analiza si diagnosticul fin.al sc
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „STEFAN CEL MARE SUCEAVA”FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA
Analiza si diagnosticul financiar a firmei
SC REFRIGENT SRL
STUDENTA:REUTI ANCA (BRANZA)
CAFFCTS AN II MASTERAT
CUPRINS
Pagina
1. Scurt istoric al firmei.........................................................................................3
2.Analiza pe baza Bilanţului Financiar..................................................................6
2.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil........................6
2.2 Analiza lichiditatii societatii pe baza bilantului contabil.........................11
2.3 Analiza structurii bilanţului....................................................................12
2.4 Ratele de indatorare.................................................................................15
3. Analiza pe baza Bilanţului Funcţional (operaţional)........... ..........................16
4. Contul de Profit şi Pierdere şi Soldurile Intermediare de Gestiune...................21
5. Capacitatea de autofinanţare..............................................................................27
6. Tabloul de finanţare nevoi-resurse ....................................................................28
7. Ratele de rentabilitate.........................................................................................29
8. ANALIZA SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări)…….32
2
1. Scurt istoric al firmei
Obiectul principal de activitatea al firmei „Alfa” il reprezinta instalatiile frigorifice la nivel industrial.
Societatea a luat fiinta în 1992.
Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin mijloace de tranport,aparatura de birotica,etc.si
active circulante: stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, toate necesare pentru o
buna desfasurare a serviciilor prestate.
Cifra de afaceri :
RONCifra
afaceri Crestere31.12.2006 637.02931.12.2007 537.565 85%
Cifra de afaceri a inregistrat o scadere de 15%. Administratorul si actionarul principal nu cunoaste o
cauza exacta a acestei scaderi, deoarece el nu a simtit din punct de vedere financiar, ba chiar a incheiat
mai multe contrcte de prestari servicii in anul 2007 fata de anul 2006.
Rezultat financiar (profit net/pierdere)
RON Profit Net Marja31.12.2006 20.287 4%31.12.2007 23.784 5%
Concurenta:
Societatea nu are concurenta pe raza Judetului Suceava si pe raza Judetului Botosani. Deasemenea mai
trebuie mentionat ca SC REFRIGENT SRL are incheiate contracte de intretinere si reparatie a
echipamentelor si a camerelor frigorifice la maganzinele SELGROS, METRO CASH & CARRY,
KAUFLAND.
Principalii clienti :
(termen mediu de incasare clienti)
3
Principalii clienti 2007 %OING IND COMPANY 11FROGOELECTRIC COMPANY 9NIRO SERV COM 8
Incasarea de la clienti se efectueaza la 15 ZILE sau la termene mai marei 30-60 de zile in functie de
client
Principalii furnizori:(termen mediu plata furnizori)
Principalii furnizori 2007 %
TIM-ICE COMPANY - TIMISOARA 20SIMPLEX INTERNATIONAL 12DELATREID 4EQUNIQE 4
30-60 ZILE
Numar de salariati (din care productivi) :
6 angajati din care 4 productivi
Societatea mai are un leasing la SC MOTORACTIVE SRL, conform contractului de leasing nr.
16099/26.05.2006, perioada 2006-2010, valoarea acordata 10.522 RON
Rulaje:
31.12.2006
31.12.2007
PNB
31.12.2006
31.12.2007
620.345 RON – 98% din CA
576.035 RON – 108% DIN CA
3.119 RON
4.537 RON
SC REFRIGENT SRL are sediul in SUCEAVA. Sediul este proprietatea administratorului.
Desemenea societatea mai are un punct de lucru in baza contractului de inchiriere nr. 4/01.07.2007.
Acest punct de lucru este dotat cu totae utilitatile (spatiu sanitar si birou) si dotari de logistica necesare
4
(calculator, imprimanta, scaner, fax, dulapuri, rafturi, scaune). Pentru acest spatiu clientul plateste o
chirie de 400euro/luna cu Tva inclus.
SC REFRIGENT SRL se ocupa :
- livrarea si instalarea echipamnetelor frigorifice congelate – 10% din CA
- livrarea si instalarea echipamnetelor frigorifice refrigenrante – 10% din CA
- livrarea si instalarea echipamnetelor de aer conditionat – 5% din CA
- prestarea de servicii de intretinere a echipamentelor si a camerelor frigorifice 50% din CA
SC REFRIGENT SRL are autorizatie de funcionare din punct de vedere a protectiei muncii. Societatea
a participat la TARGUL DE MATERIALE DE CONTRUCTII SI INSTALATII din 1998.
Administratorul are o experinta de 25 de ani in acest domeniu si are studii de specialitate in acest sens.
Desemenea a efectuat un stagiu de pragatire in management in 2006, este SPECIALIST PENTRU
SISTEME DE MANAGEMNT AL CALITATII ( Cetificat TUV din 2006) si a dobandit:
- in 2000 capacitatea de substituire a agentilor frigorifici poluanti in activitatea de service din tehnica
frigului
- in 2003 capacitatea de reparatii si intretinere a utilajelor frigorifice functionand cu IZOBUTAN
5
2. Analiza pe baza Bilanţului Financiar
Bilanţul financiar Denumire indicator 2006 2007
ActivActive imobilizate: 84622 37318Imobilizari necorporale 1894 631Imobilizari corporale 82728 36687Imobilizari financiare 0 0Active circulante: 287783 244936Stocuri 151419 166650Creante 110241 64810Investitii pe termen scurt 0 0Casa si conturi la banci 26123 13476Cheltuieli in avans 8633 114Total activ 381038 282368PasivCapitaluri permanente: 90298 76963Capital Social 210 210Rezerve 9396 9396Profitul reportat 0 20246Rezultatul exercitiului 20245 23784Datorii financiare mai mari de un an 60447 23327Resurse temporare: 290740 205405Furnizori 219854 117439Datorii salariati 2649 3586Datorii buget 68237 12890Datorii bancare mai mici de un an 0 71490Total pasiv 381038 282368
2.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil
Situaţia Neta =Activ - Datorii totale
SN (2006) = 381038 – (60447 + 290740) = 381038 - 351187 = 29851 lei
SN (2007) = 282368 - (23327 +205405 ) = 282368-228732= 53636 lei
Situaţia neta pozitivă si crescatoare reflecta o gestiune economică sănătoasă. Această creştere este
consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulări. Creşterea situaţiei
6
nete marchează, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea
valorii întreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.
Fondul de rulment financiar este un indicator al lichiditatii, si aceasta pentru ca un nivel insuficient
al sau este un semn al riscului de plata, dar este si un indicator al solvabilitatii, apreciat de catre
creditori, pentru ca reprezinta „o marja de securitate pe care societatea trebuie sa o constituie pentru a
face fata asimetriei riscurilor utilizarilor si datoriilor mai mici de un an”.
Fond de rulment = Capitaluri permanente (excl. amortiz. şi proviz.) – Active imobilizate (Nevoi
permanente)
FR(2006)= 90298-84622= 5676 lei
FR(2007)= 76963-37318= 39645 lei
FRF pozitiv exprima acea parte a capitalurilor permanente degajată de etajul superior al bilanţului
pentru a acoperi nevoi de finanţare din partea de jos a bilanţului.
Deoarece FRF este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, după
finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această situaţie pune în evidenţă FR ca expresie a realizării
echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe
termen scurt (întreprinderea poate să facă faţă fără dificultate riscurilor diverse pe termen scurt).
FR = Activ circulant net (cu lichiditate mai mică de un an) – Resurse temporare
FR (2006) = 296416 – 290740 = 5676 lei
FR (2007) = 245050 – 205405 = 39645 lei
În acest mod de calcul, FR pozitiv in2006 si 2007 evidenţiază surplusul activelor circulante nete
în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt.
Activele circulante transformabile în lichidităţi într-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai
rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt (exigibile într-un interval de timp sub un an), dar, în
egală măsură şi degajarea lichidităţilor excedentare. Această situaţie reflectă o perspectivă favorabilă
întreprinderii, sub aspectul solvabilităţii sale.
7
Fondul de rulment financiar poate fi analizat, în continuare, în funcţie de structura capitalurilor
permanente (capitaluri proprii şi datorii cu scadenţă mai mare deun an), analiză care pune în evidenţă
gradul în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii.Indicatorul care relevă acest grad
de autonomie financiară este fondul de rulment propriu, adică excedentul capitalurilor proprii în
raport cu imobilizările nete, determinat conform relaţiei:
Fondul de rulment propriu = capital propriu – Active imobilizate nete
FRp (2006) = 29851 – 84622 = -54771 lei
FRp (2007) = 53636 – 37318 = 16318 lei
Ca urmare a faptului că societatea are contractat un leasing, fondul de rulment propriu nu are
aceeaşi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu fiind negativ in 2006, ca
urmare a valorii foarte mari a creditului fata de profitul obtinut, in timp ce in 2007 valoare profitului
(23784) a depasit valoarea creditului restant (23327), in conditiile in care nu s-au mai contractat
credite pe termen lung.
Rezultatul negativ al acestei relaţii de calcul in anul 2006, reflectă măsura îndatorării pe termen lung,
pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt.
FRîmprumutat = FR - FRpropriu
FRîmprumutat(2006)= 5676+54771= 60447 lei
FRîmprumutat(2007)= 39645 – 16318 = 23327 lei
In anul 2006, FRpropriu este negativ, ceea ce inseamna ca FR este constituit in majoritate pe
seama imprumuturilor pe termen lung.
In anul 2007, FRpropriu are o pondere de 41,16% in FR in timp ce FRîmprumutat are o pondere de
58,84%.
Astfel, ponderea FRpropriu în FR este mai mica decât cea a FRîmprumutat ,rezultând faptul că FR
este constituit în majoritate pe seama împrumuturilor pe termen lung, iar marja de siguranţă pe care
acesta o asigură pentru finanţarea nevoilor temporare protejează întreprinderea de riscul insolvabilităţii
numai pana la scadenta acestor datorii.
Creşterea FR în 2007 faţă de 2006 cu 698,47%, provine din: scaderea datoriei fata de furnizori, a
datoriilor fata de buget si cresterea profitului.
8
Valoarea informativă deosebită a FR, conferită de poziţia strategică a acestuia, de a realiza
legătura între cele două părţi ale bilanţului financiar, conduce la aprecierea analiştilor financiari că
fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-
exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului între finanţarea pe termen lung şi cea pe
termen scurt.
Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele
temporare, bilanţul patrimonial pune in evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia
de fond de rulment (NFR).
Necesarul de fond de rulment = Nevoi temporare (exclusiv disponibilităţile) – Resurse temporare
(exclusiv credite bancare pe termen scurt)
NFR = (storcuri + creante +conturi de regularizare activ) – (furnizori + alte obigatii de exploatare +
conturi de regularizare pasiv)
NFR(2006)=(151419+110241+8633)-(219854+2649+68237)=270293-290740=
-20447lei
NFR(2007)=(166650+64810+114)-(117439+3586+12890)=231574-133915=97659 lei
Valorile negative inregistrate in anul 2006 semnifica ca exista un surplus de resurse temporare in
raport cu necesitatile existente, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei
de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnifica
aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.
Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă (anul 2007), poate fi considerată normală,
numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de
exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între
lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă
parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.
Nevoia de fond de rulment, determinată potrivit metodologiei prezentate, are un caracter static. De
aceea, se recomandă completarea analizei patrimoniale cu un studiu dinamic care evidenţiază nevoile
9
„normative” ale ciclului de exploatare determinate în funcţie de cifra de afaceri, durata stocurilor fizice
şi financiare, intensitatea fluxurilor operaţiilor şi structura costurilor de producţie. Corelaţia volumului
de activitate cu mărimea nevoii de fond de rulment conferă acesteia din urmă un caracter dinamic.
În cadrul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de
rulment reprezintă trezoreria netă(TN).
Trezoreria netă = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment
TN(2006)= 5676+20447= 26123 lei
TN(2007)= 39645-97659= -58014 lei
Trezoreria netă negativă (FR < NFR) semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea
exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această
situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, se urmăreşte
obţinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel
de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaţia de dependenţă, sau de tensiune asupra
trezoreriei, în care lichidităţile sau cvasilichidităţile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe
termen scurt, limitează autonomia financiară pe termen scurt. Chiar dacă trezoreria netă negativă
evidenţiază o anumită dependenţă financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare
de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere,
dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru
acoperirea pasivului exigibil.
Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebită
putere de sinteză denumit cash-flow.
Cash-flow = Trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului contabil – Trezoreria netă la începutul
exerciţiului contabil
CF=TN(2007)-TN(2006)= -58014-26123= - 84137lei
10
Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ,
capacitatea reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrându-se astfel o scădere a valorii
întreprinderii.
Analiza lichiditate-exigibilitate joacă un rol important în diagnosticul financiar, prin faptul că
pune în evidenţă riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acţionarii şi creditorii.
2.2 Analiza lichiditatii societatii pe baza bilantului contabil
Analiza lichiditãţii societatii urmãreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente (de
exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului
incapacitãţii de plată.
Lichiditatea o reprezinta capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt (inclusiv
dobanda pentru imprumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente. In general,
datoriile pe termen scurt reprezinta o parte importanta din totalul datoriilor unei companii, si depasesc
intotdeauna resursele de numerar. De aceea, primul test al situatiei financiare a unei companii este
daca va avea suficient numerar pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt. Daca raspunsul la aceasta
intrebare este negativ, compania este in pragul unei crize financiare.
Supravietuirea reprezinta cel mai important obiectiv al firmei. Inainte ca societatea sa-si concentreze
atentia asupra altor planuri si obiective trebuie sa faca fata obligatiilor sale financiare.
Rata de lichiditatea curentã comparã ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen
scurt (scadente sub un an). La aceastã ratã nivelul asiguratoriu este 1,2-1.8, nivel care a fost depasit in
2007.
RLC=Active circulante/Datorii pe termen scurt
RLC(2006) = 287783/0 = 0
RLC(2007) = 244936/71490 = 3,43
Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi disponibilităţi bãneşti.
Vloarea minima a raportului cuprinsa intre 0,2-0,3 reflecta o garantie de lichiditate, fiind asigurata
achitarea obligatiilor pe termen scurt.
11
RLR = (Creante + Disponibilitati banesti)/ Datorii pe termen scurt
RLR(2006) = (110241+26123)/0 = 0
RLR(2007) = (64810+13476)/71490 = 1.10
Nivelul acestei rate, în perioada analizatã, este in crestere, fiind situată peste nivelul asiguratoriu de 2/3.
Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama
disponibilitãţilor bãneşti.
Valorile de referinta ale indicatorului sunt cuprinse in intervalul 0,85-1,15
RLI = disponibilitati banesti / total datorii pe termen scurt
Rli(2006) = 0
RLI (2007) = 13476/71490 = 0,19
Se constata nivelului scazut al acestei rate la nivelul anului 2007, ceea ce inseamna o capacitatii foarte
scazuta de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.
2.3 Analiza structurii bilanţului
Analiza ratelor de structurã ale activului
1. Rata activelor imobilizate reprezinta raportul dintre active imobilizate si total activ si mãsoarã
gradul de investire a capitalului fix.
RAI(2006) = 84622/381038 = 0,23
RAI(2007) = 37318/282368 = 0,14
Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care
diminuează valoarile ramase ale activelor imobilizate, in plus firma a avut o dauna totala la un mijloc
fix care a scazut si mai mult nivelul imobilizarilor corporale.
2. Rata imobilizărilor necorporale(raportul dintre imobilizarile necorporale si activul total) are un nivel
neglijabil.
RIN (2006) = 1894/381038 = 0,01
RIN (2007) = 631/282368 = 0,01
12
3. Rata activelor circulante exprimã ponderea în totalul activului a capitalului circulant.
RAC (2006) = 287783/381038 = 0,76
RAC (2007) = 244936/282368 = 0,87
Ca urmare a cresterii ponderii stocurilor in anul 2007 fata de 2006 si indeosebi a scaderii activelor
imobilizate se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2007 fata de 2006.
Rata stocurilor - ponderea stocurilor în total activ se menţine relativ constanta in perioada analizată,
cunoscând o uşoară crestere în anul 2007.
RS (2006) = 151419/381038 = 0,4
RS (2007) = 166650/282368 = 0,59
Rata creanţelor - creanţele au scazut in valori absolute, cu influenţã pozitiva asupra gradului de
lichiditate.
RC (2006) = 110241/381038 = 0,29
RC (2007) = 64810/282368 = 0,23
Rata disponibilităţilor este influenţatã de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi
durata medie de achitare a obligaţiilor, care este nefavorabil.
RD (2006) = 26123/381038 = 0,07
RD (2007) = 13476/282368 = 0,05
Ponderea disponibilitatilor in patrimoniul firmei este foarte scazuta.
Analiza ratelor de structurã ale pasivului
Ratele de structurã ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin
punerea în evidenţã a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiarã a acesteia.
Rata stabilitãţii financiare reflectã legãtura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod
stabil ( cel puţin un an ) şi patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizatã înregistrează o tendinţă
de imbunatatire ca urmare a scaderii patrimoniului total.
RSF (2006) = 90298/381038 = 0,24
RSF (2007) = 76963/282368 = 0,28
13
Rata autonomiei financiare globale aratã gradul de independenţă financiarã a societatii. Se considerã
cã existenţa unui capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisã esenţialã
pentru autonomia financiarã a societatii. În situatia nostra rata autonomiei financiare globale are un
foarte scazut, manifestand o tendinta slaba de crestere in 2007.
RAFG (2006) = 29851/381038 = 0,08
RAFG (2007) = 53636/282368 = 0,19
Rata autonomiei financiare la termen aratã gradul de independenţã financiarã al unitãţii pe termen
lung. Nivelul acestei rate manifesta o tendinta de crestere datorita cresterii profitului.
RAFT (2006) = 29851/90298 = 0,33
RAFT (2007) = 53636/76963 = 0,70
Rata de îndatorare globalã reflectã ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în pasivul total al
acesteia. Nivelul ratei înregistrează un procent de indatorare foarte mare de 92% cu o scadere la 81%
in 2007.
RIG(2006) = 350521/381038 = 0,92
RIG(2007) = 228732/282368 = 0,81
Rata de îndatorare la termen reflectã gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung şi mediu.
Se utilizeazã în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung şi a
urmãririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata rata de indatorare la
termen cunoaste o scadere foarte mare ceea ce reprezinta un lucru favorabil.
RIT(2006) = 60447/29851 = 2,03
RIT(2007) = 23327/53636 = 0,44
Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii
de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero in 2006 datorita
necontractarii creditelor pe termen scurt.
RCT = Cts/NFR
RCT(2006) = 0
RCT(2007) = 71490/97659 = 0,74
14
2.4 Ratele de indatorare
Ratele de indatorare masoara importanta indatorarii pentru gestiunea financiara a firmei.
1. Rata de indatorare totala sau Levierul ( autonomie financiara)
L = Datorii totale / Capitaluri propriiValoarea acestei rate este de dorit sa fie mai mica decat 1 pentru a acorda firma in continuare
credite in conditii de garantare sigura. Cu cat levierul este mai mare, cu atat firma va depinde mai mult
de creantierii sai, motiv pentru care este denumita si rata de autonomie financiara.
In cazul firmei noastre, levierul este supraunitar, ceea ce reflecta faptul ca firma depinde foarte
mult de credite.
L(2006) = 351187/29851 = 11,77
L(2007) = 228732/53636 = 4,27
2.Rata datoriilor financiare caracterizeaza gradul de indatorare pe termen mediu si lung.
R DF = Datorii financiare>1 an / Capitaluri permanente
Valoarea acestei rate ar fi preferabil sa fie <= 0.5 pentru a acorda imprumuturi pe termen lung cu
garantare sigura.
Se observa ca R DF < 0.5 in 2007 atunci firma poate acorda imprumuturi pe termen mediu sau lung
garantate sigur.
R DF(2006) = 60447/90298 = 0,67
R DF(2007) = 23327/76963 = 0,31
3. Rata independenţei financiare
=(Capitaluri proprii/Capitaluri permanente)*100
(2006) = (29851/90298 )*100= 33%
(2007) = (53636/76963 )*100= 70%
15
In 2007 firma si-a crescut foarte mult independenta fata de 2006 aceasta datorandu-se reducerii
datoriilor pe termen lung si cresterii profitului.
3. Analiza pe baza bilanţului funcţional(operaţional)
Răspunzând altor criterii de judecată asupra situaţiei întreprinderii, prezentarea funcţională a
bilanţului evidenţiază aspectele financiare, structurale şi legăturile cu gestiunea previzională,
adaptându-se mai bine cerinţelor managerilor din întreprindere.
Se consideră următoarele date în completarea celor din bilanţul financiar:
Active fixe lei: 2006 2007Brut Amortiz. Net Brut Amortiz. Net
Imobilizări necorporale 2525 631 1894 1894 1263 631
Imobilizări corporale 95821 13093 82728 51931 15244 36687Imobilizări financiare - - - - - -
Total 98346 13724 84622 53825 16507 37318
Creanţe lei: 2006 2007Creanţe comerciale - clienţi 110241 64810Creanţe comerciale diverse 0 0Total 110241 64810
Concepţia funcţională a bilanţului are meritul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare
economică a întreprinderii, punând în evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de
funcţionare.
Bilanţul funcţional (operaţional) leiDenumire indicator 2006 2007ActivNevoi stabile:(Activ imobilizat brut)
98346 53825
Nevoi ciclice: 296416 245050Activ circulant de exploatare (brut) (ACE)
261660 231460
Activ circulant în afara exploatării (brut) (ACAE)
8633 114
Activ de trezorerie (disponibilităţi; 26123 13476
16
titluri de plasament) (D)Total activ 394762 298875Pasiv Resurse durabile: 104022 93470Capitaluri proprii (inclusiv provizioane)
29851 53636
Amortismente 13724 16507Datorii financiare mai mari de un an 60447 23327Resurse ciclice: 290740 205405Datorii de exploatare (DE) 219854 117439Datorii în afara exploatării (DAE) 70886 16476Pasiv de trezorerie (credite bancare curente) (CT)
0 71490
Total pasiv 394762 298875
În optica funcţională, realizarea echilibrului financiar al întreprinderii nu presupune doar existenţa
unui fond de rulment pozitiv ca marjă de siguranţă, ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de
finanţare ale ciclului de exploatare (stocuri+creanţe de exploatare-datorii de exploatare).
Surplusul resurselor durabile în raport cu valorile imobilizate reprezintă fondul de rulment
funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) disponibil pentru finanţarea operaţiilor ciclului de
exploatare.
a) FRNG = Resurse durabile (inclusiv amortizări şi proviz.) - Nevoi stabile (Activ imobilizat brut)
FRNG(2006)=104022-98346=5676 lei
FRNG(2007)=93470-53825=39645 lei
Aceeaşi valoare a FRNG este dată de mărimea nevoilor ciclice şi de trezorerie rămasă nefinanţată
de resursele ciclice şi de trezorerie, stabilită conform expresiei:
b) FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) – (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie)
FRNG(2006)=296416-290740=5676 lei
FRNG(2007)=245050-205405=39645lei
sau FRNG = (ACE+ACAE+D)-(DE+DAE+CT)
17
FRNG(2006)=(261660+8633+26123)-(219854+70886+0)=296416-290740=5676 lei
FRNG(2007)=(231460+114+12476)-(117439+16476+71490)=245050-205405=39645 lei
Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare, dar ele permit în acelaşi timp
şi constituirea mijloacelor de finanţare. Din confruntarea globală a nevoilor cu mijloacele de finanţare
se degajă o nevoie de finanţare a ciclului de exploatare sau nevoie de fond de rulment.
Nevoile de finanţare generate de ciclul de producţie sau „nevoile ciclice” corespund alocărilor de
fonduri (blocarea lichidităţilor) pentru constituirea stocurilor şi creanţelor (creditelor acordate
partenerilor debitori).
În compensarea acestor necesităţi de finanţare, activitatea întreprinderii furnizează resurse
reînnoibile pe măsura derulării ciclului de exploatare, respectiv „resurse ciclice” sub forma creditelor
acordate de către furnizori (forma tipică de resurse ciclice).
Nevoia de fond de rulment totală are două componente: nevoia de fond de rulment pentru
exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE).
NFRT = NFRE + NFRAE
unde NFRE = ACE – DE şi NFRAE = ACAE – DAE
NFRE(2006)=261660-219854=41806 lei
NFRAE(2006)=8633-70886=-62250 lei
NFRT(2006)= 41806+(-62250) =-20444 lei
NFRE(2007)=231460-117439= 114021lei
NFRAE(2007)=114-16476=-16362 lei
NFRT(2007)= 114021-16362=97659 lei
În timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curentă, şi în special
de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiile financiare pe termen scurt
realizate de întreprindere şi evidenţiate în ultimul nivel al bilanţului funcţional. Pe de o parte, acestea
din urmă presupun mijloace de finanţare pe termen scurt solicitate de la bănci sau alţi parteneri
financiari, deci resurse prezentând un caracter financiar, sau mai concret „resurse de trezorerie”. Spre
deosebire de resursele ciclice obţinute în cadrul activităţii curente şi induse de operaţiile industriale şi
18
comerciale, resursele de trezorerie sunt furnizate de parteneri financiari specifici, prin negocieri
particulare, care nu fac obiectul gestiunii curente, ci relevă, în mod special, gestiunea financiară pe
termen scurt sau gestiunea trezoreriei. Pe de altă parte, întreprinderea degajă excedente monetare care-
i permit acoperirea diverselor „nevoi de trezorerie”. Aceste excedente de trezorerie pot fi plasate pe
piaţa monetară şi/sau financiară, urmărindu-se procurarea unor valori mobiliare de plasament
rentabile, uşor negociabile şi cu o bună reputaţie pe piaţa de capital.
Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evidenţiază situaţia „trezoreriei nete”, expresia
cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente .
În bilanţul funcţional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de valoarea (diferenţa) activelor şi
pasivelor de trezorerie, respectiv de nevoile de trezorerie excedentare şi creditele bancare curente, care
nu se reînnoiesc automat cu fiecare ciclu de producţie.
TN = Nevoi (activ) de trezorerie – Resurse (pasiv) de trezorerie
TN(2006)=26123-0= 26123 lei
TN(2007)=13476-71490= -58014 lei
Trezoreria netă negativă evidenţiază faptul că resursele (pasivul) de trezorerie depăşesc ca valoare
nevoile (activul) de trezorerie, deci mijloacele de finanţare pe termen scurt au o valoare mai mare
decât disponibilităţile şi plasamentele financiare pe termen scurt ale întreprinderii.
Cu cât pasivele de trezorerie cresc, cu atât mai mult situaţia financiară a întreprinderii devine
vulnerabilă.
Echilibrul funcţional are la bază relaţia fundamentală a trezoreriei, care se determină pornind de la
egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului funcţional:
AIAE+IE+ACE+ACAE+D=RPR+ÎMPR+DE+DAE+CT
Prin comutarea termenilor obţinem:
(ACE-DE)+(ACAE-DAE)+(D-CT)=(RPR+ÎMPR)-(AIAE+IE)
(NFRE+NFRAE)+TN=FRNG
19
Ecuaţia fundamentală a trezoreriei devine:
TN=FRNG-(NFRE+NFRAE)sau TN=FRNG-NFRT
TN(2006)=5676-20444= -14768 lei
TN(2007)=39645-97659= -58014 lei
Realizarea echilibrului funcţional (valorile indicatorilor sunt exprimate în mil. lei):
2006 2007
Echilibrul funcţional se realizează atunci când FRNG finanţează în totalitate NFRE. Aşa cum se
observă mai sus, FRNG nu acoperă în totalitate NFRE nici în 2006, nici în 2007, fapt ce relevă
vulnerabilitatea financiară a întreprinderii. În anul 2006, FRNG finanţează 14% din NFRE, restul fiind
acoperit din resursele ciclice în afara exploatării (NFRAE negativă). În 2007, NFRE este finanţată în
proporţie de 35% din FRNG, restul provenind din trezoreria netă negativă (credite bancare pe termen
scurt) si din resursele ciclice în afara exploatării (NFRAE negativă).
În concluzie, echilibrul funcţional nu se realizează, iar întreprinderea este vulnerabilă din punct de
vedere financiar, finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare realizându-se într-o proporţie
considerabilă prin intermediul creditelor de trezorerie, aceasta nefiind o finanţare stabilă, cum ar fi cea
bazată în totalitate pe FRNG.
NFRE41806
FRNG5676
NFRAE-62250
TN26123
NFRE114021
FRNG39645
NFRAE-16361
TN-58014
20
4. Contul de Profit şi PierdereAnaliza Soldurilor Intermediare de Gestiune
Sintetizând, pentru o perioadă de activitate dată (de obicei un exerciţiu financiar), ansamblul
fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de îmbogăţire) şi cheltuieli (ca surse de
sărăcire), contul de profit şi pierderearată cum s-a ajuns de la starea patrimonială iniţială la cea finală,
reflectate în bilanţurile de la începutul şi sfârşitul exerciţiului (realizează legătura dintre bilanţul iniţial
şi cel final).
În contul de profit şi pierdere, rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determină ca diferenţă
între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii acestora. Acest aspect
conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuieli din cadrul contului de profit şi pierdere în
două categorii: fluxuri de venituri încasabile/cheltuieli plătibile şi fluxuri calculate.
Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şi veniturile de încasat în
exerciţiul următor (livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii ca şi produsele,
lucrările, serviciile în stoc, executarea unor obligaţii din partea terţilor, venituri excepţionale din
operaţii de gestiune, din cesiunea imobilizărilor, etc.).
Cheltuielile plătibile cuprind cheltuielile plătibile în cursul exerciţiului şi cheltuielile de plătit în
exerciţiul următor (cheltuieli cu materialele şi serviciile procurate din afară şi consumate, cheltuieli cu
personalul, executarea unor obligaţii de către întreprindere, cheltuieli excepţionale privind operaţiile
de gestiune, impozitul pe profit). Veniturile încasabile/cheltuielile plătibile, majorează şi respectiv
diminuează rezultatul net şi trezoreria, în timp ce veniturile şi cheltuielile calculate nu au influenţă
decât asupra rezultatului, fără a afecta direct trezoreria întreprinderii (reluări asupra provizioanelor,
cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, amortizări şi provizioane
calculate, valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate). Veniturile şi cheltuielile calculate pot
influenţa trezoreria întreprinderii numai sub incidenţa unor aspecte fiscale.
Contul de profit şi pierdere se prezintă sub următoarea formă:
21
Denumirea indicatorilor Exerciţiu financiar Precedent 31.12.2006 Încheiat
31.12.2007Venituri din vânzarea mărfurilor 249224 256507Producţia vânduta 387805 281058Producţia stocată 0 0Productia imobilizata 0 0Subvenţii de exploatare 0 0Reluări asupra provizioanelor 0 0Alte venituri din exploatare 1 34985Venituri din exploatare-total 637030 572550Cheltuieli privind mărfurile 83648 0Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile
343579 301714
Alte cheltuieli materiale 25946 9328
Alte cheltuieli externe 1406 1688
Cheltuieli cu lucrări şi servicii efectuate de terţi
87882 79402
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
1989 2302
Cheltuieli cu personalul-total 50038 99851Alte cheltuieli de exploatare 878 24922Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
13724 16507
Cheltuieli pentru exploatare-total 609090 535714Rezultatul din exploatare 27940
(profit)36836
(profit)Venituri din titluri de plasament 0 0Venituri din diferenţe de curs valutar 0 1239Venituri din dobanzi 49 6Alte venituri financiare 0 4Venituri financiare-total 49 1249Cheltuieli privind sconturile acordate 0 0Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 1028 991Cheltuieli privind dobanzile 2531 8588Alte cheltuieli financiare 0 0Cheltuieli financiare-total 3559 9579Rezultatul financiar 3510
(pierdere)8330
(pierdere)Rezultatul curent al exercitiului 24430
(profit)28506
(profit)Venituri exceptionale-total 0 0Cheltuieli exceptionale-total 0 0Rezultatul exceptional 0 0
Rezultatul brut al exercitiului 24430(profit)
28506(profit)
Impozitul pe profit (16%) 4143 4722Rezultatul net al exercitiului 20287
(profit)23784
(profit)
22
Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea performanţelor
întreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanţare şi riscul
economic.
Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea unor
solduri de acumulări băneşti potenţiale, destinate să îndeplinească o anumită funcţie de remunerare a
factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune
(SIG).
Tabloul SIG se prezintă în felul următor:
Cheltuieli Venituri SIG Costul de cumpărare al mărfurilor vândute
Venituri din vânzări de mărfuri Marja comercială (MJ)
Reducerea stocurilor (sau variaţia în minus a stocurilor)
Producţia vândutăProducţia stocatăProducţia imobilizată
Producţia exerciţiului (PE)
Consumuri provenind de la terţi Marja comercială (MJ)Producţia exerciţiului (PE)
Valoarea adăugată (VA)
Impozite, taxe şi vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul
Valoarea adăugată (VA)Subvenţii din exploatare
Excedentul brut (sau insuficienţa brută) de exploatare (EBE,IBE)
IBEAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare
EBEReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare
Rezultatul exploatării (RE)(profit sau pierdere)
RE(pierdere)Cheltuieli financiare
RE(profit)Venituri financiare
Rezultatul curent (RC)(profit sau pierdere)
RC(pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit
RC(profit)Venituri excepţionale
Rezultatul net al exerciţiului(RNE)(profit sau pierdere)
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, paliere succesive în formarea rezultatului final.
Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau numai
activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). Activitatea
comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri
cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.
MJ=Venituri din vânzări de mărfuri-Costul de cumpărare al mărfurilor vândute
23
MJ(2006)=249224-83642= 165582 lei
MJ(2007)=256507-163241=93266 lei
Marja comercială realizată în 2006 şi 2007 demonstrează un excedent din vânzarea mărfurilor,
rezultând obţinerea unui profit din activitatea comercială. Scaderea înregistrată de acest indicator
semnifică o înrautatire, din punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei.
Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi serviciilor
„fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
PE = Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată - Reducerea stocurilor
PE(2006)=387805+0+0-0=387805 lei
PE(2007)=281058+0+0-0=281058 lei
Obiectul de activitate al firmei fiind prestari servicii, firma nu are productie stocata si productie
imobilizata.
Prin raportul PE(2007)/PE(2006)=0,73 se calculează indicele nominal de creştere al producţiei
întreprinderii, acesta fiind de 73%, rezultând o rată nominală de scadere a prestarilor de servicii de
27% în anul 2007 faţă de 2006.
Se observa ca in 2007 firma a avut o activitate mai redusa fata de anul 2006.
Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,
îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi,
în cadrul activităţii curente a întreprinderii.
Valoarea adăugată nu este evidenţiată în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă conţine
elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la
terţi.
VA=PE+MJ-Consumuri provenind de la terţi
VA(2006)=387805+165582-(343579+25942+1406+87882)=94574 lei
VA(2007)=281058+93266-(138473+9328+1688+79402)=145433 lei
24
Raportul VA(2007)/VA(2006)=1,54 exprimă o crestere a valorii adăugate în anul 2007 faţă de
2006, fapt ce influenţează pozitiv rezultatele financiare ale întreprinderii.
Excedentul brut al exploatării (EBE) sau, după caz, insuficienţa brută de exploatare (IBE) se
stabileşte ca diferenţă între valoarea adăugată (plus subvenţiile de exploatare), pe de o parte, şi
impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte.
EBE(IBE)=VA+Subvenţii de exploatare-(Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate+Cheltuieli
cu personalul)
EBE(2006)=94574+0-(1989+50038)=42547 lei
EBE(2007)=145433+0-(2302+99851)=43280 lei
Excedentul brut al exploatării exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare (operaţii
strict legate de prestări de servicii), resursă principală a întreprinderii, cu influenţă hotărâtoare asupra
rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări,
provizioane, profit).
Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a
întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările economice justificate,
normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile excepţionale) şi provizioanele din
excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatării:
RE=EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) -
(Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele pentru exploatare+Alte cheltuieli pentru exploatare)
RE(2006)=42547+(0+1)-(13724+878)=27946 lei
RE(2007)=43280+(0+34985)-(16507+24922)=36836 lei
Din valorile înregistrate de acest indicator se observă o crestere a acestuia în anul 2007.
Din contul de profit şi pierdere se poate constata o scadere mai rapidă a veniturilor de exploatare
faţă de scaderea cheltuielilor din exploatare.
25
Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării normale şi
curente, cât şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale
întreprinderii.
RC = RE+Venituri financiare-Cheltuieli financiare
RC(2006)=27946+49-3559= 24426 lei
RC(2007)=36836+1249-9579= 28506 lei
Rezultatul curent (profit în 2006 şi în 2007) indică valoric cresterea performanţelor financiare ale
întreprinderii, datorată cresterii profitului din exploatare
Rezultatul net al exerciţiului (RNE) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care
vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.
RNE=RC+Venituri excepţionale-Cheltuieli excepţionale-Impozit pe profit
RNE(2006)=24426+0-0-4143= 20287 lei
RNE(2007)=28506+0-0-4722= 23784 lei
Activitatea întreprinderii continua sa fie rentabilă si în 2007, inregistrand o crestere a profitului cu
14 % fata de anul precedent, ca urmare a reducerii cheltuielilor din exploatare cu aproximativ 2% in
2007 fata de 2006.
26
5. Capacitatea de autofinanţare
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a
întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii şi să
finanţeze investiţiile de expansiune şi de menţinere sau reînnoire din exerciţiile viitoare.
Capacitatea de autofinanţare poate fi determinată prin două metode:deductivă şi adiţională.
Prin metoda deductivă, capacitatea de autofinanţare se calculează astfel:
Capacitatea de autofinanţare = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli pentru
exploatare + Venituri financiare(a) – Cheltuieli financiare(b) + Venituri excepţionale(c) – Cheltuieli
excepţionale(d) – Impozit pe profit , unde:
a) fără reluări asupra provizioanelor;
b) fără amortizări şi provizioane financiare calculate;
c) fără:
- venituri din cesiunea elementelor de activ;
- cote părţi din subvenţii virate asupra rezultatului exerciţiului;
- reluări asupra provizioanelor excepţionale;
d) fără:
- valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate;
- amortizări şi provizioane excepţionale calculate.
CAF(2006)=42547+1-878+49-3559+0-0-4143=34017 lei
CAF(2007)=43280+34985-24922+1249-9579+0-0-4722=40291 lei
Folosind metoda adiţională, capacitatea de autofinanţare se calculează în modul următor:
Capacitatea de autofinanţare = RNE + Amortizări şi provizioane (de exploatare, financiare,
excepţionale) calculate – Cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului
– Reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor – Venituri din cesiunea elementelor de activ +
Valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate.
CAF(2006)=20287+13724-0-0-0+0=34011 lei
CAF(2007)=23784+16507-0-0-0+0=40291 .lei
27
Mărimea autofinanţării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol de semnalizator al
performanţelor întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să
utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori,
mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare ca şi nivelul
riscului de neplată.
Cresterea capacităţii de autofinanţare în 2007, faţă de 2006 semnalează faptul că întreprinderea a
fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la sresterea
încrederii acţionarilor şi a creditorilor.
6. Tabloul de finanţare „nevoi-resurse”
Tabloul de finanţare explică modul de formare a fondului de rulment net global şi modul de
utilizare a acestuia, până la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilanţului de la sfârşitul
exerciţiului contabil.
Obiectivul prioritar al analizei îl constituie impactul diferitelor operaţii ale întreprinderii asupra
trezoreriei.
ΔFRNG (2007/2006) = Δ Capitaluri permanente (inclusiv amortizări şi provizioane) – Δ Activ
imobilizat brut = [(210+9396+20246+23784+23327+16507) – (210+9396+20245+60447+13724)] –
[ (37318+16507) -(84622+13724) ] = (93470-104022) - (53825-98346) = -10552 +44521 = 33969
lei
ΔNFRE (2007/2006) = ΔACE (activ circulant de exploatare brut – ΔDE(datorii de exploatare) =
[(166650+64810)-(151419+110241)] – (117439 - 219854) = (231460-261660) + 102415= - 30200 +
102415 =72215 lei
ΔNFRAE (2007/2006) = ΔACAE(activ circulant in afara exploatarii)-ΔDAE (datorii in afara
exploatarii)=(114-8633)-(16476 - 70886)= -8519+54410= 45891 lei
28
ΔNFRT=ΔNFRE+ΔNFRAE=72215+45891=118106 lei
ΔTN=ΔFRNG-ΔNFRT=33969-118106= - 84137 lei
Tabloul de finanţare
Utilizări Suma(mil.lei) Resurse Suma(mil.lei)1.Utilizări pe termen lung 1.Resurse pe termen lungCreşterea activelor imobilizate (brute)
-44521 Creşterea capitalurilor permanente
-13335
Scăderea capitalurilor permanente
0 Scăderea activelor imobilizate
2783
TOTAL -44521 TOTAL -10552Creşterea FRNG 339692.Utilizări pe termen scurt 2. Resurse pe termen scurtCreşterea activelor circulante ∆ACE+∆ACAE
-38719 Creşterea datoriilor pe termen scurt ∆DE+∆DAE
-156825
Scăderea datoriilor pe termen scurt
0 Scăderea activelor circulante
0
TOTAL -38719 TOTAL -156825Creşterea NFRT 118106Scăderea TN -84137
Creşterea FRNG nu este suficientă pentru a acoperi creşterea NFRT, diferenţa fiind finanţată din
credite bancare pe termen scurt (trezorerie netă negativă).
7. Ratele de rentabilitate
A) Ratele de rentabilitate comercială
1) Rentabilitatea marjei comerciale
RMJ c=(Marja comercială/Vânzări de mărfuri)*100
R MJ c 2006=(165582/249224)*100=66,44%
R MJ c 2007=(93266/256507)*100=36,36%
Această rată este utilizată îndeosebi de întreprinderile cu activitate comercială şi pune în evidenţă
strategia comercială a întreprinderii analizate. Se remarcă o scadere a rentabilităţii marjei comerciale
în 2007 faţă de 2006
29
2) Rata marjei brute de exploatare
R MJ brute expl. =(Excedentul brut de exploatare/Cifra de afaceri)*100
R MJ brute expl. 2006=(42547/637029)*100=6,68%
R MJ brute expl. 2007=(43280/537565)*100=8,06%
Activitatea de exploatare degajă profit, atât în 2006, cât şi în 2007, iar rata marjei brute din
exploatare inregistreaza o usoara crestere ceea ce este un semn pozitiv careduce la scderea impovararii
costurilor din exploatare.
3) Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv, capacitatea sa de a realiza
profit şi de a rezista concurenţei.
R MJ nete =(Rezultatul Net al exerciţiului/Cifra de afaceri)*100
R MJ nete 2006=(20287/637029)*100=3,19%
R MJ nete 2007=(23784/537565)*100= 4,43%
Cresterea acestei rate reflectă o imbunatatire a capacităţii globale a întreprinderii de a obţine
rezultate financiare pozitive, totusi aceste rate sint destul de scazute.
4) Rata marjei brute de autofinanţare
R MJ brute de autofinanţare =(Capacitatea de autofinanţare/Cifra de afaceri)*100
R MJ brute de autofinanţare 2006=(34017/637029)*100=5,34%
R MJ brute de autofinanţare 2007=(40291/537565)*100=7,5%
Deşi se înregistrează o uşoară crestere a ratei marjei brute de autofinanţare, capiacitatea de
autofinantare a firmei este destul de scazuta.
B) Ratele de rentabilitate economică
Capitalul economic=Imobilizări brute+Active de trezorerie+Nevoia de Fond de Rulment Total
Capitalul economic 2006=98346+26123-20444=104025 lei
Capitalul economic 2007=53825+13476+97659=164960 lei
1) Rentabilitatea economică netă
30
R ec. netă =(Rezultatul Exploatării/Capital economic)*100
R ec. netă 2006=(27940/104025)*100=26,86%
R ec. netă 2007=(36836/164960)*100=22,33%
2) Rentabilitatea economică brută, nefiind perturbată de deciziile privind amortizarea, este folosită
frecvent în analize externe deoarece permite efectuarea comparaţiilor în spaţiu, între întreprinderi
aparţinând aceluiaşi sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de mărimea lor sau forma de
proprietate.
R ec. brută =(Excedentul brut de exploatare/Capital economic)*100
R ec. brută 2006=(42547/104025)*100=40,90%
R ec. brută 2007=(43280/164960)*100=26,24%
În economiile occidentale se consideră corespunzătoare o rentabilitate economică mai mare decât
25%, ceea ce înseamnă că în maximum 4 ani întreprinderea îşi poate reînnoi capitalurile angajate prin
excedentul său brut de exploatare.
Deşi înregistrează o scădere de 14,66%, valoarea rentabilităţii economice brute, de 26,24% asigură
la limita o reînnoire a capitalurilor angajate
C) Rata rentabilităţii financiare
R rent. fin. =(Rezultatul Net al Exerciţiului/Capitaluri proprii exclusiv profitul nerepartizat)*100
R rent. fin. 2006=(20287/9606)*100=2,12%
R rent. fin. 2007=(23784/9606)*100=2,48%
Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderilor de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea sa.
În concluzie, performanţele financiare ale întreprinderii au crescut în 2007 (profit 23784 lei) faţă
de 2006 (profit 20287 lei).
Trezoreria netă este negativă în 2007, şi pozitiva în 2006, înregistrându-se şi un cash-flow negativ
(pasivul de trezorerie a crescut într-un ritm mai accentuat decât activul de trezorerie),cu toate acestea,
întreprinderea se poate redresa, beneficiind de o capacitate de autofinanţare pozitivă (40291 lei în
31
2007) şi având posibilitatea de a apela la credite bancare pe termen lung (rata independenţei financiare
este 70% în 2007).
8. ANALIZA SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări)
Puncte tari:
- experienta in domeniul de activitate desfasurat;
- management performant;
- ocupa un loc important in structura ramurei de activitate ce o desfasoara la nivel de judet;
- numeroase contracte incheiate,
- salariati competenti si care au o cultura organizationala bine definita
Puncte slabe:
- scaderea CA in anul 2007 fata de 2006
Oportunitati:
- relatii bine dezvoltate in timp cu furnizorii si clientii;
- singura socitate din zona
Proiecte de viitor:
Societarea doreste sa faca achizitioneze un spatiu care sa fie sediul social. Trebuie mentionat ca
activitatea se desfasoara mai mult pe teren, iar in spatiul unde functioneaza este un birou si toate
echipmanetele logistice necesare.
32