Academia de Studii Economice din BucurestiFacultatea de Marketing

Analiza unei destinatii turistice

Baile Herculane

Capitolul 1 - Motivatia alegerii destinatiei

1.1 Istoricul Statiunii Baile Herculane

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin – Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).     Statiunea Baile Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta pe valea Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene.      Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ». În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. 

Centrul Vechi

     Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1848 de ani de existenta (153 – 2001) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas

numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.   Existenta neântrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate.

1.2 Mituri si legende

Legenda lui Iovan Iorgovan

            O prima legenda relateaza despre un tanar foarte puternic si curajos pe nume Iovan Iorgovan in care si-au pus încrederea oamenii din asezarile care inconjurau muntii din această zona.Iovan Iorgovan a dus o lupta crancena cu un balaur infiorator cu sapte capete pentru a-si recapata iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozaviile acestuia.            În rezervatia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima batalie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan si balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns intre ele.

Legenda Crucii Albe

           Aparitia Crucii Albe este invaluita in mister iar existenta ei a fost explicata prin legendele care au cucerit inima oamenilor din zona.           Una dintre acestea spune ca un tanar pentru a-si arata dragostea fata de iubita lui a hotarat sa cucereasca muntele Domogled, ce se inalta impunator asupra statiunii Baile-Herculane, vrajit de grandoarea si spectaculozitatea peisajelor, a pasit in gol si a imbratisat astfel pentru totdeauna viata eterna.           In unele scrieri putem afla ca aceasta cruce a fost inaltata in memoria unui ofiter care a luptat sub comanda generalului Ion Dragalina, in primul razboi mondial. Moartea nefericita a acestui ofiter a survenit în urma miseliei dusmanilor, care au retezat picioarele podului pe care il traversa in drumul lui de la Podeni spre Herculane.

1.3 Traditii si obiceiuri

            Locuitorii din aceste zone cultivă legume , porumb şi pomi fructiferi , cresc vite şi până în prezent şi-au construit gospodării permanente şi mori de apă (şi azi mai funcţionează moara de apă de la Prisăcina ).            Principala ocupaţie tradiţională a ţăranilor din aceste zone este creşterea oilor şi vitelor, fapt reflectat deopotrivă în arhitectura populară, etnografie şi folclor.            Arhitectura populară prezintă aspecte particulare de mare atracţie pentru drumeţii care iubesc muntele.Peste tot unde sunt păşuni şi fâneţe , apar numeroase adăposturi numite sălaşe odăi , sau conace, locuite numai în timpul cositului.            Sălaşele sunt construite din lemn, au o singură încăpere şi o tindă, iar alăturat pot avea un grajd, un ţarc pentru vite şi o grădină cu pomi fructiferi şi cu straturi cu legume.            Referindu-ne la creaţia artistică populară putem spune că nu există, ca în alte părţi centre vestite de meşteri populari, dar nu lipsesc totuşi piesele remarcabile din piele şi nici obiectele de lemn, sculptate măiestrit (leagăne de lemn in care se poarta pruncii pe potecile dintre asezari).

            Portul popular traditional este pastrat cu grija de femei care il etaleaza duminica la biserica si la hora sau in zilele de sarbatoare.            Obiceiurile populare din ciclul vietii nu au un repertoriu foarte variat, dar au un farmec deosebit.Din acest ciclu putem aminti obiceiurile legate de nunta si inmormantare. La alaiurile de nunta,la horele in aer liber si la ospetele de prin casa cu diferite ocazii familiale,nu participa numai localnicii,ci si rudele,sau cunoscutii de prin satele vecine,iar drumetii sunt intampinati ca niste vechi cunostinte. Drumetul mai poate asista,ca pretutindeni in tara,la obiceiurile de Anul Nou (plugusorul) si la cele de peste an,majoritatea legate deopotriva de primavara-vara si de ocupatii (strigaturile peste sat ,iesirea cu vitele la munte,masuratul oilor).            Vorbirea populara este reprezentata prin graiurile subdialectului banatean.Astfel,se zice frace (frate),cinara (tanara),jinere (ginere),sinje (sange),dulse (dulce),unge (unde),pra (pe).Exista multe cuvinte mostenite din limba latina,comune cu dialectele romanesti sud-dunarene ; golamb (porumbel),a custa (a trai),dar si cuvinte care tradeaza o influenta germana ; crumpi (cartofi),gosti (musafiri),zacon (obicei).Din aceste influente a rezultat un fond de cuvinte specific banatene ca: ogas (parau),canta (galeata),uica(unchi),piparca(ardei).

            Muzica populara, ca pretutindeni in Banat, este transmisa prin intermediul cantaretilor.Reprezentativ este cantecul de joc si mai ales doina,a carei linie melodica presupune multa maiestrie in interpretare.Folclorul muzical este vehiculat prin instrumente ca fluierul,taragotul si vioara.            Dansul popular este exprimat in principal prin hora,doiul si braul.Se joaca de maini,cu bratele pe umeri,in perechi,in cerc si in semicerc.Cel mai obisnuit dans este hora care se dezvolta in serpuiri,in spirala,in cercuri simple sau concentrice,cu sau fara perechi la mijloc.            Referitor la obiceiurile populare putem mentiona in aceste comunitati nedeea (ruga banateana), obicei ce se respecta in fiecare an, la o data stabilita exact de locuitorii fiecarei zone.La acest obicei participa in general rudele sau cunoscutii de prin satele vecine,obicei cu un farmec deosebit. Aceasta sarbatoare este o impresionanta parada in

aer liber, care se desfasoara timp de trei zile, seara la Caminul Cultural din localitatea respectiva. Totul se desfasoara intr-o atmosfera de sarbatoare, locuitorii fiind imbracati in haine festive; sunt gazde primitoare pentru cei care vin la aceasta sarbatoare.Fiecare locuitor organizeaza masa pentru cei care vin in vizita, iar seara se merge la Caminul Cultural unde reprezentativ este cantecul de joc si dansurile populare (hora, doiul si braul).            Aceasta sarbatoare se tine pana spre dimineata, cand fiecare gazda isi conduce musafirii spre casa, unde de obicei se continua petrecerea. Ruga banateana este o sarbatoare ce are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeti de a lua contact nemijlocit cu obiceiurile locului.

Capitolul 2 - Resurse naturale si antropice

2.1 Descrierea statiunii

     Statiunea dispune de locuri de cazare în marile si modernele hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, de asemenea camping în interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment – restaurant, baruri, terase de vara, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. – precum si posibilitatile de drumetie si excursii în statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile-Herculane.      Grota Haiducilor - Fragmentele ceramice, uneletele si armele din piatra gasite cu prilejul sapaturilor arheologice din „Grota Haiducilor“ releva ca civilizatia primitiva din aceasta zona atinsese un stadiu ridicat de dezvoltare.       Tabula votiva - ridicata de cei cinci cetateni romani fruntasi din Dacia, trimisi la Roma pentru alegerea lui Severianus in anul 153 d.Ch., atesta 1848 de ani de existenta a Bailor Herculane.  Altar Votiv 

Altar Votiva

Ape termale - sulf     Termele Romane - Termele romane si alte constructii utilitare(apeducte, bazine) valorifica izvoarele numite „ape sacre ale lui Hercules“.       Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, cailor de acces si a edificiilor. In 1772 zona este vizitata de imparatul Iosif al II-lea. 1847 este anul in care se monteaza renumita statuie din bronz a lui Hercules, opera a maestrilor Romel Mayer si Glantz din Viena. 

Imagine Din Secolul XVIII. Grota Haiducilor Baile Herculane

În anul 1852 imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind „cea mai frumoasa statiune de pe continent”, iar împarateasa Elisabeta - pasionata, îndragita, distincta si armonioasa - Sissi - scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încântatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.Existenta de doua milenii a statiunii Baile-Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar si de pitoreasca asezare a statiunii într-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico edilitara de prim rang la un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare si divertisment, restaurante, baruri, terase de vara, cluburi si discoteci, cazinouri, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. - precum si posibilitle de drumetie si excursii în statiune si pe Valea Cernei, constituie o atractie în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara Baile Herculane.

2.2 Potentialul turistic (natural si antropic)

Baile Herculane, ca produs turistic face parte din Parcul National Valea Cernei, al doilea ca marime din tara noastra si singurul care cuprinde un bazin hidrografic ca o mare ecologica (in general celelalte sunt suprapuse peste masivemuntoase).Statiunea Baile Herculane a cunoscut în perioada 1970-1985 o dezvoltare fara precedent atât pe plan intern cât si pe plan international.Alaturi de resursele naturale extrem de variate si de bogate, constructiile edilitare-structuri de primire turistica, obiective turistice infrastructura etc. au reusitsa creeze în statiunea Baile Herculane o adevarata industrie a turismului ca principala sursa de dezvoltare economica a localitatii si zonei turistice în general.

La nivel national statiunea Baile Herculane se situa în 2005 pe locul 6 în topul statiunilor balneoclimaterice. Prosperitatea pe care a cunoscut-o statiunea în perioada anilor 1970-1989 ca urmare a incasarilor din turism s-a rasfrânt pozitiv si asupra celorlalte activitati economice desfasurate aici: comert, transporturi, activitatea culturala, sportiva, educatie, invatanânt, sanatate etc. cu care activitatea turistica are tangenta directa sau indirecta.

Avind în vedere faptul ca turismul este “industria grea a sufletului omenesc”parafrazind un mare scriitor al nostru, Marin Preda, putem spune ca în Baile Herculane “daca turism nu e nimic nu e”.

Ca orice oferta turistica si oferta turistica a statiunii Baile Herculane, cuprindetrei componente de baza si anume: resursele turistice, baza tehnico-materiala si forta de munca ocupata în turism.

Resursele turistice sau potentialul turistic al statiunii cuprind doua categoriide elemente:- potentialul natural;- potentialul antropic.

Potentialul natural se refera la ansamblul elementelor de relief, clima, vegetatie, flora si fauna care este extrem de bogat si diversificat. Baile Herculane este parte integranta a zonei turistice Valea Cernei.Aceasta vale are de la izvoarele raului Cerna la o altitudine de 2070 m si pâna la localitatea Baile Herculane la o altitudine de 160 m în cea mai mare parte versanti abrupti rectilinii cu verticalitate pronuntata si inaltimi care ajung pe alocuri la 400-500 m. Pesterile au si ele o anumita raspândire pe Valea Cernei. Una din pesterile cele mai importante care se afla în statiune este Grota Haiducilor care prezinta un deosebit interes speologic, arheologic si istoric. O alta pestera de mare frumusete este Pestera lui Adam, aflata în imediata apropiere a statiunii pe versantul drept al râului Cerna cu 160 m lungime care are stalactite si stalagmite “flexibile” cu carater de unicitate în lume. In vecinatatea statiunii se gasesc alte patru pesteri fierbinti în care temperatura aerului are valori de 25-30 °C fenomen unic în tara si extrem de rar în lume. Privita în ansamblu, Valea Cernei are aspectul unui mare culoar sculptat în diferite tipuri de roca predominând sisturile cristaline, calcarul si granitul. Fiecare din aceste roci imprima o nota aparte reliefului, aceea de maretie si salbaticie.Din punct de vedere climatic, Valea Cernei se gaseste la interferenta influentelor climatice Vestice si Sud-Vestice. Circulatia Vestica a atmosferei are o frecventa de 45% dintr-un an reprezentând

în medie 165 zile pe an. Aceasta aduce mase de aer polar sau mai rar tropicale, maritime, favorabile iernilor blinde cu precipitatii abundente mai ales sub forma de ploaie la altitudini joase, sau veri instabile cu averse frecvente, insotite de descarcari elecrice. Cantitatile medii anuale sunt cuprinse intre 698 mm la Toplet, 760 mm Baile Herculane, 1051 la Cerna Sat, 1088 mm la Virful Tarcu. Flora si fauna acestor locuri cuprinde multe specii de origine mediteraneana. Dintre mamiferele mari amintim: ursul, intâlnit în padurile din jurul Domogled-ului apoi cerbul (intilnit mai rar) ca si caprele negre spre Izvoarele Cernei la inaltimi mari.Se mai intâlnesc: mistretul, râsul, vulpea, jderul, ariciul etc. De asemenea, se gasesc si numeroase specii de pasari. Bine reprezentate sunt si reptilele. Dintre speciile faunistice de origine mediteraneana amintim vipera cu corn. Pe Domogled se mai intâlneste sarpele Esculap, iar pe iarba poienilor Sarpele de Sticla. în apele Cernei se gasesc pastravi, lipani, mrene etc. .

Potentialul antropic al statiunii este reprezentat de vestigiile arheologice simonumentele istorice, prin obiective turistice de un interes deosebit, si anume :ruinele statiunii termale romane-apeducte, bai, tabule votive, statuia lui Hercules turnata în bronz datând din 1847, podul de piatra de pe raul Cerna din centrul istoric al statiunii, Biserica Catolica 1838, Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea, cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii, cladirea în stil baroc a garii 1866, Pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bronzului si aFierului.Dupa perioada de dezvoltare deosebita pe care a cunoscut-o statiunea inperioada anilor 1970-1985, prin construirea marilor complexe hoteliere Roman,Hercules, Diana, Afrodita, Minerva, Dacia, Domogled, a o doua perioada de inflorire a localitatii o constituie perioada de dupa anul 1990, cand se dezvolta turismul prin pensiuni si agro-turismul. Daca in prima perioada s-au construit pensiuni in intravilanul orasului, incepand cu anul 2002, odata cu electrificarea Vaii Cernei si extinderea intravilanului, a luat amploare constructia de pensiuni in aceasta zona, fiind multi intreprinzatori care doresc sa investeasca in aceasta zona.

Capitolul 3 Turism balnear – echipamente si baza tehnico-materiala

3.1 Turismul balnear

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celorcare vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şispirituală.

Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şieconomice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale,spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai

profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o facturăcomplexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omuluimodern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.

Din păcate, revenirea României în rândul democraţiilor europene, începând cu1989, a însemnat pentru turismul balnear, în ciuda valorii factorilor naturali de cură,intrarea într-o criză profundă, baza tehnico-materială suferind o degradare continuă.

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează peun potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrieprintre ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent să se găsească în ţara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi de existenţa în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deţinând circa 11,2% din capacitatea pe ţară. Astfel, la nivelul anului 2001, staţiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu Analiza pieţii turistice româneşti 48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri în hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 şi 2 stele) însumează circa 44.000 locuri şi reprezintă aproximativ 97% din capacitatea totală de primire din staţiunile balneare.

În ţara noastră există 160 de staţiuni şi localităţi balneare ce deţin resurse mineralede cură, din care 24 sunt considerate de importanţă naţională cu recunoaştere şi pe planeuropean. Cele 24 de staţiuni de importanţă naţională au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din România în funcţie de gradul de dotare al acestora.

Datorită calităţii infrastructurii de cazare şi a serviciilor furnizate, numărul turiştilor străini în staţiunile balneare a scăzut. Românii reprezintă 95% dintre turiştii înregistraţi în structurile balneare, şi peste 97% din numărul înnoptărilor în aceste structuri. Numărul mare de turişti români esteînregistrat în special datorită programelor sociale şi sindicale. În cazul turiştilor străini, Germania ocupă primul loc, cu o treime din totalul înnoptărilor, urmată de Israel şi Ungaria.

Gradul de ocupare în staţiunile balneare a fost de 50,8 % în 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

Starea infrastructurii şi suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei soluţii pe termen scurt. Îmbunătăţirea şi modernizarea staţiunilor balneare necesită investiţii semnificative pe termen lung care să aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii turistice şi nivelului serviciilor.

Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezintă 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări, în ultimii ani înregistrându-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbării destinaţiilor unor unităţi de cazare. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.

In anul 2007, structura locurilor de cazare in Romania arata precum este prezentat in imaginile de mai jos.

Sursa: Anuarul statistic 2007, Institutul national de statistica

Evaluarea calitativă a ofertei staţiunilor balneare este sintetizată de indicele de atractivitate turistică ce poate fi calculat pe baza comensurării factorilor ce o definesc, fiecare având o anumită pondere în atractivitatea totală a staţiunii, considerată 100%:- substanţe minerale terapeutice 30%- mediu ambiant şi antropic 20%- posibilităţi de valorificare dezvoltare 10%- tradiţia valorificării 3%- accesibilitatea 6%

- acces 5%- infrastructură 5%- structuri turistice 10%- dotări de interes general 4%- impactul la sfârsitul de săptămână 3%- alte forme de turism 4%Ierarhizarea statiunilor balneare din Romania, conform indicelui de atrctivitate turistica este prezentata in tabelul de mai jos.

Precum se observa din aceasta ierarhizare, statiunea balneara Baile Herculane prezinta cel mai mare indice de atractivitate turistica.

3.2 Baza tehnico-materiala

Suprafata administrativa a orasului Baile Herculane este de 10.544 ha, din care:- suprafata intravilan - 228 ha- suprafata agricola - 929 ha- suprafata impadurita - 3320 ha- suprafata cu pasuni - 309 ha

Infrastructura statiunii cuprinde:- retea alimentare cu apã -48 km- retea canalizare -23 km

- zona centrala si alte functiuni complexe de interes public - 4,0 ha- zona cu dotari balneo-turistice - 17,0 ha- locuinte si functionalitãti complementare - 35,2 ha- unitãti industriale si de depozitare - 2,5 ha- zona spatii verzi si sport - 59,3 ha- terenuri agricole - 35,0 ha

Din punctul de vedere al transportului si al cailor de acces la statiunea Baile Herculane se remarca urmatoarele:- lungime strãzi oras Baile Herculane - 29 kmdin care:- 26 km – strãzi cu îmbrãcãminte asfalt- 3 km - strãzi cu macadamTransportul in comun in Baile Herculane este asigurat de catre SC Loctrans SA Baile Herculane. Exista un singur traseu: GARA - CENTRU - RETUR. Linia este deservita de doua autobuze Mercedes Conecto.

Capacitatea de cazare

Capacitatea de cazare a statiunii este de peste 4.000 de locuri in moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal. In majoritatea locatiilor de cazare se gasesc baze proprii de tratament si dotari la cele mai inalte standarde.Atat in statiune cat si pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice si locuri de camping in interiorul sau exteriorul orasului.O atractie in plus pentru vizitatorii statiunii o constituie numarul mare de mijloace de recreere si divertisment - restaurante, baruri, terase, bazine de inot, biliard dar si drumetiile si excursiile in statiune si pe Valea Cernei.

Din punctul de vedere al structurilor de alimentatie, Baile Herculane se prezinta astfel:

Nr. locuri

Restaurant

Bar zi

Bufet

Bufet-bar

Cafenea

Cofetarie

Braserie-berarie

Restaurant-pensiune

Snack-bar

8.418 4.881 1.168

762 60 77 180 350 880 60

Din punctul de vedere al gradului de calitate locurile se impart astfel:- calitate gradul I – 3.999

- calitate grad II – 2.374- calitate grad III – 200- calitate grad IV – 1.845-

Sursa: - Evidenţă Autoritatea Naţională pentru Turism Ministerul Turismului

Cai de acces Staţiunea este accesibilă pentru toate mijloacele de transport, fiind situată pe una din principalele artere de circulaţie rutieră şi feroviară ale României. Se poate ajunge la Băile Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direcţiile Bucureşti sau Timişoara, precum şi pe DN67, din direcţia Târgu-Jiu - Baia de Aramă. Faţă de Bucureşti, staţiunea se găseşte la o distanţă de aproximativ 380 km, iar faţă de Timişoara la 178 km. Distanţele până la cele mai importante centre urbane din apropiere sunt: 60 km până la Baia de Aramă, 19 km până la Orşova, 50 km până la Drobeta-Turnu Severin şi 71 km până la Caransebeş. La Băile Herculane se poate ajunge pe calea ferată Bucureşti-Timişoara. Gara Băile Herculane, se găseşte la 6 km de staţiune, legătura gară-staţiune fiind asigurată prin curse regulate de autobuz. Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebeş, Timişoara şi Craiova. Cu vaporul se poate ajunge pe Dunăre până la Orşova, de unde drumul poate fi continuat cu trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a călătoriei fiind de cca. 15 minute. Turiştii pot ajunge la Băile Herculane şi pe jos, existând poteci marcate care traversează culmile Munţilor Cernei şi Mehedinţi.

Regiunea Banat-Crisana

Regiunea istorica BanatBanatul este o regiune care cuprinde zone din România, Serbia (Banatul Sârbesc) şi Ungaria. Pentru prima dată numele de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis) a fost folosit în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea şi în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699).Banatul istoric însuma o suprafaţă de 28.526 km². La împărţirea provinciei, în 1919, României i-a fost atribuită o suprafaţă de 18.966 km² (aproximativ 2/3 din total), restul revenind Ungariei (284 km²), Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (9.276 km²).IstoricIn anul 101 e.n., pentru prima dată în istorie, este evidenţiată importanţa Banatului în cursul războaielor dacice, într-un fragment păstrat din comentariile împăratului Traian. În anul 102 d. Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum. 

Regiunea istorică Banat, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un voievodat românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuală Cenad). Două secole mai târziu, este consemnată existenţa cetăţii "Castrum Timissiensis" - Timişoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de oştile otomane conduse de Soliman Paşa şi rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv pâna în anul 1716, când Timişoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă. După cucerirea Timişoarei de către trupele austriece, Banatul devine domeniu al Coroanei Habsburgice, având loc colonizări masive cu populaţie de origine germanică, ceea ce modifică profilul etnic al regiunii şi imprimă o nouă dinamică a dezvoltării economice. Secolul al XVIII-lea este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de construcţii, ceea ce face ca judeţul Timiş să se integreze zonei de civilizaţie a Europei Centrale. După Primul Război Mondial şi unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioadă prosperă în care se înfiinţează primele intituţii de învăţământ superior şi creşte numărul instituţiilor culturale. Această evoluţie pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al al Doilea Război Mondial. 

Regiunea istorica Crisana

Reprezintă o provincie istorică situată pe teritoriile României şi Ungariei, având ca limite naturale râul Tisa la vest, râul Mureş la sud, Munţii Apuseni în est şi rîul Someş în nord. A fost împărţită pe criterii etnice în 1920 între România şi Ungaria.

Acest teritoriu s-a aflat în afara zonei de ocupaţie romană, dar schimburile comerciale între dacii liberi şi romani erau foarte intense. În secolul XIV are loc invazia tătară în această zonă, iar în secolul XVI, Crişana intră sub stăpânire habsburgică. În secolul XVII, Cetatea Oradea intră sub stăpânire otomană. Teritoriul a fost integrat Ungariei prin dictatul de la Viena din anul 1940 şi a fost eliberat de militarii români în 1944.

Baile Felix

Localitatea suburbana a Oradiei, aflata la cca 8 km de oras si la 22 km de punctul rutier de frontiera Bors, este cea mai cunoscuta statiune balneara din Romania, cu renume si in afara granitelor. Descoperite din antichitate, izvoarele de apa geo-termala la temperaturi de 45 si 112 °C, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonate, calcice si sodice, iar namolurile au proprietati sapropelice (bogate in hidrosulfura de fier coloidala). Baile Felix dispun de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala.   Pentru timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri mecanice, terenuri de sport, cinematograf, discoteca, etc. Formate prin patrunderea apelor de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de

metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834. Climatul cu ierni blande si veri moderate, favorizeaza existenta unei paduri de foioase intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie cu apa termala in aer liber.

Baile 1 Mai

Baile 1 Mai este situat in partea de nord-est a Romaniei, aflat la aproximativ 12 Km de Oradea si cca 2 Km de statiunea balneoclimaterica Baile Felix. Datorita distantei mici fata de Oradea, Baile 1 Mai este recomandat atat turistilor cat si celor aflati doar in tranzit, datorita tarifelor mult mai mici practicate in statiune decat in Oradea. Pentru a beneficia de cele mai bune servicii este nevoie de rezervare pentru cazare in Baile 1 Mai.

Statiunea Baile 1 Mai este o statiune balneoclimaterica renumita, dar mai putin cunoscuta, desi se afla la o distanta de cca 2 Km de Baile Felix. Datorita dezvoltarii spectaculoase a statiunii Baile 1 Mai spatiile de cazare sunt din ce in ce mai numeroase si ofera servicii de calitate tuturor categoriilor de turisti.

Statiunea Baile 1 Mai se afla in imediata apropiere a satului Haieu si dispune de o multitudine de spatii de cazare. Turistii dornici de petrecerea unui sejur de neuitat, concediu, minivacanta, Craciun, Revelion sau doar un weekend au posibilitatea alegerii unitatii de cazare potrivita gustului si necesitatilor.

Baile 1 Mai este locul unde rusticul se imbina perfect cu modernitatea, tehnologia trecutului rezista chiar si in zilele noastre. Strandul cu valuri este un asemenea loc. Instalatia care “produce” valuri este opera inginerilor austrieci fnd proiectat si pus in functiune in scolul 19.

Rezervatia naturala Paraul Peta este este locul cel mai vizitat din statiune, oferind posibilitatea turistilor si localnicilor deopotriva de a face o “calatorie in timp”. In lacurile termale aflate in Rezervatia Naturala se poate admira nufarul termal, fiind singurul loc din lume unde aceasta specie vietuieste in mod spontan. Lacurile cu apa termala ofera adapost, printre altele, speciei de melc Melanopsis si unei specii de peste cunoscut sub denumirea de rosioara lui Racovita.

Statiunea este renumita pentru apa termala cu o temperatura cuprinsa intre 30 °C si 40 °C .cu un efect curativ recunoscut si exploatat inca din secolul al 13 – lea .

Analiza SWOT – Baile Herculane

Pucte forte Puncte slabe-izvoarele cu apa fierbinte, cu numeroase proprietati curative-cea mai veche statiune balneo-climaterica din Romania-parte integranta a Parcului National Valea Cernei – Domogled, intre Muntii Mehedinti la est si Muntii Cernei la vest-flora si fauna impresionante-Rezervatia Naturala Coronini-Bedina din Muntii Cernei; Valea Mare – rezervatie botanica la nord-est de Moldova Noua, ce adaposteste specii mediteraneene-atlantice; Pestera Popovat pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii; Cheile Carsului- rezervatie complexa (floristica, geologica si speologica); Cheile Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km amonte de Baile Herculane), pe cursul superior al Cernei; Cheile Nerei- rezervatie complexa; Schitu – rezervatie botanica pe Valea Ciclovei; Zervesti – cu narcise salbatice (langa Caransebes)-monumente de arta si arhitectura: statuia lui Hercules din bronz (montata in anul 1847); muzeul statiunii (unde se gaseste piatra de altar datand din anul 153 d.Hr.); baile imperiale romane (aflate la parterul Hotelului Roman); baile imperiale austriece (construite intre anii 1883-1886, dupa planul arhitectului Doderer); cabinele in care au fost tratati imparatul Franz Iosif si imparateasa Elisabeta; Basorelieful lui Hercules (sculptat in stanca, aflat la

-oferta de cazare insuficienta pentru numarul mare de turisti-posibilitati de agrement si distractie reduse-infrastructura -preturi destul de mari in comparatie cu calitatea serviciilor oferite-lipsesc resursele umane specializate-lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local si nu numai-

parterul Hotelului Roman); Centrul istoric al statiunii (construit in secolul al XIX-lea in stil baroc austriac); Gara Baile Herculane (ridicata in anul 1879 in stil baroc austriac); fosta casa de vanatoare a imparatului Franz Iosif; Cladirea Cazinoului (construita în 1913).-traditii si obiceiuri-acces facilOportunitati Amenintari-dezvoltarea infrastructurii-interesul turistilor romani si straini pentru statiunile balneare-fondurile acordate de UE pentru dezvoltare-implementarea unor trasee de drumeţie-protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia

-administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează-ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaţional-strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din alte zone -investitii masive il alte zone-deschiderea de numeroase centre SPA moderne-deile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern si international-investitiile masive realizate in statiunea Baile Felix situata in apropiere

Analiza SWOT – Baile felixPuncte tari Puncte slabe-paradisul apelor termale-bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidroterapie, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala s.a-cea mai cunoscuta statiune balneara din Romania-Aqualand-lacurile cu nuferi recent modernizate-centrul de echitatie-cel mai mare teren de paintball din tara-situarea in apropierea orasului Oradea, care are de asemenea numeroase puncte de atractie-rezervatii si monumente ale

-promovare insufiecienta

naturii,monumente arheologice,asezari si vestigii istorice,culturale,dar si organizarea unor manifestari,festivaluri,sarbatori specifice zonei-oferta turistica diversificataOportunitati Amenintari-intrarea Romaniei in UE reprezinta un avantaj considerabil pentru turismul romanesc in general si pentru turismul din statiunea Baile Felix in particular, mai ales tinand cont de apropierea de granita vestica-continuarea investitiilor

-in conditiile in care statul nu incurajeaza turismul, nu creaza un cadru propice dezvoltarii acestuia, atunci multe din eforturile singulare pot fi in zadar

Festivaluri -2009

Serbarile “CRAINEI” editia a XI-a

Prezentare generala:Simpozion – Personalitati culturale din Craina – spectacol muzical – coregraficPerioada desfasurarii:25 martie

Festivalul "Pinul Negru", editia a V-a

Prezentare generala:Participa colective artistice din judetPerioada:24 mai

Întâlnirea cu dirijorii de coruri si fanfare din jud.Caras-Severin

Prezentare generala:Participa dirijorii de coruri si fanfarePerioada:iunie

Manifestari complexe cu ocazia "Serbarilor Topletului"

Prezentare generala:Participa coregrafii din zona de vestPerioada:10-14 iulie

Festivalul international de folclor “HERCULES” editia a XXXIX-a

Prezentare generala:Parada a costumelor populare, spectacol sustinut de colecti-vele artistice participantePerioada:7-11 iulie

Colocviile „REFLEX”– editia a IX-a

Prezentare generala:Participa personalitati culturale din tara si judetPerioada:7-10 septembrie

Analiza SWOT – Baile 1 Mai

Pucte forte Puncte slabe-statiune balneoclimaterica renumita- aceasta s-a facut remarcata mai ales datorita apelor minerale si a namolului sapropelic extras din lacul aflat in localitate-renumita in tratarea afectiunilor reumatismale, afectiunilor ale sistemului nervos central si periferic si afectiuni ginecologice.-aici se afla izvorul paraului Peta care adaposteste relictul "Lacul cu nuferi" (floare unica in Romania, protejata prin lege) -la doar 3 km distanta de Baile 1 Mai se afla satul Betfia, unde exista un platou carstic unic in zona-spatiile de cazare din ce in ce mai numeroase- aici se află singurul ştrand cu valuri funcţional din ţară,proiectat de catre inginerii austrieci acum 169 ani.- Cai de acces facil

-infrastructura -promovarea insuficientă a potenţialului turistic-Lipsa unei autostrăzi reduce mult numărul de turişti străini-Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia;-lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională-calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în zona-Investiţii reduse realizate în turism in aceasta zona

Oportunitati Amenintari

-Avantajele climatice oferă posibilităţi de a atrage turişti în toate anotimpurile;-vorificarea superioară a potenţialului turistic din zona,amenajarea unor zone de agrement, înfrumuseţarea imaginii zonei etc.

-utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;-starea precară a unor drumuri din zona-folosirea în prea mică masură a potenţialului turistic, implicarea redusă a agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic, colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi

în fenomenul turistic, incapacitatea de a implica întreg sectorul turistic în sprijinul unui program de marketing turistic care vizează întreaga comunitate, incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională;