS

eco

m D

r.T

r. S

ever

inA

qu

acar

asA

pa

Ser

v A

lexan

dri

aE

coaq

ua

Căl

ăraş

iG

osp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

heo

rgh

eA

pă-

Can

al I

lfo

v P

ante

lim

on

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

cA

pa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Ace

t S

uce

ava

Apar

egio

Gorj

Tg

. Ji

uC

om

pan

ia D

e A

pă

Olt

Sla

tina

Nov

a A

pa

Ser

v B

oto

sani

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

tC

RA

B B

acau

Apă

Can

al S

ibiu

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Vit

alC

UP

Fo

cşan

iA

pas

erv

Apa

Pro

dA

pă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

Aqu

abis

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Com

pan

ia D

e A

pă

Târ

goviș

teC

UP

Du

nar

ea B

rail

a.C

om

pan

ia A

qu

aser

vA

pav

il R

âmnic

u V

âlce

aC

om

pan

ia D

e A

pă

Bu

zău

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Apă

Can

al G

alaţ

iC

om

pan

ia D

e A

pă

Ara

dA

qu

atim

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

iA

pav

ital

Ias

iC

om

pan

ia D

e A

pa

Som

esR

AJA

Const

anţa

Apa

Nov

a B

ucu

rest

i

kilometri

202 / 270

În ceea ce priveşte volumul de apă potabilă produsă şi facturată pe ansamblul operatorilor

regionali şi al operatorilor municipali mari cuprinşi în analiză (tabelul 6.3), se pot observa

următoarele:

– în anul 2014, volumul de apă produs a fost de 1.014.709 mii mc, iar în anul 2013 de 1.060.202

mii mc, cu 4,3% mai puţin, în condiţiile în care şi populaţia deservită a scăzut în anul 2014

faţă de anul 2013, cu 3,1 %. Volumul de apă facturat în anul 2014 a fost de 561.455 mii mc,

ceea ce înseamnă un volum de apă nefacturată de 484.477 mii mc, adică 45,7% din apa

produsă;

– în anul 2015, cantitatea de apă facturată a fost de 572.923 mii mc, ceea ce reprezintă o creştere

cu 2,0% faţă de volumul de apă facturată în anul 2014, în condiţiile în care numărul de

consumatori branşaţi a crescut, cu 5,7% faţă de anul 2014. Apa produsă urmează acelaşi trend

descrescător;

– în anul 2016, cantitatea de apă produsă a fost de 992.281 mii mc, în creştere cu 2,1% faţă de

cantitatea de apă potabilă produsă în anul 2015, în condiţiile în care numărul de consumatori

deserviţi cu servicii de alimentare cu apă a crescut doar cu 0,7% faţă de valoarea din anul

precedent. În schimb, apa facturată către populaţie, întreprinderi şi instituţii publice a scăzut

faţă de anul precedent cu 1,2%;

– în anul 2017, cantitatea de apă facturată a fost de 593.386 mii mc, cu 4,8% mai mult faţă de

cantitatea de apă potabilă facturată în anul 2016, în condiţiile creşterii atât a numărului de

consumatori branşaţi, cât şi a cantităţii de apă potabilă produsă. În continuare apa nefacturată

are o pondere semnificativă (41.1%).

Pe ansamblul perioadei, cantitatea de apă produsă a înregistrat o scădere cu 4,9%, apa

facturată către populaţie, întreprinderi şi instituţii publice a înregistrat o creştere cu 3,1%, în

condiţiile creşterii numărului de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă cu 7,9%. Un

element îmbucurător îl constituie diminuarea cantităţilor de apă nefacturată cu 14,4%139.

Tabelul nr. 6.3. Volumul de apă potabilă produsă şi facturată, în perioada 2013-2017

Apă potabilă

(mii mc) 2013 2014 2015 2016 2017

2017 /2015

(%)

Apă produsă 1.060.202 1.014.709 971.885 992.281 1.008.485 95,1

Apă facturată 575.724 561.455 572.923 566.054 593.386 103,1

Apă nefacturată 484.477 453.255 398.962 426.226 415.099 85,6 Sursa: ANRSC / Operatori regionali

139 Asociaţia Internaţională a Apei (IWA) defineşte apa nefacturată ca acel procent din apa totală produsă de un sistem

ce vizează scurgerile din sistem, apa luată prin racordări ilegale, incorectitudini în contorizare, suprascurgeri din

rezervoare şi utilizare legală necontorizată, precum stingerea incendiilor, spălatul public etc. În conformitate cu IWA,

cuantificarea apei nefacturate este exprimarea apei care nu aduce venituri ca procentaj din apa intrată în sistem. Aceasta

utilizeaza formula:

[(Volum de apă furnizată în reţeaua de distribuţie – Volum de apă facturată la toţi consumatorii )/Volum de apă

furnizată în reţeaua de distribuţie] x 100

Această metodă de calcul este folosită atât de operatorii de apă din România, cât şi în multe alte ţări de pe glob.

203 / 270

Desigur că există mari diferenţe între un operator şi altul în privinţa valorilor volumului de

apă produs şi distribuit. Pentru a contura o imagine mai clară asupra situaţiei la sfârşitul anului

2017, graficul 6.3. prezintă evoluţia volumului de apă produsă şi respectiv, facturată, în perioada

2013-2017. Graficul nr. 6.4. prezintă volumul de apă produsă şi facturată de fiecare operator

regional şi municipal, în anul 2017, iar în anexa nr. 4 este prezentată cantitatea de apă potabilă

produsă şi facturată la nivelul operatorilor aflaţi în analiză.

Graficul nr. 6.3. Evoluţia volumului de apă produsă şi factutară, în perioada 2013-2017

Sursa: ANRSC

Din totalul volumului de apă potabilă la nivelul operatorilor regionali şi municipali mari,

20,9% este distribuită de Apa Nova Bucureşti în aria de operare. RAJA Constanţa şi Compania de

Apă Someş Cluj-Napoca distribuie prin sistemul de alimentare cu apă peste 30.000 de mii mc de

apă potabilă/an. Peste 20.000 mii mc de apă potabilă/an distribuie prin sistemul de alimentare cu

apă şi Apavital Iaşi şi Aquatim Timişoara.

Graficul nr. 6.4. Volumul de apă produsă şi facturată în anul 2017

Sursa: ANRSC

575,724561,455 572,923 566,054

593,386

484,477

453,255

398,962426,226 414,817

300,000

350,000

400,000

450,000

500,000

550,000

600,000

650,000

mii mcApă facturată Apă nefacturată

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

180,000

Red

isza

Apa

Can

al N

ord

Ves

t

Euro

Ap

avol

Vo

lunta

ri

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Apa

Ser

vic

e G

iurg

iu

Apă-

Can

al I

lfo

v P

ante

lim

on

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ari

es

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

heo

rgh

e

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Eco

aqua

Căl

ăraş

i

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

Sla

tina

Aqu

acar

as

Aqu

avas

Vas

lui

Apar

egio

Gorj

Tg

. Ji

u

CU

P F

ocş

ani

Nov

a A

pa

Ser

v B

oto

şani

Aqu

abis

Apas

erv

Co

mpan

ia D

e A

pă

Bu

zău

Com

pan

ia D

e A

pă

Târ

goviș

teC

J A

pa

Ser

v P

iatr

a N

eam

ţ

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

Ace

t S

uce

ava

Apa

Pro

d

CU

P D

unar

ea B

răil

a.A

pav

il R

âmnic

u V

âlce

a

Apa

Nov

a P

loie

şti

Vit

al

Apă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Co

mpan

ia D

e A

pă

Ara

d

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

Apă

Can

al G

alaţ

i

Apă

Can

al S

ibiu

CR

AB

Bac

ău

Co

mpan

ia A

qu

aser

v

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Aqu

atim

Apav

ital

Iaş

i

Co

mpan

ia D

e A

pa

Som

es

RA

JA C

onst

anţa

Apa

Nov

a B

ucu

reşt

imii mc apă facturată

apă produsă

204 / 270

Una dintre preocupările operatorilor în vederea reducerii pierderilor şi a evitării risipei este

contorizarea consumatorilor. Astfel, aşa cum rezultă din tabelul nr. 6.4, gradul de contorizare mediu

la nivelul operatorilor regionali şi municipali este în continuă creştere de la 95,5%, în anul 2013, la

97,2%, în anul 2017, peste media naţională care este de 94,8%. Mediul urban este caracterizat,

printr-un grad ridicat de contorizare, 97% din branşamentele din mediul urban fiind contorizate.

Tabelul nr. 6.4. Evoluţia gradul de contorizare, în perioada 2013-2017

Detalii

Nr.

branşamente

total

din care: Nr.

branşamente

contorizate

din care: Grad de

contorizare

(%)

Mediu

urban

Mediu

rural

Mediu

urban

Mediu

rural

2013 1.774.285 1.295.625 478.660 1.693.979 1.229.722 461.257 95,5

2014 1.911.575 1.348.871 562.704 1.822.686 1.284.378 538.308 95,3

2015 2.013.407 1.398.815 614.592 1.935.889 1.343.035 592.855 96,1

2016 2.133.838 1.482.926 650.912 2.053.219 1.428.090 625.129 96,2

2017 2.234.227 1.497.490 736.737 2.171.253 1.453.331 717.922 97,2 Sursa: ANRSC / Operatori regionali

Numărul total de branşamente a crescut de la 1.774.285, în anul 2013, la 2.234.227 în anul

2017, respectiv cu 25,8%, iar cel al branşamentelor contorizare cu 28,2%, de la 1.693.979 la

2.171.253. Graficul nr. 6.5 prezintă numărul total de branşamente şi numărul banşamentelor

contorizare, în anul 2017, la nivelul fiecărui operator regional sau municipal, iar anexa nr. 5

prezintă gradul de contorizare în aria de delegare a operatorilor regionali şi municipali. Din

informaţiile primite, la nivelul operatorilor regionali şi municipali, Gospodărie Comunală Sf.

Gheorghe, Compania De Apa Someş Cluj-Napoca, Apa Nova Ploieşti, Apa Serv Valea Jiului

Petroşani, Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş, Redisza Remetea şi Apa Nova Bucureşti se

caractetizează printr-un grad total de contorizare, în timp ce Apa Serv Alexandria, Apă-Canal Ilfov

Voluntari, şi Apa Canal Nord Vest se situează sub media naţională în ceea ce priveşte gradul de

contorizare.

Graficul nr. 6.5. Numărul total al branşamentelor şi a branşamentelor contorizate

Sursa: ANRSC

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

Red

isza

Euro

Ap

avol

Vo

lunta

ri

Apa

Can

al N

ord

Ves

t

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă…

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Apar

egio

Gorj

Tg

. Ji

u

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Aqu

acar

as

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Aqu

avas

Vas

lui

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

…

Apa

Nov

a P

loie

şti

Apă-

Can

al I

lfo

v…

Eco

aqua

Căl

ăraş

i

Apa

Ser

vic

e G

iurg

iu

Ace

t S

uce

ava

Nov

a A

pa

Ser

v B

oto

şani

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

ţ

Apa

Pro

d

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Apă

Can

al S

ibiu

CU

P F

ocş

ani

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

a

Aqu

abis

Apă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

CR

AB

Bac

ău

Apas

erv

Co

mpan

ia A

qu

aser

v

Co

mpan

ia D

e A

pă

Bu

zău

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Com

pan

ia D

e A

pă …

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

CU

P D

unar

ea B

răil

a.

Aqu

atim

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

Co

mpan

ia D

e A

pă

Ara

d

Co

mpan

ia D

e A

pă…

Apav

ital

Iaş

i

Vit

al

Apă

Can

al G

alaţ

i

Co

mpan

ia D

e A

pa

Som

es

Apa

Nov

a B

ucu

reşt

i

RA

JA C

onst

anţa

mii mc Nr. branşamente total

Nr. branşamente contorizate

205 / 270

6.2. Serviciul de canalizare

Numărul de locuitori cu acces la serviciile de canalizare a înregistrat o creştere continuă în

ultima perioadă, ca urmare a extinderii ariei de operare a operatorilor regionali care au preluat

unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural şi a implementării proiectelor de investiţii privind

extinderea sistemelor de canalizare. Operatorii regionali şi municipali analizaţi asigură un procent

de 90,3% din serviciile de canalizare din România, deservind în total 9.072.621 locuitori din

numărul total al populaţiei care beneficiază de acest serviciu la nivel naţional.

Tabelul nr. 6.5. Populaţia deservită cu servicii de canalizare, în perioada 2013-2017

Detalii

Populaţia deservită (mii loc) Grad de

acoperire

(%) Total

din care:

Mediul urban Mediul rural

2013 8.240 8.068 172 64,8

2014 8.451 8.235 216 65,0

2015 8.650 8.393 257 64,8

2016 8.779 8.473 306 63,6

2017 9.097 8.672 425 64,8 Sursa: ANRSC

Numărul locuitorilor deserviţi cu servicii de canalizare la nivelul operatorilor regionali şi

municipali a crescut, în perioada 2013-2017, cu 10,1%, de la 8.240.621 locuitori la 9.072.621

locuitori. Evoluţia numărului de locuitori deserviţi cu servicii de canalizare este prezentată în

tabelul nr. 4.5, iar în anexa nr. 6 se prezintă numărul locuitorilor care beneficiază de serviciul de

canalizare şi gradul de acoperire al serviciului defalcat pe operatorii aflaţi în analiză, în anul 2017.

Gradul de acoperire cu servicii de canalizare la nivelul operatorilor regionali şi municipali

este de 64,8% din totalul populaţiei din aria de delegare. Cu toate că în ultima perioadă, ca urmare a

implementării proiectelor de investiţii privind extinderea reţelelor de apă uzată, numărul locuitorilor

care beneficiază de serviciul de canalizare din mediul rural a crescut semnificativ de la 171.732

locuitori la 425.356 de locuitori, gradul de acoperire cu servicii de canalizare în mediul rural este de

numai 3,02%. Graficul nr. 6.6. reprezintă gradul de racordare la serviciile de canalizare, la nivel de

operator, în anul 2017.

În anul 2014, 8.541.517 de locuitori au beneficiat de serviciul de canalizare furnizat de către

operatorii regionali şi operatori municipali. Gradul de acoperire mediu cu servicii de canalizare al

operatorilor a fost de 65%.

În anul 2015, un număr de 8.650.124 de locuitori au beneficiat de serviciul de canalizare

furnizat de către operatorii regionali si operatori municipali. Gradul mediu de acoperire cu servicii

de canalizare al operatorilor regionali si al operatorilor municipali a fost de 64,8%, iar 78,6% dintre

locuitorii care beneficiau de servicii de alimentare cu apă erau deserviţi şi de servicii de canalizare.

206 / 270

Graficul nr.6.6. Gradul de acoperire cu servicii de canalizare, în anul 2017

Sursa: ANRSC

Gradul mediu de acoperire cu servicii de canalizare al operatorilor regionali si municipali, în

anul 2016, a fost de 63,6%, în scădere faţă de anii precedenţi, ca urmare a fapului că pentru o parte

dintre operatorii regionali populaţia deservită a crescut prin intrarea unor noi unităţi administrtiv-

teritoriale în cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care le-au delegat gestiunea

serviciilor.

În anul 2017, un număr 9.097.571 de locuitori au beneficiat de serviciul de canalizare

furnizat de către operatorii regionali municipali. Gradul mediu de acoperire cu servicii de canalizare

a fost de 64,8%, iar 78,6% dintre locuitorii care beneficiau de servicii de alimentare cu apă erau

deserviţi şi de servicii de canalizare în sistem centralizat.

Tabelul nr. 6.6. Evoluţia lungimii reţelelor de canalizare, în perioada 2013-2017

Detalii Total

(km)

din care:

Urban Rural

2013 21.424 19.326 2.098

2014 22.794 20.032 2.762

2015 24.370 20.915 3.455

2016 26.946 22.274 4.672

2017 29.291 22.744 6.548

% 136,7 117,7 312,1 Sursa: ANRSC

Pornind de la tabelul nr. 6.6, pentru operatorii regionali şi municipali, se observă că pe

ansamblul perioadei analizate lungimea reţelelor de canalizare a crescut cu 36,7% , de la 21.424

kilometri în anul 2013 la 29.291 kilometri în anul 2017.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Apa

Can

al N

ord

Ves

tH

idro

Pra

ho

va

Plo

ieşt

iA

pav

ital

Ias

iN

ov

a A

pa

Ser

v B

oto

sani

Com

pan

ia D

e A

pă

Târ

goviș

teA

pă-

Can

al I

lfo

v P

ante

lim

on

Aqu

abis

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

aC

om

pan

ia D

e A

pă

Olt

Sla

tina

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

CR

AB

Bac

auC

UP

Du

nar

ea B

rail

a.H

arviz

Mie

rcu

rea

Ciu

cC

UP

Fo

cşan

iA

qu

avas

Vas

lui

Apas

erv

Co

mpan

ia D

e A

pă

Ara

dR

edis

zaC

om

pan

ia D

e A

pă

Olt

enia

…V

ital

Co

mpan

ia D

e A

pă

Bu

zău

Euro

Ap

avol

Vo

lunta

riA

par

egio

Gorj

Tg

. Ji

uR

AJA

Const

anţa

Co

mpan

ia A

qu

aser

vG

osp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f.…

Apa

Ser

v A

lexan

dri

aA

pa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ari

esA

cet

Suce

ava

Apa

Ser

vic

e G

iurg

iuC

om

pan

ia D

e A

pa

Som

esA

pă

Can

al G

alaţ

iC

J A

pa

Ser

v P

iatr

a N

eam

tE

coaq

ua

Căl

ăraş

iS

eco

m D

r.T

r. S

ever

inA

pa

Pro

dA

qu

acar

asA

qu

atim

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Aqu

aser

v T

ulc

eaA

pă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

Apa

Nov

a B

ucu

rest

iC

om

pan

ia A

pa

Bra

şov

Apa

Nov

a P

loie

şti

Apă

Can

al S

ibiu

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

%

207 / 270

Graficul nr. 6.7. Evoluţia lungimii reţelelor de canalizare, pe medii de rezidenţă,

în perioada 2013 – 2017 (km)

Sursa: ANRSC

Pe medii de rezidenţă o creştere semnificativă s-a înregistrat în mediul rural, unde lungimea

reţelelor de canalizare s-a triplat de la 2.098 kilometri la 6.548 kilometri, ajungând să reprezinte

22% din totalul reţelelor de canalizare. Evoluţia lungimii reţelelor de canalizare este prezentată în

graficul nr. 6.7. Comparând cele două reţele ale sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare, se observă o creştere mai accentuată a reţelelor de canalizare faţă de reţelele de

alimentare cu apă (36,7% faţă de 25,3%). În anexa nr. 7 este prezentată situaţia reţelelor de

alimentare cu apă la nivelul operatorilor regionali si municipali, în anul 2017, iar în graficul nr. 6.8.

lungimea reţelelor de canalizare pe fiecare operator în parte.

Graficul nr. 6.8. Lungimea reţelelor de canalizare, pe opreratori regionali şi municipali

în anul 2017 (km)

Sursa: ANRSC

19,326 20,03220,915

22,274 22,744

2,098 2,762 3,4554,672

6,548

2013 2014 2015 2016 2017Urban Rural

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

Apa

Can

al N

ord

Ves

tR

edis

zaE

uro

Ap

avol

Vo

lunta

riA

par

egio

Gorj

Tg

. Ji

uS

eco

m D

r.T

r. S

ever

inE

coaq

ua

Căl

ăraş

iC

om

pan

ia D

e A

pa

Ari

esA

pa

Ser

v A

lexan

dri

aA

pa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Aqu

aser

v T

ulc

eaA

qu

acar

asA

pa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

tA

pa

Ser

vic

e G

iurg

iuA

pa

Nov

a P

loie

şti

CU

P F

ocş

ani

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

iC

UP

Du

nar

ea B

rail

a.C

om

pan

ia D

e A

pă

Olt

Sla

tina

Com

pan

ia D

e A

pă

Târ

goviș

teH

arviz

Mie

rcu

rea

Ciu

cG

osp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f.…

Co

mpan

ia D

e A

pă

Bu

zău

Aqu

avas

Vas

lui

Nov

a A

pa

Ser

v B

oto

sani

CR

AB

Bac

auA

pă-

Can

al I

lfo

v P

ante

lim

on

Apă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

Apas

erv

Vit

alA

pav

il R

âmnic

u V

âlce

aA

cet

Suce

ava

Apa

Pro

dA

pă

Can

al S

ibiu

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Aqu

abis

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Co

mpan

ia D

e A

pă

Ara

dA

pa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

Co

mpan

ia A

qu

aser

vA

pă

Can

al G

alaţ

iA

qu

atim

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Apav

ital

Ias

iC

om

pan

ia D

e A

pa

Som

esR

AJA

Const

anţa

Apa

Nov

a B

ucu

rest

i

kilometri

208 / 270

Din datele prezentate în anexa nr. 7, în care este redată lungimea reţelelor de canalizare în

anul 2017, se constată că Apa Nova Bucureşti are în administrare o reţea de canalizare în lungime

de 3.693 kilometri, urmată de RAJA Constanţa cu 2.154 kilometri şi Compania de Apă Someş Cluj-

Napoca cu 1.463 kilometri reţea de canalizare. Reţele de canalizare de peste o mie de kilometri

administrează şi Aquatim Timişoara, Compania De Apă Oltenia Craiova şi Apavital Iaşi.

Cantitatea de apă colectată prin sistemul de canalizare de operatorii regionali şi municipiali

analizaţi a fost, în anul 2017, de 724.933 mii mc, iar 917.933 mii mc de apă a fost epurată, cu

26,6% mai mult decât volumul de apă colectată prin sistemul de canalizare. Cantităţile de apă

epurată au fost mai mari decât cea colectată datorită infiltraţiilor în reţea, ceea ce conduce la volume

mai mari de apă uzată epurată decât cea colectată prin sistemul de canalizare de la consumatori.

Tabelul nr. 6.7. Volumul de apă colectată în sistemul de canalizare şi apă epurată,

în perioada 2013-2017

Apă uzată (mii mc) 2013 2014 2015 2016 2017

Apă uzată colectată în

sistemul de canalizare 726.430 718.733 714.542 744.891 724.933

Apă uzată epurată 859.266 861.128 869.449 920.696 917.017

Sursa: ANRSC / Operatori regionali

Pe ansamblul operatorilor regionali şi al operatorilor municipali mari cuprinşi în analiză,

se pot observa următoarele:

– în anul 2014, volumul de apă uzată colectată prin sistemul de canalizare a fost de 718.733 mii

mc, iar în anul 2013, de 726.430 mii mc, cu 1,6% mai puţin, în condiţiile în care şi numărul

populaţiei deservite şi lungimea reţelelor de canalizare au crescut, în anul 2014 faţă de anul

2013, cu 6,4%, respectiv 2,5 %. Volumul de apă uzată epurată în anul 2014 a fost de 861.128

mii mc;

– cantitatea de apă uzată colectată prin sistemul de canalizare în anul 2015 a fost de 718.733 mii

mc, cu 1,6% mai puţin faţă de volumul de apă uzată colectată prin sistemul de canalizare în

anul 2014, în condiţiile în care numărul de consumatori branşaţi şi lungimea reţelelor de

canalizare au crescut. Apa uzată epurată a scăzut faţă de anul anterior de la 859.266 mii mc la

861.128 mii mc.;

– în anul 2016, cantitatea de apă uzată colectată prin sistemul de canalizare a fost de 744.891 mii

mc, în creştere cu 4,2% faţă de cantitatea de apă uzată colectată în anul 2015, ca urmare a

racordării de consumatori noi la sistemul de canalizare, lungimea reţelelor de canalizare

înregistrând cu creştere de 10,6% faţă de anul precedent;

– în anul 2017, cantitatea de apă uzată colectată prin sistemul de canalizare a fost de 724.933 mii

mc, cu 2,7% mai puţin faţă de cantitatea de apă colectată anul 2016. Acelaşi trend

descrescător îl urmează şi apa uzată epurată.

209 / 270

Graficul nr. 6.9. Evoluţia volumului de apă uzată colectată şi epurată, în perioada 2013-2017

Sursa: ANRSC

Graficul 6.9. prezintă evoluţia volumului de apă uzată colectată în sistemul de canalizare şi

respectiv, apă uzată epurată, în perioada 2013-2017. Graficul nr. 6.10. prezintă volumul de apă

uzată colectată în sistemul de canalizare şi apă uzată epurată de fiecare operator regional şi

municipal, în anul 2017, iar în anexa nr. 8 este prezentată cantitatea de apă uzată colectată şi epurată

de sistemul de canalizare la nivelul operatorilor aflaţi în analiză.

Graficul nr. 6.10. Volumul de apă uzată colectată şi euprată în sistemul de canalizare,

în anul 2017

Sursa: ANRSC

Cele mai mari cantităţi de apă uzată sunt epurate de Apa Nova Bucureşti, RAJA Constanţa,

Aquatim Timişoara şi Compania de Apă Someş Cluj-Napoca.

726,430718,733 714,542

744,891

724,933

859,266 861,128869,449

920,696 917,017

700,000

750,000

800,000

850,000

900,000

950,000

2013 2014 2015 2016 2017

mii mc

Apă uzată colectată în sistemul de canalizare Apă uzată epurată

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

180,000

200,000

Apa

Can

al N

ord

Ves

t

Red

isza

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ari

es

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Apă-

Can

al I

lfo

v P

ante

lim

on

Euro

Ap

avol

Vo

lunta

ri

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Apar

egio

Gorj

Tg

. Ji

u

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

heo

rgh

e

Apa

Ser

vic

e G

iurg

iu

Eco

aqua

Căl

ăraş

i

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

CU

P F

ocş

ani

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

t

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

Sla

tina

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

a

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Com

pan

ia D

e A

pă

Târ

goviș

teA

pa

Pro

d

Apa

CT

TA

Alb

a Iu

lia

Apas

erv

CR

AB

Bac

au

Apă-

Can

al 2

000

Pit

eşti

Aqu

avas

Vas

lui

Co

mpan

ia D

e A

pă

Ara

d

Ace

t S

uce

ava

Vit

al

Co

mpan

ia D

e A

pă

Bu

zău

CU

P D

unar

ea B

rail

a.

Aqu

abis

Aqu

acar

as

Apa

Nov

a P

loie

şti

Co

mpan

ia D

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Apă

Can

al S

ibiu

Apă

Can

al G

alaţ

i

Nov

a A

pa

Ser

v B

oto

sani

Co

mpan

ia A

pa

Bra

şov

Apav

ital

Ias

i

Co

mpan

ia D

e A

pa

Ora

dea

Co

mpan

ia A

qu

aser

v

Co

mpan

ia D

e A

pa

Som

es

Aqu

atim

RA

JA C

onst

anţa

Apa

Nov

a B

ucu

rest

i

mii mc Apă uzată colectată

Apă uzată epurată

210 / 270

6.3. Analiza economico-financiară

Din punct de vedere instituțional, procesul de regionalizare s-a finalizat în anul 2010 şi a

condus la constituirea operatorilor regionali. După anul 2010, procesul de regionalizare a constat în

preluarea de către operatorii regionali a unor noi localităţi în cadrul ariei lor de delegare cu servicii

de apă şi de canalizare.

Astfel, numărul localităţilor deservite de operatorii regionali a crescut de la 246 municipii şi

oraşe şi 761 localităţi rurale, în anul 2010, la 251 municipii şi oraşe şi 901 localităţi rurale, în anul

2011. În anul 2012, procesul de creştere a ariei de delegare a continuat, numărul localităţilor

deservite fiind de 1.233 de localităţi, dintre care 251 sunt municipii şi oraşe, iar 982 sunt localităţi

rurale. În anul 2013, un număr de 1.416 localităţi constituiau aria de delegare a operatorilor mari,

dintre care, 254 erau municipii şi oraşe şi 1.162 localităţi rurale.

Numărul de localităţi în care operatorii regionali prestau serviciul public de alimenatare cu

apă şi de canalizare a ajuns, în anul 2014, la 1.513 localităţi, dintre care 275 municipii şi oraşe şi,

respectiv,1.238 de localităţi rurale. În anul 2015, numărul total al localităților din aria de delegare a

operatorilor regionali era de 1.569 localități, dintre care 277 municipii și orașe și 1.292 localități

rurale140.

Tabel 6.8. Evoluţia numărului de localităţi deservite de operatorii regionali,

în perioada 2010-2017

Detalii Anul

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Municipii şi oraşe 246 251 251 254 275 277 261 267

Localităţi rurale 761 901 982 1.162 1.238 1.292 969 916

Total 1.007 1.152 1.233 1.416 1.513 1.569 1.230 1.180 Sursa: ANRSC

Începând cu 2016, numărul total al localităților din aria de delegare a operatorilor regionali

a început să scadă de la 1.569 localități câte erau în anul 2015 la 1.180 de localităţi în anul 2017,

dintre care 267 municipii și orașe și 916 localități rurale. Scăderea ariei de delegare este pusă pe

seama retragerii unor unităţi administrativ-teritoriale din asociaţiile de dezvoltare intercomunitară,

şi, implicit, renunţarea la contractul de delegare a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare.

140 Asociaţia Română a Apei, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul

2016

211 / 270

Graficul nr. 6.11. Evoluţia ariei de delegare a serviciilor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare în perioada 2010-2017

Sursa: ARA, Raport privind starea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare în anul 2016

În analiza economico-financiară, au fost cuprinşi următorii indicatori:

– veniturile şi cheltuielile totale realizate;

– rezultatul financiar realizat;

– numărul de salariaţi;

– evoluţia preţurilor şi a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de

canalizare comparativ în perioada 2013 – 2017.

Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor totale, la nivelul operatorilor regionali şi municipali

mari, în perioada 2013 – 2017, sunt prezentate în tabelul 6.9. şi în graficul nr. 6.12.

Tabel 6.9. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari, în perioada 2013-2017

Detalii U.M. Anul

2013 2014 2015 2016 2017

Venituri totale Mii Lei 3.243.945 3.354.906 3.560.607 3.576.357 3.784.857

Cheltuieli totale Mii Lei 2.841.896 2.899.779 3.018.955 3.113.216 3.344.499

Rezultat financiar Mii Lei 402.049 455.127 541.651 463.141 237.772

Număr de salariaţi Număr 31.301 31.678 31.635 31.350 31.908 Sursa: ARA / ANRSC

Din tabelul nr. 6.9., la nivelul operatorilor regionali şi municipali mari aflaţi în analiză, se

pot observa următoarele:

– în anul 2014, operatorii regionali şi municipali mari au realizat venituri de 3.354.906 mii lei,

mai mari cu 3,4% decât în anul 2013 când veniturile totale au fost de 3.243.945 mii Lei.

Cheltuielile totale au crescut, de asemenea, la 2.899.779 mii lei, de la 2.841.896 mii lei,

reprezentând o creştere cu 2,0%. Rezultatul brut al execiţiului financiar a fost de 455.127 mii lei,

rezultând o rată a rentabilităţii de 13,6%;

– în anul 2015, veniturile totale au fost de 3.560.607 mii lei, iar cheltuielile totale de

3.018.955 mii lei, uşor mai mari decât în anul 2014. Profitul brut însumat, la nivelul operatorilor

regionali şi municipali, a fost de 541.651mii lei, mai mare decât în anul precedent, iar rata

rentabilităţii a depăşit uşor 15% ;

246 251 251 254 275 277 261 267

761901 982

1,1621,238 1,292

969 916

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Nu

mă

ru l

oca

lita

ti d

eser

vit

e Municipii şi oraşe Localităţi rurale

212 / 270

– în anul 2016, veniturile totale au fost de 3.576.357mii lei, iar cheltuielile totale de 3.113.216

mii lei, uşor mai mari decât în anul 2015. Profitul brut însumat, la nivelul operatorilor mari, a fost

de 463.141mii lei, mai mic decât în anul precedent ;

– în anul 2017, operatorii regionali şi municipiali analizaţi au realizat venituri totale de

3.784.857 lei şi au înregistrat cheltuilei totale de 3.344.499 lei, rezultând un profit brut de 237.772

lei, respectiv o rată a rentabilităţii de 6,3%. Numărul mediu de personal al operatorilor analizaţi,

în anul 2017, a fost de 31.908.

Graficul nr. 6.12. Evoluția, veniturilor şi a cheltuielilor totale, a profitului realizat

de operatorii regionali şi municipali,şi a numărului de salariaţi, în perioada 2013 - 2016

Sursa: ARA / ANRSC

Anexa nr. 9, prezintă situaţia principalilor indicatori economico-financiari, pentru fiecare

operator, corespunzătoare anului 2017.

Conform contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare, operatorii serviciului aplică preţuri/tarife unice în aria de monopol reglementat în care işi

desfăşoară activitatea, acesta având la bază principiul solidarităţii.

Preturile şi tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a operatorilor serviciilor publice

de alimentare cu apa şi de canalizare, interesele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte

suportabilitatea acestora, precum şi protectia mediului privind conservarea resurselor de apa.

Unificarea tarifelor a fost o condiţionalitate impusă de Programul Operaţional de Mediu

2007-2013, având în vedere că una dintre cerinţele fundamentale ce trebuie îndeplinite de serviciul

public de alimentare cu apă şi de canalizare se referă la accesibilitatea egală şi nediscriminatorie la

serviciu.

Evoluţia preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare practicate de operatorii

regionali şi municipali cuprinşi în analiză, în perioada 2013 – 2017, este prezentată în anexa nr. 10.

În perioada 2013 – 2017, preţurile la apa potabilă produsă şi distribuită de către operatorii

regionali şi municipali au crescut cu procente cuprinse între 8,49% şi 48,85%. Din datele şi

31,301

31,678

31,635

31,350

31,908

30,900

31,000

31,100

31,200

31,300

31,400

31,500

31,600

31,700

31,800

31,900

32,000

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

2013 2014 2015 2016 2017

Nu

mar sa

lari

aţi

Mii

lei

Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat financiar Număr de salariaţi

213 / 270

informaţiile cuprinse în anexa nr. 10, cu privire la evoluţia preţurilor la apa potabilă, se desprind

următoarele:

– cea mai mare creştere a preţului la apa potabilă (48,85%) s-a înregistrat la Apa Serv Alexandria,

de la 2,62 lei/mc, în anul 2015, la 3,90 lei/mc în anul 2017;

– au existat şi operatori regionali ai căror preţuri au rămas aceleaşi în toată perioada analizată,

respectiv Compania Judeţeană Apa Serv Piatra Neamţ (3,56 lei/mc) şi Euro Apavol Voluntari

(3,69 lei/mc);

– la Apa Nova Bucureşti preţul apei potabile distribute consumatorilor a scăzut de la 4,36 lei/mc

în anul 2013, la 3,31 lei/mc în anul 2017;

– la nivelul anului 2017, cele mai mari preţuri la apa potabilă distribuită consumatorilor se

înregistrează la Compania de Apă Buzău – 4,64 lei/mc, Apa Serv Valea Jiului – 4,22 lei/mc,

Hidro Prahova Ploieşti – 4,13 lei/mc, RAJA Constanţa – 4,09 lei/mc, Aquavas Vaslui – 4,07

lei/mc şi Aquacaras Reşita – 4,00 lei/mc.

Preţul mediu la apa potabilă produsă, transportată şi distribuită utilizatorilor, în anul 2017, a

fost de 3,43 lei/mc. Graficul nr. 6.13. prezintă situaţia privind preţurile la apa potabilă produsă şi

distribuită utilizatorilor de către operatorii regionali şi municipali analizaţi. Preţurile la apa potabilă

distribuită sunt unice atât pentru populaţie, cât şi pentru ceilalţi utilizatori din aria de delegare.

Graficul nr. 6.13. Preţul la apa potabilă produsă şi distribuită în anul 2017

Sursa: ANRSC Din anexa nr. 10, cu privire la evoluţia tarifelor la canalizare, se desprind următoarele:

– cea mai mare creştere a tarifelor la canalizare s-a înregistrat la Secom Drobeta Turnu Serverin,

de la 0,29 lei/mc, în anul 2015, la 1,52 lei/mc, în anul 2017;

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

Apă

Can

al N

ord

Ves

t B

orş

Apar

egio

Gorj

Tar

gu

Jiu

Co

mpan

ia d

e A

pă

Som

eş C

luj-

Nap

oca

Apa

Nov

a P

loie

şri

Red

isza

Rem

etea

Aqu

atim

T

imiş

oar

a

CU

P F

ocş

ani

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

Sla

tin

a

Apă

Can

al S

ibiu

AP

A-C

TT

A A

lba

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ari

eş T

urd

a

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Co

map

ia d

e A

pă

Ara

d

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ora

dea

Eco

aqua

Căl

araş

i

Apă

- C

anal

Ilf

ov P

ante

lim

on

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

heo

rgh

e

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Apa

Nov

a B

ucu

reşt

i

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Apav

ital

Iaş

i

Apas

erv S

atu M

are

Apas

ervic

e G

iurg

iu

Co

mpan

ia R

egio

nal

ă de

Ap

ă B

acău

Vit

al B

aia

Mar

e

Co

mpan

ia A

qu

aser

v T

îrg

u-M

ure

ş

AC

ET

Suce

ava

Nov

a A

pas

erv B

oto

şani

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

ţ

CU

P D

unăr

ea B

răil

a

Apa

Can

al 2

000 S

A P

iteş

ti

Euro

Ap

avol

Volu

nta

ri

Aqu

abis

Bis

trit

a

Co

mpan

ia A

pa

Bra

sov

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Apa

Pro

d D

eva

Co

mpan

ia d

e A

pă

Tăr

gov

işte

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Apă

Can

al G

alaţ

i

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

a

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Aqu

acar

as R

eşiţ

a

Aqu

avas

V

aslu

i

RA

JA C

onst

anţa

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Pet

roşa

ni

Co

mpan

ia d

e A

pă

Bu

zău

lei/mc (exclusiv TVA)

214 / 270

– au existat şi operatori regionali ai căror tarife au rămas nemodificate în toată perioada analizată,

respectiv Compania Judeţeană Apa Serv Piatra Neamţ (3,04 lei/mc) şi Euro Apa Vol Voluntari

(0,80 lei/mc);

– la nivelul anului 2017, cele mai mari tarife la canalizare se înregistrează în aria de delegare a

operatorilor regionali: Apă Canal 2000 Piteşti – 3,79 lei/mc, RAJA Constanţa – 3,63 lei/mc,

Compania de Apă Dâmboviţa Târgovişte – 3,59 lei/mc, Compania de apă Olt Slatina – 3,49

lei/mc şi Apă-Canal Ilfov Pantelimon – 3,46 lei/mc.

Tariful mediu la canalizare, în anul 2017, a fost de 2,58 lei/mc. Graficul nr. 6.14 prezintă

situaţia privind tarifele la canalizare practicate de către operatorii regionali şi municipali. Tarifele la

canalizare sunt unice atât pentru populaţie, cât şi pentru ceilalţi utilizatori din aria de delegare.

Graficul nr. 6.14. Tariful serviciului de canalizare în anul 2017

Sursa: ANRSC

Tariful total al serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare141 în aria de delegare a

operatorilor regionali şi municipali (preţul apei potabile produsă şi distribuită şi tariful de

canalizare) este prezentat în graficul nr. 6.15, iar evoluţia acestuia în perioada 2013 – 2017 este

prezentată în anexa nr. 11.

Pe ansamblul operatorilor, cel mai mare tarif al serviciului este practicat în aria de delegare a

RAJA Constanţa – 7,72 lei/mc, Apă Canal 2000 Piteşti – 7,42 lei/mc, Compania de Apă Dâmboviţa

Târgovişte – 7,40 lei/mc, Apavil Râmnicu Vâlcea – 7,32 lei/mc şi Compania de Apă Buzău – 7,24

lei/mc. Tariful mediu al serviciului, la nivelul anului 2017, a fost de 6,01 lei/mc.

141 Preţul apei potabile + tariful de canalizare

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

Euro

Ap

avol

Volu

nta

ri

Apa

Nov

a P

loie

şti

Apă

Can

al N

ord

Ves

t B

orş

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ora

dea

Apa

Nov

a B

ucu

reşt

i

Apă

Can

al G

alaţ

i

Apă

Can

al S

ibiu

CU

P F

ocş

ani

CU

P D

unăr

ea B

răil

a

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Pet

roşa

ni

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

enia

…

Aqu

avas

V

aslu

i

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Red

isza

Rem

etea

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f.…

Apa

Pro

d D

eva

AC

ET

Suce

ava

Apav

ital

Iaş

i

Co

mpan

ia A

pa

Bra

sov

Co

mpan

ia R

egio

nal

ă de

Ap

ă…

Apar

egio

Gorj

Tar

gu

Jiu

Nov

a A

pas

erv B

oto

şani

Co

mpan

ia d

e A

pă

Bu

zău

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

Aqu

acar

as R

eşiţ

a

Aqu

abis

Bis

trit

a

Vit

al B

aia

Mar

e

Eco

aqua

Căl

araş

i

Co

mpan

ia d

e A

pă

Som

eş C

luj-

…

Aqu

atim

T

imiş

oar

a

Co

mpan

ia A

qu

aser

v T

îrg

u-M

ure

ş

Apas

ervic

e G

iurg

iu

Apas

erv S

atu M

are

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ari

eş T

urd

a

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

ţ

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

AP

A-C

TT

A A

lba

Co

map

ia d

e A

pă

Ara

d

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

a

Apă

- C

anal

Ilf

ov P

ante

lim

on

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

Sla

tin

a

Co

mpan

ia d

e A

pă

Tăr

gov

işte

RA

JA C

onst

anţa

Apa

Can

al 2

000 S

A P

iteş

ti

lei/mc (exclusiv TVA)

215 / 270

Cu privire la aspectele care au stat la baza declanşării investigaţiei – creşteri semnificative

ale preţurilor şi tarifelor şi diferenţe majore între preţurile şi tarifele practicate în diferite localităţi

din România – în tabelul nr. 6.10 este prezentată situaţia preţurilor şi tarifelor la apa potabilă şi

canalizare în municipiile reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti în anul 2017, iar în graficul nr.

6.15 este prezentată situaţia tarifului serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în anul

2017, în municipiile reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti.

Aşa cum se poate observa din tabelul nr. 6.10, există diferenţe majore între preţurile şi

tarifele la apa potabilă şi canalizare practicate în municipiile reşedinţă din judeţ din România.

Cele mai mari preţuri la apa potabilă se regăsesc în municipiul Buzău (4,64 lei/mc) în aria de

operare a operatorului regional Compania de Apă Buzău, iar cele mai mici preţuri sunt practicate în

municipiul Târgu-Jiu (2,42 lei/mc), în aria de operare a operatorului regional Aparegio Gorj. Astfel,

utilizatorii serviciului public de apă din municipiul Buzău plătesc un preţ al apei potabile produsă şi

distribuită cu 91,7% mai mare decât cei din municipiul Târgu-Jiu.

Tabel 6.10. Preţul la apa potabilă şi tariful la canalizare-epurare din municipiile reşedinţă de

judeţ şi municipiul Bucureşti în anul 2017 - lei/mc (exclusiv TVA)

Alba Iulia Apă 3,14

Constanţa Apă 4,09 Piatra

Neamţ Apă 3,56

Canalizare 3,18 Canalizare 3,63 Canalizare 3,04

Arad Apă 3,20 Sfântu

Gheorghe Apă 3,27

Slatina Apă 2,86

Canalizare 3,21 Canalizare 2,53 Canalizare 3,49

Piteşti Apă 3,67

Târgovişte Apă 3,81

Ploieşti Apă 2,76

Canalizare 3,79 Canalizare 3,59 Canalizare 1,18

Bacău Apă 3,47

Craiova Apă 3,34

Satu Mare Apă 3,44

Canalizare 2,57 Canalizare 1,89 Canalizare 2,99

Oradea Apă 3,20

Galaţi Apă 3,84

Sibiu Apă 3,08

Canalizare 1,70 Canalizare 2,12 Canalizare 2,13

Bistriţa Apă 3,71

Giurgiu Apă 3,46

Suceava Apă 3,51

Canalizare 2,76 Canalizare 2,98 Canalizare 2,53

Botoşani Apă 3,56 Târgu

Jiu Apă 2,42

Alexandria Apă 3,90

Canalizare 2,59 Canalizare 2,58 Canalizare 2,37

Braşov Apă 3,72 Miercurea

Ciuc

Apă 3,31 Timişoara

Apă 2,85

Canalizare 2,57 Canalizare 2,60 Canalizare 2,84

Brăila Apă 3,58

Deva Apă 3,81

Tulcea Apă 3,78

Canalizare 2,15 Canalizare 2,50 Canalizare 2,44

Buzău Apă 4,64

Iaşi Apă 3,40

Vaslui Apă 4,07

Canalizare 2,60 Canalizare 2,53 Canalizare 2,26

Bucureşti Apă 3,31

Baia Mare Apă 3,48 Râmnicu

Vâlcea Apă 3,89

Canalizare 1,74 Canalizare 2,76 Canalizare 3,43

Reşiţa Apă 4,00 Drobeta Tr.

Severin Apă 3,82

Focşani Apă 2,85

Canalizare 2,67 Canalizare 1,52 Canalizare 2,14

Călaraşi Apă 3,25

Tîrgu-Mureş Apă 3,50

Zalău Apă 2,63

Canalizare 2,78 Canalizare 2,97 Canalizare 2,79

Cluj-

Napoca

Apă 2,63 Sursa:ANRSC

Canalizare 2,79

216 / 270

Preţuri mari la apa potabilă produsă şi distribuită consumatorilor se regăsec şi în municipiile

Constanţa (4,09 lei/mc), Vaslui (4,07 lei/mc) şi Reşiţa (4,00 lei/mc), în aria de operare a operatorilor

regionali RAJA Constanţa, Aquavas Vaslui şi Aquacaras Reşiţa.

Preţuri mici la apa potabilă produsă şi distribuită consumatorilor sunt prezente în municipiile

Cluj-Napoca şi Zalău (2,63 lei/mc), în aria de operare a operatorului regional Compania de Apă

Someş Cluj-Napoca, şi Timişoara (2,85 lei/mc), în aria de operare a operatorului regional Aquatim

Timişoara.

În comparaţie cu operatorii regionali, operatorii cu capital privat cuprinşi în analiză, Apa

Nova Bucureşti şi Apa Nova Ploieşti, practică la apa potabilă produsă şi distribuită consumatorilor

din municipiul Bucureşti, respectiv Ploieşti, tarife sub media naţională – 3,31 lei/mc, respectiv 2,76

lei/mc.

În privinţa tarifelor la canalizare-epurare, cele mai mari tarife se înregistrează în municipiul

Piteşti (3,79 lei/mc), în aria de operare a operatorului regional Apa Canal 2000 Piteşti, iar cele mai

mici în municipiul Drobeta Turnu Severin (1,70 lei/mc), tarife practicate în aria de operare a

operatorului regional Secom. Tarife mari la canalizare-epurare sunt practicate şi în municipiile

Constanţa (3,63 lei/mc), Târgovişte (3,59 lei/mc) şi Slatina (3,49 lei/mc), în aria de operare a

operatorilor regionali RAJA Constanţa, Compania de Apă Târgovişte şi Compania de Apă Olt.

La polul opus, tarife mici la canalizare-epurare se plătesc de către utilizatorii serviciului din

municipiile Oradea (1,70 lei/mc), Galaţi (2,12 lei/mc) şi Sibiu (2,13 lei/mc), aflate în aria de operare

a operatorilor regionali Compania de Apă Oradea, Apă Canal Galaţi şi Apă Canal Sibiu.

Tarifele serviciului de canalizare-epurare din municipiile Bucureşti şi Ploieşti practicate de

operatorii cu capital privat (Apa Nova) sunt printre cele mai mici din ţară – 1,74 lei/mc, respectiv

1,18 lei/mc.

În ceea ce priveşte tariful total al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,

cele mai mari tarife, aşa cum se prezintă în graficul nr. 6.15, sunt practicate în municipiile

Constanţa (7,72 lei/mc), Piteşti (7,46 lei/mc), Târgovişte (7,40 lei/mc), Râmnicu Vâlcea (7,32

lei/mc) şi Buzău (7,24 lei/mc), în ariile de operare ale operatorilor regionali RAJA Constanţa, Apă

Canal 2000 Piteşti, Compania de Apă Dâmboviţa Târgovişte, Apavil Râmnicu Vâlcea şi Compania

de Apă Buzău.

Tarife mici ale serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare plătesc consumatorii

din municipiul Ploieşti (3,94 lei/mc), aflaţi în aria de operare a operatorului Apa Nova Ploieşti,

municipiul Oradea (4,90 lei/mc), din aria de operare a operatorului regional Compania de Apă

Oradea, municipiul Focşani (4,99 lei/mc), din aria de operare a operatorului regional CUP Focşani,

municipiul Târgu-Jiu (5,00 lei/mc), din aria de operare a operatorului regional Aparegio Gorj şi

217 / 270

municipiul Bucureşti (5,05 lei/mc), consumatori aflaţi în aria de operare a operatorului Apa Nova

Bucureşti.

Graficul nr. 6.15. Tariful serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, în

municipiile reşedinţă de judeţ, în anul 2017

Sursa: informaţii prelucrate în cadrul investigaţiei, furnizate de către ANRSC/operatori Faţă de cele de mai sus, considerăm că ar fi oportună o reanalizare a stategiei tarifare astfel

încât să se ţină cont, pe lângă, costul serviciului şi de gradul de suportabilitate al consumatorilor din

aria de operare a operatorului regional, întrucât există diferenţe majore între gradul de

suportabilitate al consumatorilor din diferitele regiuni din aria de operare.

Graficul nr. 6.16. Tariful serviciului de public de apă şi de canalizare

(preţ apă + tarif canalizare) în anul 2017

Sursa: informaţii prelucrate în cadrul investigaţiei, furnizate de către ANRSC/operatori

7.46

4.90

7.24

5.05

7.727.40

5.00

3.94

7.32

4.99

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

Alb

a Iu

lia

Ara

d

Pit

eşti

Bac

ău

Ora

dea

Bis

triţ

a

Boto

şani

Bra

şov

Bră

ila

Buză

u

Bucu

reşt

i

Reş

iţa

Căl

ăraş

i

Clu

j-N

apo

ca

Con

stan

ţa

Sf.

Gh

eorg

he

Târ

go

viş

te

Cra

iov

a

Gal

aţi

Giu

rgiu

Târ

gu

-Jiu

M.

Ciu

c

Dev

a

Iaşi

Bai

a M

are

Dr.

Tr.

Sev

erin

Tg

. M

ure

ş

Pia

tra

Nea

mţ

Sla

tin

a

Plo

ieşt

i

Sat

u M

are

Sib

iu

Su

ceav

a

Ale

xan

dri

a

Tim

işoar

a

Tu

lcea

Vas

lui

Rm

. V

âlce

a

Fo

cşan

i

lei/mc (exclusiv TVA)

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

Apă

Can

al N

ord

Ves

t B

orş

Apa

Nov

a P

loie

şti

Euro

Ap

avol

Volu

nta

ri

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ora

dea

CU

P F

ocş

ani

Apar

egio

Gorj

Tar

gu

Jiu

Apa

Nov

a B

ucu

reşt

i

Red

isza

Rem

etea

Apă

Can

al S

ibiu

Sec

om

Dr.

Tr.

Sev

erin

Co

mpan

ia d

e A

pă

Som

eş C

luj-

…

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

enia

Cra

iova

Aqu

atim

T

imiş

oar

a

Gosp

odăr

ie C

om

unal

ă S

f. G

heo

rgh

e

CU

P D

unăr

ea B

răil

a

Har

viz

Mie

rcu

rea

Ciu

c

Apav

ital

Iaş

i

Apă

Can

al G

alaţ

i

Eco

aqua

Căl

araş

i

AC

ET

Suce

ava

Co

mpan

ia R

egio

nal

ă de

Ap

ă B

acău

Nov

a A

pas

erv B

oto

şani

Co

mpan

ia d

e A

pă

Ari

eş T

urd

a

Aqu

aser

v T

ulc

ea

Vit

al B

aia

Mar

e

Apa

Târ

nav

ei M

ari

Med

iaş

Apa

Ser

v A

lexan

dri

a

Co

mpan

ia A

pa

Bra

sov

Apa

Pro

d D

eva

AP

A-C

TT

A A

lba

Aqu

avas

V

aslu

i

Co

mpan

ia d

e A

pă

Olt

Sla

tin

a

Apa

Ser

v V

alea

Jiu

lui

Pet

roşa

ni

Co

map

ia d

e A

pă

Ara

d

Apas

erv S

atu M

are

Apas

ervic

e G

iurg

iu

Aqu

abis

Bis

trit

a

Co

mpan

ia A

qu

aser

v T

îrg

u-M

ure

ş

CJ

Ap

a S

erv P

iatr

a N

eam

ţ

Aqu

acar

as R

eşiţ

a

Apă

- C

anal

Ilf

ov P

ante

lim

on

Hid

ro P

raho

va

Plo

ieşt

i

Co

mpan

ia d

e A

pă

Bu

zău

Apav

il R

âmnic

u V

âlce

a

Co

mpan

ia d

e A

pă

Tăr

gov

işte

Apa

Can

al 2

000 S

A P

iteş

ti

RA

JA C

onst

anţa

lei/mc (exclusiv TVA)

218 / 270

Menţionăm că toate preţurile/tarifele sunt explimate în lei/mc, exclusiv TVA. Conform

legislaţiei fiscale142 în vigoare în perioada analizată (2013 – 2017), la facturare, la preţurile la apa

potabilă s-a aplicat până în anul 2015 cotă de TVA de 24%, iar începând cu anul 2016, cota de TVA

de 9%, iar la tarifele la canalizare s-a aplicat o cota de TVA de 24% până în anul 2015, cota de Tva

de 20% în anul 2016, iar începând cu anul 2017 o cotă de TVA de 19%. Din acest punct de vedere

nu este relevantă analiza evoluţiei preţurilor şi tarifelor serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare conţinând şi cota de TVA.

Din compararea evoluţiei preţurilor şi tarifelor serviciului public de alimentare cu apă şi

canalizare în perioada 2013 – 2017, cu evoluţia indicelui preţurilor de consum (IPC) şi al indicelui

preţurilor de consum al grupei servicii (IPC Servicii)143 care cuprinde apa, canalizarea, salubritatea

şi apa caldă menajeră, se poate observa că:

– indicele preţurilor de consum al grupei de servicii a crescut mai mult decât indicele preţurilor de

consum în anii 2014 şi 2015. Astfel, în anul 2014 indicele preţurilor de consum a fost de

101,07%, iar indicele preţurilor de consum al grupei de servicii a fost de 103,16%. În cadrul

grupei de servicii, indicele de creştere al tarifelor la canalizare depăşeşte indicele de creştere

pentru apa potabilă, canalizare şi epurarea apelor uzate întrucât cheltuielile de exploatare pentru

serviciile de canalizare s-au modificat semnificativ, prin punerea în funcţiune a noi staţii de

epurare şi prin dezvoltarea unor staţii existente. În anul 2014, indicele de creştere pentru apa

potabilă a fost de 108,84%, iar pentru canalizare a fost de 116,32%. Creşterea accentuată a

preţurilor pentru canalizare este determinată de finalizarea investiţiilor în sistemul de canalizare-

epurare, care a determinat creşterea costurilor de exploatare;

– în anul 2015 indicele preţurilor de consum a înregistrat o scădere faţă de anul 2014, la 99,41%.

Indicele preţurilor de consum a grupei servicii a scăzut faţă de anul precedent la 102,04%, însă

se menţine mai mare decât indicele general al preţurilor. Indicele de creştere la apa potabilă şi la

canalizare-epurare a scăzut faţă de anul 2014, dar depăşeşte indicele grupei servicii;

– în anul 2016, indicele general al preţurilor şi cel al grupei servicii este subunuitar, 98,45%,

respectiv 99,21%. Indicii preţurilor la apa potabilă şi la canalizare-epurare sunt în scădere faţă

de anul 2015 de la 103,43% la 103,32%, respectiv de la 107,20% la 105,88%;

– în anul 2017, indicele preţurilor de consum al grupei de servicii a fost de 99,23%, mai mic

decât indicele preţurilor de consum care a fost 101,34%. În cadrul grupei servicii, indicii la apa

potabilă şi canalizarea şi epurarea apelor uzate, înregistrează în continuare scăderi.

142 Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu

modificările şi completările ulteriare 143 http://statistici.insse.ro/

219 / 270

Aşa cum rezultă şi din tabelul 6.10, pe ansamblul perioadei preţurile medii la apa potabilă

produsă, transportată şi distribuită utilizatorilor şi tarifele la canalizare-epurare au înregistrat creşteri

mai mari decât indicele preţurilor de consum.

Tabelul nr. 6.11. Evoluţia indicelui preţurilor de consum pe categorii de servicii,

în perioada 2014 - 2016.

Detalii IPC total

(%)

IPC servicii apă,

canal, salubritate

(%)

IPC

alimentare cu

apă potabilă

(%)

IPC

canalizare

(%)

2014 101,7 103,16 108,88 116,20

2015 99,41 102,04 103,43 107,20

2016 98,45 99,21 103,32 105,88

2017 101,34 99,23 100,29 102,38 Sursa: informaţii prelucrate în cadrul investigaţiei, furnizate de către ANRSC/operatori

6.4. Alte aspecte

A. Serviciile comunitare de utilităţi publice, aşa cum acestea sunt definite în Legea

serviciilor comunitare de utilităţi publice, beneficiază totodată şi de un cadru de reglementare

propriu. Astfel, acţiunile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale ori de asociaţiile de

dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în vederea delegării gestiunii

serviciilor comunitare de utilităţi publice în raza lor de competenţă teritorială, trebuie să fie realizate

cu respectarea prevederilor cadrului de reglementare propriu.

Atribuirea în mod direct a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de

utilităţi publice în beneficiul propriei întreprinderi, care poate fi operator intern ori operator

regional, după caz, se poate realiza numai în condiţiile prevăzute de Legea serviciilor comunitare de

utilităţi publice, cu precădere cele prevăzute la art. 28 alin. (21) din acest act normativ, respectiv

după obţinerea avizului Consiliului Concurenţei prevăzut la art. 52 alin. (2) din Legea serviciilor

comunitare de utilităţi publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).

Pentru a se evita incidenţa art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei, acţiunile unităţilor

administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară întreprinse în vederea atribuirii

directe a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

trebuie să fie obiective, să fie necesare pentru atingerea obiectivului urmărit şi proporţionale cu

acesta. Astfel, este necesar ca autoritatea delegantă să limiteze drepturile exclusive acordate

operatorului intern/operatorului regional la serviciul de utilităţi publice care face obiectul măsurii

administrative de atribuire directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi

publice, respectiv să impună în sarcina propriului operator obligaţiile necesare asigurării respectării

regulilor de concurenţă şi de ajutor de stat, inclusiv separarea contabilă a activităților delegate de

eventuale alte activități derulate de întreprindere.

220 / 270

Scopul avizării măsurilor administrative de atribuire în mod direct a contractelor de delegare

a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice de către Consiliul Concurenţei este de a veghea

împotriva restrângerii, împiedicării sau denaturării semnificative a concurenţei pe pieţele serviciilor

comunitare de utilităţi publice, cu efecte nefavorabile asupra consumatorilor.

Având în vedere caracterul său restrictiv pentru piaţă, măsura administrativă de atribuire în

mod direct a contractului de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice propriei întreprinderi

trebuie să fie obiectivă, necesară şi proporţională. În acest sens, atunci când măsura administrativă

de atribuire în mod direct a contractului de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice a

localităţilor propriei întreprinderi este necesară, fiind singura opţiune viabilă din punct de vedere

economic, trebuie asigurată proporţionalitatea acesteia prin instituirea unor măsuri administrative

care să asigure, pe de o parte, limitarea în timp şi ca întindere a restricţiei aduse concurenţei la

intrare pe piaţa servicului de utilităţi publice respectiv, iar pe de altă parte, asigurarea unei

reglementări corespunzătorare a serviciului de utilităţi publice respectiv, care să asigure obţinerea

de către utilizatori a unui rezultat similar celui care s-ar obţine pe o piaţă concurenţială.

Alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, respectiv colectarea, canalizarea şi

evacuarea apelor pluviale sunt servicii de utilitate publică, în acest sens autorităţile administraţiei

public locale au obligativitatea, în cazul atribuirii directe a contractelor de delegare a gestiunii în

beneficiul propriei întreprinderi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) din Legea

serviciilor comunitare de utilităţi publice, obţinerii avizului autorităţii naţionale de concurenţă.

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi

publice, Consiliul Concurenţei are rolul de a aviza măsura de atribuire directă a contractelor de

delegare directă a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice, cu excepţia situaţiilor

prevăzute la art. 52 alin. (3) din acelaşi act normativ, din punctul de vedere al respectării

prevederilor specifice din domeniul concurenței și al ajutorului de stat. Verificarea îndeplinirii altor

prevederi ale Legii nr. 51/2006 cade în sarcina autorităților locale care atribuie direct Contractele de

delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice, respectiv în sarcina autorităților de

reglementare competente.

În vederea emiterii avizului său în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare

de utilităţi publice, Consiliul Concurenţei evaluează gradul de îndeplinire a următoarelor condiții:

• respectarea prevederilor art. 28 alin. (21) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice,

referitoare la controlul unităţilor administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară asupra operatorului intern/operatorului regional, precum şi la obiectul de

activitate al operatorului intern/operatorului regional, din perspectiva aplicării legislaţiei din

domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat;

221 / 270

• limitarea duratei contractelor de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi

de canalizare atribuite direct propriului operator;

• necesitatea adoptării măsurii de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciului

de utilităţi publice propriului operator;

• separarea funcţiei de reglementare de funcţia de operare;

• conformitatea măsurilor de ajutor de stat sau de minimis propuse de către autoritatea delegantă a

fi acordate propriului operator în cadrul măsurii administrative de atribuire directă a contractului

de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare cu prevederile

legislaţiei din domeniul ajutorului de stat, dacă este cazul, în limitele atribuțiilor conferite

Consiliul Concurenței prin OUG nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul

ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu

modificările şi completările ulterioare.

B. În conformitate cu prevederile Comunicării Comisiei Europene privind iniţiativa

cetăţenească „Apa şi salubritatea sunt un drept al omului! Apa este un bun public, nu o marfă!”

COM (2014) 177/19.03.2014, poziţia exprimată în cadrul acesteia a fost aprobată şi în România

prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 40/2014. În Uniunea Europeană, decizia referitoare la cele

mai bune modalități de exploatare a serviciilor legate de utilizarea apei aparține strict autorităților

publice din statele membre. În general, furnizarea de servicii legate de utilizarea apei intră în sfera

de competență a autorităților locale, care sunt cele mai apropiate de cetățeni și de preocupările

acestora.

Totodată, Hotărârea Guvernului nr. 647/2013 privind stabilirea serviciilor publice esenţiale

la nivelul unităţilor administrative-teritoriale include serviciile de apă şi canalizare în cadrul

serviciilor indispensabile. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2016,

nivelul de racordare a populaţei la reţelele de apă era de 65,2%, iar la reţelele de canalizare de

49,10 %.

Având în vedere:

• obligaţiile unităţilor administrativ-teritoriale în ceea ce priveşte asigurarea populaţiei cu servicii

de utilitate publică de apă (aşa cum sunt acestea definite de Legea serviciilor comunitare de

utilităţi publice);

• faptul că, aderarea/asocierea la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară poate genera costuri

ridicate atât pentru unităţile administrativ-teritoriale de dimensiuni mijlocii/mici, cât şi pentru

consumatorii din raza lor de competenţă teritorială (plata unor tarife stabilite la nivel unitar pe

întreaga aria de competenţă a operatorului regional, contribuţii la majorarea capitalului social al

222 / 270

operatorului regional, obligativitatea144 participării la constituirea Fondului de întreţinere,

înlocuire şi dezvoltare145 - Fondul IID - cu sume reprezentând: vărsăminte din profitul net de la

operatorul/operatorul regional care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă;

dividende primite de la societatea comercială; redevenţe aferente bunurilor concesionate;

impozitul pe profit plătit de operator unităţii administrativ teritoriale: dobânzile aferente Fodului

IID; TVA-ul plătit din Fodul IID şi recuperat ulterior de la bugetul de stat, precum și cu alte

sume din bugetele proprii ale unităților administrativ-teritoriale în cazul în care sursele datorate

nu sunt suficiente);

• existenţa multor unităţi administrativ-teritoriale pentru care sustenabilitatea financiară reprezintă

o barieră pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;

• necesitatea deschiderii pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare (aşa cum

sunt acestea definite de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice) nu numai către

operatori „in-house”, ci şi către operatori cu capital privat – prezentul raport evidenţiază faptul

că majoritatea operatorilor care desfăşoară activităţi din domeniul serviciului de utilitate publică

apă aparţin unităţilor administrative-teritoriale;

• posibilitatea ca în cazul unor autorităţi adminsitrativ-teritoriale mijlocii/mici, să existe interesul

unor investitori privaţi pentru prestarea acestor servicii,

considerăm necesar ca unităţile administrativ-teritoriale să analizeze oportunitatea elaborării unor

scheme de ajutor prin care să se asigure potenţialilor investitori acordarea unor beneficii (ex. scutiri,

reduceri de taxe impozite, redevenţe etc) cu condiţia asigurării unui anumit nivel al investiţiilor şi al

creării/menţinerii unui anumit număr de locuri de muncă.

C. În România, se derulează proiectul Extinderea sistemului de benchmarking pentru

operatorii regionali şi sprijin pentru Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (denumit în

continuare proiect), care este cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin

POS Mediu.

Asociația Română a Apei (denumită în continuare ARA) a fost unul dintre promotorii

introducerii conceptului de benchmarking și a realizat primele exerciții pilot de benchmarking.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a sprijinit ARA și operatorii regionali

beneficiari ai fondurilor de finanțare nerambursabilă ale Uniunii Europene, în monitorizarea

performanței și îmbunătățirea serviciilor printr-un program de benchmarking. Începând cu anul

2014, această activitate a fost extinsă la nivelul operatorilor regionali.

144 în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 198/22.12.2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de

întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de

asistenţă financiară nerambrusabilă; 145 denumit în continuare Fondul IID;

223 / 270

ARA a înființat un Centru de Excelență pentru Benchmarking, cu scopul de a asigura

proceduri coerente pentru toate companiile de apă și de a disemina experiența la nivel național prin

folosirea și perfecționarea unei metodologii de benchmarking adecvate pentru compararea celor mai

bune practici cu alți furnizori de servicii în România și din alte state membre ale Uniunii Europene.

În anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor,

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice şi

Asociația Română a Apei, au încheiat un Protocol de colaborare privind organizarea și funcționarea

Centrului de Excelență pentru Benchmarking care are ca obiect cooperarea interinstituțională

privind implementarea sistemului de Benchmarking la nivelul operatorilor regionali de apă și apă

uzată. Protocolul este valabil până la 31 decembrie 2020 și poate fi prelungit cu acordul părților.146

Centrul de Excelență pentru Benchmarking și-a început activitatea în mod efectiv la data de

01 ianuarie 2016 și a derulat primul exercițiu de benchmarking realizat cu finanțarea exclusivă a

operatorilor regionali participanți. În cadrul acestui proiect, sunt analizaţi147, pentru fiecare operator

regional, următorii indicatori:

- comerciali - consumurile de apă pe categorii de consumatori, cantitatea de apă uzată generate pe

categorii de consumatori, gradul de conectare al consumatorilor la servicii, reclamaţiile şi

plângerile pe categorii de probleme (facturare, presiune, întreruperi, calitatea apei, continuitate,

contract, blocaje, inundaţii, poluare etc.);

- financiari - tarifele medii la apă şi apă uzată, nivelul facturilor medii pe categorii de

consumatori, profitabilitatea activitaţii separat pentru activitatea de apă, de apă uzată, dar şi pe

total activitate, nivelul şi structura costurilor de exploatare pe categorii de costuri (apă brută şi

tratată, energie, personal, întreţinere, servicii, valorificare nămol etc.), gradul de acoperiere al

costurilor, nivelul şi strategia privind costurile de capital (amortizare şi redevenţa), nivelul de

încasare al creanţelor, gradul de îndatorare comparativ cu profitabilitatea, capacitatea de co-

finanţare a viitoarelor proiecte de investiţii; nivelul resurselor financiare;

- suportabilitate - nivelul facturii medii plătite de către consumatorii casnici, indicele de

suportabilitate pentru consumatorii casnici;

- tehnici şi operaţionali - consumurile şi eficienţa energetică, gradul de conformare la indicatorii

de calitate a apei, nivelul pierderilor de apa, nivelul avariilor pe reţele, nivelul blocajelor pe

reţeaua de canalizare, strategiile de valorificare a nămolului rezultat de la staţiile de epurare,

perfomanţele tehnice şi operaţionale ale staţiilor de epurare;

146 http://www.ara.ro/images/Structuri/CEB/Selectie_2018/05_Termeni_de_referinta_Consultant CEB_2018.pdf; 147 http://h2obenchmark.org/RO/#!/Pages/Benchmarking;

224 / 270

- investiţii - invesţitii realizate din sursele proprii ale operatorilor (din tariful de apă şi apă uzată)

sau de la bugetele locale, implementarea investiţiilor cu finanţare internaţională, procentul de

reabilitare, înlocuire şi extindere al reţelei de apă şi apă uzată;

- resurse umane - nivelul de instruire al personalului, structura personalului, performanţa

operaţională a personalului (număr personal direct pe branşament, proprietate, pe lungime de

reţea, etc.), performanţa financiară a personalului (nivel salarii, pondere cheltuieli personal în

costuri, rentabilitatea personalului, etc.).

Din informaţiile publice148, rezultă faptul că, analiza de benchmarking, permite fiecăruia

dintre cei 45 de operatori, vizualizarea, prin intermediul platformei electronice149 H2O

Benchmarking, detaliată pe fiecare operator regional, a tuturor informaţiilor prezentate mai sus. În

concluzie aceşti indicatori sunt cunoscuţi de către toţi operatorii înscrişi pe platforma H2O

Benchmarking.

În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. 21/996, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare operatorii regionali sunt întreprinderi. În general, înainte ca o localitate să

adere la o anumită asociaţie de dezvoltare intercomunitară, în vederea prestării printr-un operator

regional comun al serviciului de utilitate publică de apă, solicită operatorilor regionali de apă şi

canalizare din România, o ofertă pentru preluarea serviciilor. Oferta cuprinde în general şi

informaţii privind preţul, investiţiile în sistem, programul de furnizare etc.

În condiţiile în care, toţi operatorii regionali din România cunosc, prin intermediul aplicaţiei

H2O Benchmarking, toate elementele ce vizează indicatorii comerciali, financiari, tehnico

operaţionali, investiţiile, resuresele umane inclusiv nivelul de sustenabilitate, există un grad de

probabilitate ridicat, ca aceştia să îşi ajusteze oferta150 pentru preluarea serviciilor publice de

alimentare cu apă şi de canalizare, din alte localităţi care nu fac parte din asociaţia de dezvoltare

intercomunitară unde îşi desfăşoară activitatea.

D. În cursul analizei realizate asupra modalităţii de desfăşurare a activităţii de către

operatorii „in-house” cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor de utilitate publică de

alimentare cu apă şi canalizare, s-a constatat faptul că există operatori151 care, în cadrul unor

proceduri operaţionale proprii, au instituit:

• avizarea întreprinderilor care pot realiza execuţia lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare

pentru următoarele categorii de lucrări:

148 http://h2obenchmark.org/RO/#!/Pages/Procesul%20de%20benchmarking; 149 Autentificare se realizează în baza unui nume de utilizator şi a unei parole; 150 în funcţie de indicatorii economici ai celorlalţi operatori; 151 De exemplu: a se vedea Anexa nr. 24 – Lista proiectanţilor agreaţi de S.C. RAJA S.A. Constanţa respectiv Anexa nr.

25 – Lista societăţilor avizate de S.C. RAJA S.A. Constanţa pentru executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare pe catogorii de lucrări, conform anexelor – o parte a reglementării interne PO-IS-01;

225 / 270

- montare contoare pe branşamente, branşamente de apă, racord de canalizare, extinderi şi

devieri de reţele de apă şi canalizare stradale, devieri pe reţele de apă/canalizare,

execuţie conducte de aducţiune, magistrale, construcţii speciale.

• agrearea proiectanţilor care desfăşoară activităţi ce vizează lucrări din domeniul serviciilor de

apă şi canalizare.

În prealabil precizăm faptul că, legislaţia aplicabilă serviciilor publice de alimentare cu apă

şi de canalizare nu atribuie operatorilor „in-house” posibilitatea avizării şi/sau agrearea

întreprinderilor care desfăşoară actvităţile prezentate anterior.

Activităţile de montare a contoarelor pe branşamente, branşamente de apă, racord de

canalizare, extinderi şi devieri de reţele de apă şi canalizare stradale, devieri pe reţele de

apă/canalizare, execuţie conducte de aducţiune, magistrale, construcţii speciale, respectiv

proiectare, sunt furnizate pe piaţa liberă, concurenţială, caracterizată de manifestarea forţelor pieţei

date de interacţiunea dintre cerere şi ofertă.

Având în vedere poziţia de monopol reglementat pe care o deţin operatorii „in-house” în aria

de operare în care le-a fost încredinţată prestarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi

canalizare, avizarea şi/sau agrearea de către aceştia numai a anumitor întreprinderi pentru a

desfăşura, în aria de operare, activităţi de: montare contoare pe branşamente, branşamente de apă,

racord de canalizare, extinderi şi devieri de reţele de apă şi canalizare stradale, devieri pe reţele de

apă/canalizare, execuţie conducte de aducţiune, magistrale, construcţii speciale, respectiv

proiectare, reprezintă de facto o limitare a concurenţei pe pieţele aferente serviciilor desfăşurate în

cadrul activităţilor enumerate anterior.

Alegerea netransparentă şi discreţionară numai a anumitor întreprinderi pentru prestarea

activităţilor prezentate mai sus, respectiv restricţionarea desfăşurării acestora de către operatorii „in-

house” cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare şi

care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de monopol reglementat, poate fi apreciată ca o posibilă

încălcare a prevederilor art. 6 din Legea concurenţei.

În cadrul aceleiaşi analize, realizate asupra modalităţii de desfăşurare a activităţii de către

operatorii „in-house” cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor publice de alimentare cu apă

şi canalizare, s-a constatat faptul că există autorităţi ale administraţiei publice locale, respectiv

asociaţii de dezvoltare intercomunitară152, care au inserat în cadrul Regulamentelor153 serviciilor de

alimentare şi de canalizare, următoarele prevederi:

152 De exemplu: În acest sens a se vedea Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în unităţile

administrativ-teritoriale membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Apă şi Canalizare „Apă-Canal

Constanţa” în care işi desfăşoară activitatea operatorul regional RAJA Constanţa. 153 Regulamente obligatorii în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2006;

226 / 270

• executarea de către terţi a lucrărilor de orice fel, în special a celor de săpătură, de-a lungul

traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a

reţelelor de apă şi de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de un agent

economic/persoană fizică autorizată, avizat de operator;

• contoarele de apă pentru utilizatori persoane fizice cu activitate economică/persoane juridice

sunt instalate de către un agent economic avizat de operator sau de către personalul operatorului

cu achitarea cheltuielilor justificate pentru demontarea/montarea acestuia și numai cu asistenţă

din partea operatorului, costurile fiind suportate de către utilizatori. Înlocuirea contorului aflat în

întreţinerea utilizatorului se realizează de către operatorul serviciului sau de un agent economic

avizat de operator.

Conform legislaţiei aplicabile în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară nu au nicio competenţă de a atribui operatorilor „in-house” avizarea întreprinderilor

care proiecteză pentru terţi a lucrărilor de orice fel, în special a celor de săpătură, de-a lungul

traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a

reţelelor de apă şi de canalizare şi nici a întreprinderilor care execute activităţi de instalare a

contoarelor de apă pentru persoane fizice cu activitate economică/persoane juridice.

Activităţile prezentate anterior sunt furnizate pe piaţa liberă, concurenţială, caracterizată de

manifestarea forţelor pieţei date de interacţiunea dintre cerere şi ofertă. Având în vedere poziţia de

monopol reglementat pe care o deţin operatorii „in-house” în aria de operare în care le-a fost

încredinţată prestarea serviciilor de utilitate publică de alimentare cu apă şi canalizare, acordarea de

către autorităţile administraţiilor publice locale/asociaţiile de dezvoltare intercomunitară a unor

competenţe ce vizează avizarea de către operatori numai a anumitor întreprinderi pentru a desfăşura,

în aria de operare, activităţi de: proiectare pentru terţi a lucrărilor de orice fel, în special a celor de

săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor

de extindere a reţelelor de apă şi de canalizare respectiv de instalare a contoarelor de apă pentru

persoane fizice cu activitate economică/persoane juridice, reprezintă de facto o limitare a

concurenţei pe pieţele aferente serviciilor desfăşurate în cadrul activităţilor enumerate anterior.

Atribuirea de către autorităţile administraţiilor publice locale, respectiv de către asociaţiile

de dezvoltare intercomunitară a unor competenţe de avizare de către operatorii „in-house” cărora le-

au încredinţat prestarea serviciilor de utilitate publică de alimentare cu apă şi canalizare şi care îşi

desfăşoară activitatea în condiţii de monopol reglementat, a întreprinderilor care desfăşoară

activităţile enumerate anterior, poate fi apreciată ca o posibilă încălcare a prevederilor art. 8 din

Legea concurenţei.

227 / 270

Concluzii

Prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 82/15.02.2017, în baza art. 25, alin.

(1) lit. g) din Legea concurenţei a fost declanşată o invesţigatie sectorială pe piaţa serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiile reşedinţă de judeţ şi Asociaţiile de

Dezvoltare Intercomunitară, întrucât există indicii care sugereazǎ posibilitatea restrȃngerii sau

denaturǎrii concurenței pe aceastǎ piațǎ.

La baza emiterii acestui ordin au stat actele normative incidente în domeniu, respectiv Legea

concurenţei, Regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, cu

modificările şi completările ulterioare, precum şi Nota Directiei Teritoriale nr. 39/09.01.2017.

Investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei, şi-a propus să furnizeze Consiliului

Concurenţei, în calitatea sa de autoritate naţională de concurenţă, precum şi oricărei alte instituţii

sau persoană interesată, o imagine reală şi un ansamblu de date şi informaţii cu privire la piaţa

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare sub aspectul ei organizatoric, tehnico-

funcţional şi al legislaţiei de reglementare.

Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element

indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de

energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.

Analiza pieței servicilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, din punct de vedere al

formelor și modalităților de manifestare ale concurenței, a impus luarea în considerare a aspectelor

particulare de funcționare a acestei piețe determinate de ansamblul reglementărilor cu caracter

normativ care o guvernează.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor

comunitare de utilități publice, așa cum sunt ele definite în Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a

serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și

beneficiază de un cadru de reglementare propriu, respectiv Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 a

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este în responsabilitatea autorităților

deliberative ale unităților administrativ-teritoriale. În acest sens, acestea au competente exclusive în

ceea ce privește înființarea, organizarea, gestionarea, coordonarea, controlul și atribuirea serviciului

public de alimentare cu apă şi de canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare are drept scop alimentarea cu apă,

canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor şi se

furnizează/prestează prin exploatarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate constituie ansambluri

228 / 270

tehnologice şi funcţionale integrate care acoperă întregul circuit tehnologic, de la captarea din sursă

a apei brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate.

Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu

prioritate a nevoilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici

şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale, şi trebuie să

îndeplinească condiţiile de potabilitate prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în

vigoare, precum şi parametrii de debit şi presiune precizaţi în acordurile şi contractele de furnizare.

Sistemul de canalizare trebuie să asigure cu precădere colectarea, transportul, epurarea şi

evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare

cu apă, precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul localităţilor.

Unităţile administrativ-teritoriale pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară, în

vederea înfiinţării, organizării finanţării, monitorizării şi gestionării în interes comun a serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru înfiinţarea, modernizarea, dezvoltarea şi

exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestui serviciu. Asociaţiile de dezvoltare

intercomunitară astfel înfiinţate vor acţiona în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

membre, conform mandatului încredinţat de acestea prin documentele constitutive ale asociaţiei.

Principiile care stau la baza înfiinţării, organizării şi funcţionării serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare sunt: securitatea serviciului, tarifarea echitabilă, rentabilitatea,

calitatea şi eficienţa serviciului, solidaritatea utilizatorilor reflectată în strategia tarifară,

transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele,

utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora, continuitatea din punct de vedere cantitativ şi

calitativ, adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor, accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul

public, pe baze contractuale, precum şi respectarea reglementărilor specifice din domeniul

gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei.

Strategiile de dezvoltare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să

fie în corelare cu master planurile judeţene/zonale, ţinând seama de planurile de urbanism şi

amenajare a teritoriului, programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-

teritoriale, precum şi cu angajamentele asumate de România în domeniul protecţiei mediului.

Consiliile locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare, îşi stabilesc propriile strategii ale serviciului de alimentare cu apă

şi de canalizare.

Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare se fundamentează în baza unor studii de specialitate care vor analiza nevoile

comunităţilor locale, mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale

localităţilor, starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, posibilităţile locale de

229 / 270

finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului, respectiv a înfiinţării ori dezvoltării infrastructurii

tehnico-edilitare aferente, precum şi raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat

utilizatorilor.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se organizează şi se realizează fie în

modalitatea gestiunii directe, caz în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților

administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate sarcinile și

responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv la organizarea, conducerea, gestionarea, administrarea,

exploatarea şi funcţionarea serviciului, fie în modalitatea gestiunii delegate, caz în care autoritățile

deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, atribuie unuia

sau mai multor operatori toate competenţele şi responsabilităţile proprii privind asigurarea

furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv administrarea şi

exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, în baza unui contract

de delegare a gestiunii.

Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,

indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui

caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini-cadru al

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborate de Autoritatea Naţională de

Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. În cazul asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, regulamentul

serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul acestora, se avizează de autorităţile

deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale.

Raporturile juridice dintre autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau

dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi operatorii serviciului public de alimentare cu apă

şi de canalizare, după caz, sunt reglementate prin:

✓ în cazul gestiunii directe: hotărâri de dare în administrare şi exploatare a serviciului şi sistemelor

de alimentare cu apă şi de canalizare, adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor

administrativ - teritoriale;

✓ în cazul gestiunii delegate: hotărâri de atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor

administrativ-teritoriale şi se semnează de autorităţile executive ale acestora sau, după caz, de

preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de

230 / 270

alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

asociate.

Calitatea de operator al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare impune, ca o

condiție prealabilă inițierii oricărei activități în domeniu, deținerea licenței emisă de către

autoritatea de reglementare competentă, respectiv ANRSC, licență prin care se delimitează expres și

explicit activitățile concrete care pot fi prestate de către beneficiarul de licență. Deținerea licenței

este obligatorie, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciilor adoptată la nivelul autorităților

administrației publice locale, precum și de statutul juridic, forma de organizare, natura capitalului,

tipul de proprietate ori țară de origine din Uniunea Europeană ale operatorilor. Operatorii îşi

desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin

exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza contractului

de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de ANRSC.

Conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţii care

implică investiţii importante în sectorul de apă şi apă uzată. Strategia de dezvoltare regională,

demarată prin programele SAMTID și ISPA şi consolidată prin POS Mediu 2007-2013, presupune

implementarea unui model instituţional care să permită unor operatori mari să furnizeze serviciile

publice de alimentare cu apă şi de canalizare în mai multe unităţi administrativ teritoriale, în baza

unui singur contract de delegare a gestiunii acestor servicii. În aceste condiţii Legea serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare a statuat că asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor

administrativ-teritoriale asociate, atribuie direct contractul de delegare a gestiunii operatorilor

regionali înfiinţaţi de unităţile administrativ-teritoriale membre sau operatorilor cu statut de

societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, cu capital integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţaţi prin

reorganizarea pe cale administrativă, în condiţiile legii, a regiilor autonome de interes local sau

judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean subordonate autorităţilor

administraţiei publice locale, care au avut în administrare şi exploatare bunuri, activităţi ori servicii

de alimentare cu apă şi de canalizare.

Pentru a se putea atribui direct contractul de delegare a gestiunii operatorilor menţionaţi

anterior, trebuie respectate cumulativ, următoarele condiţii :

✓ unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu

obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în calitate de

acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, exercită un control direct

şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului

231 / 270

regional în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similare celor pe care le exercită asupra

structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

✓ operatorul regional, în calitate de delegat, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera

furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare destinate satisfacerii nevoilor

utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale

asociaţiei care i-a delegat gestiunea serviciului;

✓ capitalul social al operatorului regional, este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-

teritoriale membre ale asociaţiei; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului

regional/operatorului este exclusă.

În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului public

de alimentare cu apă şi de canalizare, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să aibă în vedere obţinerea celui mai

bun raport cost-calitate realizat în condiţii similare, precum şi satisfacerea nevoilor de interes public

general ale colectivităţilor locale.

În situaţia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare atribuite direct operatorului regional, asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare va evalua, în baza prevederilor caietului de

sarcini anexat la contractul de delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, precum şi

modul de respectare a indicatorilor de performanţă. În cazul în care se constată nerespectarea

gravă, repetată sau prelungită a indicatorilor de performanţă în furnizarea/prestarea serviciilor se

procedează la schimbarea managementului operatorului, în condiţiile contractului de mandat sau

rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului. Contractele de delegare a gestiunii

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se reziliază de plin drept dacă operatorul nu

respectă condiţiile contractuale, precum şi în cazul retragerii licenţei.

Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile

administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin

una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de

delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral

un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv

dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă

serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz. Contractul de

delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

activitate serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale

membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor

232 / 270

administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările

ulterioare.

Prin contractul de delegare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de

canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în baza mandatului

încredinţat de acestea, pot delega atât gestiunea propriu-zisă a serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare, respectiv furnizarea/prestarea serviciului şi administrarea şi exploatarea

infrastructurii tehnico-edilitare aferente, cât şi pregătirea, finanţarea şi realizarea proiectelor de

investiţii publice pentru înfiinţarea, reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a

sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului public de alimentare cu

apă şi de canalizare.

Durata contactelor de delegare a gestiunii este limitată. În cazul gestiunii directe, autorităţile

administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa

economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după

caz.

Contractele de delegare a gestiunii servciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare au

fost încheiate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, pe seama şi în numele autorităţilor

administrativ-teritoriale membre, cu operatorul regional, căruia i-a fost delegat dreptul exclusiv de a

exploata, întreţine şi administra sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi

dreptul exclusiv de a furniza serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare în cadrul ariei

de competenţă teritorială a membrilor asociaţiei. Contractele de delegare a gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apă şi de canalizare, analizate în cadrul prezentei investigaţii, au fost

încheiate pe durate cuprinse între 5 şi 49 de ani. Sfârşitul acestor perioade marchează, de regulă,

data de expirare normală a contractelor. În principal, contractele de delegare pot fi prelungite, dacă

legislaţia în vigoare va permite acest lucru, pe una sau mai multe perioade, prin act adiţional,

conform înţelegerii părţilor.

Contractele de delegare a gestiunii prevăd sarcinile concrete ce revin autorităţilor

administraţiei publice locale, respectiv operatorului, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea,

promovarea, aprobarea, finanţarea şi realizarea investiţiilor. Investiţiile efectuate pentru reabilitarea,

modernizarea şi/sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare sunt bunuri de retur

şi se vor recupera din amortizare în conformitate cu prevederile legale pentru partea finanţată din

fonduri proprii şi, respectiv, prin redevenţa stabilită potrivit contractului de delegare pentru partea

finanţată din fonduri publice.

233 / 270

În vederea asigurării continuităţii serviciului şi funcţionării sistemului de alimentare cu apă

şi de canalizare în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice,

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei

lucrărilor de investiţii, în corelare cu propriile strategii ale serviciului public de alimentare cu apă şi

de canalizare şi planurile de urbanism general. În acest scop întocmesc programe de investiţii

multianuale de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de apă şi de canalizare existente,

precum şi de înfiinţare de noi sisteme la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, corelate cu

planurile de investiţii din master planurile judeţene/zonale.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare elaborează şi aprobă propriile strategii doar pentru aria de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, chiar atunci când judeţul este membru al

asociaţiei, fără a afecta serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare al acelor unităţi administrativ-

teritoriale din judeţ care nu sunt membre ale asociaţiei, însă luând în considerare master planul

judeţean/zonal privind acest serviciu, pentru a asigura coerenţa dezvoltării serviciului şi a

investiţiilor în infrastructura aferentă serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, operatorii regionali care beneficiază de

asistenţă financiară-nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori de împrumuturi de la

organisme financiare internaţionale pentru realizarea unor programe de investiţii publice de interes

zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/ori dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare

aferente serviciilor de utilităţi publice au obligaţia constituirii, alimentării şi utilizării unui fond de

rezervă. Acest fond este destinat întreţinerii, înlocuirii şi dezvoltării sistemelor de utilităţi publice

sau a unor părţi din componenţa acestora, precum şi asigurării fondurilor necesare pentru plata

serviciului datoriei publice aferente cofinanţării acestor proiecte de investiţii.

În cazul în care proiectele de investiţii în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare se

dezvoltă prin fonduri publice asigurate, integral sau în parte, de la bugetul de stat şi/sau din fonduri

nerambursabile, finanţarea serviciului se face prin aplicarea de către operator a preţului/tarifului

unic şi a strategiei tarifare, care se fundamentează în conformitate cu Metodologia de analiză cost-

beneficiu pentru investiţiile în infrastructura de apă, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Strategia tarifară se elaborează de către asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru o

perioadă de minimum 5 ani, se actualizează ori de câte ori este necesar şi se aprobă prin hotărâre a

fiecărei unităţi administrativ-teritoriale membre a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect

de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. Strategia tarifară constituie condiţie de

finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructura de apă realizate din fonduri publice acordate de

la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile.

234 / 270

Stabilirea nivelului preţului/tarifului unic se aprobă, cu avizul ANRSC, prin hotărâre a

adunării generale a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare. După stabilire, ajustările ulterioare ale preţului/tarifului unic se

aprobă de către ANRSC în conformitate cu strategia de tarifare şi cu formulele prevăzute în

contractul de delegare a gestiunii. Preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi

de canalizare se stabilesc, se ajustează şi se modifică pe baza fişelor de fundamentare pe elemente

de cheltuieli întocmite conform normelor metodologice elaborate de autoritatea de reglementare şi

aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.

Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face

de către operator. Structura şi nivelul preţurilor şi tarifelor trebuie să acopere costul justificat

economic al furnizării/prestării serviciului, să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a

serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei, să descurajeze

consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital, să garanteze respectarea autonomiei

financiare a operatorului şi să garanteze continuitatea serviciului.

Raportul de faţă a relevat faptul că, în perioada 2013-2017, preţurile la apa potabilă produsă

şi distribuită de către operatorii regionali şi municipali au crescut în medie cu 11,69%, iar tarifele la

canalizare-epurare au crescut cu 35,13%. În perioada analizată, preţul mediu al apei potabile

produsă, transportată şi distribuită utilizatorilor a fost de 3,26 lei/mc, iar tariful mediu la canalizare-

epurare a fost de 2,32 lei/mc.

Conform principiului recuperării costurilor, pentru a putea contribui la sustenabilitatea

infrastructurii de apă şi canalizare, preţurile/tarifele ar trebui să acopere, în practică, cel puțin

costurile de exploatare și de întreținere, precum și o parte semnificativă din amortizarea activelor. În

același timp, serviciile publice de apă şi de canalizare trebuie să fie accesibile din punct de vedere

social pentru consumatori. La determinarea preţurilor/tarifelor la apă şi canalizare, trebuie luate în

considerare efectele sociale, economice și cele asupra mediului, în efortul de a se asigura că aceste

servicii rămân la un nivel accesibil. Principiul suportabilității tarifelor este luat în considerare şi în

legislația națională. Conform Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor

comunitare de utilități publice, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 246/2006, nivelul de

suportabilitate general recomandat pentru apă și canalizare este de 3,5 % din venitul mediu lunar pe

gospodărie de la nivel național.

Practicarea unui preţ/tarif unic pe întreaga arie de delegare, fără a ţine cont de disparitaţi ce

vizează: condiţile existente şi potenţiale de prestare a serviciului, gradul diferit de suportabilitate al

populaţiei, nevoia de investiţii, starea serviciului, costurile şi rata profitului (ex. rata profitului unui

operator nu poate fi egală atât în localităţile urbane cât şi în cele rurale; costurile pentru prestarea

servicului sunt diferite în localităţile urbane faţă de cele rurale) etc., deşi se poate aprecia că

235 / 270

reprezintă o garanţie pentru recuperarea de către organismele financiare internaţionale finanţatoare

a fondurilor puse la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare

intercomunitară, tariful unic nu poate fi considerat ca fiind în beneficiul consumatorilor, deoarece

reprezintă plata unui preţ/tarif mult mai mare faţă de cel pe care l-ar fi plătit dacă acesta era calculat

având în vedere numai elementele de cost aferente prestării serviciului în respectiva zonă

geografică, cel puţin până la momentul derulării/finalizării investiţiilor în infrastructură necesare.

Operatorii regionali care implementează proiecte finanțate cu fonduri ale Uniunii Europene

au obligația de a crea un fond de rezervă pentru întreținere, înlocuire și dezvoltare pe întreaga

durată de viață a investiției. Fondul ar trebui să fie alimentat din veniturile obținute din serviciile

publice de apă şi de canalizare. Prin urmare, atunci când se stabilesc preţurile şi tarifele la apă şi

canalizare, trebuie să se țină seama de existența acestui fond. În cazul în care acest fond nu este luat

în considerare în momentul stabilirii preţurilor şi tarifelor, o astfel de situație poate duce la

întreținerea necorespunzătoare a instalațiilor și la imposibilitatea de a le înlocui pe termen lung,

prezentând astfel un risc pentru sustenabilitatea infrastructurii de apă şi canalizare.

Utilizatorii serviciului public de alimentare cu apă pot fi: utilizatori casnici individuali,

persoane fizice, utilizatori casnici colectivi, asociaţii de proprietari/chiriaşi cu personalitate juridică,

operatori economici şi instituţii publice.

Piața relevantă se definește ca fiind piața activităţilor (alimentare cu apă şi canalizare) și a

sistemului public de alimentare cu apă, respectiv a sistemului public de canalizare aferent

serviciului precum și a fiecărui contract de delegare a serviciului public de alimentare cu apă şi de

canalizare din aria de delegare în care operatorul trebuie să-și îndeplinească obligațiile din hotărârea

de atribuire a serviciului, respectiv din contractul de delegare încheiat cu asociaţia de dezvoltare

intercomunitară.

Pe baza unei succinte analize, se poate afirma că, piaţa serviciilor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare din România este deocamdată slab dezvoltată în ceea ce priveşte infrastructura

ce furnizează serviciile de producere, transport, distribuţie şi tratare a apei potabile şi de colectare şi

epurare a celei uzate. Astfel, raportul relevă faptul că numai 65,2% din populaţia ţării este conectată

la reţeaua publică de alimentare cu apă potabillă, iar gradul total de racordare la canalizare este de

49,1% la nivel naţional. În mediul urban ponderea locuitorilor racordaţi la sistemul de canalizare şi

epurare a apelor uzate este de 85,5%, spre deosebire de mediul rural, unde este de doar 4,7%.

Reţeaua publică de canalizare este mult mai puţin dezvoltată pe plan naţional decât reţeaua

publică de distribuţie a apei potabile, ceea ce indică un dezechilibru major şi absenţa în general a

caracterului integrat al serviciilor publice de apă potabilă şi de canalizare. Astfel, numărul total al

localităţilor cu canalizare publică reprezintă mai puţin de jumătate (47,2%) din numărul total al

localităţilor alimentate cu apă potabilă din reţea.

236 / 270

Sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare a suferit, în ultimii 20 ani,

transformări majore, acestea începând cu modificările legislative care au pus bazele unui nou sistem

organizatoric şi creându-se, astfel, premisele dezvoltării infrastructurii şi creşterii calităţii

serviciilor. Prin programul de regionalizare s-au format operatorii regionali, prin concentrarea

operatorilor mai mici în operatori regionali mari. De obicei, regionalizarea apare de-a lungul liniilor

de județ și este condusă de cel mai mare operator de apă din regiune, care absoarbe apoi companiile

mici în operațiunile sale. Mulți dintre operatorii mari operează acum de-a lungul liniilor de

comercializate și au beneficiat de programele de îmbunătățire a performanței financiare și

operaționale.

Procesul de regionalizare include provocări considerabile în special în ceea ce priveşte

respectarea reglementărilor naționale și europene, iar îmbunătățirea serviciilor de apă, într-un mod

mai eficient și durabil, este o premisa pentru performanță mai bună și implementarea inovațiilor în

sectorul apei.

Pentru sprijinirea României în vederea conformării cu directivele europene relevante din

sectorul de apă şi apă uzată, Uniunea Europeană a alocat fonduri europene pentru realizarea

proiectelor privind alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, atât în perioada

de pre-aderare, cât şi în perioadele de programare 2007-2013 şi 2014-20120, în anumite condiţii

impuse prin programele operaţionale, respectiv realizarea, dezvoltarea şi securizarea politicii de

gestiune în sistem regional a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

În vederea utilizării eficiente a resurselor financiare disponibile, a fost creat un cadru

instituţional adecvat pentru gestionarea în comun a infrastructurii aferente serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv politica de regionalizare a serviciilor de apă şi apă

uzată prin crearea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi a operatorilor regionali. La baza

acestei construcţii stau principiul eficientizării investiţiilor în scopul oferirii unor servicii de calitate

utilizatorilor şi principliul solidarităţii.

Sunt necesare în continuare fonduri substanțiale, în plus față de cofinanțarea din partea

Uninii Europene, pentru a se asigura accesul la apă potabilă de calitate și pentru a se garanta faptul

că investițiile finanțate de Uniunea Europeană pot fi întreținute în mod corespunzător. Pentru a

asigura un nivel adecvat de investiții pe termen lung și pentru a face posibilă întreținerea

infrastructurilor create cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene trebuie ca, la nivel național, să fie

disponibile pe lângă resursele publice și resursele private. Sprijinul financiar de la bugetul Uniunii

Europene nu ar trebui să se substituie cheltuielilor publice realizate de un stat membru.

Parteneriatul public privat se prezintă sub multe forme şi reprezintă un concept în dezvoltare

care trebuie adaptat la necesităţile şi caracteristicile individuale ale fiecărui proiect de investiţii şi la

237 / 270

partenerii proiectului. Potrivit prevederilor OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat154,

contractele de parteneriat public-privat pot fi încheiate şi în vederea realizării de către un operator

privat a serviciilor comunitare de utilităţi publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de

utilităţi publice.

Parteneriatul public privat poate constitui o metodă corespunzătoare de investiţii, de

finanţare în situaţia în care există un domeniu de aplicare semnificativ pentru implicarea sectorului

privat, în vederea asigurării de capital suplimentar şi a unui serviciu mult mai eficient. Însă trebuie

acordată o atenţie deosebită structurii juridice a parteneriatului public privat, deoarece aceasta poate

afecta într-o anumită măsură eligibilitatea cheltuielilor ce pot fi cofinanţate.

Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat

se pot asigura integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, sau din resurse

financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. În această situaţie

partenerul privat asigură finanţarea necesară realizării investiţiilor din resurse proprii şi/sau din

resurse atrase din partea unor finanţatori, iar partenerul public poate contribui la finanţarea realizării

investiţiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile

post-aderare şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia

naţională şi cea a Uniunii Europene.

Parteneriatul public-privat poate fi o nouă oportunitate pentru dezvoltarea şi atragerea de

investiţii private în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul unor unităţi

administrativ-teritoriale pentru care sustenabilitatea financiară reprezintă o barieră pentru furnizarea

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, iar delegarea serviciilor de alimentare cu

apă şi de canalizare către un operator regional ar genera costuri ridicate (plata unor tarife peste

nivelul de suportabilitate al consumatorilor, contribuţii la capitalul social al operatorului, participări

la constituirea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare etc.). Un asemenea parteneriat poate

avea un efect pozitiv atât asupra concurenţei, cât şi asupra consumatorilor.

Reglementarea strictă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare ajung să

limiteze intrarea pe piaţă şi să creeze mai multe distorsiuni care conduc la rezultate ineficiente pe

piaţă. Chiar dacă se adoptă reguli şi reglementări ca răspuns la diferitele obiective sociale şi

economice, partea negativă este că acestea pot impune bariere asupra concurenţei cum ar fi

restricţiile de intrare, pot facilita coordonarea preţurilor şi a producţiei între concurenţi, impune

costuri mai mari nou-intraţilor faţă de firmele existente şi protejează parţial sau total operatorii în

faţa legislaţiei naţionale de concurenţă.

Pentru intrarea pe piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare a unor

operatori cu capital privat sunt necesare o serie de condiţionalităţi, respectiv:

154 Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 427 din 18.05.2018

238 / 270

- existenţa unei licenţe acordate de autoritatea de reglementare, prin care se recunoaşte calitatea

de operator al serviciului, capacitatea tehnico-economică şi dreptul de a furniza/presta serviciul;

- autorităţile administraţiei publice locale au libertatea de a hotărî asupra modalităţii de gestiune a

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;

- existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare proprietatea exclusivă a unităţilor administrativ-

teritoriale.

Întrucât autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţa

exclusivă în ceea ce priveşte aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, gestiune şi funcţionare a

serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, intrarea pe piaţă a unor operatori cu capital

privat este condiţionată de existenţa barierelor legislative menţionate mai sus.

Dacă autorităţile administraţiei publice locale au hotărât administrarea serviciului public de

alimentare cu apă şi de canalizare prin gestiune delegată şi nu au optat pentru atribuirea directă a

contractului de delegare a gestiunii, în condiţiile legii, vor putea admite intrarea pe piaţă a unor

operatori cu capital privat pe baza unor proceduri incluzând licitaţia publică deschisă.

Propuneri / Recomandări

Prin prezentul Raport se propune formularea, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. m) din Legea

concurenţei, a următoarelor recomandări:

1. Se recomandă autorităţilor publice locale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară:

- să întreprindă demersurile necesare astfel încât să compatibilizeze durata contractelor de

delegare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare cu investiţiile ce

urmează a fi realizate, în concordanţă Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru

investiţiile în infrastructura de apă şi de canalizare finanţate prin fonduri publice

acordate de la bugetul de stat şi/sau din fonduri nerambursabile;

- implementarea unei politici tarifare care să nu depăşească gradul de suportabilitate al

consumatorilor prin aplicarea unui mecanism alternativ de suport sau subvenţii (sau

opţiuni cumulate) pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a proiectului de investiţii,

în concordanţă Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investiţiile în infrastructura

de apă şi de canalizare finanţate prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat şi/sau

din fonduri nerambursabile;

- solicitarea avizării, în fază de proiect, a măsurilor administrative de atribuire în mod

direct a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile prevăzute de Legea serviciilor

comunitare de utilităţi publice, cu precădere cele prevăzute la art. 28 alin. (21);

239 / 270

- analizarea oportunităţii şi posibilităţii elaborării unor scheme de ajutor prin care să se

asigure potenţialilor investitori acordarea unor beneficii (ex. scutiri, reduceri de taxe

impozite, redevenţe etc), cu condiţiia asigurării unui anumit nivel al investiţiilor şi al

creării/menţinerii unui anumit număr de locuri de muncă, având în vedere necesitatea

deschiderii pieţei serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare nu numai către

operatori „in-house”, ci şi către operatori cu capital privat, precum şi posibilitatea ca în

cazul unor autorităţi adminsitrativ-teritoriale mijlocii/mici, să existe interesul unor

investitori privaţi pentru prestarea acestor servicii, inclusiv în ceea ce priveşte

construirea unor reţele noi de alimentare şi canalizare;

- modificarea Regulamentelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv

eliminarea din textul acestora a oricăror prevederi ce vizează acordarea de competenţe

de avizare de către operatorii „in-house”, cărora le-a fost încredinţată prestarea

serviciilor de utilitate publică de alimentare cu apă şi canalizare şi care îşi desfăşoară

activitatea în condiţii de monopol reglementat, numai anumitor întreprinderi pentru a

desfăşura, în aria de operare, activităţi de: proiectare pentru terţi a lucrărilor de orice fel,

în special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi

de canalizare, precum şi a celor de extindere a reţelelor de apă şi de canalizare respectiv

de instalare a contoarelor de apă pentru persoane fizice/juridice155.

2. Având în vedere faptul că majoritatea contractelor încheiate cu operatorii regionali au o durată

de valabilitate mare, piaţa serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare fiind închisă

între 25 - 49 de ani, iar restrângerea ariilor de monopol reprezintă o oportunitate în vederea

deschiderii spre concurenţă a pieţelor acestor servicii, Consiliul Concurenţei recomandă

Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comuniatre de Utilităţi Publice, având

în vedere competenţele acestei autorităţi instituite prin art. 20 alin. (1) din Legea serviciilor

comunitare de utilităţi publice, realizarea unei analize privind sectorul utilităţilor publice de apă,

prin care să propună autorităţilor administraţiei publice locale şi Consiliului Concurenţei,

măsurile necesare pentru restrângerea ariilor de monopol, dacă constată că acest lucru este

necesar şi poate contribui la deschiderea spre concurenţă a pieţelor acestor servicii.

3. Având în vedere cele prezentate la pct. C din subcapitolul 6.4, Consiliul Concurenţei recomandă

Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Mediului, Ministerului Apelor şi Pădurilor,

Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi

Asociaţiei Române a Apei, limitarea accesului operatorilor regionali, pe platforma aplicaţiei

H2O Benchmarking, la indicatorii economici care ar putea fi folosiţi de aceştia pentru ajustarea

155 Ase vedea pct. D, subcapitolul 6.4. Alte aspecte

240 / 270

ofertelor prezentate unităţilor administrativ-teritoriale din alte localităţi care nu fac parte din

asociaţia de dezvoltare intercomunitară unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.

4. Se recomandă operatorilor „in-house”, cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor publice

de alimentare cu apă şi de canalizare şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de monopol

reglementat, eliminarea din cadrul procedurilor operaţionale proprii a prevederilor ce vizează

avizarea şi/sau agrearea de către aceştia numai a anumitor întreprinderi pentru a desfăşura, în

aria de operare, activităţi de montare/demontare contoare pe branşamente, branşamente de apă,

racorduri de canalizare, extinderi şi devieri de reţele de apă şi canalizare stradale, devieri pe

reţele de apă/canalizare, execuţie conducte de aducţiune, magistrale, construcţii speciale,

respectiv proiectare156.

156 Ase vedea pct. D, subcapitolul 6.4. Alte aspecte

241 / 270

Anexe

Anexa nr. 1

Situaţia contractelor de delegare, aria delegării şi durata delegării

Nr.

Crt. Autoritatea delegantă Denumire Operator

Contractul de delegare Aria delegării

Data Durata Judeţul Nr. localităţi

1 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apa Alba SC APA CTTA SA Alba Iulia

iunie

2008 25 ani Alba

4 - municipii

7- oraşe

45 - comune

2 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apă Canalizare Arad SC Compania de Apă Arad SA

decembrie

2009 30 ani Arad

1 - municipiu

3- oraşe

14 - comune

3 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Argeş SC Apă Canal 2000 SA Piteşti

martie

2010 35 ani Argeş

1 - municipiu

3- oraşe

15 - comune

4 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Bacău - ADIB

SC Compania Regională de Apă Bacău

SA

noiembrie

2010 30 ani Bacău

3 - municipii

3 - oraşe

17 - comune

5 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Aparegio SC Compania de Apă Oradea SA

septembrie

2009 25 ani Bihor

2 - municipii

0- oraşe

16- comune

6 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Zona Nord Vest SC Apă Canal Nord Vest SA Borş

decembrie

2016 5 ani Bihor

1 – municipii

1 - oraş

11 - comune

7 ADI pentru Servicii de Alimentare cu

Apă şi de Canalizare Bistriţa-Năsăud SC Aquabis SA Bistriţa

septembrie

2008 30 ani Bistriţa-Năsăud

1- municipiu

3- oraşe

34 - comune

8 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Aqua Botoşani SC Nova Apaserv SA Botoşani

iunie

2010 25 ani Botoşani

2 - municipii

5 - oraşe

42 - comune

9 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

în Domeniul Apei din Judeţul Braşov SC Compania Apa Braşov SA

septembrie

2008 49 ani Braşov

3 - municipii

2- oraşe

8 - comune

10 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Dunărea Brăila

SC Compania de Utilităţi Publice

Dunărea Brăila SA

septembrie

2009 49 ani Brăila

1 - municipiu

3 - oraşe

38 - comune

243 / 270

11 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Buzău 2008 SC Compania de Apă SA Buzău ianuarie 2009 25 ani Buzău

2 - municipii

3- oraşe

27 - comune

12 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Acvabanat SC Aquacaraş SA Reşiţa februarie 2007 25 ani Caraş-Severin

3 - municipii

3 - oraşe

11 - comune

13 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Ecoaqua SC Ecoaqua SA Călăraşi

octombrie

2007 25 ani

Călăraşi

2 - municipii

3 - oraşe

11 - comune

Ialomiţa 1 - municipiu

14 Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea

Infrastructurii din Bazinul Someş-Tisa

SC Compania de Apă Someş SA Cluj-

Napoca

noiembrie

2007 30 ani

Cluj

3 - municipii

1 - oraş

40 – comune

Sălaj

1 - municipiu

3 - oraşe

28 – comune

15 Asociatia de dezvoltare Intercomunitara

Apa Văii Ariesului

SC Compania de Apă Arieş SA Turda septembrie

2007 25 ani Cluj

2 - municipii

1 - oraş

15 - comune

16 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apă-Canal Constanţa SC RAJA SA Constanţa

noiembrie

2009 49 ani

Constanţa

3 - municipii

9 - oraş

41 - comune

Ialomiţa

1 - municipiu

3 - oraşe

3 – comune

Argeş 1 - municipiu

Bacău 1 - municipiu

Braşov 1 - municipiu

Dâmboviţa 2 – comune

Prahova 2 - comune

Călăraşi 1 - comună

17 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Aquacov

SC Gospodărie Comunală SA Sf.

Gheorghe

noiembrie

2009 30 ani Covasna

2 - municipii

2- oraşe

10 - comune

18 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apa Dâmboviţa SC Compania de Apă Târgovişte SA ianuarie 2009 25 ani Dâmboviţa

2 - municipii

5 - oraşe

244 / 270

53 - comune

19 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Oltenia

SC Compania de Apă Oltenia SA

Craiova

mai

2009 25 ani

Dolj

3 - municipii

4 - oraşe

16 - comune

Gorj 2 - comune

20 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Serviciul Regional Apă Galaţi SC Apă Canal SA Galaţi

septembrie

2009 49 ani Galaţi

2 - municipii

2- oraşe

23 - comune

21 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Sănătate Asigurată prin Apă Curată SC Apa Service SA Giurgiu august 2007 25 ani Giurgiu

1 - municipiu

2 - oraşe

4 - comune

22 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

în Domeniul Apei ADIA Gorj SC Aparegio Gorj SA ianuarie 2008 25 ani Gorj

2 - municipii

3 - oraşe

1 - comună

23 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Hargita Viz SC Harviz SA Miercurea Ciuc

septembrie

2009 25 ani Harghita

2 - municipii

1 - oraş

23 - comune

24 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

"Redisza" SC Redisza SA Remetea

septembrie

2009 25 ani Harghita 4 – comune

25 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Aqua Prest Hunedoara SC Apa Prod SA Deva

mai

2009 49 ani Hunedoara

3 - municipii

4 - oraşe

24 – comune

26 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apa Valea Jiului SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mai 2009 25 ani Hunedoara

3 - municipii

3 - oraşe

40 – comune

27 Asociaţia Regională a Serviciilor de Apă

Canal Iași – ARSACIS SC Apavital SA Iași

iulie

2008 30 ani

Iași

2 - municipii

3 - oraş

75 - comune

Neamţ 4 - comune

28 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apă ADIA-ILFOV SC Apa-Canal Ilfov SA Pantelimon

noiembrie

2009 49 ani Ilfov

3 - municipii

2 – oraş

13 – comune

29 Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

Euro-Apa Voluntari SC Euro Apavol SA Voluntari februarie 2013 15 ani

Ilfov 1 - oraş

4 - comune

Giurgiu 3 - comune

245 / 270

Ialomiţa 1 - comună

30 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Maramureş SC Vital SA Baia Mare

octombrie

2008 30 ani Maramureş

2 - municipii

8 - oraşe

6 - comune

31

Asociaţia pentru Managementul

Serviciilor de Apă şi de Canalizare

Mehedinţi

SC Secom SA Dr. Tr. Severin noiembrie

2009 25 ani Mehedinţi

1 - municipiu

3- oraşe

8 - comune

32 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Aqua Invest Mureş

SC Compania Aquaserv SA Tîrgu-

Mureş

martie

2010 49 ani

Mureş

4 - municipii

4 - oraşe

26 - comune

Harghita 1 - oraş

1 - comune

Bistriţa-Năsăud 2 - comune

33 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Aqua Neamţ

SC Compania Judeţeană Apa Serv SA

Piatra Neamţ august 2009 49 ani Neamţ

2 - municipii

3 - oraşe

26 - comune

34

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

de Utilităţi Publice pentru Serviciul de

Alimentare cu Apă şi de Canalizare Olt

SC Compania de Apă Olt SA Slatina decembrie

2007 25 ani Olt

2 - municipii

5- oraşe

3 - comune

35

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Parteneriatul pentru Managementul Apei -

Prahova

SC Hidro Prahova SA iulie

2009 30 ani Prahova

1 - municipiu

10 - oraş

43 - comune

36

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

pentru Servicii în Sectorul de Apă şi Apă

Uzată din Judeţul Satu Mare

SC Apaserv Satu Mare SA noiembrie

2009 30 ani Satu Mare

2 - municipii

4 - oraşe

30 - comune

37 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Asociaţia de Apă Sibiu SC Apă-Canal SA Sibiu

mai

2009 25 ani

Sibiu

1 - municipiu

4 - oraşe

10 – comune

Braşov 1 - municipiu

38 Asociației de Dezvoltare Intercomunitară

Apa Târnavei Mari SC Apa Tărnavei Mari SA Mediaş august 2008 25 ani Sibiu

1 - municipiu

2 - oraşe

11 - comune

39 Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi

Canalizare Suceava SC ACET SA Suceava

aprilie

2010 25 ani Suceava

5 - municipii

4 - oraşe

3 - comune

246 / 270

40 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Teleormanul SC Apa Serv SA Alexandria

decembrie

2007 25 ani Teleorman

3 - municipii

2- oraşe

1 - comună

41 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apa-Canal Timiş SC Aquatim SA Timişoara ianuarie 2010 30 ani Timiş

1 - municipiu

8 - oraşe

45 - comune

42

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Dezvoltarea Durabilă a Serviciilor de Apă

şi Canalizare din Judeţul Tulcea

SC Aquaserv SA Tulcea noiembrie

2008 25 ani Tulcea

1 - municipii

4 - oraşe

2 - comune

43

Asociaţia pentru Dezvoltare

Intercomunitară de Utilităţi Publice

pentru Serviciul de Alimentare cu Apă şi

de Canalizare din Municipiile Vaslui,

Bârlad, Huşi şi Oraşul Negreşti-Judeţul

Vaslui

SC Aquavas SA Vaslui decembrie

2010 49 ani Vaslui

3 - municipii

2 - oraşe

2 - comune

44 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Apa Vâlcea SC Apavil SA Râmnicu Vâlcea

noiembrie

2008 25 ani Vâlcea

2 - municipii

8 - oraşe

18 - comune

45 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Vranceaqua

SC Compania de Utilităţi Publice SA

Focşani

septembrie

2008 49 ani Vrancea

2 - municipii

3 - oraşe

26 - comune

46 - SC Apa Nova Bucureşti SA martie

2000 25 ani

Municipiul

Bucureşti 1 - municipiu

47 - SC Apa Nova Ploieşti SRL iunie

2000 25 ani Prahova 1 - municipiu

Anexa nr. 2

Populaţia deservită cu servicii de alimentare cu apă, în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

2017

Populaţia din

aria de

acoperire

Populaţia deservită (nr.loc.) Grad de

acoperire

(%) Total

din care:

Urban Rural

RE

GIU

NE

A 1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 355.352 241.835 204.596 37.239 68

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 260.454 143.154 111.189 31.965 55

Iași Apavital Iași 852.411 452.621 299.217 153.404 53

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 288.471 239.079 166.158 72.921 83

Suceava Acet Suceava 223.217 177.244 173.896 3.348 79

Vaslui Aquavas Vaslui 216.568 138.300 134.016 4.284 64

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 348.130 284.350 199.370 84.980 82

Buzău Compania De Apă Buzău 273.439 233.921 168.242 65.679 86

Constanța RAJA Constanţa 771.547 689.359 546.269 143.090 89

Galați Apă Canal Galaţi 451.132 384.729 314.894 69.835 85

Tulcea Aquaserv Tulcea 100.948 96.589 95.794 795 96

Vrancea CUP Focşani 241.546 183.909 141.409 42.500 76

RE

GIU

NE

A 3

SU

D-M

UN

TE

NIA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 279.552 255.057 206.859 48.198 91

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 135.756 122.330 111.880 10.450 90

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 358.727 263.143 144.512 118.631 73

Giurgiu Apa Service Giurgiu 99.994 85.444 79.899 5.545 85

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 153.483 77.232 30.782 46.450 50

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 76.583 38.631 22.260 16.371 50

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 287.868 240.784 145.092 95.692 84

Teleorman Apa Serv Alexandria 123.545 99.400 99.400 0 80

Prahova Apa Nova Ploieşti 207.135 207.135 207.135 0 100

RE

GIU

NE

A

4

SU

D-V

ES

T

OL

TE

NIA

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 426.144 317.904 276.901 41.003 75

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 125.058 121.060 119.780 1.280 97

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 149.864 138.342 121.347 16.995 92

Olt Compania De Apă Olt Slatina 189.589 130.752 125.489 5.263 69

248 / 270

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 262.279 220.461 172.887 47.574 84

RE

GIU

NE

A 5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 341.737 280.472 198.562 81.910 82

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 160.548 139.907 139.907 0 87

Hunedoara Apa Prod Deva 216.406 194.960 152.238 42.722 90

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 114.088 112.062 112.062 0 98

Timiș Aquatim Timişoara 488.693 470.079 366.041 104.038 96

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

-VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 250.565 240.550 195.817 44.733 96

Bihor Apa Canal Nord Vest 46.627 37.959 8.116 29.843 81

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 239.375 165.674 103.895 61.779 69

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 747.357 660.163 492.358 167.805 88

Cluj Compania De Apa Aries 100.240 96.550 78.940 17.610 96

Maramures Vital Baia Mare 265.220 220.965 203.305 17.660 83

Satu Mare Apaserv Satu Mare 255.010 208.656 149.037 59.619 82

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 302.417 247.982 150.737 97.245 82

Brașov Compania Apa Braşov 362.797 342.723 306.718 36.005 94

Mureș Compania Aquaserv 360.842 310.979 253.443 57.536 86

Sibiu Apă Canal Sibiu 292.569 271.508 242.587 28.921 93

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 72.730 58.029 50.435 7.594 80

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 120.832 100.164 87.555 12.609 83

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 93.738 70.940 44.213 26.727 76

Harghita Redisza Remetea 15.191 6.892 0 6.892 45

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 2.104.643 1.753.771 1.753.771 0 83

TOTAL 14.210.417 11.573.750 9.509.010 2.064.740 81

Sursa: ANRSC

249 / 270

Anexa nr. 3

Lungimea reţelei de alimentare cu apă, în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

Lungimea reţelei (km)

2017

Total din care:

Urban Rural R

EG

IUN

EA

1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 914 578 337

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 840 465 375

Iași Apavital Iași 2.475 643 1.832

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 880 429 451

Suceava Acet Suceava 607 570 37

Vaslui Aquavas Vaslui 370 342 28

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 1.428 479 949

Buzău Compania De Apă Buzău 1.522 554 968

Constanța RAJA Constanţa 3.202 1.823 1.379

Galați Apă Canal Galaţi 1.723 945 778

Tulcea Aquaserv Tulcea 366 355 11

Vrancea CUP Focşani 1.032 449 583

RE

GIU

NE

A 3

SU

D-M

UN

TE

NIA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 1.153 598 555

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 504 362 142

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 1.370 470 900

Giurgiu Apa Service Giurgiu 371 312 59

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 547 163 384

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 296 296

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 2.098 1.089 1.009

Teleorman Apa Serv Alexandria 492 492 0

Prahova Apa Nova Ploieşti 397 397 0

RE

GIU

N

EA

4

SU

D-

VE

ST

OL

TE

NI

A

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 1.574 1.317 257

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 650 624 26

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 457 314 143

250 / 270

Olt Compania De Apă Olt Slatina 700 565 135

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 1.505 867 638

RE

GIU

NE

A 5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 1.945 1.044 901

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 491 491 0

Hunedoara Apa Prod Deva 1.093 547 546

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 601 601 0

Timiș Aquatim Timişoara 2.037 970 1.067 R

EG

IUN

EA

6

NO

RD

-VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 1.025 661 364

Bihor Apa Canal Nord Vest 226 62 164

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 1.195 479 716

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 2.736 1.097 1.639

Cluj Compania De Apa Aries 447 447

Maramures Vital Baia Mare 1.028 657 371

Satu Mare Apaserv Satu Mare 1.060 483 577

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 2.062 849 1.212

Brașov Compania Apa Braşov 1.319 1.028 291

Mureș Compania Aquaserv 1.440 859 581

Sibiu Apă Canal Sibiu 929 662 267

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 335 193 142

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 507 362 144

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 586 235 351

Harghita Redisza Remetea 34 34

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 3.693 3.693 0

TOTAL 52.261 30.919 21.342

Sursa: ANRSC/Operatori regionali

251 / 270

Anexa nr. 4

Cantitatea de apă potabilă produsă şi facturată în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

2017

Apă potabilă

produsă

( mii mc)

Apă potabilă facturată ( mii mc)

Total

din care:

Mediul urban Mediul rural

RE

GIU

NE

A 1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 31.684 15.341 8.387 6.955

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 17.870 6.324 5.393 931

Iași Apavital Iași 39.197 27.872 21.546 6.326

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 26.143 8.440 6.829 1.611

Suceava Acet Suceava 25.652 9.262 8.307 955

Vaslui Aquavas Vaslui 7.134 5.552 5.461 91

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 17.897 10.330 8.164 2.166

Buzău Compania De Apă Buzău 11.127 8.119 6.773 1.346

Constanța RAJA Constanţa 74.334 39.720 31.500 8.220

Galați Apă Canal Galaţi 22.670 13.993 12.893 1.100

Tulcea Aquaserv Tulcea 11.440 4.633 4.616 17

Vrancea CUP Focşani 7.567 6.308 5.085 1.223

RE

GIU

NE

A 3

SU

D-M

UN

TE

NIA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 21.243 11.413 8.906 2.507

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 8.348 5.072 4.885 187

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 14.560 8.338 5.194 3.144

Giurgiu Apa Service Giurgiu 4.963 2.945 2.776 169

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 4.822 3.111 1.163 1.948

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 3.036 1.711 1.185 526

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 20.315 8.904 6.877 2.027

Teleorman Apa Serv Alexandria 11.267 3.902 3.902 0

Prahova Apa Nova Ploieşti 13.899 10.663 10.663 0

RE

GI

U NE A

4

SU D-

VE

ST

OL

TE

NI

A

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 25.149 18.443 17.432 1.011

252 / 270

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 7.989 5.844 5.811 33

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 8.462 5.016 4.607 409

Olt Compania De Apă Olt Slatina 11.120 5.501 5.381 120

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 15.756 10.481 9.343 1.138 R

EG

IUN

EA

5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 22.035 13.244 10.175 3.069

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 10.933 5.504 5.504 0

Hunedoara Apa Prod Deva 21.963 9.568 7.664 1.904

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 14.386 3.243 3.243 0

Timiș Aquatim Timişoara 42.613 25.252 22.324 2.928

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

-VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 21.382 13.150 11.506 1.644

Bihor Apa Canal Nord Vest 1.488 826 234 592

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 15.279 7.555 5.567 1.988

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 53.673 33.930 27.321 6.609

Cluj Compania De Apa Aries 4.176 3.751

Maramures Vital Baia Mare 16.803 10.924 10.144 779

Satu Mare Apaserv Satu Mare 15.967 7.872 7.395 477

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 19.337 13.247 8.845 4.402

Brașov Compania Apa Braşov 42.502 17.631 16.385 1.246

Mureș Compania Aquaserv 27.973 16.437 14.176 2.260

Sibiu Apă Canal Sibiu 26.600 14.746 13.251 1.495

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 5.054 2.590 2.240 351

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 7.880 4.114 3.953 161

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 4.282 2.684 2.025 659

Harghita Redisza Remetea 283 126 1 125

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 170.234 129.753 129.753 0

TOTAL 1.008.485 593.386 514.784 74.850

Sursa: ANRSC

253 / 270

Anexa nr. 5

Contorizarea utilizatorilor serviciului de alimentare cu apă în anul 2017

Regiuni Judeţul Denumire operator

2017

Nr.

branşamente

total

din care:

Nr.

branşamente

contorizate

din care:

Grad de

contorizare

(%) Mediu

urban

Mediu

rural

Mediu

urban

Mediu

rural

RE

GIU

NE

A 1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 51.657 37.386 14.271 51.081 36.810 14.271 98,9

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 32.215 17.742 14.473 30.830 17.487 13.343 95,7

Iași Apavital Iași 83.484 28.027 55.457 83.431 29.265 54.166 99,9

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 40.912 19.320 21.592 40.701 19.162 21.539 99,5

Suceava Acet Suceava 31.433 28.769 2.664 29.673 27.183 2.490 94,4

Vaslui Aquavas Vaslui 23.945 22.440 1.505 22.893 21.577 1.316 95,6

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 68.464 32.761 35.703 63.772 28.583 35.189 93,1

Buzău Compania De Apă Buzău 58.625 30.008 28.617 57.308 29.826 27.482 97,8

Constanța RAJA Constanţa 144.886 90.018 54.868 137.166 84.048 53.118 94,7

Galați Apă Canal Galaţi 93.290 66.668 26.622 92.049 65.487 26.562 98,7

Tulcea Aquaserv Tulcea 20.486 19.887 599 20.219 19.600 619 98,7

Vrancea CUP Focşani 45.709 27.563 18.146 45.200 27.054 18.146 98,9

RE

GIU

NE

A 3

SU

D-M

UN

TE

NIA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 50.675 30.711 19.964 50.350 30.437 19.913 99,4

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 27.396 22.780 4.616 27.024 22.420 4.604 98,6

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 62.870 21.396 41.474 61.911 21.014 40.897 98,5

Giurgiu Apa Service Giurgiu 29.064 26.838 2.226 28.874 26.648 2.226 99,3

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 25.437 14.786 10.651 20.862 11.232 9.630 82,0

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 11.351 5.913 5.438 10.962 5.841 5.121 96,6

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 73.148 37.882 35.266 68.844 35.589 33.255 94,1

Teleorman Apa Serv Alexandria 19.993 19.993 0 16.509 16.509 0 82,6

Prahova Apa Nova Ploieşti 24.880 24.880 0 24.880 24.880 0 100,0

RE

GI

U NE A

4

SU D-

VE

ST

OL

TE

NI

A

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 76.297 56.635 19.662 73.080 52.732 20.348 95,8

254 / 270

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 20.472 19.849 623 19.750 19.134 616 96,5

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 22.274 16.591 5.683 22.158 16.479 5.679 99,5

Olt Compania De Apă Olt Slatina 24.443 22.516 1.927 24.191 22.385 1.806 99,0

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 47.215 27.485 19.730 46.884 27.292 19.592 99,3

RE

GIU

NE

A 5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 73.995 41.362 32.633 73.958 41.338 32.620 99,9

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 21.212 21.212 0 17.822 17.822 0 84,0

Hunedoara Apa Prod Deva 42.055 28.838 13.217 41.214 26.552 14.662 98,0

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 60.758 60.758 0 60.758 60.758 0 100,0

Timiș Aquatim Timişoara 70.332 40.292 30.040 66.991 39.608 27.383 95,2

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

-VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 45.450 28.991 16.459 44.214 29.915 14.299 97,3

Bihor Apa Canal Nord Vest 12.795 3.632 9.163 10.438 2.963 7.475 81,6

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 47.383 23.126 24.257 46.073 23.435 22.638 97,2

Cluj-Sălaj Compania De Apa Someş 112.910 58.646 54.264 112.924 58.651 54.273 100,0

Cluj Compania De Apa Aries

Maramures Vital Baia Mare 86.858 80.492 6.366 85.751 79.397 6.354 98,7

Satu Mare Apaserv Satu Mare 51.899 30.220 21.679 50.881 30.220 20.661 98,0

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 68.067 42.522 25.545 66.990 42.129 24.861 98,4

Brașov Compania Apa Braşov 46.719 34.877 11.842 44.003 31.969 12.034 94,2

Mureș Compania Aquaserv 56.295 37.908 18.387 56.295 37.908 18.387 100,0

Sibiu Apă Canal Sibiu 45.589 35.477 10.112 43.013 32.970 10.043 94,3

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 18.439 14.021 4.418 16.722 12.964 3.758 90,7

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 16.462 11.947 4.515 16.462 11.947 4.515 100,0

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 16.016 6.171 9.845 15.770 5.957 9.813 98,5

Harghita Redisza Remetea 2.218 0 2.218 2.218 0 2.218 100,0

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 128.154 128.154 0 128.154 128.154 0 100,0

TOTAL 2.234.227 1.497.490 736.737 2.171.253 1.453.331 717.922 97,2

Sursa: ANRSC

255 / 270

Anexa nr. 6

Populaţia deservită cu servicii de canalizare şi gradul de acoperire în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

2017

Populaţia din

aria de

acoperire

(nr. loc.)

Populaţia deservită (nr. loc.) Grad de

acoperire

(%) Total

din care:

Urban Rural

RE

GIU

NE

A 1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 358.299 183.032 178.252 4.780 51

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 260.454 98.984 96.875 2.109 38

Iași Apavital Iași 852.411 315.506 285.137 30.369 37

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 215.591 156.565 154.092 2.473 73

Suceava Acet Suceava 223.217 156.975 148.267 8.708 70

Vaslui Aquavas Vaslui 216.568 114.882 114.547 335 53

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 348.130 179.370 177.760 1.610 52

Buzău Compania De Apă Buzău 273.439 164.161 160.993 3.168 60

Constanța RAJA Constanţa 771.547 508.930 489.437 19.493 66

Galați Apă Canal Galaţi 451.132 324.876 309.993 14.883 72

Tulcea Aquaserv Tulcea 99.521 78.984 78.984 0 79

Vrancea CUP Focşani 241.546 125.637 121.087 4.550 52

RE

GIU

NE

A 3

SU

N -

MU

NT

EN

IA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 255.637 210.191 195.111 15.080 82

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 135.756 98.958 98.958 0 73

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 358.727 136.668 132.252 4.416 38

Giurgiu Apa Service Giurgiu 97.286 68.456 67.924 532 70

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 153.483 64.514 28.863 35.651 42

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 76.583 47.166 42.531 4.635 62

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 287.869 86.372 83.623 2.749 30

Teleorman Apa Serv Alexandria 123.545 86.000 86.000 0 70

Prahova Apa Nova Ploieşti 207.135 180.262 180.262 0 87

RE

GI

UN

EA

4

SU D-

VE

ST

OL

TE

NI

A

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 426.144 251.366 240.655 10.711 59

256 / 270

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 125.058 78.393 78.393 0 63

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 149.864 109.292 104.192 5.100 73

Olt Compania De Apă Olt Slatina 189.589 91.875 91.875 0 48

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 262.279 124.441 111.174 13.267 47 R

EG

IUN

EA

5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 341.737 194.310 182.044 12.266 57

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 160.548 121.804 121.804 0 76

Hunedoara Apa Prod Deva 216.406 160.235 143.930 16.305 74

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 114.088 112.339 112.339 0 98

Timiș Aquatim Timişoara 488.693 372.093 355.208 16.885 76

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 250.565 198.240 184.238 14.002 79

Bihor Apa Canal Nord Vest 1.800 539 0 539 30

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 233.211 104.972 89.653 15.319 45

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 747.357 530.248 472.423 57.825 71

Cluj Compania De Apa Aries 100.240 70.250 67.349 2.901 70

Maramures Vital Baia Mare 240.553 143.369 141.324 2.045 60

Satu Mare Apaserv Satu Mare 255.010 141.244 136.842 4.402 55

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 302.417 150.737 138.733 12.004 50

Brașov Compania Apa Braşov 362.797 312.897 294.274 18.623 86

Mureș Compania Aquaserv 360.842 243.438 223.729 19.709 67

Sibiu Apă Canal Sibiu 292.569 256.120 233.229 22.891 88

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 73.202 51.077 48.799 2.278 70

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 120.832 82.539 78.159 4.380 68

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 93.738 48.663 39.157 9.506 52

Harghita Redisza Remetea 15.191 8.857 0 8.857 58

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 2.104.643 1.751.744 1.751.744 0 83

TOTAL 14.037.249 9.097.571 8.672.215 425.356 64,8

Sursa: ANRSC

257 / 270

Anexa nr. 7

Lungimea reţelei de canalizare, în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

Lungimea reţelei (km)

2017

Total din care:

Urban Rural R

EG

IUN

EA

1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 464 355 108

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 427 392 35

Iași Apavital Iași 1.168 577 591

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 321 302 18

Suceava Acet Suceava 648 620 28

Vaslui Aquavas Vaslui 412 401 11

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 343 333 10

Buzău Compania De Apă Buzău 408 366 42

Constanța RAJA Constanţa 2.154 1.833 321

Galați Apă Canal Galaţi 988 736 252

Tulcea Aquaserv Tulcea 270 270 0

Vrancea CUP Focşani 333 264 69

RE

GIU

NE

A 3

SU

N -

MU

NT

EN

IA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 586 369 217

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 237 237 0

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 361 261 100

Giurgiu Apa Service Giurgiu 325 297 28

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 485 133 352

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 118 110 8

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 341 289 52

Teleorman Apa Serv Alexandria 245 245 0

Prahova Apa Nova Ploieşti 332 332 0

RE

GIU

NE

A

4

SU

D-

VE

ST

OL

TE

NIA

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 1.146 832 314

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 192 192 0

258 / 270

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 216 189 27

Olt Compania De Apă Olt Slatina 350 350 0

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 626 358 268

RE

GIU

NE

A

5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 848 697 150

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 271 271 0

Hunedoara Apa Prod Deva 655 427 228

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 257 257 0

Timiș Aquatim Timişoara 1.079 868 211

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 846 687 159

Bihor Apa Canal Nord Vest 21 0 21

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 835 420 415

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 1.463 860 603

Cluj Compania De Apa Aries 242 169 73

Maramures Vital Baia Mare 621 540 82

Satu Mare Apaserv Satu Mare 613 469 144

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 909 183 726

Brașov Compania Apa Braşov 782 635 147

Mureș Compania Aquaserv 924 792 132

Sibiu Apă Canal Sibiu 688 534 154

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 282 226 55

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 407 348 59

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 368 97 271

Harghita Redisza Remetea 65 65

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 3.620 3.620 0

TOTAL 29.291 22.744 6.548

Sursa: ANRSC

259 / 270

Anexa nr. 8

Cantitatea de apă uzată colectată în sistemul de canalizare şi apa uzată epurată în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

2017

Apă uzată colectată în sistemul de

canalizare (mii mc) Apă uzată

epurată

(mc) Total

din care:

Mediul

urban

Mediul

rural

RE

GIU

NE

A 1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 8.913 8.826 88 20.441

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 19.134 18.130 1.004 14.668

Iași Apavital Iași 22.654 20.941 1.713 47.780

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 6.376 6.276 100 12.954

Suceava Acet Suceava 10.135 10.069 66 10.111

Vaslui Aquavas Vaslui 9.296 9.283 13 8.622

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunarea Brăila 12.638 12.631 7 12.458

Buzău Compania De Apă Buzău 11.629 11.556 73 11.029

Constanța RAJA Constanţa 67.926 65.949 1.977 67.743

Galați Apă Canal Galaţi 16.585 16.442 143 37.002

Tulcea Aquaserv Tulcea 4.209 4.209 0 1.856

Vrancea CUP Focşani 6.334 6.212 122 6.334

RE

GIU

NE

A 3

SU

D -

MU

NT

EN

IA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 9.095 8.474 621 9.249

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 4.660 4.660 0 4.660

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 7.658 7.458 200 9.991

Giurgiu Apa Service Giurgiu 4.547 4.534 13 3.642

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 3.678 2.228 1.450 3.677

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 3.789 3.695 94 147

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 4.730 4.661 69 6.321

Teleorman Apa Serv Alexandria 7.609 7.609 0 7.609

Prahova Apa Nova Ploieşti 15.254 15.254 0 17.839

260 / 270

RE

GIU

NE

A

4

SU

D-V

ES

T

OL

TE

NIA

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 15.885 15.732 153 15.885

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 4.238 4.238 0 3.085

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 3.915 3.853 62

Olt Compania De Apă Olt Slatina 6.932 6.932 0 4.687

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 7.448 7.257 191 6.129 R

EG

IUN

EA

5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 9.810 9.677 133 9.810

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 13.969 13.969 0 12.215

Hunedoara Apa Prod Deva 7.823 7.040 783 7.823

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 3.432 3.432 0 12.645

Timiș Aquatim Timişoara 43.390 43.085 305 43.390

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 29.066 26.688 2.378 29.066

Bihor Apa Canal Nord Vest 56 0 56 56

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 13.919 13.592 327 13.918

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 30.027 27.414 2.613 49.559

Cluj Compania De Apa Aries 3.196 6.528

Maramures Vital Baia Mare 10.196 10.009 187 9.926

Satu Mare Apaserv Satu Mare 8.681 8.640 41 11.312

RE

GIU

NE

A 7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 8.488 8.127 361 13.576

Brașov Compania Apa Braşov 19.698 18.967 731 41.386

Mureș Compania Aquaserv 29.441 27.450 1.991 25.530

Sibiu Apă Canal Sibiu 16.413 15.476 937 21.698

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 2.839 2.784 55 3.044

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 4453 4395 58 4453

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 2357 2167 190 3876

Harghita Redisza Remetea 235 0 235 235

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 172.177 172.177 0 253.052

TOTAL 724.933 702.198 19.539 917.017

Sursa: ANRSC

261 / 270

Anexa nr. 9

Situaţia veniturilor totale, a cheltuileilor totale, rezultatului execiţiului financiar şi numărului de salariaţi în anul 2017

Regiunea Judeţul Denumire operator

2017

Venituri totale

(mii lei)

Cheltuieli totale

(mii lei)

Rezultatul financiar

(mii lei)

Nunăr de

salariaţi

RE

GIU

NE

A 1

NO

RD

-ES

T

Bacău CRAB Bacău 75.298 74.030 1.268 711

Botoșani Nova Apa Serv Botoșani 43.040 38.615 4.425 498

Iași Apavital Iași 160.638 145.587 15.051 1.288

Neamț CJ Apa Serv Piatra Neamţ 55.354 54.009 1.345 543

Suceava Acet Suceava 64.528 58.054 6.474 811

Vaslui Aquavas Vaslui 41.104 39.920 1.184 629

RE

GIU

NE

A 2

SU

D-E

ST

Brăila CUP Dunărea Brăila 73.322 65.703 7.619 940

Buzău Compania De Apă Buzău 71.642 63.105 8.537 742

Constanța RAJA Constanţa 302.555 292.717 9.838 2.321

Galați Apă Canal Galaţi 97.820 88.340 9.480 995

Tulcea Aquaserv Tulcea 30.337 28.397 1.940 350

Vrancea CUP Focşani 41.575 41.153 422 445

RE

GIU

NE

A 3

SU

N -

MU

NT

EN

IA

Argeș Apă-Canal 2000 Piteşti 95.913 79.506 16.407 628

Calarași- Ialomița Ecoaqua Călăraşi 33.598 33.102 296 493

Dâmbovița Compania De Apă Târgoviște 62.462 52.179 10.283 619

Giurgiu Apa Service Giurgiu 18.444 16.831 1.613 328

Ialomița Urban Slobozia 12.755 11.201 1.554 203

Ilfov Apă-Canal Ilfov Pantelimon 25.736 25.698 38 362

Ilfov-Ialomița-Giurgiu Euro Apavol Voluntari 18.431 23.680 -5.248 234

Prahova Hidro Prahova Ploieşti 53.199 50.192 3.007 604

Teleorman Apa Serv Alexandria 23.333 22.959 374 487

Prahova Apa Nova Ploieşti 56.405 46.464 8.174 236

RE

GIU

NE

A

4

SU

D -

VE

ST

OL

TE

NIA

Dolj Compania De Apă Oltenia Craiova 109.150 94.140 15.010 1.161

Gorj Aparegio Gorj Tg. Jiu 27.316 25.898 1.418 336

262 / 270

Mehedinti Secom Dr.Tr. Severin 31.174 29.535 1.639 402

Olt Compania De Apă Olt Slatina 38.440 37.773 667 501

Vâlcea Apavil Râmnicu Vâlcea 65.020 61.161 3.859 829 R

EG

IUN

EA

5

VE

ST

Arad Compania De Apă Arad 78.419 77.704 715 926

Caraș Severin Aquacaras Reşiţa 37.225 36.527 698 640

Hunedoara Apa Prod Deva 54.312 53.357 955 1.063

Hunedoara Apa Serv Valea Jiului 24.117 23.037 1.080 102

Timiș Aquatim Timişoara 157.233 143.635 13.598 927

RE

GIU

NE

A 6

NO

RD

VE

ST

Bihor Compania De Apa Oradea 76.027 67.987 8.040 589

Bihor Apa Canal Nord Vest 1850 1.831 19 56

Bistrita Nasaud Aquabis Bistriţa 48.152 45.582 2.570 493

Cluj-Salaj Compania De Apa Someş 187.196 178.567 8.629 2.069

Cluj Compania De Apa Arieş 25.830 26.266 563 346

Maramures Vital Baia Mare 70.161 63.841 6.320 701

Satu Mare Apaserv Satu Mare 57.083 51.952 5.131 460

RE

GIU

NE

A

7

CE

NT

RU

Alba Apa CTTA Alba Iulia 79.969 68.965 11.004 816

Brașov Compania Apa Braşov 124.045 111.816 12.229 888

Mureș Compania Aquaserv 107.352 94.022 13.330 756

Sibiu Apă Canal Sibiu 80.777 43.110 10.779 761

Sibiu Apa Târnavei Mari Mediaş 23.314 22.760 554 250

Covasna Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 27.764 23.258 361 357

Harghita Harviz Miercurea Ciuc 12.494 11.514 1 158

Harghita Redisza Remetea 1.020 1.343 -324 22

Bucureşti Apa Nova Bucureşti 745.928 597.476 14.845 1.832

TOTAL 3.748.857 3.344.499 237.772 31.908

Sursa: ANRSC

Anexa nr. 10

Evoluţia preţurilor la apa potabilă şi a tarifelor la canalizare-epurare în perioada 2013-2017

- lei/mc (exclusiv TVA) -

Denumire operator Detalii 2013 2014 2015 2016 2017 2017 / 2013

(%)

ACET Suceava Apă potabilă 2,98 3,43 3,49 3,51 3,51 117,79

Canalizare-Epurare 1,64 2,08 2,34 2,53 2,53 154,27

Apă - Canal Ilfov

Pantelimon

Apă potabilă 2,43 2,92 3,38 3,38 3,26 134,16

Canalizare-Epurare 1,32 1,58 1,94 2,47 3,46 262,12

Apa Canal 2000 SA

Piteşti

Apă potabilă 3,23 3,40 3,67 3,67 3,67 113,62

Canalizare-Epurare 3,03 3,56 3,79 3,79 3,79 125,08

Apă Canal Galaţi Apă potabilă 3,17 3,46 3,52 3,84 3,84 121,14

Canalizare-Epurare 1,49 1,75 2,04 2,12 2,12 142,28

Apă Canal Nord Vest Apă potabilă - - - - 1,50 -

Canalizare-Epurare - - - - 1,50 -

Apă Canal Sibiu Apă potabilă 2,59 2,78 2,78 3,08 3,08 118,92

Canalizare-Epurare 1,35 1,57 1,84 2,13 2,13 157,78

Apa Nova Bucureşti Apă potabilă 4,36 4,59 4,64 4,13 3,31 75,92

Canalizare-Epurare 0,97 1,02 1,03 0,92 1,74 179,38

Apa Nova Ploieşti Apă potabilă 2,53 2,69 2,76 2,76 2,76 109,09

Canalizare-Epurare 1,07 1,15 1,18 1,18 1,18 110,28

Apa Prod Deva Apă potabilă 2,93 3,31 3,48 3,81 3,81 130,03

Canalizare-Epurare 1,27 1,47 1,92 2,50 2,50 196,85

Apa Serv Alexandria Apă potabilă 2,62 2,62 2,62 3,21 3,90 148,85

Canalizare-Epurare 1,82 1,82 1,82 2,13 2,37 130,22

Apa Serv Valea Jiului

Petroşani

Apă potabilă 2,89 3,64 4,22 4,22 4,22 146,02

Canalizare-Epurare 1,38 1,68 2,18 2,18 2,18 157,97

Apa Târnavei Mari

Mediaş

Apă potabilă 2,96 3,19 3,19 3,19 3,19 107,77

Canalizare-Epurare 1,86 3,07 3,07 3,07 3,07 165,05

APA-CTTA Alba Apă potabilă 2,93 2,97 3,01 3,01 3,14 107,17

Canalizare-Epurare 2,79 2,82 2,86 2,86 3,18 113,98

Aparegio Gorj Targu Jiu Apă potabilă 2,07 2,42 2,42 2,42 2,42 116,91

Canalizare-Epurare 2,33 2,58 2,58 2,58 2,58 110,73

Apaserv Satu Mare Apă potabilă 2,43 3,11 3,44 3,44 3,44 141,56

Canalizare-Epurare 1,96 2,59 2,99 2,99 2,99 152,55

Apaservice Giurgiu Apă potabilă 2,70 2,70 2,70 2,70 3,46 128,15

Canalizare-Epurare 2,54 2,54 2,54 2,54 2,98 117,32

Apavil Râmnicu Vâlcea Apă potabilă 3,55 3,70 3,86 3,89 3,89 109,58

Canalizare-Epurare 2,72 2,86 3,18 3,43 3,43 126,10

Apavital Iași Apă potabilă 3,02 3,20 3,20 3,20 3,40 112,58

Canalizare-Epurare 2,20 2,33 2,33 2,33 2,53 115,00

Aquabis Bistrita Apă potabilă 2,75 3,06 3,24 3,71 3,71 134,91

Canalizare-Epurare 1,65 1,99 2,20 2,76 2,76 167,27

264 / 270

Aquacaras Reşiţa Apă potabilă 3,20 3,64 3,85 4,00 4,00 125,00

Canalizare-Epurare 1,14 1,56 2,04 2,67 2,67 234,21

Aquaserv Tulcea Apă potabilă 3,56 3,56 3,78 3,78 3,78 106,18

Canalizare-Epurare 2,25 2,25 2,44 2,44 2,44 108,44

Aquatim Timişoara Apă potabilă 2,66 2,85 2,85 2,85 2,85 107,14

Canalizare-Epurare 2,64 2,84 2,84 2,84 2,84 107,58

Aquavas Vaslui Apă potabilă 2,98 3,46 3,46 3,46 4,07 136,58

Canalizare-Epurare 1,44 1,91 1,91 1,91 2,26 156,94

CJ Apa Serv Piatra

Neamţ

Apă potabilă 3,56 3,56 3,56 3,56 3,56 100,00

Canalizare-Epurare 3,04 3,04 3,04 3,04 3,04 100,00

Comapia de Apă Arad Apă potabilă 2,92 2,92 2,94 2,94 3,20 109,59

Canalizare-Epurare 2,84 2,84 2,86 2,86 3,21 113,03

Compania Apa Brasov Apă potabilă 3,01 3,31 3,52 3,72 3,72 123,59

Canalizare-Epurare 2,07 2,28 2,43 2,57 2,57 124,15

Compania Aquaserv

Tîrgu-Mureş

Apă potabilă 3,01 3,11 3,30 3,50 3,50 116,28

Canalizare-Epurare 2,26 2,53 2,80 2,97 2,97 131,42

Compania de Apă Arieş

Turda

Apă potabilă 2,55 3,16 3,16 3,16 3,16 123,92

Canalizare-Epurare 2,12 3,02 3,02 3,02 3,02 142,45

Compania de Apă

Buzău

Apă potabilă 3,61 4,09 4,40 4,64 4,64 128,53

Canalizare-Epurare 2,24 2,49 2,51 2,60 2,60 116,07

Compania de Apă Olt

Slatina

Apă potabilă 2,35 2,45 2,45 2,86 2,86 121,70

Canalizare-Epurare 1,97 2,56 2,56 3,49 3,49 177,16

Compania de Apă

Oltenia Craiova

Apă potabilă 2,75 2,90 3,06 3,32 3,34 121,45

Canalizare-Epurare 1,65 1,88 2,06 2,17 2,19 132,73

Compania de Apă

Oradea

Apă potabilă 2,99 3,16 3,20 3,20 3,20 107,02

Canalizare-Epurare 1,28 1,46 1,70 1,70 1,70 132,81

Compania de Apă

Someş Cluj-Napoca

Apă potabilă 2,41 2,63 2,63 2,63 2,63 109,13

Canalizare-Epurare 2,20 2,79 2,79 2,79 2,79 126,82

Compania de Apă

Tărgovişte

Apă potabilă 3,39 3,39 3,49 3,81 3,81 112,39

Canalizare-Epurare 3,49 3,49 3,59 3,59 3,59 102,87

Compania Regională de

Apă Bacău

Apă potabilă 2,71 3,07 3,47 3,47 3,47 128,04

Canalizare-Epurare 1,35 2,27 2,57 2,57 2,57 190,37

CUP Dunărea Brăila Apă potabilă 3,07 3,46 3,46 3,46 3,58 116,61

Canalizare-Epurare 1,81 2,08 2,08 2,08 2,15 118,78

CUP Focşani Apă potabilă 2,78 2,85 2,85 2,85 2,85 102,52

Canalizare-Epurare 2,12 2,14 2,14 2,14 2,14 100,94

Ecoaqua Călaraşi Apă potabilă 2,90 3,02 3,14 3,25 3,25 112,07

Canalizare-Epurare 2,04 2,37 2,63 2,78 2,78 136,27

Euro Apavol Voluntari Apă potabilă 3,69 3,69 3,69 3,69 3,69 100,00

Canalizare-Epurare 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 100,00

Gospodărie Comunală

Sf. Gheorghe

Apă potabilă 2,70 2,89 2,97 2,97 3,27 121,11

Canalizare-Epurare 1,99 2,18 2,45 2,45 2,45 123,12

Harviz Miercurea Ciuc Apă potabilă 2,93 3,09 3,09 3,31 3,31 112,97

Canalizare-Epurare 2,30 2,57 2,57 2,60 2,60 113,04

265 / 270

Hidro Prahova Ploieşti Apă potabilă 3,17 3,52 3,74 3,87 4,13 130,28

Canalizare-Epurare 1,47 2,02 2,45 2,49 2,60 176,87

Nova Apaserv Botoșani Apă potabilă 2,70 3,14 3,32 3,52 3,56 131,85

Canalizare-Epurare 1,69 2,24 2,41 2,55 2,59 153,25

RAJA Constanţa Apă potabilă 3,77 4,09 4,09 4,09 4,09 108,49

Canalizare-Epurare 3,35 3,63 3,63 3,63 3,63 108,36

Redisza Remetea Apă potabilă 2,24 2,78 2,80 2,80 2,80 125,00

Canalizare-Epurare 1,20 1,43 2,37 2,37 2,37 197,50

Secom Dr. Tr. Severin Apă potabilă 2,74 3,11 3,11 3,82 3,82 139,42

Canalizare-Epurare 0,29 1,24 1,24 1,52 1,52 524,14

Vital Baia Mare Apă potabilă 2,66 3,03 3,03 3,48 3,48 130,83

Canalizare-Epurare 1,47 1,94 1,94 2,76 2,76 187,76

Sursa: ANRSC

266 / 270

Anexa nr. 11

Evoluţia preţurilor la apa potabilă în perioada 2013-2017

Sursa: ANRSC

1.50

2.42

2.63

2.76

2.80

2.85

2.85

2.86

3.08

3.14

3.16

3.19

3.20

3.20

3.25

3.26

3.27

3.31

3.31

3.34

3.40

3.44

3.46

3.47

3.48

3.50

3.51

3.56

3.56

3.58

3.67

3.69

3.71

3.72

3.78

3.81

3.81

3.82

3.84

3.89

3.90

4.00

4.07

4.09

4.13

4.22

4.64

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00

Apă Canal Nord Vest Borş

Aparegio Gorj Targu Jiu

Compania de Apă Someş Cluj-Napoca

Apa Nova Ploieşri

Redisza Remetea

Aquatim Timişoara

CUP Focşani

Compania de Apă Olt Slatina

Apă Canal Sibiu

APA-CTTA Alba

Compania de Apă Arieş Turda

Apa Târnavei Mari Mediaş

Comapia de Apă Arad

Compania de Apă Oradea

Ecoaqua Călaraşi

Apă - Canal Ilfov Pantelimon

Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe

Harviz Miercurea Ciuc

Apa Nova Bucureşti

Compania de Apă Oltenia Craiova

Apavital Iaşi

Apaserv Satu Mare

Apaservice Giurgiu

Compania Regională de Apă Bacău

Vital Baia Mare

Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş

ACET Suceava

Nova Apaserv Botoşani

CJ Apa Serv Piatra Neamţ

CUP Dunărea Brăila

Apa Canal 2000 SA Piteşti

Euro Apavol Voluntari

Aquabis Bistrita

Compania Apa Brasov

Aquaserv Tulcea

Apa Prod Deva

Compania de Apă Târgovişte

Secom Dr. Tr. Severin

Apă Canal Galaţi

Apavil Râmnicu Vâlcea

Apa Serv Alexandria

Aquacaras Reşiţa

Aquavas Vaslui

RAJA Constanţa

Hidro Prahova Ploieşti

Apa Serv Valea Jiului Petroşani

Compania de Apă Buzău

lei/mc

267 / 270

Anexa nr. 12

Evoluţia tarifelor la canalizare-epurare în perioada 2013-2017

Sursa: ANRSC

0.80

1.18

1.50

1.52

1.70

1.74

2.12

2.13

2.14

2.15

2.18

2.19

2.26

2.37

2.37

2.44

2.45

2.50

2.53

2.53

2.57

2.57

2.58

2.59

2.60

2.60

2.60

2.67

2.76

2.76

2.78

2.79

2.84

2.97

2.98

2.99

3.02

3.04

3.07

3.18

3.21

3.43

3.46

3.49

3.59

3.63

3.79

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00

Euro Apavol Voluntari

Apa Nova Ploieşti

Apă Canal Nord Vest Borş

Secom Dr. Tr. Severin

Compania de Apă Oradea

Apa Nova Bucureşti

Apă Canal Galaţi

Apă Canal Sibiu

CUP Focşani

CUP Dunărea Brăila

Apa Serv Valea Jiului Petroşani

Compania de Apă Oltenia Craiova

Aquavas Vaslui

Apa Serv Alexandria

Redisza Remetea

Aquaserv Tulcea

Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe

Apa Prod Deva

ACET Suceava

Apavital Iaşi

Compania Apa Brasov

Compania Regională de Apă Bacău

Aparegio Gorj Targu Jiu

Nova Apaserv Botoşani

Compania de Apă Buzău

Harviz Miercurea Ciuc

Hidro Prahova Ploieşti

Aquacaras Reşiţa

Aquabis Bistrita

Vital Baia Mare

Ecoaqua Călăraşi

Compania de Apă Someş Cluj-Napoca

Aquatim Timişoara

Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş

Apaservice Giurgiu

Apaserv Satu Mare

Compania de Apă Arieş Turda

CJ Apa Serv Piatra Neamţ

Apa Târnavei Mari Mediaş

APA-CTTA Alba

Comapia de Apă Arad

Apavil Râmnicu Vâlcea

Apă - Canal Ilfov Pantelimon

Compania de Apă Olt Slatina

Compania de Apă Târgovişte

RAJA Constanţa

Apa Canal 2000 SA Piteşti

lei/mc

268 / 270

Anexa nr. 13

Evoluţia preţului serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

(preţ apa potabilă şi tarif canalizare-epurare) în perioada 2013-2017

- lei/mc (exclusiv TVA) -

Denumire operator 2013 2014 2015 2016 2017

Apă Canal Nord Vest Borş 0,00 0,00 0,00 0,00 3,00

Apa Nova Ploieşti 3,60 3,84 3,94 3,94 3,94

Euro Apavol Voluntari 4,49 4,49 4,49 4,49 4,49

Compania de Apă Oradea 4,27 4,62 4,90 4,90 4,90

CUP Focşani 4,90 4,99 4,99 4,99 4,99

Aparegio Gorj Targu Jiu 4,40 5,00 5,00 5,00 5,00

Apa Nova Bucureşti 5,33 5,61 5,67 5,05 5,05

Redisza Remetea 3,44 4,21 5,17 5,17 5,17

Apă Canal Sibiu 3,94 4,35 4,62 5,21 5,21

Secom Dr. Tr. Severin 3,03 4,35 4,35 5,34 5,34

Compania de Apă Someş Cluj-Napoca 4,61 5,42 5,42 5,42 5,42

Compania de Apă Oltenia Craiova 4,40 4,78 5,12 5,49 5,53

Aquatim Timişoara 5,30 5,69 5,69 5,69 5,69

Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe 4,69 5,07 5,42 5,42 5,72

CUP Dunărea Brăila 4,88 5,54 5,54 5,54 5,73

Harviz Miercurea Ciuc 5,23 5,66 5,66 5,91 5,91

Apavital Iași 5,22 5,53 5,53 5,53 5,93

Apă Canal Galaţi 4,66 5,21 5,56 5,96 5,96

Ecoaqua Călăraşi 4,94 5,39 5,77 6,03 6,03

ACET Suceava 4,62 5,51 5,83 6,04 6,04

Compania Regională de Apă Bacău 4,06 5,34 6,04 6,04 6,04

Nova Apaserv Botoşani 4,39 5,38 5,73 6,07 6,15

Compania de Apă Arieş Turda 4,67 6,18 6,18 6,18 6,18

Aquaserv Tulcea 5,81 5,81 6,22 6,22 6,22

Vital Baia Mare 4,13 4,97 4,97 6,24 6,24

Apa Târnavei Mari Mediaş 4,82 6,26 6,26 6,26 6,26

Apa Serv Alexandria 4,44 4,44 4,44 5,34 6,27

Compania Apa Braşov 5,08 5,59 5,95 6,29 6,29

Apa Prod Deva 4,20 4,78 5,40 6,31 6,31

APA-CTTA Alba 5,72 5,79 5,87 5,87 6,32

Aquavas Vaslui 4,42 5,37 5,37 5,37 6,33

Compania de Apă Olt Slatina 4,32 5,01 5,01 6,35 6,35

Apa Serv Valea Jiului Petroşani 4,27 5,32 6,40 6,40 6,40

Comapia de Apă Arad 5,76 5,76 5,80 5,80 6,41

Apaserv Satu Mare 4,39 5,70 6,43 6,43 6,43

Apaservice Giurgiu 5,24 5,24 5,24 5,24 6,44

Aquabis Bistriţa 4,40 5,05 5,44 6,47 6,47

Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş 5,27 5,64 6,10 6,47 6,47

CJ Apa Serv Piatra Neamţ 6,60 6,60 6,60 6,60 6,60

Aquacaras Reşiţa 4,34 5,20 5,89 6,67 6,67

269 / 270

Apă - Canal Ilfov Pantelimon 3,75 4,50 5,32 5,85 6,72

Hidro Prahova Ploieşti 4,64 5,54 6,19 6,36 6,73

Compania de Apă Buzău 5,85 6,58 6,91 7,24 7,24

Apavil Râmnicu Vâlcea 6,27 6,56 7,04 7,32 7,32

Compania de Apă Târgovişte 6,88 6,88 7,08 7,40 7,40

Apa Canal 2000 SA Piteşti 6,26 6,96 7,46 7,46 7,46

RAJA Constanţa 7,12 7,72 7,72 7,72 7,72 Sursa: ANRSC

270 / 270

Anexa nr. 14

Evoluţia preţului serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare,

în perioada 2013-2017

Sursa: ANRSC

3.00

3.94

4.49

4.90

4.99

5.00

5.05

5.17

5.21

5.34

5.42

5.53

5.69

5.72

5.73

5.91

5.93

5.96

6.03

6.04

6.04

6.15

6.18

6.22

6.24

6.26

6.27

6.29

6.31

6.32

6.33

6.35

6.40

6.41

6.43

6.44

6.47

6.47

6.60

6.67

6.72

6.73

7.24

7.32

7.40

7.46

7.72

0.00 1.50 3.00 4.50 6.00 7.50 9.00

Apă Canal Nord Vest Borş

Apa Nova Ploieşti

Euro Apavol Voluntari

Compania de Apă Oradea

CUP Focşani

Aparegio Gorj Targu Jiu

Apa Nova Bucureşti

Redisza Remetea

Apă Canal Sibiu

Secom Dr. Tr. Severin

Compania de Apă Someş Cluj-Napoca

Compania de Apă Oltenia Craiova

Aquatim Timişoara

Gospodărie Comunală Sf. Gheorghe

CUP Dunărea Brăila

Harviz Miercurea Ciuc

Apavital Iaşi

Apă Canal Galaţi

Ecoaqua Călaraşi

ACET Suceava

Compania Regională de Apă Bacău

Nova Apaserv Botoşani

Compania de Apă Arieş Turda

Aquaserv Tulcea

Vital Baia Mare

Apa Târnavei Mari Mediaş

Apa Serv Alexandria

Compania Apa Brasov

Apa Prod Deva

APA-CTTA Alba

Aquavas Vaslui

Compania de Apă Olt Slatina

Apa Serv Valea Jiului Petroşani

Comapia de Apă Arad

Apaserv Satu Mare

Apaservice Giurgiu

Aquabis Bistrita

Compania Aquaserv Tîrgu-Mureş

CJ Apa Serv Piatra Neamţ

Aquacaras Reşiţa

Apă - Canal Ilfov Pantelimon

Hidro Prahova Ploieşti

Compania de Apă Buzău

Apavil Râmnicu Vâlcea

Compania de Apă Târgovişte

Apa Canal 2000 SA Piteşti

RAJA Constanţa

lei/mc (exclusiv TVA)