strategia de vizitare pentru siturile natura 2000 trascĂumuntiitrascau.ro/strategia de vizitare...

Strategia de Vizitare pentru SITURILE NATURA 2000 TRASCĂU

(Planul de Management al Vizitatorilor)

2013 - 2023

Ediția 2013

Strategia de vizitare a siturilor Natura 2000 Trascău - Ediția 2013

2

CUPRINS Introducere

Capitolul 1 - Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii

1.1 Obiectivele siturilor Natura 2000 Trascău

1.2 Zonarea internă a siturilor Natura 2000 Trascău

Capitolul 2 - Analiza situaţiei actuale şi viitoare a vizitatorilor în zona ariei protejate

2.1 Prezetare generală

2.2 Căi de acces

2.3 Prezentarea tipului specific de vizitatori (tipuri de vizitatori, estimarea numarului de vizitatori,

durata sejurului, servicii si infrastructura folosite, activitati desfasurate de vizitatori in prezent)

2.4 Impactul vizitatorilor asupra siturilor Natura 2000 Trascău (pozitiv, negativ / impactul

vizitatorilor asupra valorilor naturale, culturale şi istorice)

2.5 Particularitatile si descrierea fenomenului de vizitare a ariei naturale protejate si a infrastructurii

de vizitare si turism existente in prezent

2.6 Contextul ariei protejate ca destinatie de recreere si turism si identificarea potentialelor valori

specifice/unice (analiza SWOT)

2.7 Tendințele diverselor segmente de vizitatori

Capitolul 3 - Viziunea şi obiectivele Strategiei de vizitare

3.1 Obiectivele planului de management a vizitatorilor (+ coreleare activităţi specifice)

Capitolul 4 - Teme şi activităţi

4.1 Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului

4.2 Infrastructura pentru informare şi educaţie ecologică

4.3 Planul de interpretare şi informare

4.4 Măsuri pentru implementarea zonării turistice şi a Strategiei de management al vizitatorilor

Capitolul 5 - Planul de acțiune, monitorizarea și revizuirea Strategiei de vizitare.


3

Introducere Situația actuală și necesitatea managementului vizitatorilor

Amploarea fluxurilor turistice interne și internaționale pune din ce în ce mai mult probleme

economice, sociale și ecologice complexe. Fenomenul turistic se află astăzi într-o fazî accelerată de creștere, producând o interacțiune specifică la nivelul mediului geografic. Influența nefastă a dezvoltării haotice a turismului a impus optimizarea procesului de dezvoltare a diferitelor unități taxonomice ale turismului, prin abordarea științifică a problemelor privind valorificarea resurselor, organizarea, sistematizarea și amenajarea pe baza unor criterii și norme specifice de dotare și echipare.

Procesul de amenajare turistică are ca obiective: - armonizarea intereselor turismului cu cele ale celorlalte activități economice și sociale din teritoriu; - crearea cadrului necesar dezvoltării turismului și valorificării optime a teritoriului din punct de vedere turistic; - găsirea unor soluții de multiplicare a efectelor turismului în avantajul economiei globale a zonei; - integrarea programelor de dezvoltare turistică în Strategia dezvoltării economico-sociale a teritoriului.

Planul de management al vizitatorilor este un instrument integrat de management al fluxurilor de turiști și vizitatori în sit și în zona invecinată, care să permita o dezvoltare bazată pe principul utilizarii sustenabile a resurselor turistice, având ca prioritate atingerea obiectivelor de protecție și conservare a naturii, oferind în același timp oportunități de cunoaștere și apreciere a naturii, din siturilor Natura 2000 Trascău, diverselor categorii de turiști și vizitatori.

O mare parte a capitalului natural al Munţilor Trascău, se află în prezent, sub management conservativ prin intermediul mai multor situri Natura 2000, sau al mai multor rezervaţii naturale de interes național.

Reţeaua Natura 2000 şi-a început existenţa în anul 1992 prin adoptarea Directivei Habitate care, împreună cu Directiva Păsări, formează piatra de temelie a politicii europene de conservare a mediului.

Scopul reţelei Natura 2000 este de a proteja şi a conserva în arealul lor natural specii şi habitate vulnerabile din Europa; în acelaşi timp se recunoaşte că Omul reprezintă o parte integrantă a naturii şi consideră că o soluţie optimă o constituie cooperarea dintre om şi natură.

Suprafața ocupată de siturile Natura 2000 se evidențiază în primul rând prin diversitatea extraordinară a tuturor factorilor, de la geologie, relief, habitate, activități umane, ceea ce determină, pe de o parte un grad ridicat de dificultate al procesului de planificare strategică, dar pe altă parte un potențial turistic pe măsură.


4

Capitolul 1 - Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii

SPA Munții Trascăului a fost înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Siturile de Importanță Comunitară (SCI) au fost declarate prin Ordinul ministrului mediului

şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 in România.

Siturile Natura 2000 Trascău sunt: - ROSPA0087 Munții Trascăului - 93.189 ha - ROSCI0253 Trascău - 50.064 ha - ROSCI0300 Fânațele Pietroasa-Podeni - 105 ha - ROSCI0034 Cheile Turenilor - 134 ha - ROSCI0035 Cheile Turzii - 326 ha Limitele siturilor Natura 2000 Trascău sunt figurate în Anexa 1.

Pe suprafața ROSPA0087 Munții Trascăului și ROSCI0253 Trascău se găsesc 34 de

rezervații naturale de interes național (categoria IV IUCN) declarate prin Legea 5/2000 privind amenajarea teritoriului național: Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Peştera Vânătările Ponorului, Cheile Râmeţului, Huda lui Papară, Pădurea Vidolm, Poiana cu narcise din Tecşeşti, Cheile Întregalde, Cheile Vălişoarei, Şesul Craiului-Scăriţa-Beloiara, Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Iezerul Ighiel, Cheile Poşegii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliştei, Cheile Caprei, Cheile Ampoiţei, Cheile Văii Cetii, Cheile Glădiţei şi Turcului, Piatra Cetii, Piatra Boului, Piatra Grohotișului, Piatra Bulzului, Cheile Gălzii, Cheile Tecşeştilor, Cheile Pravului, Cheile Piatra Bălţii, Cheile Geogelului, Cheile Plaiului, Peştera de la Groşi, Cheile Siloșului, Cheile Mânăstirii. La baza declarării rezervațiilor naturale au stat fișele întocmite în cadrul unui contract finanțat de Consiliul Județean Alba, care au fost aprobate prin Hotărârea CJ Alba nr. 20/1995.

Limitele rezervațiilor naturale de pe suprafața siturilor Natura 2000 Trascău sunt prezentate

în Anexa 2.

Peste 80% din suprafața totală a celor trei arii naturale de interes comunitar se află pe teritoriul județului Alba, iar 20% pe suprafața județului Cluj. Siturile Natura 2000 Trascău se suprapun pe teritoriul administrativ a 2 orașe și 22 de comune: Zlatna, Aiud, Meteș, Cricău, Ighiu, Miraslău, Intregalde, Mogoș, Bucium, Galda de Jos, Ponor, Steremț, Râmeț, Sălciua, Livezile, Rimetea, Poșaga, Ocoliș, Iara, Moldovenești, Mihai Viteazu, Săndulești, Petreștii de Jos, Tureni.


5

Limitele județene și a unităților administrativ teritoriale în raport cu limitele siturilor Natura 2000 Trascău sunt prezentate în Anexa 3.

O zonare internă definitivă a siturilor Natura 2000 Trascău se va realiza prin Planul de management al acestora, care este în curs de elaborare. Până la momentul în care zonarea internă va fi definitivată, pe criterii științifice, vom considera, ca fiind zone de protecție strictă doar suprafețele rezervațiilor naturale și cele ocupate de habitate prioritare ori de specii prioritare sau vulnerabile la nivelul siturilor.

1.1 Obiectivele siturilor Natura 2000 Trascău și a rezervațiilor naturale

Scopul principal al ROSPA0087 Munții Trascăului este acela de a conserva 25 specii de

păsări listate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, conform Formularului standard.

Scopul principal al ROSCI0253 Trascău este acela de a conserva 15 tipuri de habitate (din care 2 prioritare) și efective ale 22 de specii listate în anexele 1, 2 și 4 ale Directivei Consiliului 92/43/CEE, conform Formularului standard.

Scopul principal al celor 34 de arii naturale protejate de interes național aflate pe suprafața siturilor Natura 2000 Trascău, este acela de a proteja unele eşantioane reprezentative pentru teritoriul național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

1.2 Zonarea internă a siturilor Natura 2000 Trascău

Din punct de vedere științific, pe baza criteriilor specifice, determinate de prezența habitatelor și a speciilor, de starea de conservare și de amenințările existente sau potențiale, s-a schițat o zonare internă a siturilor Natura 2000 Trascău în raport cu necesitățile de dezvoltare a turismului. Această zonare va suferi modificări ulterior definitivării Planului de management al siturilor Natura 2000 Trascău.

Definirea şi delimitarea acestor zone interne a avut la bază studiul elementelor de interes conservativ de pe suprafața siturilor Natura 2000 Trascău derulat în perioada 2010-2013, precum şi alte studii de cercetare, lucrări de specialitate, referitoare la patrimoniul natural al siturilor.

Pe baza acestor criterii s-au desemnat următoarele categorii de zone de protecție: - Zone de protecţie integrală Cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale

protejate și sunt reprezentate de zona de conservare specială, desemnată prin propunerea din planul de management. Zona de protecţie integrală a siturilor Natura 2000 Trascău include suprafața rezervațiilor naturale, suprafața ocupată de habitatele prioritare sau vulnerabile pe suprafața siturilor, precum și arealele ocupate de specii prioritare sau vulnerabile la nivelul siturilor. Această zonă totalizează aproximativ 15% din suprafața siturilor.


6

- Zone de conservare Zonele de conservare sau zonele tampon, fac trecerea între zonele cu protecţie integrală si

cele de dezvoltare durabilă, sau limitele externe. Aici se includ parcelele forestiere limitrofe zonelor cu protecţie integrală, unde sunt permise lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare, diverse activități turistice sau de exploatare durabilă a resurselor regenerabile. Suprafaţa acestei zone este de aproximativ 50% din suprafața siturilor.

- Zone de dezvoltare durabilă Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de

investiţii/dezvoltare, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale si de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. În această categorie se încadrează restul suprafeţei care este limitată spre exterior de limitele situluilui naţional, si spre interior de limitele zonei de conservare durabilă, aproximativ 35% din suprafața siturilor.


7

Capitolul 2 - Analiza situaţiei actuale şi viitoare a vizitatorilor în zona ariei protejate

2.1 Prezetare generală a siturilor Natura 2000 Trascău (Gheorghe Măhăra, Ion Popescu Argeșel, Munții Trascău - Ghid turistic, 1993)

Fără să atingă înălţimea întâlnită în alte grupe ale Carpaţilor României, Munţii Trăscăului reprezintă, totuşi, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potenţial turistic, doar în parte valorificat până in prezent. în ciuda faptului că au înălţimi sub l.400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviţi din Culoarul Mureşului, de unde-şi dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munţii Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semeţe, cu alte valenţe — cu nimic mai prejos ca importanţă — dintre care am aminti micro-relieful periglaciar, bine reprezentat aici.

Atracţia turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neaşteptata lor complexitate şi diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. În plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice şi metamorfice — se face într-o armonie peisagistică desăvârşită.

Călătorul ajuns în împărăţia de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neaşteptat de văi prăpăstioase, întâlneşte, la tot pasul, privelişti de o frumuseţe aparte, în timp ce în nordul şi în sudul acestei unităţi montane aşezările apar doar pe văi şi în cadrul depresiunilor, în partea centrală a Munţilor Trăscăului satele şi cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se, sub formă de „crânguri", printre ogoare şi integrându-se, astfel, peisajului specific al Ţării Moţilor.

Natura a înzestrat spaţiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere ştiinţific, dar şi turistic, numele unora având deja o mare rezonanţă, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmeţului, Găldiţei, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiţei, apoi masivele calcaroase Bedeleu şi Ciumerna, Colţii Trăscăului şi Piatra Cetii, peşterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuţa, Liliecilor, marea dolină Vânătare, o serie de defilee ca cele ale Arieşului, Iarei, Hăşdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. O mare valoare a Munților Trascău este natura de pe teritoriul lor, care se remarcă prin abundență, diversitate foarte mare dar și o stare bună de conservare. Dovada acestui lucru o face prezența unui număr foarte mare de arii naturale protejate, fie de interes național cum sunt rezervațiile naturale sau monumentele naturii, fie de interes comunitar (european) siturile Natura 2000. Pe langă valoarea de neînlocuit pe care o au aceste arii protejate, ele constituie și atracții turistice, fie pentru turistul obișnuit, fie pentru persoanele interesate de cercetare.

Munții Trascău contribuie la rețeaua europeană de arii protejate Natura 2000 cu 5 situri, dintre care 4 SCI-uri (Sit de Importanță Comunitară) și 1 SPA (Sit de Protecție Avifaunistică). Siturile de Importanță Comunitară au fost înființate în baza Directivei Habitate, și au ca și scop ocrotirea habitatelor și a speciilor a căror răspândire este în declin la nivelul Europei. Cele 4 SCI-uri găzduiesc în total 25 habitate, 8 specii de mamifere, 5 specii de amfibieni, 13 specii de nevertebrate nevertebrate și 2 specii de pești. Situl de Protecție Avifaunistică ROSPA0087 Munții Trascăului a fost desemnat pentru conservarea a 25 de specii de păsări.

Munţii Trăscăului sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni, dominând valea Mureşului în aval de confluenţei cu Arieşul. Desfăşuraţi pe o distanţă de circa 75 km, de la nord de Arieş până în valea Ampoiului, pe direcţia nord-nord-est - sud-sud-vest, ei prezintă un paralelism


8

aproape perfect cu valea, respectiv cu Culoarul Mureşului. Munţii Trăscăului reprezintă subunitatea nord-estică a Munţilor Metaliferi, care domină pe o lungime apreciabilă valea Mureşului.

Având o poziţie marginală pe laturile vestică şi sudică ei intră în contact cu alte zone montane, în timp ce înspre nord şi est ei domină depresiunea colinară a Transilvaniei. Deşi nu prea înalţi, priviţi dinspre Culoarul Mureşului, Munţii Trăscăului înregistrează, pe alocuri, 1.000 m diferenţă de nivel. Siturile Natura 2000 Trascău sunt străbătute de numeroase trasee turistice, atât rutiere căt și destinate turiștilor care doresc să străbată la pas frumusețile Munților Trascău. Prezentarea rezervațiilor naturale de pe suprafața siturilor: Poiana cu narcise de la Negrileasa

Categoria și importanța rezervației: botanică, conservă o specie ocrotită de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculiță. Poziția geografică: rezervația se află în Munții Metaliferi, Ia est de Vârful Vâlcoi (1348 m) pe interfluviul dintre Valea Negrilesei și Valea Grozei. Poienile cu narcise ocupă culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, Ia altitudini cuprinse între 1150 și 1250 m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi.

Iezerul Ighel Categoria și importantă rezervației: complexă; constituie cel mai mare lac de baraj natural

pe calcare din Romania, iar pădurea din jur are o biodiversitate ridicată, alcătuind împreună un ansamblu peisagistic foarte pitoresc. Poziția geografică: în partea de sud a Munților Trascăului, Ia obârșia Văii lghielului, numit aici Valea lezerului; altitudinea lacului 925 m, altitudinea maximă 1284 m, altitudinea minimă 900 m.

Piatra Poienii Categoria și importanța rezervației: geologică, reprezentată printr-un bloc calcaros, în formă

de creasta ascuțită, cu înalțimea de 15 m, ce domină satul lghiel. Poziția geografică în partea de sud-est a Munților Trascăului, pe o culme secundară ce coboară din Dealul lghiului (512 m), situată pe malul stâng al Pârâului lghielului; altitudine 468m.

Piatra Grohotișului Categoria și importanța rezervației: geologică, reprezentată printr-un bloc calcaros, de forma

piramidală, înalt de 32 m, constituind cel mai înalt vârf din bazinul inferior al Pârâului lghielului. Poziția geografică: în partea de sud-est a Munților Trascăului, pe o culme secundară ce se ramifică spre nord din interfluviul ce separă bazinele pâraielor lghielului și Ampoiței, pe care îI domină cu peste 100m; altitudine 1.130 m.

Poienile cu narcise de la Tecșești Categoria și importanța rezervației: botanică, conservă o specie ocrotită de mare efect

peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculița. Poziția geografică: rezervația se afla în partea centrală a Munților Trascăului, în apropiere de Muntele Piatra Cetii, la altitudinea de 950 m.


9

Cheile Întregalde Categoria și importanța rezervației: complexă; prezintă un relief deosebit de pitoresc, cu

numeroase abrupturi, creste ascuțite și turnuri, care conservă totodată numeroase specii rare de plante (floarea de colț). Poziția geografică: în partea central-estică a Munților Trascău, pe cursul superior al râului Galda; altitudinea maximă 1139 m, altitudinea minimă 500 m.

Cheile Văii Cetii (Cheile Văii Cetății, Băile Romane) Categoria și importanța rezervației: complexă, reprezintă un peisaj spectaculos modelat în

calcare ce conservă unele dintre cele mai tipice marmite torențialenumite „Băile Romane”. Ea conservă și o serie de plante rare. Poziția geografică: Cheile Cetii sunt situate în partea estică a Munților Trascăului, pe cursul mijlociu al Văii Cetea,afluent stânga al Pârâului Galda; altitudine maximă 680 m, altitudine minimă 490 m.

Cheile Găldiței și Turcului Categoria și importanța rezervației: complexă, cu un relief interesant și pitoresc de creste,

țancuri și abrupturi sculptate în calcar, formată din două subunități: Cheile Găldiței și Cheile Turcului. Poziția geografică în partea central-sudică a Munților Trascăului (Culmea Bedeleului), în bazinul Râului Galda pe afluentul său Găldița; altitudinea maximă 1000 m; altitudinea minimă 640 m.

Piatra Cetii Categoria și importanța rezervației: peisagistică, complexă, constituită dintr-un relief

pitoresc, în cea mai mare parte reprezentat de creste, abrupturi, țancuri și stâncării (partea sudică), parțial de versanți repezi acoperiți cu vegetație forestieră. Se remarcă printr-o mare diversitate floristică, adăpostind o serie de endemisme și plante aflate pe lista roșie a plantelor superioare din Romania ca specii care necesită ocrotire. Poziția geografică: în partea de vest a MunțilorTrascăului, între văile pâraielor Cetii (Ia nord) și Galdei (Ia sud); altitudinea maximă 1.233 m în Piatra Cetii; altitudinea minimă 550 m în Pârâul Cailor din latura de sud.

Bulzul Gălzii Categoria și importanța rezervației: geologică, reprezentată printr-un bloc calcaros, în formă

de creastă ascuțită cu înălțimea de 71 m, ce domină satul Poiana Gălzii,situat pe cursul mijlociu al râului Galda. Poziția geografică: în partea de sud-est a Munților Trascăului, pe interfluviul dintre Râul Galda Ia nord și Pârâul Tibru Ia sud; altitudinea 941 m.

Cheile Gălzii Categoria și importanța rezervației: complexă reprezintă un peisaj spectaculos modelat în

calcare care adăpostește un număr important de specii de plante calcofile. Cheile Gălzii sunt situate în partea estică a Munților Trascăului, pe cursul inferior al Gălzii între localitățile Poiana Gălzii și Galda de Sus).

Cheile Tecșeștilor (Runcului) Categoria și importanța rezervației: complexă, peisagistică cu relief specific format pe

calcare, dar în mare măsură acoperit de vegetație. Poziția geografică: În partea de est a Munților


10

Trascăului, de o parte și de alta a Pârâului Cetii; altitudinea maximă 1.153 m în Dealul Runcului; altitudinea minimă 775 m în albia Pârâului Cetii din Chei.

Cheile Râmețului Categoria și importanța rezervației: complexă; reprezintă un peisaj pitoresc și foarte puțin

modificat de către om, înscris în calcare, care conservă o serie de plante rare, printre care numeroase monumente ale naturii. Poziția geografică: Cheile Râmețului sunt situate în partea central-estică a Munților Trascăului, pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului, numită în avale Valea Mănăstirii, iar în amonte Valea Mogoșului; altitudine maximă 1.189 m, altitudine minimă 530 m. Amenajările care fac posibilă traversarea Cheilor Râmețului au fost refăcute de curând de voluntari ai CETM Albamont.

Cheile Pravului Categoria şi importanţa rezervaţiei: geologică, reprezintă un peisaj spectaculos modelat în

calcare. Poziţia geografică: Cheile Pravului sunt situate înpartea central-vestică a Munţilor Trascău (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Văii Pravului, afluent de dreapta al Pârâului Mogoşului (denumire a Văii Geoagiului în cursul său mijlociu); altitudine maximă 850 m, altitudine minimă 600 m.

Cheile Piatra Bălții Categoria și importanța rezervației: geologică, reprezintă un areal puțin modificat de om, cu

un peisaj spectaculos, modelat în calcare. Poziția geografică: Cheile Piatra Balții sunt situate în partea central-vestică a Munților Trascăului (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului.

Cheile Geogelului Categoria și importanța rezervației: geologică, reprezintă un areal puțin modificat de om, cu

un peisaj spectaculos modelat în calcare. Poziția geografică: Cheile Geogelului sunt situate în partea central-vestică a Munților Trascău (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului, râu care în lungul cursului sau poartă diferite denumiri: în amonte poartă denumirea de Mogoș, în zona cheilor Geogel iar în aval, Valea Mănăstirii; altitudine maximă 1.009 m, altitudine minimă 680 m.

Cheile Mănăstirii (și Culmea Râmețului) Categoria și importanța rezervației: complexă. Reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în

calcare, care conservă totodată o serie de plante rare. Pozița geografică: în partea central-estică a Munților Trascău, pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului, numită aici Valea Mănăstirii, iar în amonte de Cheile Râmețului, Valea Mogoșului; altitudine maximă 1.250 m în Vârful Pleșii, altitudine minimă 420 m in talvegul Văii Mănăstirii.

Cheile Vălișoarei ( Cheile Aiudului sau Cheile Poienii) Categoria și importanța rezervației: complexă (geomorfică și botanică), pe versanții cheilor

se întâlnesc o serie de plante rare. Poziția geografică: rezervația se află în estul Munților Trascău, în partea sudică a Depresiunii Trascău, altitudine maximă 719 m, altitudine minimă, 425 m.


11

Cheile Plaiului Categoria și importanța rezervației: geologică, reprezintă un peisaj pitoresc, deosebit de

spectaculos, modelat în calcare. Poziția geografică: Cheile Plaiului sunt situate în nord-estul Munților Trascău, pe cursul superior al Pârâului lzvoarele (afluent dreapta al Aiudului), altitudine maximă 1.238 m, altitudine minimă 800 m.

Cheile Siloșului Categoria și importanța rezervației: geologică, constituie un peisaj calcaros în rama estică a

Masivului Bedeleu înconjurat de o vegetație specifică. Poziția geografică: Cheile Siloșului sunt situate în nord-estul Munților Trascău, sub creasta principală a Culmii Bedeleului. Rezervația se dezvoltă în bazinul superior al Pârâului Siloș (afluent de obârșie al Aiudului); altitudine maximă 1.102 m, altitudine minimă 810 m.

Vânătarile Ponorului Categoria și importanța rezervației: complexă, reprezintă un mare aven cu un peisaj pitoresc

determinat de prezența pereților calcaroși pe suprafața cărora apele de precipitații au format o serie de fâșii de culoare vineție care contrastează cu albul-cenușiu al calcarelor. Poziția geografică: marele aven Vânătarea și peștera Dâlbina care se deschide Ia extremitatea ei nordică sunt situate la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trascău, la confluența Văii Ponorului cu Valea Poienii. Altitudine maximă: 680 m; altitudine minimă: 600 m.

Huda lui Papară Categoria și importanța rezervației: speologică, adapostește formațiuni carstice deosebite și

este strabătută de un râu subteran lung de 2.022 m (fiind astfel cea mai lungă peșteră din Munții Trascău descoperită până Ia aceasta dată și pe locul al 31-lea în România). Poziția geografică: în partea de nord-vest a Munilor Trascău, la obârșia Văii Morilor, afluentă pe dreapta a Arieșului, în cursul său mijlociu, altitudine 567- 675 m. Intrarea dinspre aval are dimensiuni mari, atingând 35 m înălțime și 4 m lățime. După sectorul îngust de Ia intrare, galeria câștigă spațialitate, se largește, făcând loc Sălii Minunilor (50 m lungime 80 m lățime). Ea adăpostește cea mai mare colonie de hibernare a liliecilor din Europa și numeroase anemolite (stalactite de dimensiuni apreciabile, deviate de Ia verticală direcției depicurare datorită constanței pe o anumită direcție a curenților de aer subterani). În prezent intrarea în peșteră este închisă, pentru acces fiind necesară aprobarea Administrației Natura 2000 Trascău.

Laricetul de Ia Vidolm Categoria și importanța rezervației: botanică (forestieră); reprezintă un arboret natural

compact de larice, care în alte părți apare numai ca indivizi izolați sau în mici pâlcuri spontane. Întrucât acest conifer apare Ia nivelul etajului fagului este considerat relict glaciar. Poziția geografică: rezervată se află Ia marginea nord-vestică a Munților Trascău, pe cursul mijlociu al Arieșului, altitudine maximă 1.267 m, altitudine minimă 850 m.

Peștera de la Groși (Poarta Zmeilor) Categoria și importanța rezervației: speologică. Ocrotește o cavitate carstică cu o lungime de

125 m și portalul (podul de piatră) aflat Ia circa 15 m de gura peșterii. Poziția geografică: peștera și portalul se află Ia circa 1.150 m altitudine, în partea nordică a Munților Trascăului (compartimentul


12

Bedeleu), în marginea de sud-vest aplatoului calcaros; altitudine maximă 1.120 m, altitudine minimă 980 m.

Șesul Craiului – Scarița Belioara Categoria și importanța rezervației: complexă (botanică și geologică), reprezintă un rest al

unui întins platou calcaros intens erodat de ape, care conservă o serie de plante rare, de interes conservativ crescut. Poziția geografică: rezervația se afla în masivul Muntele Mare pe cursul mijlociu al Pârâului Poșaga, Ia 2 km nord de satul Poșaga; altitudine maximă 1.371 m, altitudine minimă 800 m.

Cheile Poșegii Categoria și importanța rezervației: complexă, avândca suport ansamblul geomorfologic

pitoresc cu formele caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri și ogașe prăpăstioase; totodată conține și unele specii de plante rare. Poziția geografică: în partea de est a masivului Muntele Mare (din complexul orografic Vlădeasa-Muntele Mare),pe cursul Pârâului Poșaga, afluent pe stânga al Arieșului, Ia 6 km de Ia confluență.

Cheile Runcului Categoria și importanța rezervației: complexă; constituită dintr-un relief deosebit de

pitoresc, un ansamblu de abrupturi, creste, țancuri și turnuri. Poziția geografică: în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Ocolișului, afluent pe stânga al Arieșului; altitudinea maximă 982 m în vârful care domină dinspre vest Cheile Runcului; altitudinea minimă 595 m, Ia intrarea Pârâului Ocolișului în chei și 500 m la ieșirea din chei.

Cheile Pociovaliștei Categoria și importanța rezervației: complexă, constituită din forme de relief pitoresc, o

asociație de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri, țancuri și hornuri. Poziția geografică: în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul Pârâului Pociovaliștei, afluent pe stânga al Pârâului Ocolișului, afluent al Arieșului, la 1,5 km amonte de confluența.

2.2 Căi de acces

Căile de comunicație din Munții Trascău sunt inegal dezvoltate de la o zonă la alta. În afara

căii ferate înguste de pe valea Arieșului ce a funcționat până la începutul anilor 2000 și a căii ferate Alba Iulia - Zlatna, ei sunt străbătuți de șoselele naționale Turda-Câmpeni (30 de km în zona Trascăului), Alba Iulia - Zlatna (36 km), ca și de alte drumuri județene, locale și forestiere (Aiud -Buru - asfaltat, Aiud - Râmeț - Ponor - Sălciua de Jos - asfaltat între Aiud și fosta cabană Sloboda, Stremț - Geomal - Râmeț - asfaltat până în apropierea Primăriei Comunei Râmeț, Sălciua de Jos -Vânătare - Brădești - asfaltat între Sălciua și Vânătarile Ponorului, Teiuș Valea - Mănăstirii - asfaltat până la mănăstirea Râmeț, Galda - Întregalde - Mogoș - Bucium - Abrud - parțial asfaltat, dar în bună parte degradat, Ighiu - Lacul Iezerul Ighielului - asfaltat până la ieșirea din satul Ighiel, Ampoița -Valea Muntelui - asfaltat până la Cheile Ampoiței și drumul de pe valea Feneșului, amenajat cu plăci din beton până în Cheile Feneșului).

Alba Iulia - Șard - Zlatna (DN 14)


13

Distanță: 36 Km

Alba Iulia - Teiuș - Aiud (DN 1) Distanță: 30 km

Teiuș - Geoagiu de Sus - Cabana Rameț (DJ 750c) Distanță: 19 km

Galda de Jos - Întregalde (DJ 107K) Distanță: 25 km

Galda de Jos - Cricău - lghiu - lezerul lghiel (DJ 107H) Distanță:16 km

Aiud - Cabana Sloboda – Râmeț - Ponor (DJ 107I) Distanță: 40 km

Cluj- Turda-Aiud (DN 1) Distanță: 70 km

Buru - Rimetea - Aiud (DJ 107M) Distanță: 33 km

Turda - Buru - Lunca Arieșului - Sălciua (DN 75) Distanță: 46 km

Descrierea principalelor trasee turistice

Banda Roșie - Platoul Ciumerna - Piatra Craivii - Piatra Cetii - Cabana Râmeț - Platoul Bedeleu - Rimetea - Piatra Secuiului - Moldovenești - Cheile Turzii.

Traseul acesta este o porțiune din așa-numita „Magistrala Apusenilor”, care, la rândul ei, face parte din unul dintre traseele europene. La noi în țară, trece peste Munții Bihor, Vlădeasa și peste întreaga lungime a Munților Trascău. Deoarece porțiunea acestul traseu ce leagă Platoul Ciumerna de Munții Metaliferi nu a fost marcată în ultimele decenii vom începe descrierea acestuia doar din Ciumerna. Pentru a ajunge în acest punct se recomandă urcarea până la lacul Iezerul Ighel, iar de acolo urmărind marcajul cruce albastră pe un drum forestier se ajunge în platou, la o răscruce care marchează și punctul de plecare pentru banda roșie. De aici putem urma traseul celebru spre nord-est, ocolind prin dreapta o culme presărată cu bolovani mari calcaroși și lapiezuri, apoi o traversând o pădure tânără de fag se ajunge în zona numită Poiana Ascunsă. Aici marcajul intersectează un drum de care, pe care continuă apoi străjuit un gard la capătul căruia urmarește curba de nivel spre dreapta și intra într-o pădure tânără. La ieșirea din pădure se dechide o poiană largă cu lapiezuri și ienupăr de unde avem o deschidere largă spre culoarul Oiejdea-Sard și Alba Iulia. De aici poate fi luat ca și aziumut spre NNV un pâlc de fagi bătrâni, ce marchează intrarea în pădurea prin care continuă marcajul (în pădure sunt vizibile urmale unei defrișări recente).


14

La ieșirea din pădure apare în fața o pășune mare, ce se deschide spre est, strajuită de un vârf înalt cu formă conică, Vf. Sfedelașu, spre drepta și în plan secund un vârf similar, apoi în aceiași direcție, în al treilea plan apar o creastă calcaroasă, Vf. Piatra Craivei. Aici traseul nostru întâlnește traseul marcat cu triunghi roșu și continuă împreună pe un drum de care in aceasta directie. Înainte cu 5 minute de a ajunge la Piatra Craivei banda roșie ne coboara în stânga printr-o pădure bătrână de fag, apoi o poiană cu o stână până la jos în fundul văii Cricăului. Pentru a vizita și vârful continuați 5 minute pe triunghi roșu până la un izvor și apoi pe lângă acesta în sus urmați o potecă nemarcată (Atenție sunt necesare tehnici de escaladă!).

Urmând banda roșie se va intersecta pârâul Cricău, drumul forestier de pe valea Cricăului și apoi se continuă pe o potecă ce urcă oblic pe interfluviu către Valea Gălzii. Ca și reper pentru direcție poate fi utilizat Bulzul Gălzii (o creastă calcaroasă similară Pietrii Craivii ca și formă și dimensiune). De pe intrefluviu se coboara printr-o poiana apoi pe un drum de exploatare forestiră realizat pe firul unui pârâiaș mic până la DJ 107K. De aici se continua pe drumul județean în amonte aproximativ 1,5 km unde o săgeată indicatoare ne ghidează la drepta pe un bot de deal. Urmează un urcuș abrupt prin pădure până în șaua Doștina (890 m). Aici este intersectat din nou același marcaj triunghi roșu care poate fi urmat spre Vârful Piatra Cetii sau spre Cheile Văii Cetii. Traseul nostru continuă prin Răicani până la drumul principal care urcă pe fundul văii prin Cheile Tecșesti. Se coboară circa 200 m pe drum după care, pe o potecă abruptă prin pădure marcajul urcă pe interfluviul ce separă valea Cetii de valea Mănăstirii. După aproximativ 10 minute se iasă din pădure într-o deschidere largă cu fânețe și pășuni din care puteți lua ca și azimut linia de electrificare de tensiune medie. De pe culmea interfluviului marcajul trece prin cătunul Fața Pietrei apoi coboară în Valea Mănăstirii, aproape de rezervația Cheile Mănăstirii. De aici se continuă aproximativ 300 m în amonte până la Cabana Râmeț.

Traseul continuă de la cabana Râmeț prin cătunul Valea Uzei, urcând până la drumul județean 107L, la intersecția acestuia cu DC 104 (care merge spre Valea Inzelului). Continuă pe drumul județean încă 400 m unde drumul intoarce într-o curbă de 180 grade iar traseul continuă tot înainte pe o potecă. Aceasta traversează două văi adânci apoi ajunge în cătunul Florești. De aici se continuă pe un drum de car spre nord care coboară mărginit de stalpi de electrificare spre o gospodarie izolată, apoi cotește spre vest pentru a traversa o vale și continuă spre nord pe curbă de nivel ocolind Dealul Secului. După ce travesează șaua dintre Vf. Secului și Vf. Prislop marcajul bandă roșie se întâlnește cu marcajul bandă albastră și continuă impreună cu acesta să traverseze Platoul Bedeleu spre nord. După ce traverseează mai multe zone cu păduri tinere de fag cele două trasee iasă într-o pășune cu cu multe doline în care se intersecteză un al treilea marcaj, banda galbenă, continuă apoximativ 500 de prin această pășune până la un sălaș de piatră, în zona numită La Rogoaze. Aproape de acesta se află un izvor (izvorul pârului Bedeleu) cu mai multe vălaie pentru adăpat, și o cruce de piatră. De la sălașul de piatră banda roșie și banda albastră urcă pe o vale dolinară spre Nord, apoi coboară iarăși pe o vale dolinară într-o altă pășune întinsă. Continuând spre NE se travesează șaua dintre Dealul Cireșului și Vârful Cornului iar după aproximativ 500 m cele două trasee se despart. Banda albastră coboară spre Est pe pârul Siloș în jos iar traseul nostru continuă spre Nord pe un drum forestier, apoi coboară pe Pârul Muntelui. După ce se trece prin dreptul muchiei stâncoase ce coboară de pe vârful Ardașcheia traseul părăsește pârul și urcă pe versantul stâng al acestuia. După ce travesează o culme traseul coboară în Rimetea. Din centrul staului Rimetea traseul continuă pe drumul județean 107 M spre Buru până în apropierea ieșirii din sat, unde cotește spre dreapta pe o uliță cu câteva case si continuă pe un drum agricol, apoi urcă pe valea ce coboară la Nord de Colții Trascăului. Treptat începe să se departeze


15

de vale pe versantul drept al acesteia, și urcă până în spatele vârfului. De aici Traseul continuă spre nord pe curbă de nivel pe deasupra satului Pietroasa, traversează o pădure apoi coboară în Moldovenești la DN 75. Din Moldevenești traseul trece pe malul stâng al Arieșului și continuă spre Cheile Turzii.

Cruce galbenă - Cabana Râmeț - Întregalde - Lacul lghiu -Valea Ampoiței. Traseul este indicat de a fi parcurs în două zile, cu înnoptare la Întregalde. De la cabană,

marcajul pornește pe drumul carosabil în amonte, împreună cu marcajele triunghi albastru și cruce albastră, iar de la capătul drumului carosabil urcă pe stânga (spre sud) pe un bot de deal, pe o potecă, ce duce Ia Tecșești. De aici, traseul urcă totspre sud, până în șaua dintre Piatra Cetii și Muntele Cetii, unde se intersectează cu marcajul triunghi roșu, după carecoboară în pe Pârâul Calului până în Valea Galdei, pe DJ 107K, Ia doi km în aval Cheilor Întregalde. În continuare traseul urmărește acest drum spre vest (spre dreapta), traversează prin chei și după circa o oră ajunge în comuna Întregalde. Traseul, de Ia Întregalde, continuă pe drumul carosabil în amonte (spre sud-vest) până Ia bifurcația drumului auto de unde cotește spre stânga pe Valea Găldiței, peste podul vaii lviniș, prin rezervațiile naturale Cheile Găldiței și Cheile Turcului. La confluența cu Pârâul Turcului, trece marcajul triunghi roșu spre Piatra Craivei. Urmând traseul nostru, rămânem pe drumul carosabil, care duce spre Necrilești și apoi spre Sfârcea. Din centrul satului Necrilești urcăm în direcția generală sud-vest. Pe o potecă apoi un drum forestier, ce vine de la din capătul superior al satului în direcție sud-est, și apoi după un km de pe aceasta să trecem pe o potecă ce urcă spre sud-vest, care ne scoate pe platou, sub vârful Piatra Arsă. Acolo intersectăm marcajul banda roșie, apoi traversând platoul carstic Ciumerna, spre sud între doline și lapiezuri, urmăm o vale, ce ne duce până la lacul lezerul lghiel. Pe lângă lac urcăm spre sud pe lângă o vale mică, până în Vârful Pristopului (1.032 m).De aici coborând spre sud-est, apoi spre sud, ajungem în Lunca Ampoiței. În continuare, deja pe drum carosabil, coborâm prin Cheile Ampoiței și după 11 km ajungem pe șoseaua DN74.

Triunghi albastru - Cabana Râmeț - Cheile Râmețului - Întregalde. Atenție!! Porțiunea traseului care trece prin chei este foarte dificilă, grea, deci se recomandă

numai celor antrenați și obișnuiți și cu cățărările pe stânci. Traseul beneficiază de unele amenajări care înlesnesc accesul dar turiștii nu trebuie să se bazeze exclusiv pe acestea, riscând accidentări grave.

De la cabană, marcajul urmărește drumul carosabil spre dreapta, în amonte, împreună cu marcajele cruce albastră și cruce galbenă. Pe o distanță de 2,5 km, drumul trece printre câteva case țărănești și o mulțime (circa 100) de cabane particulare, unele chiar vile. La aproximativ 2 km de cabană pe partea dreaptă cum urcăm spre chei putem vizita Punctul de Informare Turistică din zonă. La capătul drumului carosabil (numai pentru autoturisme), marcajul cu cruce galbenă urcă spre stânga, pe un bot de deal, și peste Muntele Cetii duce Ia Întregalde. Celelalte două marcaje continuă pe un drum de care, apoi pe potecă, iar după 200-300 m, începe strâmtoarea Cheii și nu mai rămâne loc nici pentru o potecă. Urmează mai multe porținui cu stânci unde înaintarea se face cu doar cu ajutorul unor mânere de oțel fixate în piatră. După aceasta porțiune traseul nostru cu triunghi albastru continuă pe malul opus (stâng geografic) începând cu o cățărare asistată de un cablu de oțel. La început, lângă o cruce este amplasată și o tablă care ne avertizează că traseul este periculos și este indicat numai turiștilor experimentați, obișnuiți și cu cățărări pe stânci și ne atrage atenția să nu călcăm pe iarba uscată, deoarece alunecă. Marcajul conduce pe versantul stâncos al


16

cheilor, circa 1.200 m, urcând pe alocuri și la 100 m deasupra pârâului, apoi coboară din nou pe malul apei, întâlnind din nou marcajul cruce albastră, care a urmat cursul pârâului. În continuare, cele două marcaje după 500 m ajung la fostul cătun Cheia. Aici se găsesc câteva căsuțe părăsite și o mică biserică din lemn. De aici marcajul cruce albastră urcă spre nord, spre Brădești și apoi duce la Huda lui Papară de lângă Sălciua. Marcajul nostru traversează pârâul și urcă spre sud, apoi, urmând pârâul lvășcanilor, trece prin sătucul Dealu Geoagiului, și pe urmă coboară prin Modolești la Întregalde.

Triunghi roșu - Cetea - Piatra Cetii - Cheile Întregalde - Piatra Craivii - Bucerdea. Din satul Benic, de pe ruta carosabilă Galda de Jos - Întregalde spre nord, dupa 4 km se

ajunge în localitatea Cetea. Până la capătul din sus al satului se poate ajunge cu autoturisme, dar mai departe, numai pe jos. Urmând un drum de care, pe Valea Cetii în sus, la 1,5 km de Ia ultimele case se află Cheile Văii Cetii. Aici o cascadă înaltă de 5 m, a format o marmită de circa 3 m în diametru, denumita "Băile Romane". Canionul nu poate fi strabătut așa că este ocolit prin partea dreaptă cum îl privim. După circa 2 km, marcajul părăsește valea Cetii și urcă spre vest, spre Piatra Cetii. La baza vârfului, în Șaua Doștina intersectează marcajul bandă roșie a traseului, apoi urcă pieptiș până în vârf (1.233 m). În continuare, marcajul trece prin șaua deasupra satului Tecșești, unde intersectează marcajul cruce galbenă (Cabana Râmeț - Întregalde). Mai departe, traseul urcă spre sud-vest, pe platoul carstic al Muntelui Cetii. Aici, unde relieful pare haotic, cu o mulțime de doline, este necesară o atenție mai mare în orientare de a găsi continuarea traseului. Din mijlocul platoului, ocolim spre nord culmea vestică, apoi cotim spre sud-vest și pe un bot de deal coborâm Ia Modolești Ia capătul superior al Cheii Întregalde. De aici traseul continuă pe DJ 107 K prin Întregalde apoi cotește spre Necrilești intesecția de la podul peste pârâul Ivăniș. De aici mai continuă aproximativ 500 m prin Cheile Găldiței și Turcului până la confluența cu Pârul Turcului. De aici marcajul urcă abrupt prin rezervație printr-o succesiune de poieni apoi printr-o pădure bătrână de fag, în direcția generală Est. Deasupra rezervației ieșim într-un platou deschis (pășune) unde direcția generală se schimbă spre Sud-Vest pe o porțiune de 1 km, apoi spre Sud-Est intrăm într-o pădure tânără de fag pe un fost drum de exploatare. După încă 1 km se iasă intr-o altă pășune unde intersectăm marcajul banda roșie. Cele două trasee continuă împreună spre Est până în apropierea Pietrii Craivii. Înainte cu 400 m de a ajunge la piatra Craivii banda roșie coboară spre Valea Cricăului iar traseul nostru continuă până la baza acesteia. De aici triunghiul roșu coboară pe culmea interfluviului ce separă Valea Bucerzii de Valea Craivii până în Bucerdea.

Cruce albastră - Zlatna Vf. Dâmbău - Platoul Ciumerna - lezerul lghiel. Traseu variat, de culme și vale, practicabil în sezonul cald; urmărește axul longitudinal al

Trascăului având numeroase sectoare de traversare a văilor și a interfluviilor. Pornim din orașul Zlatna, pe drumul spre masivul Dâmbău (1.369 m) și ne îndreptăm, pe

stânga văii Vâltorii pe Ia podul peste Valea lui Lal. Urcăm de-a lungul văii, urmând marcajul, lăsăm în stânga punctul albastru spre Colțul lui Blaj. Poteca merge paralel cu pârâul Valea Poienii, apoi îI intersectează și urcă până în drumul ce vine de pe Valea Morilor, denumit Valea Bârnii. Continuăm pe drum încă circa 45 minute apoi poteca părăsește drumul în dreapta și după cca. 45 minute de urcat pieptiș ajungem în spatele locului numit “Vranița Pleșii”. De Ia Vranița Pleșii urmărim creasta despădurită până Ia un pale de fagi și, odată acesta depășit atingem platoul Dâmbăului (Zlatna - Vf. Dâmbău. 4 h). Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Munții Trascău, constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarna poate fi văzuți Muntele Mare, Biharia,


17

Retezatul, Parângul, Șureanul și chiar Făgărașul. Pentru a coborî de pe Dâmbău în valea Feneșului urmăm calea care duce în stânga salașului de pe platoul de Ia Stâna Urlătoare, pe Culmea Dâmbăului, intrăm în pădure și după cca. 30 min. de mers prin impresionanta pădure de fag, ieșim în poiana de pe Vf. Părăginoasa. extraordinar loc de belvedere pentru Roșia Poieni, Negrileasa, Cheile Întregalde, Râmețului, Platoul Ciumerna și Masivul Vulcan. Marcajul coboară în dreapta pe pârâul Feneșasei, intersectează drumul din Feneșasa. Traseul nostru trece valea Feneșului și urcă apoi către Vf. Poiana Măgurii (1.235 m).după care se îndreaptă spre nord coborând pe un picior abrupt până în valea Muntelui (Meteșului). Urmărim, în continuare pârâul lzvorul Topliței afluent pe stânga al văii Meteșului depășind, pe stânga, un adăpost de vară pentru animale, în apropierea căruia se află și pestera Hăldăhaia. Drumul ne conduce pe sub Pietrele Hăldăhaia până la obârșia pârâului amintit de unde începe abruptul Platoului Ciumerna. Păstrând direcția sud-nord traversăm zona de abrupt, străbatem o pădure de brad tânăr și, odată ajunși în Platoul Ciumerna, direcția traseului se schimbă spre est, la nord de Vf. Băieșului unde apare un relief tipic de doline și lapiezuri. În această zonă traseul întâlnește marcajul cruce galbenă, și apoi coboară împreună la lezerul lghiel.

Bandă galbenă - Cheile Aiudului - Dl. Șipotelor - Cheile Bedeleului - La Rogoaze - Huda lui Papară.

Traseul pornește în urcare domoală pe lângă castelul din Cheile Aiudului, îndreptându-se spre adăpătoarea din pădure, apoi urmând firul văii urcă în Șaua Bogzii. De acolo, traseul intră în pădure pentru o bucată scurtă de timp urmând poteca în urcare spre stânga până în Vf. Bogza, punct de belvedere asupra regiunii Cheilor Aiudului. Traseul coboară puțin până în Șaua Lutul Roșu, de unde intră în pădure și urmează poteca de creastă a Dl. Șipotelor și Dl. Curmăturii, în urcări și coborâri domoale, până deasupra satului lzvoarele (Bedeleul) de unde traseul intră în Cheile Bedeleului, pe care le străbate în urcare domoală până în zona numită de localnici “La Rogoaze”, unde este punctul de altitudine maximă a traseului. Aici se poate face un binemeritat popas, fiind în vecinătate și un izvor cu apă potabilă. Din acest punct, traseul coboară domol printre dolinele Platoului Bedeleu, însoțind o bucată de drum traseele bandă roșie și bandă albastră care urmează creasta principală a Trascăului. După aproximativ 300 m, părăsim traseele mai sus menționate și o ținem în coborâre spre dreapta, printre doline, de-a lungul văii până Ia marginea abruptului Bedeleului de unde avem panorama superbă a Văii Arieșului. Aici începe o coborâre accentuată printre stânci și copaci. Urmând firul unei viroage, în coborâre, ajungem în pădurea de la poalele Bedeleului, pe care o coborâm în serpentine până în pajiștile de sub Țicul Blagului, unde intersectăm traseul triunghi roșu care vine de Ia Șipote, traseu pe care îI vom urma spre stânga până Ia Huda lui Papară, unde traseul se încheie.

Cruce albastră - Rimetea - Piatra Secuiului - Colțești - Pârâul Muntelui - Vidolm. Nu se recomandă parcurgerea întregului traseu deodată, ci în două etape: Rimetea - Piatra

Secuiului - Colțești; respectiv Colțești - Pârâul Muntelui - Vidolm, sau mai rar invers, dinspre Vidolm, traversând muntele spre bazinul Trascăului. Marcajul traseului începe din centrul comunei, trece peste pârâu, apoi urcă treptat printre terasele agricole, ajungând la poalele Pietrei Secuiului, la Râpa Mare. Văzut de jos, drumul ce urcă pare sa fie foarte greu. Poteca urcă pe o pantă accentuată și, în unele locuri, trece peste grohotișuri.într-o oră însă putem ajunge sus relativ ușor. Peisajul stâncos al urcușului este mult mai frumos și mai impozant decât ne-am fi așteptat. La jumătatea drumului se află un izvor sub peretele stâncos al canionului. Înaintea șeii, cu 200 m, se desprinde o


18

potecă care urcă spre nord, către vârful Colții Trascăului. Poteca marcată urcă în șa Ia 1.050 m altitudine, unde se găsește un jalon indicator și o cruce de piatră. De aici, neaparăt merită un efort suplimentar de a urca până Ia bornele de beton ale cotei 1.129 m, de unde avem o perspectivă largă asupra împrejurimilor, de o rară frumusețe. Traseul marcat continuă pe creastă după care coboară pe versantul vestic până între terenurile cultivate, în continuare, drumul ne conduce în satul Colțești. Marcajul continuă spre stânga printre casele satului, până în centrul localității. Urcăm pe strada care pornește spre nord până Ia capatul satului. Pe această porțiune traseul nostru este comun cu traseul banda albastră. Acolo găsim un stâlp indicator marcând bifurcația traseului cu banda albastră spre stânga. Traseul nostru cu cruce albastră continuă spre nord-vest, pe drum, urmând în amonte valea Pârâului Muntelui. Depașind la stânga impozantele ruine ale cetății fostei familii Thoroczkai, la circa 2 km de Ia stâlpul indicator, coboară din dreapta un drum cu marcajul banda roșie. Cele două marcaje continuă împreună în amonte, până Ia o confluență triplă, într-o poiană largă, de unde iar se despart: banda roșie urcă spre stânga, iar traseul nostru continuă spre nord-vest și urcă până Ia șaua dintre Ardașcheia și Vârful Ugerului (Colțul Roșu), în șa se intersectează cu traseul cruce galbenă ce vine de Ia lunca Arieșului și duce Ia Rimetea împreună cu marcajul punct albastru. Din șa pornește o potecă marcată cu punct roșu ce urcă pe Vârful Ugerului (1.285 m), de unde avem o priveliște extraordinară asupra Văii Arieșului și asupra versantului sudic al Munților Gilăului, cu amfiteatrul stâncos al Scariței Belioara. Marcajul cruce albastră continuă spre nord, coborând pe o vale largă spre Vidolm, unde putem ajunge într-o oră și jumătate. Marcajul se termină Ia podul peste Arieș, ajungând pe șoseaua DN75.

Bandă albastră Coltești - Valea Siloșului - Platoul Bedeleu - Vânătările Ponorului

(Peștera Dâlbina), Traseul pornește din centrul satului Colțești, alături de traseele marcate cu triunghi albastru

și cruce albastră, în direcția nord-vest. La capătul satului, Ia un stâlp indicator, marcajele se despart: crucea albastră continuă pe Valea Muntelui în sus, iar banda albastră și triunghiul albastru fac o cotire la stânga spre sud, trecând peste piciorul crestei pe care se găsesc ruinele cetății. Urcăm pe un drum de circa 400 m, până la un nou jalon metalic, de unde triunghiul albastru urcă în dreapta spre cetate. iar banda albastră traversează Pârâul Cetății, și apoi, după 800 m, ajunge pe un drum ce urmează Valea Siloșului . După scurt timp, drumul intră în pădure, iar după circa 1,5 km traversează pârâul Siloș. se îndepărtează de vale circa 1,2 km și iese din pădure, apropiindu-se din nou de pârâu. Pe firul văii, în zonaocolită, se găsesc două cascade foarte greu accesibile. După ce ieșim din pădure (960 m), urcăm într-o vale largă spre vest, până la un izvor. Cu puțin înainte de a ajunge în șa, ne întâlnim cu marcajul bandă roșie ce vine din dreapta, din valea Pârâului Muntelui, în continuare, cele 2 trasee merg împreună și în curând ajung pe Platoul Bedeleului, în șaua între Dealul Cireșului și Vârful Cornului (1155 m), cu puțin după șa, marcajele, foarte greu de urmărit, trec în stânga, depășesc un bot de deal pleșuv și coboară spre sud-vest, ajungând pe o coamă Ia stâlpul cu săgeți indicatoare de la întâlnirea cu traseul crucea roșie spre peștera Poarta Zmeilor. Cele două marcaje (banda albastră și banda roșie) continuă spre sud și trecând pe lângă un șir de doline și peste o șa dintre păduri, ajungem la locul numit La Rogoaze. Aici găsim o mică casă de piatră a ciurdașilor, de unde doar la 3 - 400 m spre est se găsește izvorul Pârâului Bedeleu. De la casa de piatră, cele două trasee urcă spre vest, pe o vale lată, deschisă circa 600 m, după care, ocolind spre sud printre doline, ajunge pe o șa. În continuare, cele două marcaje se despart: traseul banda roșie, ocolind înălțimea Prislopului, urcă spre sud-est, în șaua dintre Prislop și Secu. Traseul nostru cu bandă albastră coboară în continuare spre sud-vest, către ponorul Vânătare, trecem printr-


19

o șa stâncoasă și coborâm lângă niște sălașe de vara și, după un timp, ajungem la un drum pe care conduce traseul cruce albastră. Aici, unde găsim și o cruce, apoi continuă să coboare spre Sălciua.

Cruce albastră - Sălciua - Huda lui Papară - Brădești - Cheile Râmețului Marcaj: cruce albastră; Lungime: 22 km; diferență de nivel: 570 m; timp de mers: 7-8 ore. Traseul începe de Ia puntea suspendată, Ia est de Sălciua. Traversând Arieșul, poteca ne

conduce Ia drumul comunal prin care trecem printre casele cătunului Valea Morilor, urmând marcajul turistic cruce albastră. Traseul marcat cu cruce roșie se desprinde de noi spre stânga (est ) chiar Ia intrarea în cătun. Drumul nostru, în curs de modernizare, urcă pe Valea Morilor spre cătunul Sub Piatra (3,5 km), unde, de Ia construirea mănăstiri de maici, lângă vechea biserică datând din 1197, s-au construit numeroase case de odihnă o pensiune și un punct de informare turistică.. Ajunși Ia capătul drumului auto, în fața noastră se portalul înalt de 35 m al Hudei lui Papară, de unde pârâul Poienii iese zgomotos. Întrucât vizitarea peșterii de 2200 m lungime necesitâ echipament speologic și ghid experimentat, nu dăm descrierea detaliată a peșterii, ci, după ceam revenit de sub poarta de ieșire, traversăm valea pe o punte dintr-un suspendată pe cabluri de otel și regăsim marcajul, care urmează drumul de care, iar după 20 de minute de urcare abruptă ne scoate în creasta despărțitoare de Ponorul Vânătare, la o troiță. Spre est, pe o potecă de coastă, se desprinde traseul cu bandă albastră, care urcă pe sub Vârful Prislop (versantul apusean), până la Rogoaze, platoul Bedeleului, și coboară în Colțești, prin valea Siloșului, pe sub cetate. Dacă dorim să vizităm ponorul, unde sunt dispar sub piatră pâraiele Valea Seacă, Valea Caselor și Valea Poienii, ce vor ieși din peștera Huda lui Papară, trecem printre grajduri pe o potecă ce coboară circa 60 m și, în jumătate de oră ajungem deasupra peșterii Dâlbina la un balcon de vizitare în fața cascadei Văii Poieni. După un urcuș obositor, revenim în drumul de creastă și urmăm marcajul cruce albastră pe drumul de care careocolește în semicerc ponorul Vânătare; acesta traversează o fâșie de pădure și urcă lin prin Valea Poienii, printre gospodării și agroterase, cale de 5 km, până iesim în soseaua de creastă (DJ107J), în cătunul Brădești, în fața bisericii, Ia altitudinea de 985 m. Marcajul traversează șoseaua și începe coborârea spre Cheia, pe valea Brădeștilor, pe un drumeag, apoi pe o potecă care traversează o pădure de fag. După un sfert de oră, ajungem Ia pârâul Geogel, confluent al Văii Brădești, pe care îl traversăm de câteva ori până ajungem Ia cătunul Cheia, compus din 5-6 case, mai mult părăsite. La confluența văii cu Pârâul Râmeț, valea cotește în direcția Est-Sud-Est spre Cheile Râmețului. Aici se desprinde traseul marcat cu triunghi albastru și urcă spre sud la Întregalde. Traseul nostru continuă pe firul văii circa 1 km, înconjurat de pereți stâncoși. apoi poteca se sfârșește și marcajul se poate urmări numai trecând prin apă circa 350- 400 de m, când până Ia genunchi, când până Ia brâu. Această porțiune este cea mai dură, cea mai sălbatică parte a traseului (implicit printre traseele marcate mai cunoscute din țară). După ceam scăpat din acest sector, Ia 100-150 m se găsește renumita “Poarta a Rametului”, înaltă de circa 5 m, lată de 3 m și lungă de 8 m, prin care curge pârâul Râmeț. Poarta se poate ocoli pe dreapta pe un con de grohotiș.În continuare urmeaza o porținue de 100 m în care suntem obligați să folosim niște mânere de oțel fixate în stâncă pentru a nu fi obligați sa traversăm prin apă. Din stânga apare și marcajul triunghi albastru, care a ocolit defileul, undeva pe sus, pe stânci. În scurt timp, ajungem Ia un drum de căruțe, apoi la o parcare de unde începe drumul carosabil, de-a lungul căruia în ultimii ani s-au construit numeroase case de odihnă, între puținele case ale cătunului Șureni.Printre noi construcții se numără și punctul de informare de la Râmeț, amplasat la mai puțin de 1 km de chei. La circa 3 km de la “Poarta de Stâncă" ajungem la cabana Râmeț. Până la mănăstirea Râmeț mai sunt circa 1200 m, unde începe drumul asfaltat spre Teiuș (22 km).


20

Cruce roșie - Sălciua - La Șipote - Poarta Zmeilor - Izvoarele (Bedeleu) Marcajul începe de Ia puntea suspendată peste Arieș, la est de comuna Sălciua împreună cu

marcajul cruce albastră ce duce Ia peștera Huda lui Papară, dar după numai 25 de metri marcajele se despart, Ia prima bifurcație a drumului. Crucea albastră urcă pe vale în sus, spre Huda luI Papară, iar crucea roșie coboară spre Valea Morilor, spre est, între case. După ce am trecut pârâul pe o punte, urcăm pe o coastă și ieșim deasupra caselor, în fața noastră apar în toată splendoarea lor creasta și pereții calcaroși ai Bedeleului. Drumul marcat ne conduce prin fânețe și fâșii de pădure, paralel cu Valea Arieșului; după circa 20 de minute, ieșim din pădurea de fag, pe o coastă înierbată unde poteca cotește spre stânga, urcă și pe urmă intră din nou în pădure. După numai 150 m ajungem într-o poiană aflată pe o terasă relativ îngustă (30x100 m), cu două izbucuri carstice. Suntem pe balconul „Șipotelor”, sub care se formează o frumosă cascadă de travertin de 7-8 m și totodată fiind locul unde ne intersectăm cu traseul marcat cu triunghi roșu. Traseul urcă ușor în pădure, paralel cu baza pereților stâncoși, aproape 1 km, după care începe un urcuș abrupt, în serpentine. Diferența de nivel de învins este de aproape 400 m, pentru care avem nevoie de 60-70 de minute și ajungem pe un promontoriu cu priveliște minunată asupra Văii Arieșului și mai încolo un balcon din lemn construit pentru a admira priveliștea asupra versantului opus, cu imaginea Scăriței-Belioarei, a Cheilor Poșegii și în zile senine a varfului Muntele Mare. De aici, marcajul coboară abrupt în pădure, circa 200 m, de unde o derivație cu semnul peșterii ne conduce Ia portalul aspectuos (gotic) al peșterii Poarta Zmeilor. lntrarea peșterii propriu-zise se află Ia 20 m de acest portal. Galeria de intrare este foarte joasă, dar după circa 15 m galeria devine înaltă și lată. Peștera este deja săracă în formațiuni, în urma amintirilor luate de vizitatorii necivilizați, având doar câteva formațiuni de scurgere stalagmitice pe o parte a pereților. După vizitiarea peșterii, sau măcar a portalului, urmăm marcajul, de Ia punctul de deviere, după 400 m în direcția generală nord, mergând aproape pe curba de nivel. Ajungem într-o poiană, de unde cotim spre dreapta (spre est). Marcajul ne conduce printre doline și poienițe, pe platoul Bedeleului, aici împădurit, Ia început urcând ușor, apoi coborând, până Ia o căsuță de piatră, pe lizieră. Am ajuns Ia acea vale largă pe care traseul nostru se intersectează cu traseele band roșie și bandă albastră, Ia circa 500 m, Ia un stâlp de marcaj. De aici, urcă pe sud-est până pe o creastă, după care începe să coboare spre valea Pietrii. Traseul, pe aceasta porțiune până Ia intrarea în pădure, deocamdată nu este marcat. Pe dreapta drumului, marcajul coboară în pădure, unde firul văii este adânc săpat; acolo se găsesc două cascade mici (4-5 m), dar aspectuoase. După 1,5 km, drumul iese din pădure; aici versantul stâng este brăzdat de muchii stâncoase. Continuând drumul pe malul pârâului, pe un teren deschis, după ceva mai mult de 1 km, ajungem în satul lzvoarele. Părăsind satul, Ia 1,5 km atingem drumul asfaltat Buru-Aiud, pe care, mergând spre sud (spre dreapta), Ia 1 km, urmează satul Vălișoara.

Triunghi roșu - Lunca Arieșului - Terasa Șipotelor - Peștera Huda lui Papară. Traseul începe Ia intrarea în satul Lunca Arieșului, traversează satul în direcția sud-est, urcă

pe o coastă abruptă deasupra Văii Arieșului, până într-o poiană mare sub abruptul Bedeleului. Din poiană, se bifurcă drumul, cel mai umblat intra în pădure și urcă pe platoul Bedeleului, sub Vârful Cireșului. Poteca marcată traversează poiana în direcția sud și intră în pădurea care acoperă coasta abruptului de Ia Arieș, până sub peretete stâncos al Bedeteului, Ia 800-850 m altitudine. Dupăce se trece de câteva poienițe, izvoare și adăpătoare în zona de pășunat, deasupra curburii Arieșului, se ajunge Ia terasa Șipotelor. Aici se intersectează cu traseul marcat cu cruce roșie care vine din Sălciua și urcă Ia peștera Poarta Zmeitor. Traseul triunghi roșu urcă ușor prin pădure, aproape de


21

abrupt, până Ia creasta secundară, Țicul Blagului, de unde coboară între grajduri și gospodării moțești. pe un drumeag înierbat, până se apropie de construcțiile mănăstiri de maici de la Sub Piatră, unde un gard deviază coborârea spre stânga. După ce am depășit mănăstirea și vechea bisericuță, în câteva minute ajungem Ia impunătoarea gură de ieșire a peșterii Huda lui Papară, înaltă de 35 m și lată de 4-5 m (peștera are o lungime măsurată de 2200 m). Sifonul de la capăt a împiedicat traversarea până Ia Vânătare, ponorul unde 3 pâraie sunt înghițite de peștera Dâlbina. Vizitarea ei nu se recomandă decât cu ghid și echipament corespunzător.În apropiera peșterii se află si punctul de informare turistică de la Sălciua.

Cruce galbenă - Lunca Arieșului - Șaua Ardașcheia - Vârful Ugerului - Rimetea Traseul începe Ia intrarea în satul Lunca Arieșului, traversează satul spre Valea Morilor pe

care o însoțește până Ia izvorul ei. De aici urcă prin păduri și poieni pe sub Piatra cu Urdă până pe pe Vârful Ugerul. De aici coboară împreună cu punctul roșu până Ia șaua dintre acesta și Ardașcheia și unde se intersecteză cu traseul bandă albastră ce vine de Ia Colțești și coboară Ia Vidolm. De aici traseul se continuă, împreună cu traseul punct albastru, în serpentine, pe versantul vestic al vârfului Ardașcheia până pe creasta nordică de unde coboară pe versantul sudic în Rimetea.

Pe lângă traseele turistice marcate, care fac legătura între diverse obiective și localități, pe

suprafața siturilor Natura 2000 Trascău mai există un traseu tematic în rezervația naturală Cheile Vălișoarei, care urmărește marcajul de circuit Punct roșu.

2.3 Prezentarea tipului specific de vizitatori (tipuri de vizitatori, estimarea numarului de vizitatori, durata sejurului, servicii si infrastructura folosite, activitati desfasurate de vizitatori in prezent)

La baza interpretărilor de mai jos au stat datele colectate în urma aplicării a 437 de chestionare, în zonele frecventate de turiști sau care beneficiază de unități de cazare (Sălciua, Rimetea, Poșaga, Întregalde, Râmeț).

Prin aplicarea chestionarelor s-au atins 2.438 persoane, aflate în grupuri, media pe grup

fiind de 5,6 persoane.

Tipuri de vizitatori şi turişti care vizitează zona în prezent

În prezent, în urma discuţiilor avute cu personalul Grupul de Acțiune Locală din Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare şi a informaţiilor rezultate în urma aplicării unor chestionare, zona Trascău este vizitată de catre urmatoarele tipuri de vizitatori şi turişti:

a) Vizitatori de weekend care îşi petrec timpul liber în zone naturale în scop de recreere prin picnic şi plimbare. Majoritatea sunt localnicii din localităţile din imediata apropiere a rezervaţiilor naturale care obişnuiesc să iasă la sfârşit de săptămană şi la unele sărbatori la picnic, în zone aflate la limita rezervaţiilor naturale (văi, păşuni, păşuni împădurite).

Impactul acestui tip de activitate asupra peisajului şi a covorului vegetal depăşeşte capacitatea de suport ecologic a acestor zone, cauza principal fiind lipsa de organizare şi amenajare


22

a spațiului şi modul dezorganizat în care se desfăşoară această activitate (rezultatul fiind construirea de nenumărate vetre de foc nepermanente, depozitarea necontrolată de deşeuri menajere, poluare fonică, aglomerație). Practic, fiecărei comunități îi corespund câteva zone predilecte pentru acest tip de recreere, însă cele mai solicitate sunt următoarele zone: valea dintre satul Buru și Rimetea, malul Arieșului, în zona localităților, Cheile Mănăstirii, aval de Cheile Râmețului, valea Galda, Cheile Întregalde, Cheile Ampoiței, Cheile Vălișoarei, Cheile Turzii, aval de Cheile Turenilor etc.

b) Turiştii atraşi de aventură - turiştii în căutare de aventură sunt mult mai interesaţi de experienţele provocatoare şi stimulante. Sunt interesaţi de schi, alpinism, mountain bike, utilizatori de ATV‐uri.

- căţăratori, cu preponderență membri ai unor cluburi de alpinism și escaladă din zonă, cățărători care au utilizat în mod tradițional zona pentru deschiderea unor trasee de cățărare în calcar și care vin în zonă (Cheile Vălișoarei, Colții Trascăului, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Mănăstirii.

- utilizatori de ATV‐uri și motociclete enduro, grupuri care până în prezent au avut o incidență redusă.

- cicloturişti (grupuri mici de până la 5 persoane) care vin pe traseele care traverseaza Trascăul fiind observați pe traseele din zona Rimetea, valea Arieșului, Sălciua.

- schi de tura.

c) Vizitatori care practică turism ştiinţific - observatori floră, faună, cu preponderență membrii ai unor ONG‐uri, cercetători, profesori, studenți.

Trascăul este propice pentru cercetarea diferitelor habitate, inclusiv flora şi marile carnivore. Natura şi gama largă de posibilităţi de învăţare (natural, antropice), pot fi interesante pentru turiştii în căutare de experienţe educaţionale. Locația pentru aceasta categorie este cu predilecție zona de protecție integrală și rezervațiile naturale în care pot fi studiate flora și fauna specifică.

d) Vizitatori sosiţi cu ocazia manifestărilor specifice şi a altor sărbători cultural-religioase. Aceasta categorie de vizitatori se concentreaza in jurul Mănăstirii Râmeț și a Rezervației Poiana cu narcise de la Negrileasa, cu ocazia sărbătoririi diverselor zile ale localităților din sit.

e) Iubitorii de natură (ecoturiști) sunt reprezentati de membrii unor organizaţii neguvernmentale care vin in mod organizat in cadrul unor activităti specifice (zona Rimetea - Sipote);

Aceştia sunt îndeosebi atraşi de zonele rurale în care există un mixt de peisaje şi sate tradiţionale. Aceştia se aşteaptă la experienţe unice în destinaţia respectivă şi la acumularea de informaţii cu privire la specificitatea ei distinctă. Ei respectă factorii de mediu şi preferă să viziteze medii naturale şi culturale intacte. Sunt interesaţi de confort, dar sunt pregătiţi să accepte micile inconvenienţe pentru a sprijini protejarea factorilor de mediu.

Estimarea numărului de vizitatori

În ceea ce priveşte numărul vizitatorilor şi turiştilor în Trascău, în urma unei estimări pe

baza observaţiilor din teren a agentilor de teren (în lipsa unui sistem de monitorizare a circulației


23

turistice) se estimează un număr de 20.000 turiști pe an, majoritatea fiind români si din zonele din apropierea Trascăului (comunități locale sau oraşele Cluj-Napoca, Alba Iulia, Turda, Aiud, Teiuș.

Durata sejurului

Aproximativ 46 % din turişti îsi petrec doar o zi în zonă, dar la fel de frecvente (45%) sunt şi cazurile când acestia îsi stau în zonă 2-3 zile, de regulă la sfârsit de săptămână.

Serviciile din zonă care sunt folosite de către vizitatori și turisti sunt: procurare de alimente din magazinele din localitățile învecinate, achziționarea de suveniruri etc.

Servicii de cazare folosite

Un procent de 28% nu folosesc servicii de cazare (turiștii care își petrec doar o zi în zonă), 26 % folosesc pensiunile din zonă, 20% au bifat opţiunea altele, 15% folosesc campingurile, iar 2% folosesc hoteluri / moteluri.


24

Mijloace de transport

În majoritatea cazurilor vizitatorii se deplasează cu autoturisme proprietate personală, procente mai mici se înregistrează la mașinile de ocazie, mijloacele de transport în comun, autocarele în excursiile organizate, iar cei care caută recreerea în mijlocul naturii vin în excursie cu bicicletele.

Surse de informare


25

Turiştii au ca motivaţie pentru vizitarea acestei zone:

2.4 Impactul vizitatorilor asupra siturilor Natura 2000 Trascău (pozitiv, negativ / impactul vizitatorilor asupra valorilor naturale, culturale şi istorice)

Sosirea vizitatorilor în localităţile din jurul Siturilor conduce la consum de bunuri şi servicii, la dezvoltarea turismului durabil care ajută populaţia locală să beneficieze cât mai mult din activităţile de turism, limitând impactul negativ al turismului. Riscul impactului vizitatorilor este în creştere odată cu creşterea numărului de vizitatori, a activităţii comerciale şi a extinderii gamei de activităţi pentru vizitatori.

Turiştii pot deveni o ameninţare atât pentru alţi vizitatori, cât şi pentru natură. Unele activităţi de vizitare, facilităţi şi servicii pot distrage alţi vizitatori de la “linişte şi calm”. Vizitatorii pot fi afectaţi de zgomot, supraaglomerare, schimbările în tipul de facilităţi la care se aşteptau, toate diminuând calitatea vizitei. Din aceste motive, activităţile, facilităţile şi serviciile de vizitare trebuie atent supravegheate de Administraţia siturilor Natura 2000 Trascău.

În urma analizei sumare a impactului prezentei turiştilor si activitatilor acestora in Sit si in comunitatile locale adiacente, rezulta unele aspecte de natură pozitivă: - prin serviciile de cazare, alimentatie publica, intretinere si operare infrastructura turistica inclusiv instalatii de transport pe cablu se inregistreaza un aport financiar considerabil la bugetul comunitatilor locale. - serviciile turistice oferite vizitatorilor din Sit creeaza locuri de munca pentru locuitorii din zona;

Impactul negativ asupra ariei se datoreaza in special degradarii si poluarii elementelor naturale acestea fiind: - abandonarea de deseuri in apropierea traseelor turistice; - poluarea generată de ape menajere uzate de la cabanele montane şi alte facilităţi turistice; - accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri, atat pe drumurile publice existente cat si în afara acestora în unele cazuri, stationarea sau circulatia acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea habitatelor caracteristice zonei alpine;


26

- aparitia acomodarilor ne-traditionale sau defectuos proiectate; - deteriorarea marcajelor, a amenajarilor-panouri, podete, poteci din perimetrul ariei; - modificarea zonelor frecventate de catre speciile de fauna protejata datorita zgomotului Categorie Vizitatori Activitate

Efect negativ

Efect pozitiv

vizitatori de weekend picnic, aprindere foc, muzica, fotografiere, acces cu autovehicole

poluarea generată de deplasarea cu autovehicole, afectarea vegetaţiei în zonele unde s-au aprins focuri, afectarea vegetaţiei prin batatorirea solului, degradarea solului, abandonarea deşeurilor la locul de picnic, deranjarea liniştii, etc

popularizare a sitului, interesul pentru zone naturale

vizitatori interesaţi de natură

plimbari cu bicicleta, jocuri in aer liber, fotografierea

deranjarea liniștii și a speciilor de interes conservativ


vizitatori care practică turism ştiinţific

studii stiintifice de specialitate

- popularizare a sitului, interesul pentru zone naturale

vizitatori ocazionali (sarbatori religioase, zilele comunelor, etc)

vizionarea unor manifestari artistice sau religioase, adesea picnic

poluarea generată de deplasarea cu auto personal, afectarea vegetaţiei, în zonele unde s-au aprins focuri, afectarea vegetaţiei prin batatorirea solului, abandonarea deşeurilor la locul de picnic, deranjarea liniştii, etc


pescari amatori care practică pescuitul sportiv

pescuitul sportiv o potentiala presiune asupra regimului de pescuit


vizitatori care practică vânătoare organizata

vanatoare organizata de asociatiile de vanatoare in conditiile legii

o potentiala presiune asupra vanatului



27

2.5 Particularitatile si descrierea fenomenului de vizitare a ariei naturale protejate si a infrastructurii de vizitare si turism existente in prezent

Particularitățile fenomenului de vizitare a siturilor Natura 2000 Trascău, sunt legate de unii factori specifici zonei: - apropierea de centre urbane: Turda, Aiud, Teius, Alba Iulia, - existenta celor 3 centre de informare

Din punct de vedere al particularităților, multe dintre avantajele aminintite mai sus pot deveni un potențial deosebit în atragerea vizitatorilor, cu condiția creerii unei infrastructuri adecvate.

2.6 Contextul ariei protejate ca destinatie de recreere si turism si identificarea potentialelor valori specifice/unice (analiza SWOT)

În continuare prezentăm analiza SWOT a Sitului ca destinaţie de vizitare efectuată la nivelul administraţiei sitului: Puncte Tari - cadrul natural - poziţionarea geografica, apropierea de mari centre urbane, - existenţa de căi de acces care traverseaza siturile - existenţa unor obiective cultural istorice in aproierea sitului şi istoria locurilor - Mod de viaţă tradiţional în comunităţile locale şi ospitalitate - Serbarea folclorică - eveniment cultural consacrat, cu tradiţie - Creşterea animalelor cu vechi elemente de cultură pastorală - Tradiţii arhitecturale, legende - microclimatul temperat care oferă confort vizitatorilor în perioada de vară, si posibilitati multiple pt practicarea sportuluilor de iarna - existenţa Sitului şi a administraţiei acestuia - marea varietate şi complexitate de resurse naturale protejate - investiţii private în turism - Biodiversitatea ridicată a zonei, aflată într-o stare favorabilă de conservare - Reţeaua de trasee turistice deja existente şi omologate Puncte slabe - lipsa infrastructurii specifice vizitarii ariilor naturale protejate (locuri de campare, locuri de popas, trasee tematice, etc.) - Lipsa educatiei ecologice si a constientizarii importantei protejarii mediului - Slaba dezvoltare a infrastructurii locale (alimentare cu apă, colectare deşeuri şi ape reziduale) - Programe şi produse turistice neatractive - Sezonalitatea activităţilor turistice - Lipsa materialelor şi mijloacelor de informare şi conştientizare a vizitatorilor/turiştilor - Lipsa unei identităţi a sitului şi a produselor specifice de promovare a acestei identităţi - Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii şi serviciilor turistice


28

- Capacitate limitată a comunităţilor locale de acces la fondurile structurale Oportunităţi - Interesul crescut al locuitorilor zonelor urbane, pentru recreere in zone naturale - Existenţa cadrului ideal desfăşurării de activităţi ecoturistice cum ar fi drumeţiile, plimbări cu biciclete etc. - Interesul comunităţilor locale în implicarea în activităţi turistice şi dezvoltarea de facilităţi turistice - Interesul pentru diverse categorii de cercetători - Proiecte existente de reabilitare-dezvoltare a infrastructurii generale - Existenţa fondurile nerambursabile alocate siturilor Natura 2000 Ameninţări - Afectarea habitatelor şi speciilor de interes - Degradarea habitatelor, fragmentarea habitatelor - Degradarea unor trasee turistice prin exploatare excesivă - Poluarea cu deşeuri - Pășunatul - Vizitatori insuficient informaţi şi educaţi privind valorile sitului şi regulile specifice vizitării - Ritm scăzut al dezvoltării economice care reduce interesul pentru investiţii în turism - Lipsa unui studiu privind capacitatea de suport a sitului şi aprecierea unui flux optim touristic - Management defectuos al deşeurilor şi apei uzate - Construcţii noi care nu ţin cont de arhitectura tradiţională şi de aspectul montan al zonei - Creşterea numărului de case de vacanţă sau pensiuni - Nerespectarea traseelor marcate - “modernizarea” (pierderea) tradiţiilor - sistem de colectare deşeuri neeficient - specii invasive - agricultură intensivă şi arderea resturilor vegetale - exploatarea resurselor - braconaj – piscicol şi cinegetic - construcţii legale şi ilegale - tăieri legale şi ilegale - deşeuri - vânătoare - infrastructură rutieră - politici locale neadecvate - interes politic

Există mai multe concluzii importante care pot fi evidenţiate pe baza acestei analize, şi anume:

1. Drumeţiile, observarea şi aprecierea naturii şi valorilor culturale în cadrul unic al Trascaului sunt principalele atracţii care conving vizitatorii să-şi petreacă timpul în zonă;


29

2. Este necesară realizarea unei campanii unitare de informare/conştientizare/promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural, la nivel local şi naţional într-o primă etapă şi la nivel comunitar şi internaţional într-o etapă ulterioară dezvoltării infrastructurii specifice;

Transformarea traseelor turistice existente în trasee tematice şi dotarea corespunzătoare a acestora, sau realizarea de trasee tematice noi;

3. Dezvoltarea facilităţilor de cazare şi a serviciilor în zona de intravilan a comunelor … şi vecinătăţi pentru a suporta un influx turistic;

4. Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare în comunele; 5. Diversificarea pachetelor turistice.

2.7 Tendințele diverselor segmente de vizitatori

Dupa cum s-a menționat, din ce în ce mai multi orășeni, se deplasează pentru 2-3 zile în

zona siturilor Natura 2000 Trascău. - familii cu copii, care vin pentru a efectua plimbări în natură, parcurgerea unor trasee

turistice, pentru cunoasterea directă a vegetatiei specifice acestei zone protejate - persoane în vărstă care caută spatii cu liniste, în apropiere de casă, - tineri care sunt interesati de practicarea unor sporturi şi activităti de recreeere: schi,

parcurgere trasee turistice, plimbări cu bicicleta, fotografiere, etc,

Situl Natura 2000 Trascău prezintă interes deosebit pentru variate segmente de populatie. Aceste categorii de turisti, de una sau câteva zile găsesc aici frumusetea naturii şi a obiectivelor antropice: vegetatie si fauna bogata, concentrata pe un areal mic, liniste etc.

Tipurile de turişti şi vizitatori s‐au grupat în patru mari categorii:

- turişti de sfârşit de săptămana, care îşi petrec timpul liber în zone naturale în scop de recreere prin picnic şi plimbare. Aceştea deţin cabane şi terenuri în zonă. Vizitatorii din localităţile adiacente şi din centrele urbane învecinate (Cluj, Alba) ce au ca principală motivație „ieşirea la iarbă verde” în weekendurile cu vreme frumoasă.

Tendinţa estimată: acest tip de vizitatori nu va avea o crestere semnificativa cantitativa deoarece este format in special din populatia din comunitatile locale, totusi va fi usor influentat de o imbunatatire a calitatii infrastructurii din locurile de picnic, astfel va avea o ușoară tendință de creștere după finalizarea acestor lucrări;

- turişti interesaţi de natură, persoane cu un nivel de constientizare a importantei protectiei mediului ridicat, care sunt interesati de actiuni si demersuri in rezonanta cu obiectivele Administratiei siturilor. În aceasta categorie intra persoane care colaboreaza cu Administratia Sitului, turişti atraşi de specificul natural şi cultural al zonei.

Tendinţa estimată: vor fi într-o continuă creștere influențată de funcționarea centrelor de informare și dezvoltarea de poteci tematice

- vizitatori care practică turism ştiinţific. Activitatea de baza a acestor vizitatori este cercetarea florei si faunei specifice, microclimatului, spatiului geologic, in general a particularităților care au conferit sitului statutul Natura 2000.


30

Tendinţa estimată: vor fi intr-o continua creștere influențată de funcționarea centrelor de informare și dezvoltarea de observatoare pentru fauna

- Turiştii atraşi de aventură sunt mult mai interesaţi de experienţele provocatoare şi stimulante, decât de pura descoperire a caracteristicilor naturale şi culturale ale zonei. Sunt interesaţi de alpinism, drumeţii, mountain bike, echitaţie, enduro.

Necesita ca unele din aceste activitati sa se facă în locuri mai restrânse, şi sub o supraveghere foarte atentă.

Tendinţa estimată: prin Planul de management al siturilor se va reglementa statutul practicanților de sporturi extreme în natură. Astfel, prim măsuri active de management se va încerca diminuarea celor care practică sporturi motorizate, prin interzicerea accesului în afara drumurilor publice. Pe de altă parte se vor promova alte modalități de practicare a sporturilor mai „prietenoase” pentru natură - ciclismul pe trasee special desemnate, echitația etc.

- Vizitatori ocazionali, vizitatori sosiţi cu ocazia unor sărbători cultural-religioase. Aceasta categorie de vizitatori se concentreaza spatial in jurul Manastirii Băişoara si in jurul sarbatorilor religioase important.

Tendinţa estimată: în creştere. Centrele de informare/vizitare pot vor avea o importanță deosebită în informarea vizitatorilor, despre posibilitatile create, iar acestea se pot întoarce pentru un sejur mai lung. Nr. crt.

Categoria de vizitatori Interesul major Nr. estimat/tendinţe

1 turişti de sfârşit de săptămână Peisaj, tradiţii 10.000/an, primavara, vara, tendinţă de creştere

2 turişti interesaţi de natură Peisaj, tradiţii şi produse locale

5.000/an, tot timpul anului, tendinţă de creştere

3 care practică turism ştiinţific Diversitatea biologică remarcabilă


4 Turiştii atraşi de aventură Locuri sălbatice, drumuri nemodernizate


5 Vizitatori ocazionali tradiţii şi produse locale



31

Capitolul 3 - Viziunea şi obiectivele Strategiei de vizitare

Viziunea dezvoltării turismului în siturile Natura 2000 Trascău este: “Promovarea și crearea condițiilor optime pentru un turism care să nu afecteaze în mod

negativ capitalul natural al zonei, utilizand serviciile locale şi elemente culturale autentice.

3.1 Obiectivele Strategiei de vizitare

Prin Strategia de vizitare a siturilor Natura 2000 Trascău se vrea a se ofri cele mai adecvate instrumente Administrației Natura 2000 Trascău pentru:

Obiectiv 1: Reabilitarea reţelei de trasee turistice care să pună în valoare potenţialul turistic natural cu impact negativ minim al vizitării.

Activităţi: - monitorizarea fluxului vizitatorilor şi cuantificarea impactelor de mediu ale fenomenului de vizitare; - marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor facilităţi pe trasee; - realizarea de sondaje calitative şi calitative în rândul vizitatorilor; - identificarea traseelor turistice pe care se generează impact negativ asupra biodiversităţii; devierea sau închiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major asupra biodiversităţii; - amenajarea unor locuri de campare, delimitarea, amenajarea şi întreţinerea acestora.

Obiectiv 2: Evaluarea şi limitarea accesului cu mijloace de transport motorizate în afara zonelor special desemnate sau a drumurilor publice.

Activităţi: - inventarierea, clasificarea, monitorizarea stării de exploatare a drumurilor auto sau altor categorii de drumuri; - reglementarea accesului în afara drumurilor publice;

Obiectiv 3: Diversificarea ofertei de servicii turistice. Activităţi:

- promovarea şi organizarea turismului tematic, prin stabilirea unor locuri de observaţie, fotografiere sau filmare a elementelor de floră, faună montană si monumente ale naturii. - amenajarea și promovarea de trasee tematice; - identificarea, inventarierea şi promovarea de elemente de unicitate care pot constitui obiective de vizitare;

Obiectiv 4: Dezvoltarea durabilă a turismului prin asigurarea şi menţinerea unor servicii de calitate

Activităţi: - monitorizarea spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică din zona limitrofă; - promovarea unităţilor care au o calitate ridicată a serviciilor;

Obiectiv 5: Asigurarea siguranţei turiştilor în zona montană.


32

Activităţi: - identificarea locaţiilor şi construcţia de adăposturi simple contra intemperiilor pe traseele turistice; - menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont, modernizarea infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor;

Obiectiv 6: Constientizare publică, complexă si de calitate Activităţi:

- dotarea continuă a Punctelor de informare turistică cu materiale specifice; - promovarea Regulamentului Natura 2000 Trascău precum si a regulilor specifice pentru protectia fiecarui obiectiv turistic, sau zona peisajera deosebita, prin confectionarea si montarea de panouri indicatoare, afise, pliante in/la principalele obiective turistice, cai de acces, si puncte de informare; - educaţia ecologică prin realizarea de parteneriate cu universităţi, şcoli, cluburi, asociaţii de mediu; - elaborarea şi difuzarea de materiale informative, pliante, afişe, broşuri cu caracter educativ; - atragerea tinerei generaţii în protecţia biodiversităţii; - implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont şi a ghizilor montani în programe de educare a turiştilor; - implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare; - realizarea si actualizarea periodica a paginii web a siturilor Natura 2000 Trascău;

Obiectiv 7: Promovarea turismului durabil și a alternativelor de practicare a acestuia. Activitati:

- realizarea şi publicarea de hărţi pentru traseele turistice de alpinism şi ciclism montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea de pliante şi broşuri cu activităţile ecoturistice care se pot desfăşura în situri; - promovarea imaginii a siturilor Natura 2000 Trascău prin intermediul organizaţiilor de mediu;

Obiectiv 8: Înființarea unui Centru de vizitare a siturilor Natura 2000 Trascău Activitati:

- identificarea unor surse de finanțare în acest sens; - realizarea, dotarea și funcționalizarea Centrului de vizitare.


33

Capitolul 4 - Teme şi activităţi

4.1 Zonarea din punct de vedere al recreerii şi turismului

Necesitatea unei zonării din punct de vedere al recreerii şi turismului: 1. oferă şansele cele mai bune pentru implementarea unei politici şi măsuri de conservare a

naturii pe termen lung prin turism; 2. oferă şansele cele mai bune pentru vizitatori şi turişti de a alege o zonă (cu serviciile ei

aferente) unde aceştia îşi pot atinge aşteptările cu privire la experienţa dorită; 3. oferă oportunităţi bune pentru dezvoltare şi investiţii, ce au şansele cele mai bune să fie

de natură durabilă, să ducă la mai puţine conflicte cu conservarea naturii. In urma analizei comparative a zonarii din punct de vedere al protectiei mediului si a rezultatului masurilor de monitorizare a vizitatorilor din ultimii ani rezulta ca suprafata ariei naturale protejate este in mod diferit vizitata, impactul antropic fiind de asemenea diferentiat in functie de categoriile de vizitatori, mijloacele de transport utilizate de acestia, precum si vulnerabilitatea elementelor de patrimoniu natural. Pentru a stabili o zonare interna din punct de vedere al vizitatorilor, am luat in calcul urmatoarele aspecte: - Existenta a 15 trasee turistice aflate în proces de omologare. Cea mai mare parte din aceste

trasee au fost realizate cu multi ani in urma si sunt parte integranta a activitatii turistice din situri, prevăzută în Anexa nr. 4

- Existența zonelor pentru practicarea alpinismului (peste 300 de trasee de alpinism și escaladă. - Existenta de unități de cazare și alimentație publică în perimetrul siturilor; - Punctele de acces şi punctele centrale existente şi potenţiale;

1. Zone liniștite Acest tip de zone reprezintă o categorie în care nu se permite accesul nici unui tip de vehicul

(zona excursiilor cu ghid), unde este nevoie de măsuri de promovare negativă pentru asigurarea protejării fata de impactul negativ al unor categorii de vizitatori asupra unor elemente de floră, faună, habitate, etc. In aceste zone accesul este permis numai pentru drumeţie cu ghid pe trasele tematice in prezenta unui ghid.

2. Zone în care este permis numai accesul ne-motorizat fără ghid Aceste zone reprezintă zone tampon. Lor li se adaugă în mod liniar amplasamentul traseelor

tematice din zonele de protecţie integral. În aceste zone vizitarea se poate face numai pe trasee/poteci tematice fiind permis accesul pentru drumeţie, ciclism etc. Vizitarea nu este permisă cu mijoace auto.

3. Zone pentru parcare, picnic, campare, cazare şi alimentaţie publică În aceste zone se va încerca dezvoltarea de facilități și infrastructură (ex. vetre de foc gata

amenajate, locuri de depozitare a deșeurilor, parcare, toalete ecologice etc.) care să facă aceste zone atractive pentru acest tip de recreere.

În aceste zone accesul este permis şi cu vehicule cu motor pe drumurile publice (loc de parcare, facilităţi turistice, zone amenajate special pentru picnic, locuri de campare). Ele se


34

constituie sub forma drumurilor forestiere si agricole de exploatare existente, precum si intreaga zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane.

Zonele de acest tip vor include și Punctede informare. Aceste zone vor avea aspect alveolar, adiționat traseelor turistice, dezvoltate doar cu analiza

punctuală a fiecarui caz în parte, dar fără a se permite includerea de suprafețe încadrate în zona de protecție integrală.

Ele sunt în raza următoarelor localități: Rimetea, Sălciua, Rameț.

4.2 Infrastructura pentru informare şi educaţie ecologică

Infrastructura pentru informare și educare. Pentru asigurarea accesului vizitatorilor precum și dirijarea fluxului acestora se impune

dezvoltarea unei infrastructuri de tip rețea, necesară a fi corelată cu numărul și frecvența vizitatorilor actuali și preconizați.

În acest sens se propune ca pe termen lung evoluția infrastructurii să se facă în mod durabil și care să înglobeze într-o cat mai mare masură concepte materiale și resurse umane locale, valorifiâand la maxim potențialul zonei.

Obiective necesare a fi realizate: - întreținere trasee turistice; - diversificare poteci tematice educative; - locuri de popas, pentru fiecare traseu; - marcaje cu vizibilitate ridicată; - panouri informative conținând hărți explicite ale zonei cu amplasarea punctului de pornire și a

reperelor vizuale; de asemenea se vor figura elementele informative relevante in format grafic si narativ;

- dezvoltarea de trasee pentru ciclism; - funcționalizare/menținere Puncte de informare: centre, amplasare panouri (informative,

avertizoare); - întreținere, diversificare puncte de belvedere; - construire Centru de vizitare.

În perimetrul sitului Natura 2000 Trascău, s-au construit 3 puncte de informare turistică în Râmeţ (Valea Mănăstirii), Sălciua (Subpiatră) şi Rimetea.

Scopul acestora este de a: - oferi vizitatorilor informaţii cu character ştiinţific şi o interpretare a lor pentru diversele

componente ale Trascăului; - oferi vizitatorilor informaţii turistice asupra zonei; - oferi comunităţii locale posibilitatea folosirii centrelor pentru diverse activităţi locale

(ex. întâlniri, expoziţii etc.);

Recomandări:


35

- realizarea de parteneriate locale si regionale, cu ONG-uri care desfasoara activitati educative și școlile din fiecare localitate, pentru organizarea de activitati educative in situl Natura 2000 Trascau infiintarea de cluburi Junior Ranger

- organizarea de activitati educative tematice de teren pentru elevii din scolile situate in situl Natura 2000 Trascau, sub îndrumarea unui animator specializat;

- organizarea de stagii de formare si instruire pentru animatori specializati in activitati educative pentru cunoasterea naturii si pentru organizarea si coordonarea retelei de cluburi Junior Ranger Trascau

- oferirea de programe de educație prin intermediul personalului administratiei pentru vizitatori și turiști, in special pentru grupurile de elevi folosind atât traseele tematice pe teren, cât și Centrele de vizitare;

- integrarea Centrelor de vizitare în viața socială și culturală a comunitățiilor din zonă, creându‐i o funcție precisă/concretă în viața localității;

- permanentizarea unui program de consiliere pentru populaţia adultă din comunitățile învecinate pe probleme de agricultură ecologică, Natura 2000, fonduri structurale;

4.3 Planul de interpretare şi informare

Cei mai mulţi vizitatori manifestă o nevoie fundamentală pentru informare despre locurile pe care doresc să le viziteze. Natura informaţiei cere atenţie pentru a varia cu tipul de vizitatori şi de activitate sau experienţă căutată. Informarea pre-vizită este de importanţă critică pentru vizitatorii ce intenţionează o recreere în natură; hărţi şi broşuri care să prezinte de ex. topografia, potecile, cabanele, podurile, şi accesul legal, sunt de importanţă crucială pentru aceşti utilizatori pentru planificare. Pe de altă parte, vizitatorii de o zi şi călătorii care fac scurte opriri sunt mai înclinaţi să utilizeze informaţiile din centre şi sfaturile personalului de aici pentru a alege activităţile pe care să le facă, sau „lucruri de făcut”, în acea zi. De asemenea, mulţi vizitatori nu vin să înveţe in mod concret si specific despre observarea si conservarea naturii, dar caută să-şi îmbunătăţească cunoştinţele generale despre valorile naturale, culturale şi istorice ale zonei. In acest sens, este necesara identificarea temelor majore de interpretare a naturii / promovare a protejării naturii pe suprafaţa ariei naturale protejate. Se va corela fiecare zonă de recreere şi turism cu elementele / temele de interpretare, tehnica folosită şi infrastructura necesară.

Activitati educative si trasee tematice Activităţile educative pentru cunoaşterea naturii pot pune în valoare ariile protejate şi pot

oferi atat tinerilor, cat si adultilor, o serie de experienţe inedite şi fascinante legate de natură, peisaj, cultură şi să contribuie la o mai buna înţelegere a rolului rezervaţiilor naturale pentru comunităţle locale. În acelaşi timp, tinerii pot învăţa cum să gândească în mod responsabil şi să se implice pentru conservarea, protecţia şi promovarea valorilor naturale şi culturale de patrimoniu.

Pentru o mai bună înţelegere a importanţei ariilor protejate, traseele tematice sunt o modalitate de a arăta vizitatorilor şi comunităţilor locale o parte din valorile pentru care a fost înfiinţată rezervaţia naturală. În acelaşi timp este foarte importantă implicarea zi de zi a membrilor comunităţilor locale în activităţile de protecţie, conservare şi promovare a valorilor naturale.


36

Traseele tematice bine concepute şi realizate pot deveni instrumente valoroase de educaţie pentru mediu, lecţii în aer liber, călătorii interactive. Prin oferirea de informaţii punctuale, menite să trezească interesul, să fascineze (de exemplu prin detalii surprinzătoare care ar putea arăta rolul şi importanţa unor specii, fenomene geologice rare, etc) putem avea o contribuţie importantă la schimbarea comportamentului vizitatorului. Vizitatorul trebuie să plece cu informaţii noi (în funcţie de nivelul său de pregătire şi gradul de receptivitate) şi în mod obligatoriu: impresionat, fascinat de câteva noutăţi de care nu auzise sau la care nu se gândise înainte de a veni în aria protejată.

Traseele tematice oferă posibilităţi concrete de realizare a activităţilor educative în natură, susţinând în acelaţi timp eforturile de conştientizare şi de întărire a relaţiei cu comunităţile. Planul de informare şi interpretare:

Zona Teme de interpretare Tehnici de interpretare

Infrastructura necesara pentru interpretare

Zona 1 (Zone linistite)

Flora, faună, păsări, aria naturala protejata

Personală cu ghid specializat

Panouri si materiale informative, fise de activitate

Zona 2 Zone cu accesul nemotorizat fara ghid

Specii de arbori in parc, specii de plante protejate, habitate de interes european, etc

Personală si nonpersonală

Panouri si materiale informative.

Zona 3 Zone pentru parcare, picnic, campare, cazare, alimentaţie publică

Importanţa conservării patrimoniului natural, cultural şi a tradiţiilor locale

nonpersonală Panouri informative si de avertizare

Sau alta abodare Zona I - centrală - obiectivele de

conservare din sit - valoarea patrimoniului natural - valoarea patrimoniului antropic - importanţa conservării patrimoniului natural

- stabilirea temelor pentru evidenţierea importanţei obiectivelor de conservare din cele sit - stabilirea traseelor tematice - semnalizarea traseelor - stabilirea conceptelor şi a informaţiilor relevante pentru materialele de informare şi conştientizare

- panouri de informare - materiale de informare şi conştientizare pentru toate grupurile ţintă - locuri de campare - observatoare de fauna şi locuri de belvedere


37

pentru toate grupurile ţintă

Zona II – zona comunităţilor locale

- obiectivele de conservare din sit - valoarea patrimoniului natural, cultural şi a tradiţiilor locale - importanţa conservării patrimoniului natural, cultural şi a tradiţiilor locale

- stabilirea temelor pentru evidenţierea importanţei obiectivelor de conservare din cele sit - selectarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor ce vor fi promovate ca bază a dezvoltării durabile a comunităţilor locale - selectarea produselor tradiţionale vor fi promovate ca bază a dezvoltării durabile a comunităţilor locale - stabilirea conceptelor şi a informaţiilor relevante pentru materialele de informare şi conştientizare pentru toate grupurile ţintă

- centru de vizitare - infrastructura necesară dezvoltării ecotursismului şi a economiei locale bazată pe exploatarea şi valorificarea în mod tradiţional şi durabil a resurselor natural – infrastructura de transport, reţelele de canalizare şi alimentare cu apă, sistem de pensiuni şi locuinţe tradiţionale

4.4 Măsuri pentru implementarea zonării turistice şi a Strategiei de management al

vizitatorilor a. Delimitarea in teren a zonelor turistice - Identificarea limitelor zonelor turistice conform zonării - Materializarea in teren a zonarii prin marcaje specifice si bornari adecvate (limite rezervatii

naturale, etc) - Materializarea in teren a potecilor tematice propuse si acceptate, prin marcaje si panouri

informative. b. Informarea adecvata a vizitatorilor - Analiza superioara a categoriilor de vizitatori pentru estimarea numarului real


38

- Identificarea de surse, mijloace si metode eficiente de informare adecvate diferitelor categoriilor de vizitatori.

- Realizarea de mijloace fixe, permanente de informare, de tip panou informativ, harti afisate, borne, indicatoare, etc.

- Realizarea de campanii de informare în rândul vizitatorilor - Implementarea masurilor de management al vizitatorilor - Monitorizarea permanentă a fluxului de vizitatori.


39

Capitolul 5 - Planul de acțiune, monitorizarea și revizuirea Strategiei de vizitare Pentru atingerea obiectivelor propuse prin prezenta Strategie de vizitare se impune stabilirea

unui Plan de acțiune, care să prioritizeze importanța acestora și prin care să se identifice entitățile responsabile pentru ducerea lor la îndeplinire.

Obiectiv Acțiune Responsabil Perioadă Prioritate O.1 Reabilitarea reţelei de trasee turistice care să pună în valoare potenţialul turistic natural cu impact negativ minim al vizitării.

A1.1 Monitorizarea fluxului vizitatorilor şi cuantificarea impactului de mediu al fenomenului de vizitare.

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, unități de cazare

Continuu Medie

A1.2 Realizarea de sondaje calitative şi calitative în rândul vizitatorilor

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri actve în zonă, unități de cazare

Continuu Medie

A1.3 Marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor facilităţi pe trasee

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă

2013-2014

Ridicată

A1.4 Identificarea traseelor turistice pe care se generează impact negativ asupra biodiversităţii; devierea sau închiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major asupra biodiversităţii

Administrația Natura 2000 Trascău

2013-2014

Ridicată

A1.5 Amenajarea unor locuri de campare, delimitarea, amenajarea şi întreţinerea acestora


2013-2016

Ridicată

O.2 Evaluarea şi A2.1 Inventarierea, Administrația 2014 - Medie


40

limitarea accesului cu mijloace de transport motorizate în afara zonelor special desemnate sau a drumurilor publice

clasificarea, monitorizarea stării de exploatare a drumurilor auto sau a altor categorii de drumuri

Natura 2000 Trascău

2015

A2.2 Reglementarea accesului în afara drumurilor publice


2014 Ridicată

O.3 Diversificarea ofertei de servicii turistice

A3.1 Promovarea şi organizarea turismului tematic, prin stabilirea unor locuri de observaţie, fotografiere sau filmare a elementelor de floră, faună montană si monumente ale naturii

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, unități de cazare, operatori turism

Continuu Scăzută

A3.2 Amenajarea și promovarea traseelor tematice


Continuu Medie

A3.3 Identificarea, inventarierea şi promovarea de elemente de unicitate care pot constitui obiective de vizitare

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, operatori turism

Continuu Scăzută

O.4 Dezvoltarea durabilă a turismului prin asigurarea şi menţinerea unor servicii de calitate

A4.1 Monitorizarea spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică din zona limitrofă


Continuu Scăzută

A4.2 Promovarea unităţilor care au o calitate

Administrația Natura 2000

Continuu Medie


41

ridicată a serviciilor din punct de vedere ecologic

Trascău

O.5 Asigurarea siguranţei turiştilor în zona montană

A5.1 Identificarea locaţiilor şi construcţia de adăposturi simple contra intemperiilor pe traseele turistice

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, administrații locale

2015-2017

Medie

A5.2 Menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont, modernizarea infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, Serviciul Public Salvamont

Continuu Ridicată

O.6 Conștientizare publică, complexă și de calitate

A6.1 Dotarea continuă a Punctelor de informare turistică cu materiale specifice

Administrația Natura 2000 Trascău, CETM Albamont

Continuu Ridicată

A6.2 Promovarea Regulamentului Natura 2000 Trascău precum și a regulilor specifice pentru protecția fiecărui obiectiv turistic prin montarea de panouri indicatoare, afișe, pliante în/la principalele obiective turistice, căi de acces, și puncte de informare


Continuu Ridicată

A6.3 Educaţia ecologică prin realizarea de parteneriate cu universităţi, şcoli, cluburi, asociaţii de mediu


Continuu Ridicată

A6.4 Elaborarea şi difuzarea de materiale informative, pliante, afişe, broşuri cu caracter

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri

Continuu Ridicată


42

educativ active în zonă

A6.5 Atragerea tinerei generaţii în protecţia biodiversităţii

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, școli

Continuu Ridicată

A6.6 Implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont şi a ghizilor montani în programe de educare a turiştilor

Administrația Natura 2000 Trascău, ONG-uri active în zonă, Serviciul Public Salvamont

Continuu Medie

A6.7 Implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare


Continuu Medie

A6.8 Realizarea și actualizarea periodică a paginii web a siturilor Natura 2000 Trascău


Continuu Ridicată

O.7 Promovarea turismului durabil și a alternativelor durabile de practicare a turismului montan

A7.1 Realizarea şi publicarea de hărţi pentru traseele turistice de alpinism şi ciclism montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea de pliante şi broşuri cu activităţile ecoturistice care se pot desfăşura în situri


2015 - 2017

Medie

A7.2 Promovarea imaginii siturilor Natura 2000 Trascău prin intermediul organizaţiilor de mediu


Continuu Medie


43

O.8 Înființarea unui Centru de vizitare a siturilor Natura 2000 Trascău

A8.1 Identificarea unor surse de finanțare în acest sens


2015 Medie

A8.2 Realizarea, dotarea și funcționalizarea Centrului


2016 - 2017

Medie

Deși perioada pentru care a fost concepută această Strategie de vizitare este de 10 ani,

prezentul document reprezintă doar o primă încercare de a reglementa beneficiile și impactul negativ pe care turismul le poate aduce, în raport cu obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 Trascău. Prezenta Strategie va fi supusă continuu modificărilor și îmbunătățirilor, mai ales în urma definitivării Planului de management al siturilor Natura 2000 Trascău (estimată pentru anul 2014).

Atât elaborarea cât și ulterioara monitorizare și revizuire a Strategiei de vizitare respectă

principiile participative, prin implicarea tuturor factorilor interesați de acest domeniu.

strategia de vizitare pentru siturile natura 2000 trascĂumuntiitrascau.ro/strategia de vizitare...

Documents