exigente ale integrarii romaniei la uniunea europeana - impactul aderarii asupra economiei nationale

UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA”FEAA

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

REFERAT

EXIGENŢE ALE INTEGRĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. IMPACTUL

ADERĂRII ASUPRA ECONOMIEI NAŢIONALE

DISCIPLINA:

Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene

TITULAR CURS: STUDENŢI: prof. univ. drd. Ovidiu Stoica TITULAR SEMINAR: prof. univ. drd Elena Rusu

Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale

IAŞI, 2007

2

Cuprins

Capitolul I: Exigenţe ale integrării României la Un iunea Europeană ......3

1.1. Consideraţii generale ..........................................................................................31.2. Criteriile aderării României la Uniunea Europeană ..................................41.3. Costuri ale aderării României la Uniunea Europeană ...............................71.4. Beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană .........................10

Capitolul II: Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei naţionale...........................................................................13

2.1. Impactul direct al aderării asupra economiei naţionale .........................132.2. Impactul indirect al aderării asupra economiei naţionale .....................15

Capitolul III : Concluzii................................................................................................17

Bibliografie ......................................................................................................................18


Capitolul I: Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană

1.1. Consideraţii generale

România este prima ţară din estul şi centrul Europei care a avut relaţii

oficiale cu Comunitatea Europeană înainte de anul 1990, printr-un acord din 1974,

România fiind inclusă în Sistemul Generalizat de Preferinţe. Relaţiile diplomatice

ale României cu Uniunea Europeană dateaza din anul 1990, iar ca urmare a

disponibilităţii manifestată atât de România, cât şi de Uniunea Europeană, a fost

semnat, la 1 februarie 1993, Acordul European de asociere între România - pe de o

parte - şi Comunităţile Europene şi statele membre - pe de alta parte -acord care a

intrat în vigoare la 1 februarie 1995.1

Prevederile acestui acord stipulează faptul că România a devenit membru

asociat şi au fost puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscându-se că

obiectivul final urmărit de ţara noastră este de a deveni membră cu drepturi

depline a Uniunii Europene.

Pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, România a trebuit să

îndeplinească criteriile de aderare stabilite la Copenhaga şi să se alinieze la

legislaţia şi politicile Uniunii Europene.

Negocierile de aderare au stabilit condiţiile în care acquis-ul comunitar este

aplicat în România, înainte şi după aderare, şi maniera în care Romania va

participa la instituţiile şi la bugetul Uniunii.

Asocierea Romaniei la Uniunea Europeană înseamnă, pe plan economic,

crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economică şi financiară, în sprijinul

restructurării economiei româneşti, iar în plan politic, crearea unui cadru

instituţional pentru realizarea unui dialog politic permanent între părţi.

1 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=4925

4


Acordul European de asociere a Romaniei la Uniunea Europeană cuprinde

prevederi pentru fiecare sector principal de activitate:

în domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede

crearea între părţi a unei zone de comerţ liber, care se va concretiza prin

eliminarea treptată a obstacolelor tarifare şi netarifare existente între relaţiile

comerciale dintre Romania şi Uniunea Europeană;

aderarea României la Uniunea Europeană necesită un cadru

economic care să fie compatibil cu funcţionarea Uniunii Europene şi cu

mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grăbirea descentralizării sectorului

de stat şi crearea unui puternic nucleu de intreprinderi mici şi mijlocii, alinierea

tuturor standardelor româneşti la normele comunitare, legarea cursului Leului de

EURO, precum şi realizarea unei modificări de structură a populaţiei ocupate în

economie, pentru a ne apropia de nivelul ţărilor din Uniunea Europeană;

pe plan instituţional, organismele centrale precum Banca

Naţională, Curtea de Justiţie etc. trebuie să aibă aceleaşi atribuţii cu cele din ţările

comunitare;

in domeniul legislativ vor trebui adoptate acte normative cu

caracter economic şi pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislaţiei

existente în Uniunea Europeană.

1.2. Criteriile aderării României la Uniunea Europeană

Integrarea în Uniunea Europeană presupune, pentru statele membre,

acceptarea unor condiţionalităţi externe care reprezintă, în esenţă, un angajament

instituţional, un standard de comportament care permite realizarea unei conexiuni

între beneficiile integrării, pe de o parte, şi respectarea exigenţelor impuse de

calitatea de stat membru, pe de alta parte.

Astfel, aderarea la Uniunea Europeană se afla sub incidenţa anumitor

principii impuse prin cele patru criterii de aderare formulate la Consiliul Europei

de la Copenhaga din 1993.

În cadrul Uniunii Europene, statele membre au interpretat aceste criterii ca

fiind instrumente de sprijin al ţărilor candidate în realizarea obiectivului de

5


integrare. Justificarea impunerii acestor criterii este dată de ideea că un nivel

dezirabil de convergenţă între ţările implicate este o necesitate. 2 Cu cât nivelul de

integrare este mai ridicat, cu atât trebuie să fie mai mare convergenţa între

economiile ţărilor membre pentru a se maximiza efectele pe termen lung.

Pe de altă parte, este pentru prima dată când se pun condiţii specifice pentru

aderarea de noi state, deşi Tratatul de la Roma prevedea drept condiţii, pentru ca o

ţară să adere la Uniunea Europeană, apartenenţa la continentul european şi

„îmbrăţişarea” valorilor europene. Astfel, decizia de la Copenhaga poate fi

considerată, cel putin teoretic, discriminatorie faţă de ţările în tranziţie. 3

Referitor la acest aspect, nu trebuie exclusă influenţa grupurilor de interese

economice din Uniunea Europeană. La nivelul Uniunii, folosirea criteriilor de

aderare ca bariere posibile în calea extinderii ar putea fi sprijinită şi de

producătorii din agricultură, argumentându-se că fondurile cerute de restructurarea

agriculturii est-europene vor reduce sprijinul financiar pe care sectorul agricol din

ţările membre îl primeşte în prezent, ceea ce va afecta echilibrul bugetar

comunitar.4

Criteriile aderării României la Uniunea Europeană, cunoscute şi sub numele

de “Criteriile de la Copenhaga” sunt:

criteriul politic care presupune garantarea democraţiei statului

de drept, drepturilor omului, respectului şi protecţiei minorităţilor;

criteriul economic care presupune existenţa unei economii de

piaţă funcţionale care să permită statului candidat să facă faţă presiunilor

concurenţiale şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii Europene.

O economie de piaţă funcţionează atunci când sistemul juridic, inclusiv

reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct şi gata să fie aplicat.

Funcţionarea economiei de piaţă este facilitată şi de stabilitatea macroeconomică

şi de consensul forţelor politice în adoptarea strategiei economice. Un sistem

financiar bine dezvoltat şi structurat şi absenţa barierelor la intrarea şi ieşirea de

pe piaţă a agenţilor economici contribuie şi ele la funcţionarea eficientă a

economiei de piaţă.

2 Convergence Across States and Regions, Brooking Papers and Economic Activity no. 1, 19913 Inotai, A., The System of Criteria for Hungary’s Accession to the European Union, Trends of World Economy, No.76, From Association Agreements to Full Memberships, Institute for World Economics, Budapesta, 1995.4 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7820

6


criteriul juridic după care sunt examinate capacităţile României

de a-şi însuşi obligaţiile de stat membru, adică acquis-ul comunitar în vigoare.

Adoptarea acquis-ului comunitar presupune adoptarea normelor şi

obiectivelor, dar şi a modelului instituţional al Uniunii Europene de elaborare a

politicilor sectoriale, factorul european prevalând asupra elementelor naţionale.

Adoptarea acquis-ului comunitar presupune nu numai transpunerea în legislaţia

românească a reglementărilor europene, ci şi implementarea lor, şi este un demers

ce trebuie realizat, în principiu, anterior aderarii propriu-zise la Uniunea

Europeană, ceea ce implică faptul că aderarea la Uniunea Europeană generează

costuri şi beneficii, atât ante cât şi post aderare. 5

Acquis-ul comunitar cuprinde norme care au impact asupra competitivităţii

firmelor româneşti, creând noi condiţii de desfăşurare a activităţilor acestora.

criteriul administrativ care se referă la asigurarea stabilităţilor

instituţiilor şi a capacităţii de a-şi asuma obligaţiile derivate din calitatea de

membru al Uniunii Europene:

- tranziţia la economia de piaţă şi la democraţie trebuie să ţină

pasul sau chiar să devanseze momentele cheie ale perioadei de tranziţie în calitate

de asociat al Uniunii Europene;

- elaborarea cadrului legislativ intern pentru democraţie şi

economia de piaţă trebuie să dea prioritate acelor aspecte şi elemente care fac

posibilă funcţionarea Acordului European conform calendarului convenit;

- reformele legislative şi instituţionale trebuie sa coboare în

profunzimea structurii societăţii, ca o condiţie a valorificării avantajelor Acordului

European;

- colaborarea politică cu Uniunea Europeană deschisă de

prevederile Acordului European trebuie permanent consolidată cu acţiuni concrete

de cooperare comercială, economică şi financiară, de natură să accelereze

facilităţile economiei;

- grabirea procesului de macrostabilizare economică;

- dezvoltarea cooperării cu celelalte ţări asociate, ca o condiţie

a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente în Uniunea Europeană.

5 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 17

7


În studiul intitulat “Evalurea costurilor şi beneficiilor aderării României la

Uniunea Europeană”, analizând criteriile de aderare, autorii consideră ca având

implicaţii mai importante, în contextul aderării, două criterii, şi anume cel juridic,

respectiv cel economic. Celelate două criterii impun condiţionalităţi care ar fi

existat şi în absenţa aderării la Uniunea Europeană, fiind indispensabile perioadei

de tranziţie.

Existenţa şi stabilitatea instituţiilor democratice ale statului de drept,

asigurarea premiselor administrative necesare creării unei economii de piaţă

funcţionale, competitive constituie elemente definitorii ale tranziţiei, transformări

induse de urmărirea acestor imperative existând oricum în perioada tranziţiei,

diferenţa constând în orizontul de timp alocat pentru realizarea lor.

Spre deosebire, adoptarea acquis-ului comunitar impus prin criteriul juridic

are un impact direct şi evident, deoarece impune priorităţile, obiectivele,

continutul şi un cadru instituţional uniform de adoptare şi implementare a

politicilor economice naţionale.6 În acest context, este evident că respectarea

criteriilor de aderare şi implicit aderarea României la Uniunea Europeană implică

o serie de transformări la nivel economic şi politic.

1.3. Costuri ale aderării României la Uniunea Europeană

Realitatea arată că este foarte dificil de estimat atât beneficiile cât şi

costurile extinderii Uniunii Europene, acest fapt datorându-se, printre altele, atât

desfăşurării în paralel a procesului de pregatire a aderării cu cel al tranziţiei spre o

economie de piaţă, cât şi complexităţii efectelor integrării şi a implicaţiilor largi

pe care aceasta le are la nivel politico-instituţional, economic, social şi cultural. 7

Costurile sunt generate de transformările în plan instituţional, economic şi

social induse de adoptarea normelor şi politicilor comunitare. Cea mai mare parte

a costurilor legate de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga a fost concentrată în

perioada anterioară anului 2007, întrucât politicile economice şi toate obiectivele

strategice ale Guvernului României a presupus eforturi susţinute.

6 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 187 Diaconescu, Mirela, Asocierea României la Uniunea Europeană. Implicaţii economice şi comerciale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 363

8


Prof. univ. drd. Florin Bonciu, în lucrarea „Efecte ale extinderii Uniunii

Europene asupra atragerii investiţiilor străine directe în ţările Europei Centrale şi

de Est”, a identificat trei categorii de costuri ale aderării României la Uniunea

Europeană, în funcţie de cei care le suportă:

- costuri publice, acoperite de la bugetul statului;

- costuri private, acoperite de societăţile comerciale;

- costuri individuale, acoperite de cetăţeni.

Principalele categorii de costuri legate în mod direct de aderarea la Uniunea

Europeană pot fi grupate astfel:8

costuri de adoptare a normelor şi politicilor europene

determinate de preluarea acquis-ului comunitar, de construcţia comunitară, de

participarea la organele şi bugetul comunitar.

În această categorie sunt incluse:

- costurile generate de crearea sau modificarea cadrului

instituţional de aplicare a acestora;

- costurile de formare a resurselor umane din aceste structuri;

- costurile legate de asumarea obiectivelor comunitare de

politică economică.

Cea mai mare parte a acestor costuri a fost concentrată în perioada

anterioară aderării propriu-zise.

costuri legate de respectarea şi implementarea standardelor

definite de normele şi politicile europene care pot apărea atât la nivel

instituţional (al autorităţilor publice), cât şi la nivel microeconomic.

În această categorie se includ costuri în domenii specifice (modernizarea

infrastructurii de transport, standarde de munca şi protecţie socială, protecţia

consumatorilor, standarde de calitate, standarde de mediu etc.), dar şi costuri

derivate din procesele de liberalizare a circulaţiei mărfurilor, serviciilor,

persoanelor şi capitalurilor.

Repartizarea în timp (ante şi post aderare) a acestor costuri este dificil de

realizat, dat fiind faptul că materializarea lor se va produce după adoptarea şi


9


implementarea propriu-zisă a unui standard european în România şi că

implementarea acestor norme se află în stadii diferite în funcţie de domeniul

analizat.9

costuri legate de asumarea statutului de membru al Uniunii

Europene care includ contribuţiile la bugetul comunitar, participarea la instituţiile

comunitare etc. Aceste costuri se materializează după aderarea la Uniunea

Europeană, însă o mica parte din acestea, ca volum, poate fi evidenţiată şi anterior

aderării propriu-zise şi se compune din contribuţiile României, sub formă de co-

finanţare la programele Uniunii Europene la care participă (programul PHARE,

SAPARD, ISPA etc.).

costuri legate de modernizarea economiei românesti legate direct

de modernizarea capacităţilor de producţie, de creşterea competitivităţii

produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă presiunilor concurenţiale din

Uniunea Europeană.

Cea mai mare parte a acestor costuri este pozitionată, în timp, anterior

momentului aderării, ele vizând „investiţii obligatorii” pentru dezvoltarea

economică şi socială a României, fiind dificilă evidenţierea distinctă a costurilor

de modernizare legate direct de aderarea la Uniunea Europeană şi cele impuse de

perioada de tranziţie.

În această categorie de costuri se includ costurile strict legate de

modernizarea capacităţilor de producţie din sectoarele economiei (creşterea

nivelului tehnologic, creşterea calităţii produselor şi serviciilor realizate).

costuri legate de formarea personalului, de reorientare şi

recalificare profesională, costuri legate de pierderea locurilor de munca şi alte

costuri sociale care sunt legate de ajustările structurale impuse de procesul de

integrare. Astfel, odată cu integrarea pieţelor, firmele vor fi supuse unei

concurenţe tot mai intense pe piaţa bunurilor şi serviciilor, care va presupune

costuri mai scazute şi o productivitate a muncii mai ridicată.


10


Pentru a-şi îmbunătăţi productivitatea, firmele vor trebui să elimine forţa de

muncă în exces, care se va îndrepta spre noi locuri de munca din alte firme şi

sectoare de activitate sau care va trebui chiar să-şi schimbe radical profesia. 10

În concluzie, cea mai mare parte a costurilor derivă din diferenţele care

există între priorităţile, structurile instituţionale şi conţinutul politicilor economice

la nivelul României pe de o parte, şi elementele definitorii ale modelului

comunitar pe de altă parte. Altfel spus, costurile derivă din nivelul redus de

dezvoltare a unor sectoare naţionale, comparativ cu cel al Uniunii Europene, ceea

ce face ca adoptarea acquis-ului comunitar să implice anumite costuri în acest

sens.

1.4. Beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană

Pentru a avea o imagine mai amplă asupra implicaţiilor aderării României la

Uniunea Europeană, trebuie să luăm în calcul şi efectele pozitive ale respectării

criteriilor de aderare.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale acestui proces de integrare îl

constituie asistenţa financiară şi tehnică acordată de Uniunea Europeană României

în domeniul creării cadrului legal şi instituţional necesar pentru buna funcţionare a

economiei.

Un alt efect benefic al respectării condiţionalităţiilor impuse, îl constituie

accelerarea reformelor economice şi adoptării măsurilor necesare pentru creşterea

economică şi creşterea competitivităţii firmelor româneşti.

10 Diaconescu, Mirela, Asocierea Romaniei la Uniunea Europeană. Implicaţii ecomonice şi comerciale, Editura Econonică, Bucureşti, 2003, p. 364

11


Principalele beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană pot fi

clasificate astfel:11

suplimentarea şi diversificarea resurselor financiare asigurate de:

- accesul României la fondurile structurale şi la Fondul de

Coeziune ca efect al includerii României la Politica Regională a Uniunii Europene;

- transferul de know-how în ce priveşte elaborarea politicilor de

dezvoltare regională;

- identificarea proiectelor viabile şi administratrea banilor

publici.

Pe termen lung, transferurile financiare împreună cu transferul know-how şi

cu o administrare judicioasă a fondurilor structurale, vor conduce la dezvoltarea

echilibrată a economiei şi la micşorarea decalajelor dintre regiuni. 12

beneficii derivate din statutul de membru care apar după aderarea

la Uniunea Europeană şi implică participarea României la Piaţa Unică, la uniunea

economică şi monetară, o mai bună susţinere a intereselor naţionale prin

participarea la instituţiile Uniunii Europene.

Acestea pot fi grupate în:

- beneficii de natură politică: participarea la procesul decizional

la nivel european şi posibilitatea de a influienţa viitorul Europei, stabilitatea

sistemului democratic, siguranţa cetăţenilor, consolidarea poziţiei statului în

raport cu terţii;

- beneficii de natură economică: accesul liber al produselor,

serviciilor şi capitalurilor autohtone pe Piaţa Unică, accesul la fondurile

structurale, creşterea investiţiilor străine directe;

- beneficii de natură socială: siguranţa sporită la locul de muncă,

îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea nivelului de trai, libertatea

cetăţenilor de a se stabili oriunde în Europa. 13

11 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 21-2212 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din Romania, Bucureşti, 2001, p. 8113 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din Romania, Bucureşti, 2001, p. 82

12


accelerarea reformelor şi susţinerea tranziţiei prin furnizarea

elementelor de bază pentru definirea politicilor economice naţionale

Aceste beneficii sunt dificil de estimat şi pot îmbraca forma scurtării

perioadei de tranziţie, în tot acest timp, până la aderare, Uniunea Europeană

furnizând României un model de elaborare a politicilor sale economice.

Punând în balanţă costurile şi beneficiile aderării României la Uniunea

Europeană, observăm că sunt mai mari costurile actuale ale integrării decât

beneficiile, însă aceşti indicatori reprezintă situaţia României pe termen scurt.

Trebuie avut în vedere, însă, că fără presiunea aderării, aşezarea economiei

şi politicii României pe baze obiective şi transparente ar fi durat mai mult timp şi

ar fi determinat costuri mult mai mari.

Capitolul II: Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei naţionale

13


Integrarea în Uniunea Europeană nu garantează, în sine, îmbunătăţirea

performanţelor economice ale unei ţări, deoarece acestea sunt dependente de

calitatea politicilor macroeconomice, microeconomice şi structurale interprinse de

fiecare ţară în parte.

Evidenţa europeană sugerează impactul pozitiv al integrării asupra

stabilităţii macroeconomice, însă acest impact este ambiguu asupra potenţialului

economic pe termen lung. Prin urmare, calitatea de membru al Uniunii Eeropene

nu asigură o rată de creştere economică susţinută la un nivel peste cel înregistrat

înainte de aderare.14

Totuşi integrarea economică contribuie la o mai bună alocare a resurselor,

îmbunătăţirea climatului de afaceri prin liberalizare şi dereglementare.

2.1. Impactul direct al aderării asupra economiei naţionale

Impactul aderării asupra economiei naţionale poate fi direct şi indirect,

fiind determinat de respectarea criteriilor de aderare şi implicit de aderarea

României la Uniunea Europeană.

Impactul direct asupra economiei implică:

eliminarea barierelor din calea schimburilor comerciale prin

accesul pe Piaţa Unică

Cadrul legislativ comun furnizat de Piaţa Unică va creşte eficienţa generală

a economiei româneşti prin îmbunătăţierea alocării resurselor, creşterea gradului

de socializare şi încurajarea concurenţei. 15

În privinţa liberalizării circulaţiei bunurilor, trebuie făcută o diferenţă între

urmatoarele categorii de efecte, care, de fapt, înseamnă şi costuri: 16

efecte determinate de liberalizarea schimburilor comerciale cu

Uniunea Europeană:

- scăderea veniturilor bugetare ca urmare a eliminării sau reducerii taxelor

vamale;

14 Angelescu, Coralia, coord., Ciucur, Dumitru, Economia României şi Uniunea Europeană, Ed. ASE, vol. III, Bucureşti, 2006, p. 21015 http://www.euractiv.ro/content/section%7CreadStory/stID_4/pT_sumare/pID_5340/Care-sunt-avantajele-economice-ale-Romaniei-din-perspectiva-aderarii-la-UE.html16 Idem, p. 364-368

14


- deteriorarea situaţiei balanţei comerciale prin înregistrarea de deficite;

- creşterea ponderii Uniunii Europene în comerţul exterior al României,

astfel încât Uniunea Europeană a devenit principalul partener al acesteia etc.

efecte determinate de preluarea tarifului vamal comun şi a

politicii comerciale comune faţă de terţi

Adoptarea tarifului vamal al Uniunii Europene poate avea efecte

nefavorabile de creştere a deficitului comercial, din cauză că ţările candidate

practică, în general, taxe vamale mai ridicate în medie decât cele practicate de

Uniunea Europeană. Prin participarea la uniunea vamală, ţările candidate vor

trebui să-şi alinieze tarifele la cele ale Uniunii Europene în sensul micşorării

acestora.

Participarea la uniunea vamala impune şi preluarea de către ţările candidate

a schemei de preferinţe tarifare a Uniunii Europene, cunoscută sub denumirea de

„Sistemul Generalizat de Preferinţe” (SGP). 17

efecte determinate de preluarea acquis-ului Pieţei Interne care

implică costuri ce vor trebui să fie suportate în cea mai mare parte de

întreprinderi; acestea, pentru a face faţă presiunilor competitive, vor trebui să-şi

ajusteze standardele tehnice, de calitate, de mediu, de siguranţă la locul de muncă

etc. la standardele Uniunii Europene.

aplicarea prevederilor comunitare în materie de concurenţă cu

efecte evidente asupra mediului de afaceri care devine mai competitiv.

În contextul integrării, interprinderile mici şi mijlocii sunt expuse la

numeroase schimbări provocate de restructurarea economică, impactul fiind diferit

în funcţie de domeniul de activitate şi gradul de pregatire al acestora.

În condiţiile imbunătăţirii mediului de afaceri, România devine o ţintă

atractivă pentru investiţiile străine care vor asigura accesul la un management

eficient, la tehnologii moderne şi la noi segmente de piaţă. 18

implementarea instrumentelor şi a mecanismelor de finanţare

specifice Politicii Agricole Comune în agricultură, având ca obiective:

17 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din România, Bucureşti, 2001, p. 7518 Idem.

15


dezvoltarea rurală, transparenţa, sustenabilitate economică şi socială, securitate

alimentară, calitatea produselor.

accesul la Fondurile Structurale şi la Fondul de Coeziune

Prin aceste instrumente structurale se implementeaza Politica de Coeziune

Economică şi Socială care urmareşte:19

- reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între

Romania şi Uniunea Europeană;

- îmbunătăţirea funcţionării Pieţei Unice;

- promovarea dezvoltării stabile şi durabile a Uniunii Europene;

- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;

- cooperare teritorială europeană pentru regiuni, judeţe şi zone

transnaţionale.

2.2. Impactul indirect al aderării asupra economiei naţionale

Impactul indirect al aderării asupra economiei României presupune:

reorientarea fluxurilor comerciale prin crearea şi deturnarea de

comerţ, ca efect al eliminării barierelor vamale;

restructurarea agricolă şi industrială în special în industria

alimentară a bunurilor de larg consum şi ratail;

implicaţii în plan regional cu scopul de a antrena dezvoltarea

echilibrată a economiei şi a micşora decalajele dintre regiuni. 20 Aici este inclus

transferul de know-how în ce priveste elaborarea politicilor de dezvoltare

regională.

aderarea la criteriile de convergenţă pentru Uniunea Economică

şi Monetară (adoptarea monedei Euro)

Criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht se refera

la21:

19 http://www.ugir1903.ro/download/indrumar1.pdf.20 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Central şi de Est, Institutul European din România, Bucureşti, 2001, p. 8121 http://www.euromoneda.ro/glosar.asp?submit=Caut%C4%83

16


- inflaţie (nivelul inflaţiei nu trebuie să depăşească cu mai mult de

1,5% nivelul atins în primele trei ţări cele mai bine plasate din punct de vedere al

stabilităţii preţurilor);

- poziţia financiară a Guvernului;

- situaţia finanţelor publice (deficit anual sub 3% din PNB şi

datoria publică sub 60% din PNB);

- stabilitatea ratei de schimb (respectarea benzilor normale de

fluctuaţie din cadrul mecanismului ratei de schimb timp de 2 ani, fără a devaloriza

moneda, comparativ cu moneda altui stat membru al Uniunii Europene, în această

perioadă);

- rata dobânzii pe termen lung (să nu depăşească cu mai mult de 2% rata

din cele trei state membre ale Uniunii Europene în care nivelul inflaţiei este cel

mai scăzut).

pe piata forţei de muncă

- va avea loc o migraţie a personalului către ţări în care se

înregistrează un deficit de forţă de muncă a serviciilor (se preconizează că această

tendinţă se va stabiliza în 2 -3 ani după integrare la un nivel de echilibru); 22

- va avea loc o creştere a pachetelor salariale prin prisma

diversificării beneficiilor ce se vor acorda angajaţilor; 23

- ajustarile structurale impuse de procesul de integrare determină,

în unele domenii, procese de reorientare şi recalificare profesională, de formare a

personalului.

turismul şi transportul vor beneficia de pe urma integrării, atrăgând

investiţii în infrastructură şi beneficiind de o piaţă mult mai largă.

Capitolul III : Concluzii

Aderarea României la Uniunea Europeană a schimbat relaţiile dintre

România şi celelalte state membre ale Uniunii la mai multe nivele, însă mai sunt

multe probleme de rezolvat, cu atât mai mult cu cât mai există scepticism cu

22 http://www.manager.ro/index.php?pag=a&aid=31323 http://www.bizwords.ro/stiri/tendinte/9200/Efecte-asupra-economiei-romanesti-dupa-aderare.html

17


privire la valorile şi impactul integrării, mai există oameni care nu îi înţeleg

rostul.

Este evident că România nu se poate apropia de nivelul de bunăstare al

celorlate ţări membre fără a-şi asuma şi costurile acestui proces. Însă, după cum

am mai precizat, fără presiunea aderării, aşezarea economiei şi politicii României

pe baze obiective şi transparente ar fi durat mult mai mult, generând costuri mult

mai mari.

Nu putem evalua impactul aderării la Uniunea Europeană asupra economiei

naţionale decât punând în balanţă costurile şi beneficiile acestui proces, iar analiza

la nivel macroeconomic a acestui raport conduce la ideea că integrarea României

în Uniunea Europeană este un avantaj.

Dacă România nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, ar fi trebuit să vorbim

despre costuri de neaderare, care ar fi implicat, printre altele:

- izolarea economică a României, restrângerea posibilităţilor de

acces a produselor româneşti pe piaţa comunitară;

- creşterea vulnerabilităţii produselor româneşti în faţa măsurilor

de apărare comercială şi a obstacolelor tehnice practicate de Uniunea Europeană

faţă de ţarile terţe;

- imposibilitatea de a beneficia de fondurile comunitare de

dezvoltare, scăderea posibilităţilor României de a dezvolta o agricultură

competitivă.24

Aşa cum afirma şi Gabriel Sanda în lucrarea „Integrarea României în

Uniunea Europeană”, integrarea nu aduce lapte şi miere, ea aduce o altă viziune

asupra responsabilităţii cu care fiecare individ îşi asumă riscurile tranziţiei prin

viaţă.25

Bibliografie

ANGELESCU, Coralia, coord., CIUCUR, Dumitru., Economia României

şi Uniunea Europeană, Editura ASE, vol. III, Bucureşti, 2006;

24 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7820 25 Sanda, Gabriel, Integrarea economiei României in Uniunea Europeană, Ed. Rhabon, Tg. Jiu, 2003, p. 217

18


BĂRBULESCU, Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană: politicile

extinderii, Editura Tritonic,. Bucureşti, 2006;

CIUPAGEA, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor

aderării României la UE, Institutul European din România, Bucureşti, 2004;

DIACONESCU, Mirela, Asocierea Romaniei la Uniunea Europeană.

Implicaţii ecomonice şi comerciale, Editura Economică, Bucureşti, 2003;

SANDA, Gabriel, Integrarea economiei României în Uniunea Europeană,

Editura Rhabon, Tg. Jiu, 2003;

STOICA, Ovidiu, CĂPRARU, Bogdan, FILIPESCU, Dragos - Efecte ale

integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universităţii "Al. I.

Cuza", Iaşi, 2005;

ŞERBAN, Radu, Europa pe care o iubesc: integrare economică

europeană, pragmatism şi demnitate, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2006;

ZAMFIRESCU, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea

Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din

România, Bucureşti, 2001;

www.biblioteca.ase.ro;

www.bizwords.ro/stiri;

www.bnro.ro;

www.ccir.ro;

www.e-scoala.ro;

www.euractiv.ro;

http://europa.acasa.ro;

www.euromoneda.ro;

http://idd.euro.ubbcluj.ro;

www.infoeuropa.ro;

www.manager.ro;

19


www.munca.ro;

www.osf.ro.

20

exigente ale integrarii romaniei la uniunea europeana - impactul aderarii asupra economiei nationale

Documents