Analiza multidimensionala a securitatii. Sectorul militar; agenda securitatii militare In mod traditional statele au reprezentat, si in mare parte reprezinta inca, obiectul de referinta principal al securitatii militare; protejarea integritatii teritoriale a statului este practice obiectul traditional al securitatii militare,iar mediul regional si cel intern/domestic (cele mai apropiate de stat) se constituie, de asemenea, in problemele fundamentale ale acestui sector. Majoritatea subsistemelor detectabile la nivelul acestui sector sunt coerente din punct de vedere geografic si astfel constituie ceea ce numim astazi complexe de securitate. Astfel, aliante sau organizatii regionale pot, la randul lor, obiecte de referinta in acest sector. Dupa ce dupa o lunga perioada de timp, nivelul global a dominat acest sector, astazi accentual este pus din ce in ce mai pregnant pe primatul dinamicii securitatii militare regionale: in unele cazuri acest fenomen a determinat stingerea conflictelor, pe cand in alte cazuri a reprezentat sursa exacerbarii lor;in unele regiuni, procesul de desecularizare a eliminat dilema securitatii militare dintre statele respective; in regiunile dominante de state slabe sau macinate de forte centrifuge, exista sanse mari ca nivelul local sa devina dominant, si in acest caz, procesul de securitizare va genera aparitia microregiunilor. Acestea sunt doar cateva din posibilele dezvoltari contemporane ale agendei securitatii militare. Concluzia care se impune este ca, sectorul militar este inca dominat de dinamica securitatii regionale, dar cu un accent deosebit pus pe dinamica locala a statelor slabe-complexele si microcomplexele de securitate regional. Altfel spus, logica teoriei clasice a complexelor de securitate ramane valida si aplicabila in sectorul militar. Sectorul ambiental(de mediu); agenda securitatii de mediu Nivelul sistemului pare dominant in acest sector, deoarece majoritatea actiunilor securitizatoare au loc la acest nivel, ca rezultat al existentei unei comunitati epistemice internationale care schiteaza si in acelasi timp securitizeaza agenda de mediu. Puterea autoritatea politica a acestei comunitati este insa, una limitata fapt care determina necesitatea de a face distinctie intre doua agende: agenda stiintifica a comunitatii optistemice si agenda politica.

Datorita localizarii foarte precise a dinamicii securitatii de mediu, structurile regionale care vizeaza chestiunile de mediu sunt doar in mica parte diferite de cele globale. Emergenta acestor regiuni isi are radacinile in plan global, in sensul ca dimensiunea cognitiva este globala dar dimensiunile complexelor de securitate este rezultatul traseului invers: de la unitati la sistem (de jos in sus). Aceste complexe acopera arii geografice foarte restranse in cadrul carora pot fi solutionate probleme specifice de mediu si astfel se constituie cele mai importante interdependente ale securitatii locale. Dificultatile apar insa atunci cand se incearca determinarea stricta a subsistemelor regionale, tocmai pentru ca aparitia acestora se bazeaza pe problemele foarte diferite care nu pot fi circumscrise printr-un criteriu unitar. Astfel exista posibilitatea cartografierii regiunilor dupa criteria/problem legate de calitatea apei, solului, de gradul de poluare, de procentul despaduririlor. O alta dificultate a analizei securitatii de mediu din perspectiva regiunilor provine din faptul ca alte cause cat si efectele problemelor de mediu implica cel mai adesea diferite regiuni si diferiti actori- actorii care produc problem de mediu sunt diferiti de cei care suporta consecintele. Asadar, actiunile securitizatoare sunt interprinse la aproape toate nivelurile, dar cel mai frecvent la nivelul global; insa datorita aparitiei formatiunilor subsistemice, de natura regional si chiar nonteritoriala,securitizarea, pentru a avea success, trebuie sa fie in prima instant locala. Sectorul economic; agenda securitatii economice Securitatea economica datorita naturii relatiilor economice de facture liberal,este un subiect foarte dificil. Dificultatea provinepe de o parte din calitatea instrumental a unitatilor economice si insecuritatea inerenta a relatiilor implicate de piata, iar pe de alta parte din consecintele substantiale pe care activitatile economice le determina in celelalte sectoare. Astfel, exceptand nivelul individului, logica supravietuirii este greu, daca nu chiar imposibil de argumentat, in cadrul sectorului economic iar incercarile de securitizare economica sunt o componenta fundamentala a dezbaterii politico-ideologice din interiorul economiei politice internationale. De asemenea, doar in foarte mica masura, agenda securitatii economice, in sens strict, este o trasatura a liberalismului, iar activitatea

economica determina aparitia problemelor de securitate(supravietuire) in toate celelalte sectoare-uneori datorita esecurilor economice(dezvoltarea negative), alteori datorita succeselor. Aceasta inseamna ca mare parte din ceea ce numim securitatea econimica se incadreaza perfect in logica sipravietuirii altor sectoare, prin urmare restrangerea agendei securitatii economice doar la sector economic este limitativa si prin aceasta elimina posibilitatea de a face comprehensiv acest fenomen. Aceasta metalogica a sectorului economic reiese cu calitate, daca analizam agenda curenta a securitatii economice: 1. Capacitatea statelor de a mentine independenta capabilitatea de mobilizare este afectata de globalizarea productiei-raportul pret/calitate nu mai este determinat in plan national, iar la nivelul ordinii economice internationale liberale, securitatea asigurarii surselor de aprovizionare nu mai este sustinuta de controlul indigent al productiei, ci de existenta unei supracapacitati de productie reglata de piata libera. 2. Aceeasi logica se aplica problemelor legate de securitatea aprovizionarii. Posibilitatea utilizarii in scopuri politice a dependentelor economice din interiorul pietei mondiale este, la randul ei, determinate de existent supracapacitatii de productie in aproape toate domeniile precum si de existent pietei libere. 3. Fobia ca piata mondiala ar genera mai multi pierdanti decat invingatori si ca va adanci inegalitatile nu reprezinta probleme de supravietuire decat in masura in care afecteaza fluxul cerintelor umane de prima necessitate. Aceasta realitate trebuie mai curand inteleasa ca o consecinta politica a unui sistem economic care implica invingatori si invinsi 4. Comertul cu droguri si cu arme de distrugere in masa sunt mai mult probleme de securitate sociopolitica si militara, decat economica, iar problemele legate de poluare tin mai curand de securitatea de mediu decat de cea economica 5. Doar faptul ca economia international va intra in criza reprezinta o problema pura de securitate economica. Sectorul social; agenda securitatii sociale

Dinamica regionala a acestui sector politic poate fi surprinsa prin studierea diferitelot regiuni, insa trebuie avut in vedere fenomenul de globalizare. Astfel migratia interregionala joaca un rol foarte important mai ales in Europa, iar factorii interregional culturali, religiosi si de civilizatie sunt pregnant cu precadere in Orientul Mijlociu si Asia de Est, dar si in Europa. Doua sunt fortele majore care inscriu sectorul social pe traiectoria globalizarii: 1. Faptul ca Sudul este mai slab dezvoltat; migratia dinstre Suds pre Nord care implica transmiterea bolilor saraciei precum si a problemelor legate de crima organizata/neorganizata 2. ciocnirea civilizatiilor in principal din perspective dialecticii Occidentalizarii, intelegand prin acestea tendinta de omogenizare culturala si reactiile impotriva sa. Aceste doua tipuri de problem ale securitatii sociale pot capata amploare in viitor mai mult sau mai putin indepartat, lor adaugandu-li-se noi probleme regionale precum: fragmentarea multiculturala a Statelor Unite, posibila regionalizare sau fragmentare a Indiei si Chinei, conflictele inter-tribale din Africa, redefinirea identitatii minoritatilor in Europa sau problemele legate de constructia statului si a natiunii in spatial ex-sovietic. Astfel insecuritatea sociala afecteaza din ce in ce mai mult celelalte sectoare, atat la nivelul dinamicii regionale cat si la cel al dinamicii globale, iar agenda securitatii sociale trebuie sa ocupe un loc central in contextual mai larg al securitatii.

Sectorul politic; agenda securitatii politice Multe din aranjamentele de securitate politica sunt construite in maniera bilateral, iar uneori intre acestea se dezvolta asa numite pattern-urile regionale iar principiile care stau la baza acestor legaturi sunt in aceeasi masura globale si regionale; astfel unele actiuni legate de problematica securitatii- precum operatiile majore ale ONU-sunt bazate pe teoria globala a dominoului dar in acelasi timp determina constituirea legaturilor de tip trans-regional.

Dinamica central a acestui sectori opereaza de la nivelul bilateral la cel regional, incluzand diverse aranjamente de securitate care adesea ori sunt considerate ca subcomplexe ale altor sectoare, in special al sectorului militar. Daca ar exista doar acest sector; aceasta dinamica s-ar situa doar la nivel bilateral sau la nivelul microcomplexelor, dar datorita interactiunii dintre sectoare, securitatea politica devine parte componenta a unor complexe mai mari. Astfel putem spune ca noul cadru de analiza propune o noua abordare a securitatii, materializata prindeschiderea si redefinirea agendei securitatii, precum a include alte trei noi sectoare traditionale: militar si politic. Largirea agendei securitatii nu reprezinta un act trivial, nu reprezinta doar adaugarea unor atribute precum economic, social, de mediu securitatii. Aceasta, dincolo de consecintele politice pe care le implica, necesita regandirea si (re)fundamentarea securitatii prin intelegerea unei arii foarte vaste de dinamici, multe dintre ele fundamental diferite de cele militaro-politice, fara insa a exclude studiile traditionale ale securitatii. Mai mult Scoala de la Copenhaga isi propune sa elimine granita dintre studiile de securitate si economia politica internationala, deoarece noua agenda de securitate devine realitate tocmai in interiorul economiei politice internationale. Prin urmare studiile de securitate trebuie sa-si afle originea in expertiza disponibila din domeniul economiei politice internationale. In schimb aceasta legatura va permite economiei politice internationale sa confrunte diversele aspect ale agendei securitatii si nu sa le marginalizele la granite sterile dintre a economiei politice internationale si a studiilor de securitate.