FEAAFACULTATEA DE ECONOMIEŞI ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA FINANŢE-BĂNCIUNIVERSITATEA ,,AL. I. CUZA” IAŞI

RAPORT DE ANALIZA

Profesor coordonator:

URSU SILVIU

Cap.1 PREZENTAREA SOCIETATII “POLICOLOR S.A.” Bucuresti

1.1 Prezentare generala

Societatea comerciala Policolor S.A. a fost infiintata prin HG nr.1176/02.11.1990,

prin reorganizarea fostei Intreprinderi de Lacuri si Vopsele Policolor, sub forma de

societate comerciala pe actiuni, in temeiul Legii nr.15/1990, fiind inmatriculata la Oficiul

Registrului Comertului al Municipiului Bucuresti sub nr. J40/205 /1991.

Incepand cu luna martie 1997, S.C. Policolor S.A. a fost inscrisa la Bursa de

Valori Bucuresti.

Din data de 25 septembrie 1997, S.C. Policolor S.A. a devenit o societate integral

privata in urma preluarii pachetului majoritar de actiuni de 51% de la Fondul Proprietatii

de Stat de catre doua fonduri de investitii: Romanian Investment Fund (Cyprus) Ltd. si

The Romanian-American Enterprise Fund.

In August 1998, Policolor a achizitionat pachetul majoritar de 51% din actiunile

celui mai mare producator si distribuitor de vopsele, lacuri, rasini si alte produse inrudite

din Bulgaria, respectiv Orgachim AD din Russe. Achizitia a fost realizata prin

intermediul firmei Whitebeam Holdings Limited, inregistrata in Malta, detinuta in

proportie de 99,97 % de Policolor.

Cu o experienta de 40 de ani pe piata lacurilor si vopselelor din Romania,

Policolor este in prezent cel mai mare producator roman de profil. Intre anii 1965 si 1990

Intreprinderea de Lacuri si Vopsele Bucuresti, asa cum a fost numita initial, a fost unul

dintre cei mai importanti furnizori ai industriilor nationale de autovehicule, mobila si

electronica. Marcile Policolor se impun in diferite segmente de piata, datorita calitatii si

in special datorita unor strategii complexe de marketing.

2

Obiectul principal de activitate al societatii

Obiectul principal de activitate al S.C. Policolor S.A. consta in producerea si

comercializarea de lacuri, vopsele, emailuri, diluanti, cerneluri tipografice.

Pentru anul in curs Policolor si-a propus o crestere a cotei de piata in conditiile in

care strategia de marketing se concentreaza pe lansarea de produse noi, modernizarea

sistemului de distributie, dezvoltarea sistemului de nuantare IRIS si sprijinirea

exporturilor.

     Compania Policolor a fost privatizata in 1997 si are un capital social de peste 71

de miliarde lei.

Principalii concurenti interni:

Kober Piatra Neamt

dufa Deutek SA (companie achizitionata in 2005 de fondul de investitii Advent)

Fabryo Corporation SRL (denumita anterior Guzu Chim, in care fondul de investitii

Oresa Ventures detine 49% din actiuni)

Azur Timisoara, controlata de compania americana ICC Industrie

Modeco

Dyo

Principalii actionari

Prezentare sintetica a actionarilor semnificativi si ponderea acestora in structura

actionariatului:

   » Numarul total al actiunilor emise de S.C. Policolor S.A., la data de 31.12.2006 este de

71.257.475.

   » Numarul total al actionarilor este de 7.201

3

» Structura actionariatului (actionarii cu un procent mai mare de 5% din totalul

actiunilor emise sunt prezentati separat):

Nr. total al acestor actiuni este de 59.301.613, reprezentand 83.22% din numarul total de

actiuni emise.

Altii: Restul actionarilor (7.198), persoane fizice si juridice, din tara si strainatate, detin

un numar de 11.955.862 actiuni, reprezentand o pondere de 16.78% din totalul actiunilor

emise.

Consiliul de administratie

Presedintele Consiliului de Administratie:

Ion Alexander Florescu

Membrii Consiliului de Administratie:

Peter Braun

Dumitru D. Popescu

Alin Giurgiu

Danut Nicolae

Carmen Seghete

Cezar Radu Cojocariu

4

1.2 Evolutia societatii pe parcursul exercitiului financiar 2006

Anul 2006, a permis concentrarea eforturilor, inclusiv investitionale, spre

eficientizarea tuturor activitatilor operationale, cu precadere a activitatilor de productie.

Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra eficientizarii

activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie

Ansamblul de masuri luate in sectorul operational a avut ca efect eficientizarea

activitatilor de productie care s-a reflectat, pe de o parte, in cresterea volumului de

productie fabricata, iar pe de alta parte in structura de personal care a suferit ajustari in

functie de necesitatile fiecarui tip de activitate, iar pentru a sustine activitatea

operationala in perioada de varf de activitate (aprilie – octombrie 2006), necesitatile

suplimentare de personal au fost asigurate prin contracte de prestari de servicii cu firme

specializate in acest domeniu.

In vederea realizarii obiectivelor propuse prin bugetul pentru anul 2006, in

conditiile unei piete concurentiale foarte dinamice, un rol deosebit a revenit activitatii de

dezvoltare produse/nuante noi in conformitate cu cerintele pietei.

Pe ansamblul anului 2006, piata de lacuri si vopsele a avut o tendinta generala de

crestere, insa a prezentat particularitati pe segmentele de piata principale.

Referitor la piata produselor decorative, anul 2006 a adus o crestere semnificativa

a vanzarilor. Factorii care au contribuit la obtinerea acestor rezultate pot fi sintetizati

astfel:

- Continua pregatire a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic

pentru forta de vinzari din teritoriu;

- promovarea in rindul profesionistilor a produselor DEKO Professional in cadrul

unui program complex de prezentari practice si teoretice, cu ocazia unor intilniri cu

acestia ce au avut loc in cele mai importante localitati din tara;

- instruirea fortei de vinzari a distribuitorilor si a echipelor de constructori si

aplicatori;

5

- promovarea intensiva a brandului DEKO Professional printr-o campanie

complexa de marketing care include printre altele: participarea ca Partener Oficial al

retelei nationale de tirguri CAMEX; sustinerea sistemului de distributie cu materiale

promotionale specifice; realizarea unui website specializat;

- cultivarea unui sistem relational de promovare in rindul marilor companii de

profil si a autoritatilor in domeniu, in special prin colaborarea cu Patronatul Societatilor

in Constructii;

- asigurarea unui portofoliu complet de produse, de la marcile economice la cele

premium.

6

Cap. 2 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI DE

FOND DE RULMENT SI A TREZORERIEI NETE

Fondul de rulment

Fondul de rulment apare atunci cand sursele permanente sunt mai mari decat

nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti. Aceste excedente de resurse

permanente degajate de ciclul de finantare al imobilizarilor poate fi utilizat sau rulat prin

reinnoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare ca o marja de securitate

financiara care garanteaza solvabilitatea firmei. In cazul unor probleme comerciale sau de

natura financiara el asigura independenta financiara a intreprinderii fata de creditorii sai.

FRN = Cap. propriu + Proviz. pt. riscuri si chelt. + DTML + V in avans – A

imobilizate

Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment evidentiaza echilibrul financiar pe termen scurt dintre

alocarile ciclice in stocuri si creantele si sursele ciclice rezultate din decalaje de plati

catre terti. Necesarul de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele

circulante care trebuie finantate din fondul de rulment.

NFR = stocuri + creante + cheltuieli in avans – datorii nefinanciare

7

Trezoreria neta

Analiza lichiditate – exigibilitate se realizeaza si prin abordarea comparativa a fondului

de rulment si necesarului de fond de rulment.

TN = FRN - NFR

Situatia echilibrului financiar al societatii:

ECHILIBRUL BILANTIER   31.12.2004   31.12.2005   31.12.2006

     

Active imobilizate in sens larg   29.511.782   25.356.123   28.637.188

Datorii pe termen lung   2.058.747   1.184.220   1.041.490

Provizioane pt. riscuri si chelt.   1.156.911   1.404.944   1.055.282

Capitaluri proprii   39.722.660   57.894.245   66.353.102

FOND DE RULMENT   13.426.536   35.193.366   40.034.872

Stocuri   24.420.455   27.182.972   35.598.411

Creante   16.545.052   15.254.458   22.265.948

Cheltuieli in avans   202.863   263.566   254.236

Datorii nefinanciare pe termen scurt   14.861.506   18.637.116   16.869.939

Venituri in avans   0   0   0

NECESAR DE FOND DE RULMENT   26.306.864   24.063.880   41.248.656

Disponibilitati   2.489.184   19.193.385   3.285951

Datorii financiare pe termen scurt   15.374.597   8.068.983   4.499.887

TREZORERIA NETA   -12.880.329   11.129.486   -1.213.784

Societatea Policolor SA Bucuresti inregistreaza pe parcursul celor 3 ani de

referinta un FRN pozitiv si crescator, de la o valoare de 13 milioane in anul 2004 la una

de 40 milioane in 2006. Aceasta evolutie indica o stare de echilibru financiar pe termen

8

lung, firma putandu-si finanta deficitele care pot aparea intre alocarile si resursele de

finantat pe termen scurt.

In anul 2006 fondul de rulment s-a mentinut pozitiv, fiind in crestere fata de anul

2005, asta pe fondul scaderii mai rapide a activelor imobilizate decat scaderea

capitalurilor proprii.

In anul 2006, cu toate ca cifra de afaceri crescut, Policolor s-a confruntat cu o

situatie de dezechilibru financiar, trezoreria neta avand valoare negativa de – 1,2 milioane

RON.

Dezechilibrul financiar a fost astfel influentat de cresterea pe care a avut-o

necesarul de fond de rulment , pusa mai ales pe seama modificarii creantelor care au

crescut considerabil in anul 2006, dar si prin evolutia datoriilor nefinanciare pe termen

scurt (sub 1 an) care au scazut , societatea urgentandu-si astfel platile catre furnizori.

Acest lucru se poate observa si din valoarea pe care o au disponibilitatile (casa si

conturile la banci), acestea reducandu-si valoarea fata de finalul anului 2005. Scaderea

stocurilor este corelata cu dinamica in crestere a cifrei de afaceri, insa societatea ar trebui

sa urgenteze incasarea creantelor pentru a reface echilibrul financiar.

9

CAP.3 ANALIZA RATELOR FINANCIARE

3.1 Analiza ratelor financiare uzuale

Aprofundarea studiului situatiei financiare a intreprinderii se realizeaza prin

analiza ratelor financiare prin care se urmareste capacitatea firmei de a-si onora

obligatiile de plata, in ce masura se poate finanta prin credite, cat de eficient sunt utilizate

activele de care dispune si care este eficienta echipei manageriale.

Informatiile oferite prin ratele financiare pot fi folosite pentru a previziona

castigurile firmei. Pentru ca aceasta analiza sa fie eficienta este recomandata compararea

valorilor obtinute de firma in cauza cu cele prevazute in actele normative si cu cele

publicate de Comisia Nationala pentru Statistica, ca medie pentru anul precedent pentru

acelasi domeniu de activitate.

INDICATORI UZUALISold la

2004 2005 2006

ANALIZA

CAPACITATII DE

PLATA

Rata (lichiditatea) curenta 1.43 2.31 2.86

Rata rapida (test acid) 0.62 1.29 1.19

Rata la vedere 0.08 0.7 0.15

ANALIZA

FINANTARII

PRIN CREDITE

Rata indatorarii44.13 % 31.99 % 24 %

Rata de acoperire a dobanzilor 4.66 15.92 1.47

ANALIZA

EFICIENTEI

UTILIZARII

ACTIVELOR

Rata de rotatie a stocurilor3.70 3.98 3.95

Viteza de rotatie a clientilor 6.18 7.98 6.98

Durata medi de incasare a

clientilor59.03 45.71 52.29

Rata eficientei utilizarii 3.06 4.26 4.91

10

activelor fixe

ANALIZA

EFICIENTEI

ECHIPEI

MANAGERIALE

Rata profitului4.67 % 13.10 % 6.05 %

Rata rentabilitatii investitiilor 5.77 % 16.20 % 9.47 %

Rata rentabilitatii financiare 10.6 % 24.5 % 12.8 %

3.1.1 Analiza capacitatii de plata

Rata curenta indica in ce masura drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de

valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie in bani lichizi. Un nivel supraunitar

al raportului semnaleaza posibilitatea ca firma sa-si poata rambursa datoriile pe termen

scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt. Indicatorul trebuie sa inregistreze o

valoare de referinta de 1.8.

Policolor SA inregistreaza in anul 2004 o rata curenta sub valoarea de referinta

insa in anii urmatori, 2005 si 2006 nivelul ratei ajunge sa ia valorile 2.31 si 2.86 ceea ce

indica posibilitatea firmei de a-si rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii

activelor pe termen scurt.

Rata rapida (test acid) realizeaza identificarea rapida a starii de lichiditate la nivelul

firmei. Importanta acestui indicator este neluarea in considerare a stocurilor, care sunt cel

mai putin lichide din activele circulante. Astfel firma se asigura ca poate face fata platilor

scadente pe termen scurt numai pe seama activelor usor transformabile in lichiditati

(activele de trezorerie si creantelor). Valoarea recomandata pentru acest indicator este

0,8.

Policolor SA relizeaza in anul 2004 un nivel al ratei rapide sub cel al valorii

recomandate datorat unui nivel mai ridicat al datoriilor curente fata de activele curente.

In anii 2005, 2006 nivelul ratei creste peste valoare de 0,8 semnificand faptul ca firma

poate face fata platii datoriilor pe termen scurt prin valorificarea activelor circulante.

11

Rata la vedere se mai numeste si lichiditate imediata sau rata “cash” iar in calcularea

acesteia se iau in considerare activele cu lichiditatea cea mai ridicata, activele de

trezorerie formate din disponibilitatile banesti si valori mobiliare de plasament. Deoarece

datoriile curente, desi platibile pe termen scurt, nu au in totalitate o scadenta imediata, se

poate utiliza drept reper nivelul de 0,2 situarea indicatorului la un nivel inferior indicand

un risc ridicat in ceea ce priveste posibilitatea acoperirii datoriilor imediate. Acest lucru

avertizeaza asupra aparitiei unor probleme financiare cum sunt : intrarea in incapacitatea

de plata, pierderea pietei, posibile procese de executare silita solicitate de furnizorii

neplatiti, blocarea conturilor bancare de catre organele fiscale pentru neplata datoriilor

catre stat.

3.1.2 Analiza finantarii prin credite

Rata indatorarii arata ce pondere detin datoriile in totalul activelor sau ce procent din

totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite. Valoarea de referinta este de

68 %.

Firma inregistreaza in cei trei ani valori mai mici decat valoarea de referinta ceea

ce denota faptul ca fondurile majoritare de care dispunea firma sunt proprii. Cel mai

ridicat nivel al acestei rate poate fi observat in anul 2004 aceasta semnificand un nivel

ridicat al creditelor contractate.

Rata de acoperire a dobanzii exprima masura in care veniturile pot scadea fara sa apara

probleme financiare pentru firma. Este recomandata ca valoare indicatorului sa nu

coboare sub 2,4. In cazul societatii noastre in primii 2 ani de referinta putem observa un

nivel al rate peste cel recomandata aceasta semnificand un grad redus de indatorare, insa

in anul 2006 nivelul ratei coboare sub 2,4 datoriita dezechilibrului financiar cu care se

confrunta firma.

12

3.1.3 Analiza eficientei utilizarii activelor

Rata de rotatie a stocurilor este importanta in ceea ce priveste managementul

intreprinderii. Constituirea unor stocuri prea mari poate determina imobilizarea resurselor

banesti investite dar in acelasi timp insuficienta stocurilor poate duce la aparitia unor

probleme in procesul de productie. Valoarea de referinta este de 8 rotatii.

Durata medie de incasare a clientilor arata numarul de zile dintre momentul livrarii

marfurilor, execuriei lucrarilor, prestarii serviciilor si cel al incasarii contravalorii

acestora. Valoarea de referinta este de 30 zile. In ceea ce priveste firma noastra putem

observa ca in cei trei ani duratele medii de incasare sunt in jurul valorii de 60 – 70 zile

ceea ce indica faptul ca firma acorda credite comerciale cu o scadenta mai indelungata.

Rata utilizaii activelor fixe masoara eficienta cu care firma utilizeaza masinile si

echipamentele de care dispune. Valoare optima a ratei este de 7,5 rotatii. Cu cat valoarea

indicatorului este mai mare cu atat activele fixe sunt utilizate intr-o maniera mai eficienta.

In cazul firmei Policolor SA nivelul indicatorului este unul mediu, crescand pe parcursul

celor 3 ani.

3.1.4 Analiza eficientei echipei manageriale

Rata profitului arata profitul obtinut la o unitate monetara din cifra de afaceri. Valoarea

de referinta este de 1,20 %. In cazul Policolor SA un nivel mai ridicat este atins in anul

2005 in procent de 13,10 %.

Rentabilitatea investitiilor masoara gradul de rentabilitate al intregului capital investit

in firma. Raportandu-ne la valoarea de referinta de 13 % puteam observa o rentabilitate a

capitalului investit destul de scazuta in anii 2004 si 2006 comparativ cu anul 2005 cand

nivelul acesteai atinge cota de 16 %.

13

Rata rentabilitatii financiare masoara gradul de reantabilitate al investitiilor facute de

actionari. Valoarea de referinta este de 9,2 %, iar in ceea ce priveste firma noastra in cei

trei ani prezentati regasim o rata peste nivelul optim semnificand un nivel ridicat al

rentabilitatii capitalurilor proprii.

3.2 Analiza indicatorilor economici financiari prevazuti de OMFP nr 94/2001 si nr 1752/2005

INDICATORISOLD LA:

2004 2005 2006

Indicatori de

lichiditate

Indicatorul lichiditatii

curente1.43 2.31 2.86

Indicatorul lichiditatii

imediate0.62 1.29 1.19

Indicatori de

risc

Indicatorul gradului de

indatorare

0.052 0.020 0.020

Indicatorul privind

acoperirea dobanzilor

4.66 13.92 46.34

Indicatori de

activitate

Viteza de rotatie a

stocurilor

80.55 87.26 81.37

Viteza de rotatie a

debitelor clienti

58.94 53.66 48.63

Viteza de rotatie a

creditelor furnizori

38.31 46.57 62.31

Viteza de rotatie a

activelor totale

1.24 1.24 1.57

Indicatori de

profitabilitate

Rentabilitatea capitalului

angajat

0.18 0.26 0.15

Rezultatul pe actiune 0.593 1.993 1.197

14

1. Indicatorii de lichiditate

Exprima capacitatea intreprinderii de a-si acoperi datoriile curente din activele curente,

interpretarea acestora fiind aceeasi cu cea de la subcapitolul anterior.

2. Indicatorii de risc

Indicatorul gradului de indatorare – reprezinta ponderea capitalului imprumutat in

capitalurile proprii. Acest indicator atinge un nivel ridicat in anul 2004 semnificand un nivel

scazut al datoriilor comparativ cu ceilalti ani knd gradul de indatorare este de 20 % datorita

cresterii creditelor contractatepe perioade mai mari de 1 an.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor – arata de cate ori entitatea poate achita

cheltuielile cu dobanzile. Cu cat valoarea este mai mica cu atat pozitia firmei este mai

riscanta, insa la firma nostra se poate observa k in fiecare an valoarea acestui indicator creste

indicand un risc scazut.

3. Indicatori de activitate

Viteza de rotatie a stocurilor – aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul

exercitiului financiar. Acest indicator variaza in cei trei ani, ating o valoare maxima in anul

2005 ceea ce indica o valoare redusa a stocului mediu.

Viteza de rotatie a debitelor clienti – calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea

creantelor sale si exprima numarul de zile pana la care va avea loc incasarea efectiva a

acestora.

Viteza de rotatie a creditelor furnizori – exprima numarul de zile de creditare pe care

firma il obtine de la furnizorii sai. Nivelul indicatorului creste de la 38.31 in 2004 la 62.31 in

2006 cand firma se confrunta cu un dezechilibru financiar si cu un nivel redus al

disponibilitatilor banesti.

15

Viteza de rotatie a activelor totale – indica eficienta cu care sunt utiizate activele totale :

activele imobilizate, activele circulante si activele financiare. Se observa o crestere a

numarului de rotatii atingand un nivel maxim in anul 2006 datorita cresterii cifrei de afaceri.

4. Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat – exprima profitul obtinut de societate din banii investiti

unde capitalul angajat se refera atat la banii investiti de actionari cat si de creditorii pe termen

lung. Nivelul cel mai ridicat al acestui indicator este atins in anul 2005 cand la 100 de unitati

de capital angajat se obtin 26 unitati profit.

Rezultatul pe actiune – exprima profitul net obtinut in urma detinerii unei actiuni. O valoare

ridicata a acestui indicator este obtinuta in anul 2005 cand profitul net obtinut pentru o

actiune este de 1.993 lei.

3.3 Analiza altor rate financiare

Nr.

crtIndicatori

Anul

2004 2005 2006

1 Ponderea imobilizarilor

corporale

65.45 % 39.68 % 40.17 %

2 Ponderea creantelor

comerciale

37.04 % 25.63 % 38.01 %

3 Rata marjei comerciale 0.95 % 1.78 % 3.62 %

4 Rata valorii adaugate 23.22 % 20.87 % 21.80 %

5 Rata excedentului brut din

exploatare

9.89 % 7.61 % 9.21 %

16

1. Ponderea imobilizarilor corporale = (Imobilizari corporale nete / active totale )*100

Reflecta gradul de imobilizare a activului, masura in care depinde desfasurarea procesului

de exploatare de latura sa tehnica.

2. Ponderea creantelor comerciale = ( clienti si conturi asimilate / active totale) *100

Reflecta politica de credit comercial exprimand portofoliul de creante din patrimoniul

societatii si termenul de decontare acordat clientului. Coeficientul are o valoare nula in

cazul in care societatea practica vanzarea de bunuri cu plata pe loc.

3. Rata marjei comerciale = marja comerciala / CA (fara TVA) *100

Reflecta eficienta activitatii comerciale desfasurate de unitate. In cazult nostru aceasta

rata creste deoarece pe fiecare an creste si activitatea comerciala a firmei si cresc

veniturile din vanzarea marfurilor.

4. Rata valorii adaugate = valoarea adaugata / CA(fara TVA) *100

Reflecta ponderea din cifra de afaceri destinata remunerarii diferitelor categorii de

stakeholders. In cazul acestei firme ea scade in tro proportie mai mica datorita cresterii

cifrei de afaceri, cu toate ca si valorea adaugata creste dar intr-o masura mai mica.

5. Rata excedentului brut din exploatare = excedent brut din exploatare / CA(fara TVA)

*100. Este un indice preferat in studiul performantelor industriale si comerciale deoarece

este independent de politica de finanatare si reglementarile fiscale.

17

Cap. 4 ANALIZA TABLOURILOR SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Indicatorii utilizaţi în analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de gestiune oferă informaţii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiară, excepţională), dar şi de monetaribilitate (definind prin acest indicator calitatea elementelor de venituri de a fi încasabile, respectiv a celor de cheltuieli de a fi plătibile; cu alte cuvinte, de a se manifesta ca nişte fluxuri monetare, de cash ) sau de participare a anumitor stakeholderi1 la distribuirea rezultatelor financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, palierele succesive în formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi încheind cu cel sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta respectivă de acumulare.

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (SIG)

Nrcrt

IndicatoriNrrd.

Mod de calcul 2004 2005 2006

1Venituri din vanzarea marfurilor

1 F20 rd.03 4528416 9893351 24182159

2 (-) Cheltuieli privind marfurile 2 F20 rd.13 3663954 7961692 19076816I MARJA COMERCIALA 3 Rd.01 – rd.02 864462 1931659 51053433 (+) Productia vanduta 4 F20 rd.02 85869052 98249632 116632229II CIFRA DE AFACERI 5 Rd.01 + rd.04 90397468 108142983 140814388

4(+/-) Productia stocata(Variatia stocurilor)

6(+)F20 rd.05 / (-)F20 rd.06

2554156 1284345 7854960

5 (+)Productia imobilizata 7 F20 rd.07 3200 582 8468

IIIPRODUCTIA EXERCITIULUI

8Rd.04 + rd.06 + rd.07

88426408 99534559 124495657

6(-)Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

9 F20 rd.10 46298794 53206130 67319792

7 (-)Alte cheltuieli materiale 10 F20 rd.11 8060710 9468525 11054204

8(-)Alte cheltuieli din afara(cu energia si apa)

11 F20 rd.12 882782 1182288 1025692

9(-)Cheltuieli privind prestatiile externe

12 F20 rd.24 13056687 15030605 19491148

1 Prin stakeholder definim orice agent economic aflat în relaţii cu firma: proprietar, creditor, salariat, manager, furnizor, client, stat, comunitate locală etc.

18

IV VALOAREA ADAUGATA 13Rd.03+ rd.08- rd.09- rd.10- rd.11- rd.12

20991797 22578670 30710164

10(+)Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

14 F20 rd.04 0 0 0

11(-)Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

15 F20 rd.25 1495866 2172878 1243577

12 (-)Cheltuieli cu personalul 16 F20 rd.14 10549961 12168787 16484700

VEXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE (EBE)

17Rd.13+ rd.14- rd.15- rd.16

8945970 8237005 12981887

13 (+)Alte venituri din exploatare 18 F20 rd.08 2461857 23076195 78822614 (-)Alte cheltuieli de exploatare 19 F20 rd.26 2005318 11092152 857846

15

(-)Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale

20 F20 rd.17 2119926 3786956 3462130

16(-)Ajustarea valorii activelor circulante

21 F20 rd.20 861557 3224 - 120115

17(-)Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

22 F20 rd.27 - 235890 63204 59500

VIREZULTATUL DIN EXPLOATARE

23Rd.17+ rd.18- rd.19- rd.20- rd.21- rd.22

6656916 16367664 9510752

18 (+)Venituri financiare 24 F20 rd.40 2044412 3073957 197329319 (-)Cheltuieli financiare 25 F20 rd.47 2782679 2549486 1272072

VIIREZULTATUL CURENT (EBT)

26 Rd.23+ rd.24- rd.25 5918649 16892135 10211973

20 (+)Venituri extraordinare 27 F20 rd.52 0 0 021 (-)Cheltuieli extraordinare 28 F20 rd.53 0 0 0VIII REZULTATUL BRUT 29 Rd.26+ rd.27- rd.28 5918649 16892135 1021197322 (-)Impozit pe profit 30 F20 rd.60 1696175 2690085 1682046

IXREZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR

31 Rd.29 – rd.30 4222474 14202050 8529927

23 (+)Cheltuieli cu dobanda 32 F20 rd.44 1615212 1132042 215700

XPROFITUL INAINTE DE DOBANZI SI IMPOZIT (EBIT)

33 Rd.26 + rd.32 7533861 18024177 10427673

19

Marja comercială

Excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora reprezintă marja comercială.Marja comerciala pozitiva, ceea ce inseamna ca cifra de afaceri realizata din vinzarea marfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu, remunerarea tertilor, altii decit furnizorii marfurilor: personal, organisme sociale, statul, asociati sau actionari.

Este si cazul firmei noastre care inregstreaza o marja comerciala pozitiva si crescatoare de la an la an ceea ce semnifica o crestere a veniturilor din vanzarea marfurilor.     Productia exercitiului

     Producţia exerciţiului include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Producţia include trei elemente: producţia vândută, producţia stocată, şi producţia imobilizată. Acest sold se refera strict la intreprinderile industriale.

     Cresterea productiei exercitiului poate proveni din cresterea CA (schimbarea politicii comerciale; dezvoltarea noilor piete) sau din cresterea productiei stocate (pierderi din vinzari; inegalitate intre cerere si productie).

Valoarea Adaugata

     Exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a fortei de munca si capitalului peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti. Ea reprezinta o sursa de acumulari banesti prin care intreprinderea poate utiliza pentru remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea sa economica.

Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială –Consumuri de la terţi

Interpretarea scaderii valorii adaugate in timp poate fi pusa pe seama: - Scaderea vinzarilor (problema conjuncturala sau structurala; problema specifica intreprinderii; problema de politica interna) - Vinzari constante (noi preturi pentru imobilizari; crestere datorata inflatiei; crestere nejustificata a pretului furnizorilor).

Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare(EBE), sau, după caz insuficienţa brută de exploatare (IBE) (când se înregistrează o valoare negativă a acestuia ) este rezultatul după remunerarea factorilor de producţie mână de lucru şi statEBE = (Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare) – (Cheltuieli cu personalul + Impozite, taxe, vărsăminte asimilate)

20

     EBE constituie un excelent indicator de rentabilitate economica pentru ca el exclude politicile de finantare si de investitii si permite astfel sa se vada daca activitatea proprie a intreprinderii este sau nu rentabila.      In cazul unei insuficiente brute de exploatare este important de urmarit provenienta acesteia, care poate fi:• pierderi din vanzari (o politica comerciala proasta; insuficienta de calitate a unui produs vandut);• cheltuieli cu personalul mari;• valoare adaugata mica (consumurile tertilor prost gestionate, preturi de vanzare inadecvate, proasta strategie comerciala.

Rezultatul exploatarii

Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele din EBE acesta devine un rezultat net al exploatării :RE = EBE + (Veniturile din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) – ( Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele pentru exploatare).

Rezultatul exploatării exprima mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare, obţinută prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatării.

     Rezultatul exploatarii este un excelent criteriu de comparatie intre intreprinderi deoarece el masoara performantele intreprinderilor privind activitatea lor proprie (fara a lua in consideratie operatiile financiare si exceptionale).

Rezultatul curent

Rezultatul curent (RC: profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării normale şi curente, cât şi de cel al activităţii financiare.

RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiareIn cei 3 ani de refrinta rezultatul curent are o valoare pozitiva ceea ce releva faptul

ca suma dintre rezultatul de exploatare si veniturile financiare devanseaza cheltuielile de aceeasi natura.

Rezultatul net

     Rezultatul net pozitiv indica faptul ca intreprinderea este rentabila in anul consumat: rentabilitate de mentinut si pentru viitor.

Este ultimul sold de gestiune şi exprima rezultatul degajat de întreaga activitate a întreprinderii, în cursul unui exerciţiu. De fapt, el reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii între deschiderea şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţii economice.

21

CAP.5 ANALIZA POLITICII CREDITULUI COMERCIAL

Creditul comercial este creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vanzarea

marfurilor sub forma amanarii platii. Aceasta forma de credit se manifesta nu numa in

relatiile de vanzare- cumparare dintre intreprinzatorii productivi si cei din comert ci si direct

in cadrul fiecarei categorii de intreprinzatori. Datorita creditului comercial intreprinzatorii isi

pot desface productia fara sa mai astepte pana cand cumparatorul va dispune de banii

necesari. Astfel se accelereaza prin acordarea de credite comerciale circuitul capitalului real.

Creditul comercial are insa si niste limite. ● In primul rand este limitat de

marimea capitalului disponibil al producatorului. Orice intreprinzator va putea vinde marfuri

pe credit numai in masura in care dispune de suficiente rezerve de capital care sa-i permita

continuarea activitatii de exploatare. ● In al doilea rand proportiile creditului comercial

depind de regularitatea incasarii contravalorii marfurilor vandute anterior pe credit. Daca nu

se incaseaza la timp contravaloarea marfurilor livrate producatorul va trebui sa restranga

vanzarea cu plata ulterioara. ● Creditul comercial este restrictionat si prin destinatia sa.

Creditul comercial cuprinde la randul sau doua tipuri de credite : creditul de vanzator si

creditul de cumparator.

Creditul de vanzator are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata.

Intreprinzatorul apare in doua ipostaze si anume: cea de imprumutat, prin credit-furnizori,

pentru procurarea de echipamente, materiale; si cea de imprumutator, prin credite- clienti,

pentru produsele livrate.

Creditul de cumparator se identifica cu platile in avans, intreprinzatorul putand fi

atat beneficiar al avansurilor platite de catre clientii sai pentru fabricarea produselor, cat si

platitor de avansuri catre furnizori.de regula aceste credite sunt utilizate in procesele de

exploatare cu ciclu lung de fabricatie.

Aparitia creditelor are la baza influenta a 3 componente : traditionala, comerciala

si financiara.

Componenta traditionala decurge din interesele comune ale partilor in cresterea

fluiditatii schimburilor si diminuarea costurilor de organizare. Se reduc astfel cheltuielile cu

22

depozitarea necesare in cazul in care livrarile ar fi conditionate de posibilitatile reale, precum

si de costurile de procurare a mijloacelor de plata pentru cumparatori daca plata ar fi

obligatorie la primirea marfii.

Componenta comerciala implica utilizarea creditului ca arma de promovare a

vanzarilor practicata de fiecare furnizor in conditiile date. De aici si varietatea termenelor de

plata si deci a duratei si a dimensiunii creditului comercial.

Componenta financiara imlica punerea la dispozitia clientului pentru o perioada

data a unei parti din capitalul sau sub forma de marfa, a carei plata este amanata.

Creditele primite si cele acordate prin vanzari cu plata amanata nu se echilibreaza

intotdeauna, soldul general fiind pentru fiecare intreprinzator fie favorabil(excedent de

credite primite) fie nefavorabil ( mai multe credite acordate decat primite). Pe baza creditelor

comerciale primite se pot reduce solicitarile de credite bancare sau se poate amplifica cifra de

afaceri.

Pentru a identifica politica comerciala practicata de firma am avut in vedere

urmatorii indicatori : durata medie de incasare a clientilor si viteza de rotaie a creditelor

furnizori.

Se observa o reducere a indicatorului durata medie de incasare a clientilor de la 59

zile in anul 2004 la 52 in 2006 determinata de reducerea disponibilitatilor banesti ale firmei,

dar si de faptul ca nu a aincasat la timp contravaloarea marfurilor vandute.

In privinta creditelor –furnizor perioada de acordare a acestora creste de la 38 zile

in 2004 la 46 in 2005 si apoi la 62 de zile in 2006 , aceasta crestere fiind determinata de o

politica de tragere a clientilor practicata de furnizor sau de o crestere a capitalului disponibil

pentru acordarea acestor credite.

23

CUPRINS

Cap.1 PREZENTAREA SOCIETATII “POLICOLOR S.A.” Bucuresti.........................21.1 Prezentare generala....................................................................................................21.2 Evolutia societatii pe parcursul exercitiului financiar 2006......................................5

Cap. 2 ANALIZA FONDULUI DE RULMENT, A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT SI A TREZORERIEI NETE............................................................................7

Fondul de rulment............................................................................................................7Necesarul de fond de rulment..........................................................................................7Trezoreria neta.................................................................................................................8

CAP.3 ANALIZA RATELOR FINANCIARE................................................................103.1 Analiza ratelor financiare uzuale.............................................................................10

3.1.1 Analiza capacitatii de plata...............................................................................113.1.2 Analiza finantarii prin credite...........................................................................123.1.3 Analiza eficientei utilizarii activelor................................................................133.1.4 Analiza eficientei echipei manageriale............................................................13

3.2 Analiza indicatorilor economici financiari prevazuti de OMFP nr 94/2001 si nr 1752/2005......................................................................................................................143.3 Analiza altor rate financiare.....................................................................................16

Cap. 4 ANALIZA TABLOURILOR SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE........................................................................................................................18

CAP.5 ANALIZA POLITICII CREDITULUI COMERCIAL........................................22

24