analiza securitatii si sanatatii ii
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
1/17
S
ilI.
POLITICA
STATULUI
IN
DOMEMUL
sECURITApT
$l
sANArAln
iN
mrNcA
Legea
securitdlii
si
sdndtdlii
tn
muncd
nr.I86-XYI
din
I0
iulie
2008
Politica
statului
in domeniul
securitdlii
gi
sdnStdfii
in
muncd
se
elaboreazd
qi
se
reexamineazd
cu
consultarea
patronatelor
qi a
sindicatelor,
linind
cont
de
evolulia
reglementdrilor
intema{ionale
?n acest
domeniu
qi
de
progresul tehnic
(art.4).
politica
statului
in domeniul
securitdlii
gi
sdndtilii
in
muncS
include
urmdtoarele
sfere
de
acfiune,
in mdsura
in
care
ele
afecteazi
securitatea
9i
s6ndtatea
lucrdtorilor,
mediul
de
lucru
(art.S):
a)
conceperea,
incercarea,
alegerea,
inlocuirea,
instalarea,
amenajarea,
utilizarea
gi
intrelinerea
componentelor
materiale
ale
muncii
(locurile
de
munc6,
mediul
de
lucru,
uneltele, maginile
gi
materialele,
substanlele
qi
agenlii
chimici,
frzici
qi
biologici,
procedeele
de
lucru);
b)
legdturile
care
existd
intre
componentele
materiale
ale
muncii
qi
persoanele care
executd
sau supervizeazd
munca,
precum
qi
adaptarea
maginilor,
rnaterialelor,
timpului
de munc6,
organizdrii
muncii
gi procedeelor de
lucru
Ia
capacitElile
fizice
gi
mintale
ale lucrdtorilor;
c)
instruirea,
inclusiv
instruirea
periodici, calificarea
gi
motivalia
lucr5torilor
care
participd, cu
un
titlu sau
altul,
la atingerea
nivelurilor
suficiente
de securitate
qi
sdndtate
in muncd;
d) comunicarea
gi
cooperarea
in domeniul
securitdlii
gi
s6ndtdlii
in muncdla
toate
nivelurile,
de la
nivelul
grupului
de
lucru,
nivelul
unitdlii
qi
p?n6
la nivelul
nalional.
Guvernul
aprobd
cerinlele
minime
de securitate
gi
sdndtate
in muncd
la
locul
de
muncd
pentru
proteclia lucrdtorilor
in
anumite
activitdli
complexe,
pentru
folosirea
echipamentelor
de lucru
gi
a
echipamentelor
individuale
de
proteclie
(art.6).
Ministerul
Muncii,
Protecliei
Sociale
gi
Familiei
este organul
central
de
specialitate
al
administraliei
publice
care coordoneazd securitatea
gi
sindtatea
in
muncd
(art.7).
Controlul
aplicirii
de
cdtre angajatori
a
Legii
securitdlii
gi
sindtdlii
in
muncd
nr.186-XVI
din
10
iulie
2008
qi
a altor
acte
normative
de securitate
9i
sdnltate
in muncd
este
exercitat
de
Inspecfia
Muncii
(art.8).
Codul
muncii
Direcliile
principale
ale
politicii de stat
in
domeniul
protecliei muncii
sint
(art.222):
a) asigurarea
prioritSlii
privind
pdstrarea
viefii
gi
s6ndtdlii salarialilor;
b)
emiterea
gi
aplicarea
actelor
normative
privind
proteclia muncii;
c)
coordonarea
activitdlilor
in domeniul
protecliei muncii
gi
al mediului;
23
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
2/17
cit
priveqte
Politica
Nafionala
de
sdndtate,
aprobatd
prin
Hotdrirea
Guvernului
nr.886
din
6
august
2006,
aceasta
ate
doar
anumite
tangenle
cu
secrnitatea
gi
sdndtatea
in
munc6.
Astfel,
pct.68
din
politica
Naliona16
de
Sdndtate
prevedeJortificarea
cadrului
legal
vizind
igiena
muncii,
in
special
la
capitolul
racordarii
la
prevederile
legislaliei
europene
in
domeniu.
CONSTATARI:
Legislalia
in
vigoare
a
Republicii
Moldova
prevede
orgarrul
central
de
specialita:te
af
adminisiraliei
publice
responsabil
de
elaborarea
politicii
statului
in
domeniur
securitalii
ri
sanaiefi
in
munc6,
modalitate
de
elaborare,
sferele
de
actiune
gi
direcfiile
principale
ale
acestei
politici'
'
in
acelaqi
timp,
in
Republica
Moldova
la
momentul
actual
lipsesc
careva
documente
de
politici
in
domeniul
securitalii
qi
s6n6t5fii
in
munca.
25
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
3/17
$
IV.INSPECTAREA
SnctmApt
$r
sANArAlu
iN
wttiNcA
in
conformitate
cu
art.8
din
Legea
securitSlii
gi
sdn[tdfii
in
muncd
nr.186-
XVI
din
10
iulie
2008,
controlul
aplicirii
de
cdtre
angajatori
a
respectivei
legi
9i
a
altor
acte
normative
de
securitatr
gi
ranatate
in muncd
este
exercitat
de
Inspeclia
Muncii. Activit6lile de
control
se
desfEgoard
cu
respectarea
dispoziliilor
Legii
nr.140-XV
din
10
mai
2001
privind
Inspeclia
Muncii'
potrivit
art.l
din
Legea
nr.140-XV
din
10
mai
2001
privind
Inspecfia
Muncii,
Inspeclia
Muncii
.ri.
otg*
al
administraliei
publice
centrale
care
se
afld
in
subordinea
Ministerului
Muncii,
Protecliei
Sociale
gi
Familiei
gi
exercitd
control
de
stat
asupra
respectarii
actelor
legislative
gi
a altor
acte
normative
in
domeniul
muncii
1a
intreprittd.ti,
institulii
9i
organiza{ii,
cu
orice
tip
de
proprietate
9i
formb
juridici
de
organizare)
la
persoane
fizice
care
angajeazd
salariafi,
precum
9i
in
autorit6lile
administraliei
publice
centrale
gi
locale.
ifectivut
de
personalli
organigrama Inspec(iei
Muncii
sint
prezentate
tn
Anexa
nr.I
la
prezentul
RaPort.
Conform
arr.8
din
Legea
nr.140-XV
din
10
mai
2001
privind
Inspeclia
Muncii,
in
exerciliul
funcliuni1,
inspectorul
de
munc6,la
ptezentarea
legitimaliei
de
serviciu,
este
in
drePt:
-
sd
pdtrundd
liber,
la
prealabilS
a angajatorului,
in
produclie;
-
sd
solicite
qi
sE
Primeasc6
de
la
angajator
actele
gi
informaliile
necesare
controlului;
-
s6
solicite
gi
s5
primeascS,
in
limitele
competenlei,
declaralii
de
la
angajatori
gi
salariafi;
-
s6
ceard
ii.hidut
u
imediatd
sau
intr-un
anumit
termen
a
abaterilor
constatate
de
la
dispoziliile
actelor
legislative
qi
ale
altor
acte
normative
referitoare
la
condiliile
de
munc6
gi
la
proteclia
salarialilor
in
exercitarea
atribuliilor
lor;
-
s6
solicite
retragerea
de
cdtre
autoritalile
administraliei
publice
competente
a
autonzaliei
(licenlei)
de
activitate
a
angajatorului
pentru
neexecutarea
intenfionat6
a
prescripliilor
privind
inldturarea
incdlcdrilor
legislaliei
muncii
qi
normelor
de
securitate
li
sdndtate
in
muncd,
stabilitd
in
urma
controalelor
repetate.
Suplimentar
}a
cele
menlionate
mai
sus,
inspectorul
de
muncd cu
atribulii
in
domeniul
securitalii
gi
sdnatdlii
in
munc6
este
in drept:
- s6
dispune
sistarea
funcliondrii
(inclusiv
prin sigilare,
_cu
indicarea
in
procesul-verba^l
de
control)
a atelierelor,
a halelor,
a secliilor,
a
altor
subdiviziuni
ale
unit61ii,
sistarea
exploatdrii
clddirilor,
a
edificiilor
gi
a
echipamentelor
tehnice,
precum
ji
,irt*ru
lucririlor
gi
a
proceselor
tehnologice,
doar
in
cantl
unui
pericol
iminent
de
accidentare;
- s6
propund
anularea
avizelor
privind
introducerea
in
fabricalie
a
prototipuriloi
de
echipamente
tehnice
gi
de
echipament
individual
de
proteclie
9i
de
lucru
dac6
constatdid,
prin
modificarea
condiliilor
ca.re
au stat
labaza
emiterii
acestora,
nu
se
respecti
cerinlele
actelor
normative
din
domeniul
securitdlii
9i
s6ndt6lii
in
muncd.
orice
ord
din
zi sau
din
noapte,
frt6'
informarea
locurile
de
muncd,
in
incdperile
de
serviciu
qi
de
26
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
4/17
Prin
Legea
nr.304-XVI
din 25 decembrie
2008
(in
vigoare
din
data de
30
aprilie
2010)
in
Legea
nr.140-XV
din 10
mai 2001
privind
Inspeclia
Muncii
au
fost
operate
un
gir
de
modif,rcEri
qi
completdri
care
vizeazd
modul, condiliile
gi
procedura de
efectuare
a
controlului
de stat
asupra
respectdrii
actelor
legislative
gi
a
altor
acte
normative
din domeniul
muncii,
securitdlii
gi
sdndtdlii
tn munc6.
Potrivit
modificdrilor
operate,
controlul
de
stat
asupra
respectdrii
actelor
legislative
gi
a
altor
acte
normative
din domeniul
muncii,
securitelii
Si
sdndtdlii
in
muncd
are
drept
scop:
-
verificarea
modului
in care
angajatorul
(persoana
care
aclioneazdin
numele
acestuia)
respect5
legislalia
muncii, securitdlii
qi
sdndtdfii
in munc[;
-
acordarea
ajutorului
consultativ
qi
metodologic
angajatorului
(persoanei
care
aclioneazdin
numele
acestuia)
in
identificarea
cdilor
de aplicare
eficientd
a
legislaliei
gi
de
prevenire
a
incdlcdrilor,
precum
gi
de
lichidare a
incdlcdrilor
tn
cazvl
constatdrii
acestora;
-
sanclionarea
incdlcdrilor
constatate.
Controlul
de stat
asupra
respectdrii
actelor
legislative
qi
a
altor
acte
normative
din domeniul
muncii, securitelii
gi
sdndtdlii
in
munc6
se
realizeazdprin:
a)
controlul
de fond,
care are
drept obiectiv
verificarea
in
ansamblu
a
respect6rii
legislafiei
muncii, securitilii
gi
sdndtdlii in
munc6;
b)
controlul
tematic,
care
are drept obiectiv
verificarea
respectdrii
legislaliei
muncii,
securitdlii
gi
sinitdlii
in
muncd
in
anumite
perioade
de
timp
sau
in anumite
domenii
de
activitate,
precum
gi
verificarea respectdrii
unor
aspecte
ale
legislaliei
muncii,
securitdlii
qi
sdnitSlii
in
muncS;
c)
controlul
inopinat,
care
se
efectueazd:
-
la
examinarea
unor
petilii,
sesizdri
care invocd
incSlcarea legislaliei
muncii,
securitdlii
gi
sdndtdlii
in
muncd;
- la solufionarea
operativi
a unor
caz,tri de
nerespectare
evidentd
a
legislaliei
muncii,
securitdlii
gi
sdndtdlii
in munc6;
- la cercetarea
accidentelor
de
muncd.
Controlul
repetat
poate
fi
efectuat la expirarea
termenului
stabilit
in
cadrul
controlului
anterior
de
inspectorul
de
muncd
pentru lichidarea
inc6lcdrilor,
executarea
prescripfiilor
gi
conformarea
cu
prevederile legale. Controlul
repetat
poate fi exercitat
ori
de cite ori
este necesar
pentru
a
asigura
respectarea
prevederilor
legislaliei muncii, securitdlii
gi
sdndtefi
in
munc6.
Controlul
de fond
gi
controlul
tematic
se
desfigoari
in
conformitate
cu
Programul
anual
de
activitate
al Inspecliei
Muncii,
aprobat
de
inspectorul
general
de
stat
al muncii
dupd
coordonarea
cu Ministerul
Muncii,
Protecliei
Sociale
gi
Familiei.
Inspectoratele
teritoriale
de muncd
desfdgoard
controlul
de fond
gi
controlul
tematic
conform
planurilor trimestriale
de activitate,
elaborate
inbaza Programului
anual
de activitate
al Inspecliei
Muncii
gi
aprobate
de
inspectorul-gef
al
inspectoratului
teritorial
de
munc6.
Controlul
de
fond
gi
controlul
tematic
pot
fi
realizate
qi
la
solicitarea
angajatorului
(persoanei
care
aclioneazd
in numele
acestuia),
a
salariatului
sau
a
sindicatelor.
27
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
5/17
-a:=
t";
..:
,=
Controlul
de
stat
asupra
respecterii
actelor
legislative
$i
a
altor
acte
noflnative
din
domeniul
muncii,
securitelii
$i
sdnitdlii
in
muncd
se efectueazd
in
bazadispoziliei
de
control
emisd
de:
-
inspectorul
general
de stat
al
muncii;
-
adjunclii
inspectorului
general
de stat
al
muncii;
- inspectorul-gef al inspectoratului
teritorial
de
munc6;
-
adjunctul
inspectorului-gef
al
inspectoratului
teritorial
de
munc6.
Controlul
inopinat
poate
fi efectuat
qi
din
iniliativa
inspectorului
de muncd,
f[r6
dispozilia
de
control,
urmind
ca
inspectorul
sd
informeze
imediat
despre
aceasta
una dintre
persoanele menfionate
mai
sus.
Inspectorul
de
munci
informeazd
angajatorul
(persoana care aclioneazd
in
numele
acestuia)
despre
prezen\a sa in
unitate inainte
de
inceperea
controlului.
Fac
exceplie
cazurile
in
care inspectorul
este
informat
prin
sesizdrile
scrise
(inclusiv
in
variantd
electronicS)
ale salarialilor,
partenerilor sociali
sau
ale instituliilor
gi
or
ganizaliilor
intere
sate,
din
care
r
eniltd
cE
angaj
atorul
:
- incalcd
legislalia
in domeniul
muncii,
securitdlii
gi
sdndt6lii
in munc6;
-
nu
lichideaz6
incSlcdrile
legislaliei
in
domeniul
muncii,
securitdlii
gi
sdndtdlii
in
muncd
depistate
in
controalele
anterioare;
- nu
informeazd
despre
accidentele
de
munci
produse in unitate.
Durata
controlului
nu
trebuie sd
depdgeascd
3 zile
lucrdtoare.
La
necesitate,
inspectorul
general
de
stat
al muncii
sau
adjunclii sii
pot
prelungi
durata
acestuia.
Controlul
de stat
asupra
respectdrii
actelor
legislative
gi
a
altor
acte
normative
din
domeniul
muncii,
securitElii
gi
sdndtdlii
in
muncd
se
finalizeazd
cu
intocmirea
de
citre
inspectorul
de muncd
a
unui
proces-verbal
de control
de
modelul
aprobat
de
inspectorul
general
de
stat
al
muncii.
In
procesul-verbal,
inspectorul
de
muncd
consemneazd
succint
esenla
incblcdrii
constatate,
indicd
prevederile actelor
legislative
qi
ale altor
acte normative
incdlcate
gi
dispune
conformarea
imediatd
sau,
dup6
caz,
intr-un
termen
rezonabil
cu
prevederile legale.
Dacd
in
cadrul
controlului
nu
se constatd
incdlc[ri,
inspectorul
de muncd
consernneazdinprocesul-verbal
de
control
respectarea
actelor
legislative
gi
a
altor
acte normative
din
domeniul
muncii,
securitelii
$i
s6ndtdlii
in
munc6.
Dacd
constatd
cd exploatarea
clddirilor,
a edificiilor
qi
a echipamentelor
tehnice,
precum
gi
desfrqurarea
lucrdrilor
gi
a
proceselor tehnologice
prezintd
pericol iminent
de accidentare, inspectorul de muncd dispune,
printr-o
prescripfie
de modelul
aprobat
de inspectorul
general
de stat
al muncii,
sistarea
1or, evacuarea
personalului de
la locurile
de munc[
aflate
in
pericol
gi
inliturarea
pericolelor
constatate.
in
prescriplia de
sistare se
indicd succint
esenla
incdlc6rii
cu
pericol
iminent
de
accidentare,
actele
legislative
gi
alte
acte
normative
a ciror nerespectare
a
provocat
apariliapericolului.
Prescriplia
de sistare
se semneazd
de
inspectorul
de
muncd
gi
de
angajator
(persoana
care
acfioneazd,in
numele
acestuia).
Dacd
dispune
sistarea
exploatdrii
clSdirilor,
a
edificiilor
gi
a echipamentelor
tehnice,
precum
gi
a lucrdrilor
gi proceselor tehnologice
cu
pericol iminent
de
accidentare,
inspectorul de muncd
consenmeazd acest
fapt
in
procesul-verbal
de
control.
Copia
de
pe
prescriplia de sistare
se anexeazd
la
procesul-verbal
de
control.
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
6/17
Dacd inldturarea
pericolului necesitd timp,
inspectorul
de muncd
sigileazd
aparatele
de conectare
Ia
sursele
de
alimentare cu
energie
electrici,
panourile
de
comandd,
pdrlile
mobile
sau
alte
pe4i
ale
clddirilor,
ale
instalaliilor,
ale
echipamentelor
tehnice
cu
pericol
iminent de accidentare.
Sigiliul
se
aplicd in
aga
mod
incit
sd blocheze
repunerea
lor in func{iune,
ldsindu-se
loc
de acces
doar
pentru
intervenlii de inliturare
a
pericolului.
Inspectorul
de
munc6
indicd in
prescriplia
de
sistare
aplicarea sigiliului,
num6ru1
lui
gi
locul
aplicdrii
gi
informeazd
despre
aceasta
conducbtorul
locului de
muncS
qi
angajatorul
(persoana
care
aclioneazd
in
numele acestuia).
'
in
prescripfia
de
sistare,
inspectorul de muncd
dispune sd
fie
informat
in
scris
despre
lichidarea
incblcdrilor
cu
pericol
de
accidentare.
Aspirind
spre
realizarea
obiectivelor
sale, Inspecfia
Muncii
intreprinde
acliuni
in
vederea
prevenirii
ilegalitdlilor
din
domeniul
securitdlii
9i
sdndt6lii
in
muncd
gi
conformdrii
la
prevederile
legale.
In
acest
context,
urmdrind
modul respectdrii actelor
legislative
qi
a
altor
acte
normative din
domeniul
muncii, securit[fii
gi
sdndtdlii
in muncd,
Inspeclia Muncii
qi
subdiviziunile
sale
teritoriale
efectueazd
anual mai mult
de 6000 de
vizite
de
control
la unitSli
cu un numir
de
peste
340 000
salariafi,
dintre
care
peste
50 la
sutd
sint
femei.
Din numErul
total
de controale
circa 55
la
sutd
au drept obiectiv
aplicarea
cadrului
legal referitor
la securitatea
gi
sdndtatea
in
muncd.
Din
num6ru1
total de controale
70% constituie
controale de
fond,
20%
-
controale
inopinate
,
8o
-
controale
tematice,
2%
-
controale
repetate.
Repartizarea
numSrului
de controale dupd
domeniul
de activitate
se
prezinti
dupi
cum urmeaz6:
- 28%
-
unitdli
din ramura
comerfului;
-
19%
-
activitdli
de
servicii
colective, sociale
qi
personale;
-
17%
- unitSli din
ramura agriculturii;
-
cite 7%
-
unitdli
din
ramura
industriei
prelucrdtoare, ramura de construclie
gi
inv6 6mint;
- 4%
-
unit6li
din ramura
transportului;
-
cite 3%
- administralia
publicd
gi
unitdli
din domeniul
sdndtdlii;
- cite
|
%
-
unitSli
din domeniul
industriei extractive,
energeticS,
activitate
hotelier[,
institulii
financiare
gi
alte activitdli.
Controalele
intreprinse
se
finalizeazicu
intocmirea
proceselor-verbale
de
conhol
in
care
inspectorii
de muncd
inregisfeazd
anual, circa
34000 de
diferite deficienle
de
securitate
qi
sdndtate
in munc6
qi
cazLtn
de
incdlcare
a
prevederilor
legale.
Tot
?n
procesele-verbale
de conhol
inspectorii
de muncd dispun
mdsuri
necesare
penfu
asigurarea
respectirii
normelor
de drept
din domeniul
securitElii
gi
s6n6tnfi
in
munc6.
Este necesar
de
menlionat
gi
faptul
cd
inspectorii
de
muncinu
au la
dispozif;e
rxr
sistem
atrtomatizat
de
prelucrare
a datelor,
fapt
care
diminueazd
gradul
de operativitate
a acfunilor
de inspecfie,
scade
din
oportunitatea
gi
eficienfa
mdsurilor
diqpuse
pentnr
conformare si
Cele
mai
frecvent
intilnite
deficiente
de
securitate
gi
sdndtate
in
munc6
$
abateri
de
la
prevederile
legale
din domeniu sint:
-
lipsa
unor strategii
de
proteclie
gi
prevenire;
29
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
7/17
-
admiterea
la lucru
a
persoanelor
frr[
pregdtire
profesionald gi
fErE
instruire
in
materie
de
securitate
gi
sdndtate
in
munc6;
-
prestarea
muncii in condilii
de
risc sporit;
-
aplicarea tehnologiilor
depdgite
gi
periculoase;
-
neasigurarea
cu echipament
de
proteclie;
-
amplasarea
proceselor
tehnologice
in
incdperi
neadecvate;
-
exploatarea
echipamentelor
de muncd
improvizate
fdrd
dispozitive
de
proteclie;
-
neefectuarea
atestdrii
locurilor
de
munc6.
Eforttnile depuse
de
inspectorii
de muncd
in
activit5f;le
de control
gi
in
procesul
de monitoizarc
a
aplichrii
cadrului legal
din
domeniul
securitifii
qi
sen6tS,ti
in muncd
confribuie la
stabilirea unei
tendinle
ugor
sesizabile
de conformare
a angajatorilor
la
prevederile
legale
din domeniu,
fapt care
conduce
gi
la imbundtdltea
securitdlii
gi
sdndt5{ii
in
munc6.
Activit[1ile
de
control
gi
mdsurile
dispuse
de
inspectorii
de
muncd
cu
prilejul
controalelor
atestd
cd
angajatorii
intreprind
anumite
mdsuri
pentru
a
asigura
securitatea
gi
sdnitatea
salariafilor.
Aceste
m[suri
se
regdsesc
in
planurile
anuale
de
prevenire
gi
vizeazd:
-
modificarea
unor utilaje
gi
procedee
de
muncd
ce
prezentau
riscuri
inalte
de
accidentare;
-
substituirea
unor echipamente periculoase
cu
altele
mai
pulin
periculoase
sau
nepericuloase;
-
dotarea
echipamentelor
tehnice
cu
dispozitive
de
protecfie;
-
asigurarea
cu sisteme
de
exhaustare
anoxelor
din
mediul
de
muncS;
- instruirea salariafilor
in
materie
de
securitate
gi
sdn6tate
in munc6;
-
asigurarea
salariafilor
cu echipamenf
individual
de
proteclie
qi
de
lucru,
etc.
Asemenea
planuri
de
prevenire
posedd
circa
65la
sutd
din agenjii
economici
v izitali
cu
prilej
ul
controal
elor.
In
vederea
sensibilizdrii
celor
interesafi
in
asigurarea
condiliilor
de securitate
gi
sdn[tate
in muncd
Inspeclia
Muncii
informeazd prin
diferite
surse mass-media
despre
prevederile
legjslaliei
din
acest
domeniu, precum
gi
despre
cdile
de
respectare
a
acesteia.
In
procesele
de informare
sint apelate
organele
de
presd
centrale
gi
locale, diferite
posturi
de radio
gi
televiziune.
in aceastd
ordine de
idei
se
inscrie
participarea
frecventd
a
conducerii Inspecliei
Muncii
in
cadrul
emisiunilor
radiofonice
qi
televizate
cu comentarii privind
aplicarea
legislaliei
securitdlii
gi
sdndtdlii in muncd.
Pe
parcursul
mai
multor ani
Inspecfia
Muncii
organizeazd,,
realizeazl,
gi
particip6
in diverse intruniri
cu
reprezentanlii
autoritdlilor
administraliei publice
locale,
cu reprezentanlii
mediului
de
afaceri.
La
aceste
intruniri
se
pun
in
dezbatere
diverse
situalii
care
lin
de
aplicarea
Legii
securitdlii
gi
sdndtSlii
in
muncd,
de
asigurarea condiliilor
de
munci
nepericuloase
gi
inofensive
qi
de
prevenirea
accidentelor
de
muncd.
intru
asigurarea
respectirii
cerinfelor
de
securitate
gi
sdnitate
in
munci
Inspeclia
Muncii colaboreazi
cu
Confederalia
Nalionald
a
Patronatului
din
30
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
8/17
Republica Moldova,
cu
Confederalia
Naliona16
a Sindicatelor din Moldova
gi
cu
alte
institutii interesate.
inb,aza
Acordului
de colaborare
cu
Confeder{ia
Naliona16
a
Sindicatelor
din Moldova
qi
in
baza Acordului de colaborare
cu
Confederalia
Nalionald
a
Patronatului din
Republica
Moldova, colaboratorii Inspecliei Muncii
participd
in
cadrul
diferitor acfiuni,
organizate
in
scopul
popularizdni
gi
promovdrii
securitblii
gi
sdn6t6lii ?n
muncd
Se acordd
o
atenlie deosebiti
qi
se
tntreprind acliuni in vederea asigur5rii
gi
realizdrii unui
proces
de
pregdtire
continud
a inspectorilor
de
munc6. In
acest context,
pentru pregdtirea
inspectorilor de muncd
au
fost
orgarizate diferite
seminare
instructiv-didactice. Acestea
au
fost
organtzate
Sirealizate
cu concursul
specialigtilor
din cadrul aparatului central al
Inspec,tiei
Muncii, experlilor
strdini,
inclusiv
qi
cu
suportul
OIM
Indicatori
de activitate
a
Inspec{tei
Muncii stnt
reflectali
in
Anexa nr.2 Ia
prezentul
RaporL
CONSTATARI:
lnspeclia Muncii aplicd in activit6lile
sale toate mecanismele legale
pentru
contribui la
sporirea
nivelului
de securitate
gi
sdn6tate
in
munc6.
Totodatd,
Inspeclia
Muncii:
a)
nu
dispune
de
efectiv
suficient;
b) nu dispune de un sistem
automatizat de
prelucrare
a datelor,
fapt care
influenleazdatitoperativitatea activitdlii, cit
gi
capacitatea institulionald
a
acesteia.
_
3t
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
9/17
$
V.
STATISTICA
SECURITAIN
$I
SANATAXTT
iN
rrrUNCA
statistica
securitSlii
9i
sdnatdfii
in
munc6
este
parte
integranta
a statisticii
nalionale
gi
este
reglementatd
de
Legea
cu
privire
la
statistica
oficiald,nr.4I2-y{
din
9 decembrie2004.
Datele statistice de
securitate qi
sindtate
in munc[
se
colecteaz|
de
la
agenli
economici
anual,
conform
metodelor
stabilite
de
Biroul
Nafional
de
StatisticX, pe
egantioane
reprezentative
teritorial
gi
pe
domenii
de
activitate.
Datele
statistice
se
colecteazd
pe
baza
formularului
de
Raport
statistic
I-SSM,
care
se
aprobd
de
Biroul
Nalional
de
Statisticd.
FormularuI
in
cauzd
v
izeazd.
urmdtoarel
e date
:
-
denumirea,
adresa
juridicd,
domeniul
de
activitate
al
unitdlii
economice;
-
efectivul
de
personal;
-
cheltuieli
pentru
realizareamdsurilor
de
securitate
gi
s6n6tate
in
munc6;
- numdrul
de
accidentafi
in
munci;
-
rcpartizarca
accidentalilor
dup6
imprejurdri
gi
cauze;
-
starea
condiliilor
de
muncd;
Potrivit
statisticilor,
num6ru1
de
unitdli
economice
care
depun
Raportul
statistic
,,Securitatea
gi
Sdn5tatea
in
Muncd"
depdgegte
5500,
cu
un
efectiv
de
personal
mai
mare
de
20
salariafi.
Numdrul
unitd\ilor
economice
gi
numdral
salarialilor
existenli
tn
scripte
tn
anii
2006
-
2009
sint
reflecttate
in
Anexa
nr.3
Ia
prezentul
Raport.
Potrivit
datelor
statistice,
circa
4
la
sutd
din
numdrul
total
de
salariali
muncesc
in
condi{ii
de
muncd
necorespunzdtoare
cerinfelor
de
securitate
gi
sdn6tate
in
muncd.
cele
mai pronunlate
condilii
necorespunzdtoare
sint:
-
zgomot
de
nivel
sporit;
-
vibralii
de
nivel
sporit;
-
iluminatul
cu
devieri
de
la cerinlele
normative;
- gaze,
pulberi
qi
alte
impuritdli
din
mediul
de
muncd
cu
un grad
de
concentrare
ce
dep6qegte
limitele
admisibile;
-
temperaturi
cu
deviere
de
la valorile
acceptabile;
-
umeditate
sporitd
a
aierului;
-
efortul
fizic.
Potrivit
statisticilor,
in
vederea
prevenirii
accidentelor
de
muncd
gi
asigurdrii
condiliilor
inofensive
de
muncd,
angajatorii,
in
ansamblu
pe
far6,
cheltuiesc
anual
mijloace
financiare
care
constituie
sume
ce
depigesc
1g
mln.
lei.
Numdrul
personalalui
ocupat
tn
condigii
de
muncd
care
nu
corespund
cerinlelor
de
securitate gi
sdndtate
tn
muncd
tn
anii
2006-2009
este
reflectat
tn
Anexi
nr.4
la
prezentul
Raport
tn
Republica
sdndtdlii
in
munc6.
Colectarea
datelor
CONSTATAru:
Moldova
existi
acoperire
juridicd
a
statisticii
securitElii
gi
Aceasta
se
realizeuid,
p"
Luu
formularului
tipizat
l-ssM.
statistice
se
face
pe
eqantioane
de
unitdti
cu
un
efectiv
de
32
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
10/17
personal
mai
mare de 20 de salariafi. Totodatd, sint
ldsali
in
afara
procesului
de
colectare
a datelor
agenlii economici cu un efectiv de
personal
mai mic
de
20
salariali,
ceea
ce nu
permite
crearea
unei imagini adecvate a situaliei securitdlii
gi
sdndtSlii
in
muncd.
Formularul
I-SSM nu include in sine informalii
gi
indicatori
ce s-ar
referi:
-
la
numdrul
de
unitdli
economice care
desfEgoard
dctivitdli
de
securitate
gi
sdndtate in
munc6
intr-un mod organizat;
-
la
num6ru1
de
persoane
desemnate
pentru
desfrgurarea
activitSlilor de
securitate
qi
sbndtate
in munc6;
-
la numdrul
gi
categoriile de
personal
instruit in materie de securitate
gi
sSndtate
in munc6.
33
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
11/17
$
VI.
ACCIDENTE
DE
MUNcA
$I
BoLI
PRoFESIoNALE
Conform
art.222
din
Codul
muncii,
printre
direcliile
principale
ale
politicii
de
stat in
domeniul
securitb{ii gi
sdnitdlii
in
muncd
se num6r6 gi
cercetarea
gi
evidenfa
accidentelor
de
munc[
gi
a
bolilor
profesionare.
Potrivit
art.225
lit.
u) din
Codul
muncii
$i
art.l3 lit.
p) din
Legea securitalii
9i
sdndtdlii
in
muncd
nr.186-XU
din
10
iulie
2008,
angajatorul
este
obligat
s6
asigure
comunicarea,
cercetarea,
evidenla
gi
raportarea
corectd gi
in
termenele
stabilite
a
accidentelor
de
muncd
qi
a
bolilor
profesionale
prodrs.
in
unitate,
elaborarea
gi
realizarea
mdsurilor
de
prevenire
a acestora.
cercetarea
accidentelor
de
munc6
se
efectueazd
Regulamentul
privind
modul
de
cercetare
a
accidentelor
de
Hotdrirea
Guvernului
nr.1361
din
22
decembrie
2005.
in
conformitate
cu
munc6,
aprobat
prin
In
conformitate
cu
pct.3
din
Regulamentul
menfionat,
prin
accident
de
muncd
se
inlelege
un
eveniment
care
a
produs
vdtdmarea
violenid
a organismului
salariatului (leziune,
stres
psihologic,
electrocutare,
arsurd,
degerare,
asfixiere,
intoxica{ie
acut6,
leziuni
corporale
provocate
de
insecte
qi
animul.,
d"
calamiteli
naturale
etc.),
ca
urnare
a acfiunii
unui
factor
de
risc (insuqire,
stare,
proces,
fenomen,
comportament)
propriu
unui
element
al
sistemului
de
munci
(executant,
sarcini
de
munc6,
mijloace
de
produclie,
mediu
de
munc[) gi
care
a
condus
la
pierderea
temporar5
sau
permanentd
a
capacit6lii
de
muncd
ori la
decesul
salariatului,
survenit:
a) in
timpul
indeplinirii
sarcinii
de
muncd
sau
obligaliilor
de
serviciu;
b)
inainte
de
inceperea
sau
dup[
incetarea
lucrului,
cind
salariatul
se
deplaseazd
de
la
intrarea
in
incinta intreprinderii,
instituliei,
orgariza\iei
(?n
continuare
-
unitate) pind
la
locul
de
munci
gi
invers,
igi
schimbd
imbrdcamintea
personald,
echipamentul
individual
de
proteclie
gi
de
lucru
gi
invers,
preia
sau
predd
locul
de
muncd
gi
mijloacele
de
producfie;
c)
in
timpul pauzelor
stabilite,
cind
salariatul
se
afld
pe
teritoriul
unitdlii
sau
la
locul
s6u de
muncd, precum
gi
in timpul
frecventdrii
incdperilor
sanitaro-iglenice
sau
auxiliare;
d)
in
timpul
deplas[rii
de
la
domiciliu
la
lucru
gi
invers,
cu
transportul
oferit
de
unitate,
in
modul
stabilit, precum
gi
in timpul
imbarcdrii
sau
debarcdrii
din
acest
mijloc
de
transport;
e)
in
timpul
deplasdrii
de
la
unitatea
in care
este
incadrat
salariatul,
pind
la
locul
de
muncd,
organizat
in
afara
teritoriului
unitdlii,
sau
pind
1a
o
alt6
unilate, gi
invers, pentru
indeplinirea
unei
sarcini
de
muncd
sau
a obiigaliilor
de
serviciu,
in
timpul
util
pentru
aceasta
$i
pe
traseul
stabilit
al
deplasdrii,
indiferent
de
modul
de
deplasare
sau
mijlocul
de
transport
utilizat;
0
in
cadrul participdrii
la
acliuni
culturale,
sportive
sau la
alte
activitdli
ot
ganizate
de unitat
e
in
baza
ordinului
sau
dispo
ziliei
emise
de angaj
ator;
g)
in
cadrul
acliunii
intreprinse
din proprie
iniliativd
p.rtir'pr"venirea
sau
inldturarea
unui pericol
ori
pentru
salvarea
altui
salariat
de
1a
un
pericol
in
circumstanfele
specificate
la literele
a),b),c),d)
gi
f) ale
prezentului
punct;
34
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
12/17
h)
in timpul
instruirii
de
produclie
sau
practicii
profesionale
?n
bazd,
de
contract
incheiat
intre
angajator gi
institulia
de invdldmint,
intre
angajator,
elevi
qi
studenli.
Regulamentul
in
cauzd
obligd
angajatorul
sd
comunice
imediat
la
Inspeclia
Muncii
despre producerea
accidentelor
de munci
gi
sd
asigure
cercetarea
acestora.
Acest
Regulament
stabileqte
ci
accidentele cu incapacitate temporard
de
muncd
pot
fi cercetate
de angaj
ator,
iar
accidentele
de
muncd grave
qi
mortale
se cercete
azd
de
inspectorii
de munc6.
in
temeiul
acestui
Regulament
angajatorului
ii
revine
obligafiunea
sd rapofteze
anual
organelor
de
statisticd
despre
accidentele
de
munc6
produse
la
unitate.
Degi
se atestd
rcalizarca
anumitor
mdsuri
de
prevenire,
din
cavza
deficienlilor
de
securitate,
anual, potrivit
statisticilor,
se inregistre
azd.
un
num6r
mai mare
de
550
accidenta{i
provenili
din
accidente
de
munc6.
Dinamica
accidentelor
de
muncd
produse
tn anii
2006-2009
Si
2010
este
prezentatd
tn
Anexa
nr.S la prezentul
Raport.
Accidentele de muncd
implicd gi
anumite
pierderi
materiale
qi
financiare.
Numirul
de accidente
de muncd produse
intre
anii
2006-2009
determinb
un
indice
de
frecvenfd
cuprins
intre
0,88
-
1,07
(numdrul
de accidentali
care revine
la
o mie
de
salarialr)
gi
un
indice
de
duratd
medie
a
incapacitilii
temporare
de
muncl
pentru
accidente
de
muncd
cuprins
intre
22,19
-
32,6
(numdrul
de zile-om
incapacitate
temporard
de
muncd
ce
revine
unui
accidentat).
Pierderile
materiale,
indicele
de
frecvengd
si
indicele
de duratd
medie
a
incapacitd(ii
temporare
de
muncd
sint reflectate
tn
Anexa
nr.6
ra
prezentul
Raport.
Ponderea
cea
mai
mare
a
numdrului
de accidentali
in
muncd
intre
anii
2006-
2009
revine
industriei
prelucrdtoare
cu
668 accidentafi, urmatd de
activitdfite din
domeniul
energetic, gaze
gi
ape
cu
168
accidentafi,
dupd
care
vin
activitalile
agncol^e
qi
din
domeniul
construcliilor
cu
cite
167
accidentali.
Intre
anii
2006-2010
inspectorii
de muncd
au
cercetat
189
accidente
de
muncl
mortale.
Repartizarea
accidentelor
de
muncd produse
?n
anii
2006 -
2010
dup[ genul
de
activitate
denotd
c6
ponderea
cea
mai
mare
revine
activitelilor
din
construcJii
cu
38
accidente
mortale,
urmati
de agriculturd
gi
silviculturd
cu
36
accidente
mortale
mortale,
dupd
care
vine
industria
prelucrdtoare
cu 15
accidente
mortal
gi
energetica,
gaze
gi
ape
cu
15
accidente
mortale
Datele
statistice
demonstreazd,
cd
cel
mai
frecvent
accidentele
de
munc[
se
produc
in ?mprejurdri
ce
in:
-
de cddere
de la
in5llime gi
la
acelaqi
nivel;
-
de
prindere,
lovire
sau strivire
cu
magini,
unelte,
unitdli
de
transport,
diferite
obiecte;
-
de cddere,
pribuqire
sau
proiectare
de
obiecte.
cauzele
care
duc la
accidentare
de
cele
mai
multe
ori depind
de:
-
executant
-
de
la
50Yola
80%
de
cantri
de
accidentare;
-
sarcina
de
munc6-
de
ra6ohIa3BYo
de
cant/-de
accidentare;
- mijloacele
de
produclie
-
de
la 6YoIa
I2Yo
de
canxi
de accidentare;
-
mediul
de
muncd
-
de
la
5o/ola
60/o
de cantri
de
accidentare.
.
35
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
13/17
Cauzele
qi
circumstanlele
in
care
s-au
produs
accidentele
de
munc6
sint
determinate
de
deficienfe
de
cunogtinle
qi
abilitali
de
a
organizaprocese
de
muncd,
de
a
stabili,
formula
gi
executa
in
condilii
nepericuloase
sarcinile
de
munc6.
Repartizarea
accidenta(ilor
tn
anii 2006-2009
pe
tmprejurdri gi
cauze
este
reflectatd
In
Anexa
nr.7la
prezentul
Raport.
Analiza
morbiditdlii
profesionale,
efectuatd
de
Ministerul
S6n6td ii,
arat6
cd
in anii
2000-2009
in
Republica
Moldova'au
fost
inregistrate
296
de
caztride
boal6
profesionald,
cu
335
de
persoane
afectate.
Asifel,
indice
de
morbiditate
profesionald
a
constituit
in
medie
2,4
ra
100
mii
de angajafi.
Din
num6rul
total
de
boli profesionale
inregistrate
in
aceastd
perioad6:
-
36,tYo
-
au
fost
provocate
de
acliunea
vibraliei;
-
22,lyo
-
au
fost
provocate
de
acfiunea
substanlelor
chimice
toxice;
-
l3,7Ya
-
au
fost provocate
de
acliunea
gennenilor
patogeni;
- Ll,3yo
-
au
fost provocate
de
acliunea
agrochimicateloq
-
7,tya
-
au
fost provocate
de
acliunea
pulberilor;
-
3,3Yo
-
au
fost
provocate
de
acfiunea
zgomotului;
-
5,7yo
-
au
fost provocate
de
acfiunea
altor
factori.
Dupd
profesii,
morbiditatea
profesionalS
in perioada
raportatd
se
repartizeazd
dupd
cum
urmeazd:
-
mecanizatorii
-
39,5yo;
-
muncitorii
de
la
intreprinderile
industrial
e
-
lg,gyo;
-
lucr6torii
medicali
-
17
,}yo;
-
lucrdtorii
cu
agrochimicatel
e
-
5,4yo;
-
alte
profesii
-
in
sum6
Z0,3yo.
O importanld deosebiti
in
aparilia
bolilor
profesionale
cronice
o
are
durata
muncii
in
condilii
nocive qi
nefavorabile.
S-a
ionst
atat
cd
cu
cit
e
mai
mare
vechimea
in
munc6,
cu
atit
e
mai
inaltd
incidenla
bolilor
profesionale
gi
invers.
Cota
afectalilor
cu
un
stajiu
de
muncd
de peste
2,5
ani.onrtitui.
39,lyo;
dela20
pin6
la
25
ani-2t,5Yo;
de
la
15
pind
raz0
ani
-
ls,gyoqi
pin6la
15
ani
-
23,6yo.
Cauzele
ca.re
au
contribuit,
direct
sau
indireci,
la
formarea
indicilor
morbiditdlii
profesionale
sint:
-
lipsa
sistemelor
de
incdlzire
in
?ncdperile
de
producere
gi
auxiliare
in
perioada
rece
a
anului;
-
parametrii
microclimatici
nefavorabili
;
-
prezen[a
curenlilor
de
aer
rece;
-
lipsa
sau
func{ionarea
neefectivd
a
sistemelor
de
ventilafie;
ptezenla
unor
substanle
chimice
toxice
in
aerul
zonei
de
munc6,
a
factorilor
fizici
gi
biologici,
nivelul
cdrora
deseori
depdgegte
limitele
maxime
admise;
-
locuri
de
muncb
imperfecte;
-
nerespectarea
regimului
de
muncd
qi
odihn6,
a
cerinlelor
sanltdfii
qi
securitdlii
la
locul
de
munc6.
Cele
expuse
mai
sus
confirmd
faptul
existenlei
unei corelalii
exprimate
dintre
starea
real[
a
condi{iilor
de.muncd
la
majoritatea
obiectivelor
in
func1iune,
impactul
factorilor
de
risc
de
origine
chimicd,
frzicd,
biologicd,
psiho-emotionalj
36
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
14/17
din mediul
de
producere
asupra
organismului
lucr6torilor,
asigurarea
insuficientd
a
angajalilor
cu
echipament
special
gi
mijloace
individuale
de
protecfie,
lipsa
in
multe canti
a alimentafiei
calde,
asistenlei
medicale
la locul
de muncd
gi
nivelul
sporit
al
indicilor
morbiditdlii
cu incapacitate
temporard
de
munc6
a
salariatilor
din
ramurile
debazd,
ale
economiei
nationale.
CONSTATARI:
Degi
angajatorii
in
ansamblu
intrepind
mdsuri
de
prevenire
a
accidentelor
de
muncd
gi
a imbolndvirilor
profesionale,
mai
existd
anumite
deficienle
de
securitate
gi
sdnitate
?n
muncd)
care
contribuie
la
producerea
acestor
evenimente.
37
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
15/17
$
vlr.RECOMAlVO.tnr
1'
Aducerea
prevederilor
Codului
muncii
gi
a
altor
acte
normative
in
cortcordanla
cu prevederile
Legii
securitdlii
qi
sen6ielii
?n
muncd
nr.lg6-XVI
din
10
iulie
2008.
2'
Elaborarea gi
promovarea
spre
adoptare
a
actelor
normative
prev6zute
de
Planul
nalional
de
armonizare
a
legislaliei
pentru
anul
2010
qi
planului
nalional
de
armonizare
a
legislaliei
pentru
anul
2011.
3'
Transpunerea
in
legislalia
nalionald
a
Directivelor
UE
in
domeniul
securitdlii
qi
sandtdlii
in
muni6,
prevazute
de
viitorul
Acord
de
asociere
RM-uE.
4.
in
scopul
consoliddrii
capacitdlilor
Ministerului
Muncii,
protecfiei
Sociale
qi
Familiei
in
domeniul
securitdlii
gi-sdndtdfii
in
muncd
se
considerd
oportund
crearea
?n
cadrul
acestuia
a
unei
subdiviziuni
interioare
separate
cu
atribulii
distincte
in
domeniul
de
referinf[
(3-5 unitdli, personal
cu
cuiostinle
speciale
in
domeniul
securitd{ii
Si
sdndtdpii
tn
muncd).
5.
Majorarea
efectivului-limitd
gi
intdrirea
capacitalilor
Inspecliei
Muncii,
crearea
in
cadrul
acesteia
a
unei
subdiviziuni
interi,oare
cu
atribugi-Aistincte
in
domeniul
sdndtdlii
in
muncd (3-5
unitdli,
personal
cu
cuno$tinle
speciale
tn
domeniul
sdndtdyii
tn
muncd).
6'
Dotarea
Inspecfiei
Munci
cu
sisteme
automatizate
de
prelucrare
adatelor
gi
programe
de
intrefinere
a
acestora.
Elaborarea
unui
program
computerizat
de
evidenld
a
unitdlilor
supuse
controlului,
a
activitdlilor
de
inspeclieiealizate,
a
abaterilor
de
la
normele
legale
gi
deficienlelor
de
securitate
gi
sdndtate
in
muncd
identificate
in
activit6lile
de
control,
a
mdsurilor
care
au
fost
dispuse
de
inspectorii
de
muncd
pentru
redresarea
situaliei,
precum
gi
a
rezultatelor
oblinute
in
urma
masurilor
intreprinse.
7'
Elaborarea,
adaptarea
gi
aplicarea
unor
programe
de
instruire
profesional6
gi
perfeclionare
continui
a
personalului
Inspecliei
Muncii.
8.
Orientarea
activitdlilor
de
inspeclie
cdtre
domeniile
de
activitate
care
prezintdriscuri
mai
mari
de accidentare
sau
imbolnavire, printre
care:
a)
industria
prelucrdtoare;
b)
qantierele
de
construclii;
c)
activitdlile
agricole;
d)
energetica;
e)
telecomunicafiile.
9'
Dezvoltarea
bazei
tehnico-materiale,
intdrirea
capacitdlilor
qi
majorarea
efectivului-limitd
al
i.S.
,,Centrul
de
instruire
in
domeniul
relaliilor
de
munc6,,.
38
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
16/17
10.
Elaborarea
gi
aprobarea
unui
Program
nalional
sau
a unei
Strategii
in
domeniul
securitdlii gi
sdndtdtii
in
muncd
qi,
respectiv,
a Planului
de
acliuii
de
implement
are
a acesteia.
11.
Examinarea
oportunitdlii
ratificdrii
de
Republica
Moldova
a
Convenliei
Otganiz{iei
Internafionala
a
Muncii
nr.161
,,Privind
serviciile
de
sdnatate
a
muncii".
12. Examinarea
posibilitdlii
credrii
unei
institulii
de
stat
cu
atribulii
distincte
?n
domeniul
sdnitdfii
in
muncd,
apte
sd
ofere
servicii
de
calitate
in
domeniul
de
referinfS.
13.
Examinarea
posibilitSlii
credrii
unui
Centru
de informare
in
domeniul
securitalii
9i
sandtilii
in
munc6,
avind
legaturi
cu releaua
centrelor
de
informare
privind
securitatea
gi
s5ndtatea
in
muncd
al Biroului
Internafional
al
Muncii
gi
cu
Agenlia
Europeand
de
Securitate gi
S6ndtate
in
Munci.
14.
Perfecfionarea
modalitilii
de
colectare
a
datelor
statistice
qi
includerea
in
procesele
de
colectare
a datelor gi
a agenlilor
economici
cu
un efectiv
de
personal
de
pind
Ia20
salariali.
15.
Completarea
Formularului
statistic
1-SSM
cu
capitole
ce
ar pennite
colectarea
datelor
referitoare
la:
-
numdrul
de
unitdli
economice
care
desfisoard
sdndtate
in
muncd
intr-un
mod
organizat;
activitdti
de
securitate
gi
-
numbrul
de
persoane
desemnate
pentru
desfEgurarea
activit6lilor
de
securitate
gi sdndtate
in
munc6;
-
numdrul
gi
categoriile
de
personal
instruit
?n
materie
de
securitate
si
sdndtate
in
munc5..
16.
indsprirea
sancfiunilor
administrative
pentru
neasigurarea
condiliilor
de
muncd
nepericuloase
qi
inofensive.
17.
Perfeclionarea
cadrului
legal
referitor
la
asigurarea
pentru
accidente
de
muncd
9i
boli
profesionale
intru
stabilirea
cotelor
de
asigurareiocial6
in raport
cu
riscul
de
accidentare
gi
imbolndvire
a
salaria{ilor
pe
care
il
rcprezintd
unitatea
economicS.
18.
Propagarea,
prin
diferite
surse
mass-media,
a
prevederilor
legislaliei
in
domeniul
securitdlii
gi
sdndtSlii
in
munc[, precum
gi
a
cdilor
de
respectare
a
acesteia.
19.
Sporirea
nivelului
de
sesizare gi
infonnare
a
publicului
larg
despre
pericolele
ce le
ptezintd
locurile
de
muncd
cu
deficienle
de
securitate gi
senatate
in
muncd,
despre
fenomenul
accidentdrii
gi
imbolndvii
la
locurile
de
munc6,
cit
gi
despre prejudiciile
directe
gi
indirecte
ce
apar
in
consecinla
accidentelor
de
munc[
gi
imbolndvirilor
la
locurile
de
munc6.
39
-
8/18/2019 Analiza Securitatii Si Sanatatii II
17/17
20.
Oficializarea
in
Republica
Moldova
a
Zilei
mondiale
a
securit6lii
gi
sdnitSlii
in
munca
-
28
aprilie
(fn-aceastd
zi
este
marcatd
si
Ziua
internalionald
de
comemorare
a salarialilor
accidentayt
sau
decedali
la locul
de
muncd).
21'
Instalarea
unei
culturi
nafionale
de prevenire
gi
incurajarea
respectului
pentru
securitatea
gi
s5n[tatea
salarialilor
prin:
'
a)
creqterea
congtientizdni,
cunoagterii
li
intelegerii
conceptului
de
risc
gi
pericol,
incepind
de
la
virsta
educaliei
de
bazd
gi
contLuind
pe
pLursul
intregli
vieli
active;
b)
dezvoltarcaptacticilor
de
prevenire
gi
control
a riscurilor
la
toate
nivelele.