ANALIZA SWOT – prezentare teoretica

Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza SWOT incepe cu scrierea unei liste cu puncte curente: puncte de forta dar si puncte de slabiciune, privind starea unei intreprinderi/organizatii.

SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (Forte, Puncte forte), „Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunitati, Sanse) si „Threats” (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sarace, si alte „valori negative” sau ‚conditionari negative’ care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda.

„Oportunitatile” reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. „Oportunitati” exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii.

„Amenintarile” sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, „amenintari” de diverse naturi si cauze pandesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.

Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de probleme care trebuie urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei de fapt a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.

1

Puncte tari

- forţă de muncă numeroasă, cu costuri reduse şi un nivel acceptabil de educaţie iniţială- resurse naturale- resurse energetice- o serie de sectoare de succes în industriaprelucrătoare şi în sectorul primar- număr mare de specialişti în domeniul TIC- modernizarea societatii romanesti in ansamblu- Politica externă şi de securitate a României se bazează pe aceleaşi principii şi are aceeaşi orientare cu cea promovată de Uniunea Europeană

Puncte slabe

- concentrare în sectoare cu valoare adăugatăscăzută/ strategii bazate pe costuri reduse- nivel redus al cercetării-dezvoltării şi al inovării şi legătură fragilă cu economia- acces dificil la finanţare şi la informaţie îndomeniul afacerilor- efortul mare pentru contributia la bugetul comunitar- cresterea preturilor- costuri legate de investitiile in tehnologie pentru a avea produse de inalta calitate, la standarde ridicate si preturi rezonabile, care vor permite accesul pe piaţa europeana- intensitate energetică ridicată- tehnologii învechite / costuri mari de producţie (mai puţin costurile cu forţa de muncă)- infrastructură degradată şi insuficientă/accesibilitate redusă în interiorul şi în exteriorul ţării- management neadecvat al mediului (inclusivdin punct de vedere al infrastructurii)- agricultură ineficientă (supraintensivă înmuncă), suprafaţă agricolă excesiv de fragmentată- Politica Agricolă Comunitară: decalajul de dezvoltare agricolă existent între România şi Uniunea Europeană face dificilă adoptarea de către ţara noastră a unei Politici Agricole Comunitare; competivitatea şi gradul redus de dezvoltare al agriculturii româneşti făţă de standardele comunitare- infrastructură turistică slab dezvoltată şimarketing necorespunzător- segment important al populaţiei afectat desărăcie - capacitate administrativă insuficient dezvoltată- Fenomenul migraţionist: acoperirea parţială uneori greşită a fenomenului migraţionist în mass-media (accentul se pune pe relatarea unor fapte negative, senzaţionale şi nu pe orientarea migranţilor într-un univers cu numeroase componente de risc şi incertitudine, pe prevenire şi combaterea delicvenţei, clandestinităţii, a corupţiei în acordarea vizelor.); problema ocupării în ţară a tinerilor

2

cu performanţe deosebite atâta timp cât economia naţională nu conferă soluţii atractive- Pensiile: inechitatea calculării pensiilor pentru persoane pensionate în perioade diferite; amânarea reformei şi instabilitatea legislaţiei; scăderea numărului de contribuabili; creşterea numărului de pensionari prin pensionări anticipate, prin pensionări datorită invalidităţii-multe suspecte-prin rata de colectare mică, prin nedeclararea veniturilor reale etc.

Oportunitati

- libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor- noi surse de investiţii, inclusiv FondurileStructurale - România ar putea beneficia de intrări masive de fonduri prin intermediul instrumentelor structurale- investiţiile străine directe- stimularea concurentei- noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE- accesul pe piata muncii din statele UE- liberalizarea deplină a achiziţiilor publice- liberalizarea pieţelor şi modernizarea modelelor de afaceri- extinderea pietelor de capital- dezvoltare echilibrata a regiunilor, dezvoltare rurala sustinuta, modernizarea infrastructurii de transporturi si de mediu prin accesul la fondurile structurale comunitare- dezvoltarea infrastructurii de afaceri- e-comerţ/e-guvernare- modernizarea agriculturii- Agricultura are ajutor financiar şi de capital cognitiv din partea UE- modernizarea capitalei şi a altor centre urbanecheie- necesitatea/acceptarea nevoii de schimbare- Statul membru UE are posibilitatea alegerii propriului mecanism de protecţie socială- Dezvoltarea treptată a capitalului uman mai ales prin creşterea nivelului mediu de educaţie

Amenintari

- expunere mai mare la competiţia pe pieţeglobalizate- perioade lungi de stagnare / declin economicla nivel european sau mondial- migraţia unor sectoare industriale către locaţiiexterne cu costuri mai reduse- întărirea poziţiei/imaginii României ca oeconomie axată pe sectoare cu valoare adăugată redusă- migraţia externă a lucrătorilor cu un niveleducaţional ridicat- schimbările climatice / degradarea mediuluiînconjurător

3