analiza echilibrului financiar al intreprinderii pe baza fluxurilor

8/13/2019 Analiza Echilibrului Financiar Al Intreprinderii Pe Baza Fluxurilor

1/32

CUPRINS

Capitolul 1. Aspecte generale privind trezoreria intreprinderii..................4

1.1 Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii..................................5

1.2 Sarcinile trezoreriei...............................................................................................5

1.3 Evaluarea prin fluxuri de trezorerie (cash-flows).................................

Cash-flow-ul si balanta sa............................................................................................8

.................................8

CFg !"#$ - #%pz & 'z() *+ob*'z..........................................................................................................8

)F, 'C - +epl.........................................................................................................

1./ (revizionarea trezoreriei..................................................................................... 10

$,!O,!,#' 'C$#! +! $,!O,!,l! - ('S#! +! $,!O,!,l!........................10

Capitolul !. "estiunea si di#ensionarea trezoreriei.................................13

2.1 !cedentul global de trezorerie...........................................................................1/

............................................................................................................1/

(lati (lati...............................................................1/

1.!cedentul de trezorerie al eploatarii 3!$!4......................................................152. !cedentul de trezorerie degaat de ansa%blul operatiunilor de gestiune3!$O64............................................................................................................................... 17

. !cedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare3!$O#F4........18

2.2 Creditele de trezorerie........................................................................................1

2. !laborarea si actualizarea bugetului de trezorerie..............................................20

$tudiu de caz %ntoc#irea &i prezentarea ta'loului fluxurilor de trezorerie............................................................................................................!3

i'liografie ........................................................................................33


2/32


3/32

Capitolul 1. Aspecte generale privind trezoreriaintreprinderii

n teoria economic, noinea de echilibru financiar are semnificaii multiple. ntr-o concepie

general, echilibrul economico-financiar la nivelul ntreprinderii se realizeaz atunci cnd se

recupereaz integral mijloacele consumate, respectiv cnd veniturile sunt egale cu costurile.

Meninerea echilibrului financiarreprezint un obiecti permanent al politicii financiare, care

poate fi considerat realizat atunci c!nd e"erciiul financiar se #ncheie cu o trezorerie poziti.

Asigurarea echilibrului financiar reprezint o condiie de baz pentru desf$urarea unei actiiti

profitabile, iar realizarea acestui echilibru financiar se poate obine prin re%larea dezechilibrelor

care se manifest #n actiitatea curent a firmei.

Analiza echilibrului financiar al firmeinecesit studierea urmtoarelor aspecte&

analiza situaiei nete $i a patrimoniului net'

analiza corelaiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment $i trezoreria net'

analiza ratelor de echilibru financiar'

analiza corelaiei dintre creanele $i obli%aiile #ntreprinderii

Trezoreria unei intreprinderireprezinta fluxurile de incasari si plati care se deruleaza in cadrul

intreprinderii intr-o anumita perioada de timp, respectiv fluxul de diferente dintre incasarile si

platile efectuate de intreprindere1.

Trezoreria evidentiaza rezultatul intregii activitati a intreprinderii si modul de respectare a

cerintelor echilibrului financiar.(oate operatiunile pe care intreprinderea le realizeaza se re%asesc

imediat sau la termen, sub forma flu"urilor de trezorerie. )entinerea echilibrului flu"urilor de

trezorerie *de incasari si plati+ este o conditie necesara a iabilitatii intreprinderii. intreprindere

poate fi iabila numai daca actiitatea sa de%a-a, in mod permanent, trezorerie. Pe de alta parte,

trezoreria constituie un instrument de actiune la dispozitia conducatorilor intreprinderii pentru

realizarea obiectivelor strategice ale intreprinderii.stfel, trezoreria poate fi utilizata fie pentru1intil9:6eorgeta: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura +idactic9


4/32

achizitionarea echipamentelor indispensabile cresterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de

participare care izeaza cresterea e"terna.

1.1 Organizarea si functiile serviciului trezoreriei intreprinderii

rice intreprindere este situata intr/un conte"t economic. Scopul sau consta in crearea unei autii

materiale sau intelectuale, in ederea satisfacerii unei necesitati actuale sau iitoare a unei piete, ale

consumatorilor.

Intreprinderea este un sistem care la randul ei se caracterizeaza printr-o structura economica,

sociala si financiara.In interiorul si exteriorul intreprinderii se nasc o multime de fluxuri . Intreacestea cele banesti detin un rol si loc important. ceste flu"uri sunt le%ate de formarea

capitalului si remunerarea acestuia, de sporirea capitalului fie prin cresterea numarului actionarilor,

fie prin finantarea e"terna, fie prin cotatie la bursa.Intreprinderea are neoie de capital pentru a

finanta&

cheltuielile sale de inestitii

cheltuielile de functionare,de trezorerie pe toata durata actiitatii sale.

Intreprinderile mari isi pot organiza un serviciu distinct de trezorerie fiind o componenta a

directiei financiare a intreprinderii. Sericiul trezoreriei -oaca un rol acti asupra pietei financiare

printr/un oficiu al sau specializat *sau birou+.Un alt birou se ocupa cu %estiunea administratia

trezoreriei, controlul respectarii procedurilor, confirmarea operatiunilor si a pozitiei.

Activitatea de eploatarea unei intreprinderi %enereaza o retea de flu"uri si anume&

flu"uri reale de marfuri, materiale, sericii'

flu"uri monetare.

a nivelul fluxurilor monetare legatura dintre intrari si iesiri este asigurata de trezorerie.

(rezoreria este ima%inea disponibilitatilor monetare aparute din eolutia curenta a incasarilor si

platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu.

1.! "arcinile trezoreriei


5/32

#rincipalele sarcini!ale trezoreriei constau in&

a! prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si de iesire in" din trezorerie#

b!asigurarea lichiditatii intreprinderii#

c! evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trezorerie#

d! aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt#

e! stabililea bugetului trezoreriei si planificarea trezoreriei.

0lu"urile sunt ealuate, preizionate. Prin intermediul neoilor de flu"uri de iesire si mi-loacelor ca

flu"uri de intrare se stabileste %radul in care trezoreria face fata unor situatii nepreazute, probabile.

Cu alte cuinte mi-loacele se cer a fi superioare neoilor.

Una din sarcinile importante ale trezorerieieste asigurarea lichiditatii. Intreprinderea are neoie

de lichiditate pentru efectuarea tranzactilor sale, pentru plata achizitiilor zilnic scadente.)arimea

incasarilor ca influ"uri depinde de nie1ul eniturilor, de politica de credite/furnizor,de politica de

credite a intreprinderii.

Intrarile si iesirile de trezorerie sunt dificil de preazut cu o foarte mare precizie. Intreprinderea

consera incasarile ca o precautiune pentru a face fata cererilor de fonduri impreizibile. Nielul

incasarilor depinda de usurinta si rapiditatea cu care intreprinderea poate rambursa creditul acordatde banca. Incasarile de prudenta, de precautie sunt in %eneral detinute sub forma de titluri

ne%ociabile pe termen scurt.

(rezorierul trebuie sa determine un niel minim de incasari care insa trebuie sa eite&

riscul incapacitatii de plata'

riscul incasarilor insuficiente care duc la amanarea platilor si amanari ale re%lementarilor

suplimentare ca&

rata medie a dobanzii si cresterea nielului pentru banci'

un an%a-ament potential de credit asupra furnizorilor sai.

1.3 Evaluarea prin fluxuri de trezorerie (cash-flows)

2asile #lie: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura =eteor (ress: "ucure


6/32

$ intreprindere poate fi evaluata prin lichiditatile pe care urmeaza sa le generaze in viitor.

2aloarea ei este data de flu"urile de trezorerie *cash/flo3s+ preizionale susceptibile a fi obtinute in

urmatorii ani.

In primul rand trebuie sa definim metoda de masurare a fluxurilor de trezorerie. rmonizarea

re%lementarilor contabile romanesti cu cele europene si cu standardele internationale de

contabilitate retin prin ultimul Re%ulament Contabil din februarie 4551 metoda din Standardul

International de Contabilitate IS6. Cele doua metode cea directa si cea indirecta fac distinctia

intre flu"urile din actiitati de e"ploatare, actiitati de inestitii, actiitati de finantare.

Metoda indirectaporneste de la profitul net inainte de impozitare la care se adau%a amortizarile,

cheltuielile si pierderile financiare si se scad eniturile din inestitii financiare si se a-usteaza cu 7

sau / diferentele de stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea flu"ului din actiitati de

e"ploatare la care se adau%a sau scade flu"ul din actiitatile de inestitii si de finantare.

0lu"urile de trezorerie determinate prin metoda directase bazeaza pe incasarile de la clienti din

care se scad platile catre furnizori, an%a-ati, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adau%a

sau scade numerarul rezultat din actiitati de inestitii *achizitia de cladiri, echipamente sau

anzarea lor+ si numerarul rezultat din actiitati de finantare * emisii de actiuni, cumpararea de

actiuni, imprumuturi pe termen lun%, plata diidendelor +.

8ancile cand analizeaza oportunitatea acordarii unui credit prefera metoda directa da calcul a

flu"urilor de trezorerie din partea clientului. 9upa ale%erea metodei de determinare a flu"urilor de

trezorerie incepe munca de constructie a unei proiectii a actiitatii intreprinderii in urmatorii cinci

sau mai multi ani. ceasta munca presupune o profunda cunoastere a intreprinderii, a mediului de

afaceri, a perspectielor pietei interne si a celei e"terne si de asemenea o oarecare intuitie a

iitoarelor oportunitati de afaceri din domeniul respecti. Realizarea acestei situatii prospectieincearca sa estimeze neoia iitoare de inestitii *corporale, necorporale+ posibilitatea operatiunilor

financiare *achizitii sau anzari de actiuni, operatiuni de leasin%+, necesarul pentru asi%urarea

functionarii curente a intreprinderii si care sa asi%ure o dezoltare constanta a actiitatilor.

$luul de trezorerie sau de lichiditati se e"prima in bani la puterea de cumparare a zilei.

ctualizarea sau e"primare in preturi constante necesita a-ustari ale alorilor preizionate. 9e ce se

face aceasta actualizare: In primul rand din cauza infaltiei, in al doilea rand banii pe care urmeazasa/i primim sunt bani ce nu pot fi inestiti acum pentru a produce alte lichiditati imediat.


7/32

ctualizarea se poate face plecand de la rata inestitiilor fara risc * imprumuturi de stat + la care se

adau%a o prima pentru riscul de tara, riscul intreprinderii si o prima suplimentara pentru riscul

datoriilor intreprinderii. 9aca aceste riscuri sunt mari se poate ca inestitorul *cumparatorul+ sa

considere inestitia *achizitia+ nerentabila. Se poate spune ca realizarea acestei preiziuni care sa

tina seama de dezoltarea intreprinderii, de nielul inflatiei, de riscurile atat ale tarii cat si aleintreprinderii in domeniul ei de actiitate tin mai mult de e"ecitiul mersului pe sarma.

%aloarea intreprinderii & "uma fluurilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori

In ale%erea uneia din metodele enumerate foarte succint si speram pe intelesul tuturor, trebuie sa

punem in balanta efortul necesar de ealuare cu -ustificarea acestui efort prin importanta

intreprinderii si a alorii de anzare a actiunilor ei. Pretul de anzare nu trebuie sa fie fi"at ri%id

numai in limitele ealuarii.

Cash/flo3/ul si balanta sa

Pentru cash/flo3 sunt utilizati doi indicatori&

a4 'ash-flo( de gestiune),destinat&

/ platii diidentelor'

/ platii dobinzilor'

/ autofinantarii.

C*g + E, - ,#pz Az +/0

2o'Az

unde&

*+,T; e"cedentul brut inainte dc impozitare si de plata dobanzilor'

,mpz; impozitul pe profit ; *


8/32

#; profit net ; * nielul de baza al indicatorului '

,mob; imobilizari'

0 1 ; niel de baza, niel curent'

ez,; dezinestitii'

A'; actie circulante *inclusi trezoreria neta+'

epl; datorii de e"ploatare.

'ash-flo(-ul disponibilare doua destinatii&pentru actionari si pentru creditori%

Cfd +Cfa Cfc

unde&

'fa ; cash/flo3 pentru actionari ; PN / ?@pr

2pr ; capital propriu'

'fc; cash/flo3 pentrucreditori; 9ob/ ?9at

at ;datorii.

Intreprinderile indatorate realizeaza o economie fiscala deoarece dobanda se scade din profit

inainte de impozitare. )arimea acestei economii este&


9/32

Ef + 2o' 5 t

unde&

*f; economia fiscala

Ca rezultat, costul efectiv al imprumutuluieste&

Cei + 2o' 5 (l - t)

unde &

'ei ; costul efecti al imprumutului

1.3 #revizionarea trezoreriei

In teoria echilibrului financiar al intreprinderii trezoreria este definita ca fiind surplusul resurselor

de finantare ce se de%a-a din intrea%a actiitate economica, respecti diferenta dintre fondu1 de

rulment si neoia de fond de rulment, diferenta care mai poarta denumirea de trezorerie neta.

ceasta acceptiune, cu caracter mai mult teoretic, fiind neoperationala pentru %estiunea eficienta a

trezoreriei, poate fi inlocuita cu o definire in termeni de actie si pasie de trezorerie. Prin

urmare,poate fi considerata si urmatoarea relatie a trezorerieiA&

E67E,A + AC,8E 2E E67ElE - /A$,8E 2E E67ElE

respecti&

T4*5O4*4,A& 6,'7,1TAT,8 A'T,%* $,A',A4* - 9"O6:6 '4*,TO4

A6 'OT:6:, ':4*T8 '4*,T* * T4*5O4*4l* 8'4*,T* * "'OT;.

#revizionarea trezoreriei,respecti %estiunea trezoreriei are urmatoarele obiectie&

asi%urarea disponibilitatilor de finantare*prin cresterea capitalului, credite pe termen lun%,

mediu si scurt+ la cel mai mic cost al acestora'

/intil9:6eorgeta: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura +idactic9


10/32

cresterea operatiitatii incasarii creantelor intreprinderii fara a deteriora politica fata de

clienti'

asi%urarea trezoreriei la niel zero *sold zero al incasarilor si platilor+in scopuI eitarii

costurilor de finantare sau al celor de oportunitate'

plasarea e"cedentului de trezorerie cat mai rentabil, cat mai putin riscant si cu cea mai

buna lichiditate.

#revizionarea fluurilor de intrarese refera la preizionarea&

/ flu"urilor cerute de e"ploatare'

/ flu"urilor proenite din imprumuturile intreprinderii'

/ flu"ului %enerat de cresterea capitalului propriu al intreprinderii.

$luurile eploatariisunt dependente de veniturile intreprinderii. 9e aceea preederea eniturilor

constituie elementul fundamental al analizei preizionale.


11/32

de anzari,diminuand costurile stocarii care atenueaza la randul lor alte costuri si influenteaza

eficienta productiei. Prin urmare pro%ramarea productiei depinde de preiziunea cheltuielilor de

e"ploatare si de inestitii date de& achizitii,salarii si asimilate, an%a-amente,impozite alte cheltuieli.

!; 'heltuielile de investitii

cestea decur% din pro%ramul de inestitii elaborat de intreprindere.

); Un alt flu" al iesirilor il reprezintadividendele varsate.

3; ,mpozitele asupra beneficiului sunt o alta iesire.

Pana la %eneralizarea ta"ei pe aloarea adau%ata *(.2..+ ,in flu"ul iesirilor se cuprindea si

impozitul pe Circulatia )arfurilor *I.C.).+, ramanand pentru catea produse. Comparand flu"ul

intrarilor cu cel al iesirilor pentru anumite perioade *trimestru, luna, semestru, an+ a-un%em fie la

e"cedente, fie la deficite de trezorerie.

(rezorierul poate influenta anumite flu"uri pentru obtinerea unui echilibru cert in urmatoarele

directii&

/ accelerarea incasarii creantelor'

/ temperarea platilor de casa pe cat este posibil '

/ utilizarea cursului flotant, ca diferenta intre conturile bancare.

aca fluul intrarilor este inferior iesirilor trezoreriei, trezorierul poate recur%e la un spri-inbancar si anume&

daca intreprinderea doreste sa recur%a la o linie de credit, bu%etul trezoreriei permite o

determinare a limitei superioare'

daca societatea a recurs la imprumutul bancar, bu%etul permite determinarea marimiinielului, data si durata imprumutului necesar.

,n cazul unui flu al intrarilor superior fluului iesirilor, trezoreria opereaza cu plasamente pe

durata e"cedentelor.

(rezorierul dispune permanent de mi-loace pentru optimizarea trezoreriei&

re%imul creditelor e"istente'

importanta liniilor de credit neutilizat'


12/32

posibilitatea de plasament pe termen scurt.


13/32

este e%ala cu timpul de creditare acordat clientului. Pentru aprecierea efectului (.2.. asupra

trezoreriei sa presupunem o anumita situatie pe durata unui ciclu dat de timpul de stocare mediu al

materiei prime, timpul transformarii materiilor prime, timpul de stocare mediu mediu al produselor

finite. Impactul (.2.. recuperabila asupra (rezoreriei depinde de interalul dintre (2.

recuperabila ca plata si (.2.. deductibila. 9aca interalul de timp al (.2 recuperabile este maimic decat cel deductibil, atunci aem un flu" de trezorerie ne%ati. 9aca relatia este inersa flu"ul

de trezorerie este poziti. ceste flu"uri sunt specifice unei aproizionari pe credit furnizor.

!.1 *cedentul global de trezorerie


14/32

1. *cedentul de trezorerie al eploatarii (ETE)

Operatiile de eploatareconstituie partea cea mai mare a operatiilor de %estiune din cadrul

intreprinderii. #6OATA4,

, 9*T*;


15/32

* #ncasari din vanzari

- (lati pentru cu%parari

EE + - (lati pentru alte cheltuieli de eploatare

- ,egularizari privind $' de plata si accize

Prima metoda de calcul al e"cedentului de trezorerie al e"ploatarii se preteaza foarte bine la

determinarea bu%etului de trezorerie al e"ploatarii, deci la preizionarea acestuia6.

!. Metoda care se bazeaza pe ecedentul brut de eploatare 9*+*; sl pe modificarea

necesarului de fond de rulment al eploatarii9/ $4*;presupune folosirea, pentru calculul

e"cedentului de trezorerie a1 e"ploatarii, a unei relatii similare celei priind calculul e"cedentului

%lobal de trezorerie.

stfel, pentru determinarea e"cedentului %lobal de trezorerie poate fi folosita relatia&

*inantarea dega9ata

de intrega activitate

E"+ rezoreria + concretizata in - 2ecala9elede trezorerie

glo'ala #odificarea fondului

(0*)

de rul#ent (0)

In care&

EGT/ e"cedentul %lobal de trezorerie'

/NFR / modificarea nececsarului %lobal de fond de rulment in e"ercitiul analizat, comparatieu e"ercitiul precedent

/FR/ modificarea fondurilor de rulment

semanator cu relatia de mai sus priind ca1culul e"cedentului %lobal de trezorerie, poate fi

folosita urmatoarea relatie de calcul pentru e"cedentul de trezorerie al e"ploatarii &'('!%

7asile #lie: 6estiunea financiar9 a ;ntreprinderii: !ditura =eteor (ress: "ucure


16/32

EE +EE - 0*E

In relatia de mai sus, priind c"cedentul de trezorerie al e"ploatarii, simbolurile au urmatoarelesemnificatii&

*+*/ e"cedentul brut de e"ploatare

/$4*/ modificarea necesarului de fond de rulment pentru e"ploatare *?N0R


17/32


18/32

NFR & Stocuri 8 Clienti 8 alti debitori de exploatare - (Furnizori 8 alte pasive de

exploatare siasii!atele lor)

$4 &"p#$I%

Unde&

"p/capitalul permanent'

A,/ actiele imobilizate corporale,necorporale si financiare.

In cursul unui e"ercitiu contabil *financiar+ cash/flo3/ul disponibil &+3! rezultat ca diferenta intre

incasarile si platile %enerate de intrea%a actiitate a intreprinderii, proine din operatii de %estiune

*e"ploatare, financiare, e"ceptionale+ si din operatii de capital *inestitii,dezinestitii,financiare+.

!.! 'reditele de trezorerie

Sub numele de credite de trezorerie se intele% a-utoarele pe termen scurt,cu caracter subiecti, care

au ca obiect asi%urarea echilibrului trezoreriei curente a intreprinderii si care poate fi obtinut prin

mobilizarea creantelor sale comerciale. Neoile de acoperit prin creditele de trezorerie sunt date de

decala-ul e"istent intre platile si incasarile de e"ploatare. ,mportanta lordepinde direct de durata

ciclului de fabricatie si stocare'amplitudinea ariatiei este in functie de natura si sezonalitatea

actiitatii, de ritmul mai mult sau mai putin re%ulat al intrarilor si iesirilor de fonduri zi de zi,cum si

de alte fenomene accidentale. Intreprinderea nu poate decat in mod e"ceptional sa echilibreze

aloric si in timp incasarile si platile sale' trezoreria inre%istrand cresteri sau diminuari.naliza

preizionala a miscarilor,flu"urilor este indispensabila %estiunii.

In cazul diminuarilor recur%erea la creditul bancar se impune in ma-oritatea cazurilor.


19/32

inre%istreaza o insuficienta de fond de rulmen si care este satisfacuta prin aportul bancar structural

pentru ecartul pasa%er.


20/32

acceptabile determina modificari in ansamblul bu%etelor anuale, in ritmul inestitiilor, politica

creditelor de client etc.

+ugetul de trezoreriese elaboreaza pe baza metodei incasari plati si aceasta actiune presupune

doua faze mai importante, si anume&

preiziunea incasarilor si platilor'

determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea

incasarilor cu platile.

0lu"urile de incasari si plati pot fi %rupate in patru mari cate%orii&

a; fluuri de eploatare, %enerate de operatiunile curente, care inc1ud& incasarile din

actiitatea de e"ploatarc *incasari din actiitatea de e"ploatare, cat si din aIte actiitati,

subentii de e"ploatare, aIte incasari din e"ploatare+ si platile efectuate pentru actiitatea de

e"ploatare *cumparari de materii prime, materiale,impozite si ta"e, cheltuieli salariale si alte

cheltuieli de e"ploatare+'

b; fluuri de trezoreriein afara e"ploatarii, care includ incasarile si p1atile nele%ate direct

de actiitatea de e"ploatare.

c; fluuri pur financiare, le%ate de operatiunile priind imprumuturile intreprinderii petermen lun% si aportul actionarilor sau asociatilor la cresterea capitalului social'

d; fluuri de investire si dezinvestire, care cuprind incasarile din anzarea actielor si

platile pcntru achizitionarea actielor imobilizate sau pentru cumpararea titlurilor financiare.

(oate aceste flu"uri modifica zilnic nielul sumelor din conturile bancare ale intreprinderii,

antrenand o serie de decizii ale conducerii *trezorierului+ intreprinderii. (rezorierul intreprinderii

trebuie sa fie, in permanenta, preocupat de acoperirea soldurilor de trezorerie.

coperirea soldurilor de trezorerie / *faza a doua a elaborarii bu%etului trezoreriei+ presupune

acoperirea prin credite pe termen scurt a deficitului de trezorerie sau plasarea e"cedentului de

trezorerie.(abloul incasarilordin anzari 7 alte

incasari

(abloul platilorpentru cumparari

$abloul $'

coperirea soldurilorde trezorerie

$abloul generalal platilor

'lteplati

"ugetul definitival trezoreriei


21/32

In ceea ce prieste orizontul de preiziune al trezoreriei, acesta difera in functie de scadentele

incasarilor si platilor intreprinderii, precum si de interesele acesteia. stfel, daca incasarile si platile

sunt trimestriale si intreprinderea urmareste soldul anual al trezoreriei,periodicitatea bu%etului de

trezorerie poate fi un an. 9aca scadenta incasarilor si platilor este lunara si intreprinderea urmareste

optimizarea structurii de finantare pe termen scurt, orizontul de timp este de ordinul zilelor' pana la

o luna, intocmindu/se,in acestcaz, %raficul zilnic al incasarilor si platilor cu scadente

semidecadale,decadale si chenzinale.

In literatura de specialitate si in practica financiara se apreciaza ca o preiziune realista a trezoreriei

presupune intocmirea unui bu%et anual al trezoreriei, cu defalcare pe luni si cu o detaliere pe

saptamani pentru primele trei luni ale anului.In conlinuare, aceasta preiziune a fi actualizata in

permanenta in cursul anului si detaliata in functie de necesitatile intreprinderii.

6a baza intocmirii bugetului de trezorerie al intreprinderii stau urmatoarele trei documenteD&

bilantul e"ercitiului incheiat, care reprezinta bilantul de deschidere al perioadei de

preiziune'

contul de rezultate *profit si pierdere+ preizionat'

bilantul preizionat.

Pentru o %estionare mai eficienta a flu"urilor de trezorerie, multe intreprinderi elaboreaza o serie de

ariante de tablouri ale flu"urilor de trezorerie, prezentand flu"uri financiare pe un e"ercitiu sau pe

mai multe e"ercitii succesie, re%rupate in dierse maniere, in functie de importanta conceptuala a

lor, precum si in functie de cerintele utilizatorilor *banca, analisti financiari care lucreaza la

societatii bursiere, conducerea intreprinderii etc.+.

8Stancu #on: FinanteA (iete financiare si gestiunea portofoliului. #nvestitii reale si finantarea lor.analiza si gestiunea financiara a intreprinderii ###: !ditura !cono%ica: 2002


22/32

$tudiu de caz %ntoc#irea &i prezentarea ta'loului fluxurilorde trezorerie

I. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul N

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitile de exploatare

9e$i norma contabil internaional IS 6 recomand utilizarea metodei directe pentru

determinarea flu"urilor de trezorerie relatie la actiiti de e"ploatare *pentru satisfacerea, #nprincipal, a necesitilor informaionale ale inestitorilor, care pot proceda la estimarea flu"urilor de

trezorerie iitoare $i implicit a diidendelor ce ar putea s le #ncaseze #n e"erciiile iitoare+, multe

#ntreprinderi apeleaz la metoda indirect pentru determinarea flu"urilor de trezorerie aferente

actiitilor de e"ploatare, datorit concordanei ei cu o contabilitate de an%a-amente $i a

caracterului ei mai subtil, ce permite o EdisimulareF a informaiilor ce nu ar trebui cunoscute de

inestitor.

3 * 4 Bncasrile de la clienDi 314 * :80.5 3 & 4 (lDi furnizori 324 & 1:82.

3 & 4 (lDi personal 34 & 5/:8

3 & 4 'lte plDi 3/4 & :

3 * 4 'lte ;ncasri 354 * 70

3 & 4 (lDi $' 3?4 & 18/:

3 & 4 (lDi privind i%pozitul pe profit 374 & 1?2:1

( + ) *lux net de trezorerie din

exploatare ::;

analiza echilibrului financiar al intreprinderii pe baza fluxurilor

Documents