analiza swot. istoric - e-birouvirtual.roe-birouvirtual.ro/sites/default/files/articole_bv/130806...
TRANSCRIPT
1
Analiza swot. Istoric
1. Introducere
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineşte
misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii,
alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în
operă a acesteia.
Managementului strategic îi este specifică, în esenţă, analiza continuă, pe de o parte,
a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul
acestuia iar pe de altă parte, a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei
de a face faţă schimbărilor.
Analiza SWOT ajuta conducerea organizatiei sa inteleaga care sunt punctele tari si
punctele slabe ale organizatiei pe care o conduc, in acelasi timp identificand
oportunitatile care se deschid sau eventualele amenintari carora trebuie sa le faca
fata.
Analiza SWOT este un instrument util in evaluarea oricarei intreprinderi sau
organizatii, inainte de a-i stabili strategia de dezvoltare sau, in general, inainte
de lansarea unui nou produs sau proiect.
2. Scurt istoric
In lucrarea sa clasica din 1916, “ Administration industrielle et générale”, unde trata
doctrina gestionarii organizatiilor, si in particular a intreprinderilor economice, Henri
Fayol (1841 - 1925) considera planificarea strategica drept functia manageriala cea
mai importanta.
Se arata in publicatia mentionata ca deciziile strategice ale consiliului de
administratie (‘board of directors’) si directorilor CEO (directorii coordonatori de
manageriat si decidentii finali) dintr-o organizatie/ intreprindere este influentata de
validitatea si acuratetea intelegerii de catre personalul din managementul executive
al intreprinderii/ organizatiei a valorilor si amenintarilor mediului sau intern si extern.
Si nu este vorba doar despre o intelegere a situatiei sale statice, la un moment dat,
ci si a tendintelor determinate de conditionarile acestor valori si amenintari asupra
2
evolutiei intreprinderii/ organizatiei, de asemenea despre intelegerea folosirii optime a
datelor respective pentru generarea si alegerea strategiei intreprinderii/organizatiei.
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuata intre anii
1960 si 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Studiul respectiv a fost finantat
de catre companiile de pe lista ‘Fortune 500’. La nivelul anului 1960, fiecare dintre
companiile ‘Fortune 500’ crease deja un post de manager pentru alcatuirea planurilor
corporatiei pe termen lung.
Totusi, rezultatele practice aratau ca postul respectiv parea sa fie o investitie
costisitoare si nu foarte utila. Din cauza aceasta, companiile ‘Fortune 500’ erau intr-
un mod special interesate sa afle motivele pentru care planurile strategice ale unei
corporatii de multe ori esueaza, eventual sa gaseasca un instrument managerial care
sa impiedice repetarea acelorasi greseli in construirea planificarii strategice.
Pentru alcatuirea metodologiei SWOT, au fost intervievati manageri de la 1100 de
companii si organizatii. Un chestionar continand 250 de itemuri (puncte, articole) a
fost completat minutios de 5000 de directori CEO (directori responsabili cu
coordonarea managementului dintr-o organizatie) sau alti manageri principali. Desi
rezultatele au fost comunicate managerilor seniori care au finantat proiectul, punctele
cele mai sensibile ale studiului nu au fost niciodata publicate ; insa ele au fost
redescoperite, independent, de alti cercetatori (de exemplu ‘principiul justitiei
distributive’ al lui Hal Eyring).
De multe ori, informatia interna critica despre o companie/organizatie este atat de
fragmentata in interiorul companiei/organizatiei, incat nici macar directorul CEO nu
poseda un tablou complet despre aceasta. Pe termen scurt, de aici rezulta incetinirea
deciziilor, iar pe termen lung, o planificare strategica eronata.
Analiza SWOT a fost gandita ca un instrument managerial ce colecteaza si
organizeaza aceasta informatie critica, permitand managerilor decidenti sa actioneze
proactiv, sa apere si sa promoveze interesele/obiectivele organizatiei cu succese mai
bune.