CAPITOLUL IANALIZA POZITIEI FINANCIARE A UNEI INTREPRINDERI I.1. CONSIDERATII GENERALE Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P. nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad obligativitatea intreprinderilor de a intocmi situatii financiare anuale, care cuprind: bilantul contabil; contul de profit si pierdere; situatia modificarilor capitalului propriu; situatia fluxurilor de trezorerie; politici contabile si note explicative. Acestea trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si performantei intreprinderii, precum si informatii relevante si credibile pentru nevoile utilizatorilor. Asadar, atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situatiile financiare sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.

I.2. BILANTUL, INSTRUMENT DE APRECIERE A POZITIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

Bilanturile contabile au inceput sa fie intocmite odata cu aparitia contabilitatii ca disciplina practica si s-au impus concomitent cu transformarea contabilitatii in stiinta aplicativa. Initial, bilantul a avut rol de ,,cont general, dar, pe masura dezvoltarii sistemului conturilor, s-a individualizat intr-un procedeu distinct, propriu metodei contabilitatii. Etimologic, cuvantul ,,bilant provine din latinescul ,,bi-lanx, care inseamna ,,cu doua talere sau ,,billancium, care inseamna cantar. In conformitate cu art. 20, alin. 1 din OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, bilantul contabil este definit ca fiind documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege (lichidari, fuziuni, incetarea activitatii, etc.). Recunoasterea este procesul incorporarii in bilant a unui element care indeplineste urmatoarele criterii: este probabil ca un beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in/din intreprindere; si elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluat(a) in mod credibil. Un activ este recunoscut in bilant in momentul in care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) in mod credibil. Un activ nu este recunoscut in bilant atunci cand este improbabil ca iesirea de numerar sa genereze beneficii economice pentru entitate in perioadele viitoare. In schimb, o astfel de tranzactie va avea ca efect recunoasterea unei cheltuieli in contul de profit si pierdere. O datorie este recunoscuta in bilant atunci cand este probabil ca o iesire de resurse, purtatoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligatii prezente si cand valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluata in mod credibil. In decursul istoriei, s-au conturat mai multe abordari si modele ale bilantului, respectiv abordarea: patrimoniala; functionala; financiara; anglo-saxona.

Abordarea patrimoniala a bilantului contabil Conceptia economico-juridica defineste patrimoniul ca fiind constituit din ,,ansamblul bunurilor, al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati la un moment dat. Sub aspect economic, reprezentarea utilizarilor si resurselor intreprinderii, a condus la existenta unui echilibru valoric intre utilizari sau active patrimoniale (ca forma de materializare, respectiv concretizare a destinatiei resurselor) si resurse sau pasive patrimoniale, reprezentat prin ecuatia:

UTILIZARI = RESURSEUTILIZARI = RESURSE

Pe plan procedural, aceasta ecuatie este echivalenta cu o alta ecuatie care constituie relatia de echilibru si eficienta cu care opereaza bilantul.

TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV PPASIV PPAPASIV

Sub aspect juridic, bilantul sintetizeaza starea patrimoniala privita ca ansamblul drepturilor si obligatiilor pe care le are intreprinderea la un moment dat. Ecuatia ce decurge din aceasta abordare este urmatoarea:

SITUATIE NETA = ACTIVE - DATORIISITUATIA NETA = ACTIVE - DATORII

Abordarea functionala a bilantului contabil Abordarea functionala a bilantului contabil are in vedere finalitatea bilantului de a raspunde unei analize dinamice, permitand investigarea activitatii pe cicluri de operatiuni: de investitii; de exploatare; de finantare . siluand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii. (Tabelul nr. 1.1).

TABELUL NR. 1.1. STRUCTURA BILANTULUI FUNCTIONAL

ACTIVE (UTILIZARI)PASIVE (RESURSE)

I. ACTIVE STABILE imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari financiare.I. PASIVE STABILE capitaluri proprii; amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare; provizioane; datorii financiare.

II. ACTIVE CIRCULANTE active circulante de exploatatre; active circulante in afara exploatarii; active de trezorerie.

II. PASIVE CIRCULANTE datorii de exploatare; datorii in afara exploatarii; pasive de trezorerie.

Abordarea financiara a bilantului contabil Abordarea financiara a bilantului contabil presupune ordonarea elementelor de activ si de pasiv pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate. Cele doua parti reflecta echilibrul financiar pe termen scurt sau pe termen lung. Un model al bilantului financiar este redat in tabelul nr. 1.2. Un aspect avut in vedere in abordarea financiara a bilantului contabil vizeaza respectarea unor reguli de evaluare si retratare. Sub aspect financiar, orice bilant se descompune in trei mase:1. FONDUL DE RULMENT (FR);2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR);3. TREZORERIA NETA (TN). Relatia care degaja informatia privind echilibrul financiar este:

TN = FR - NFRTN = FR - NFR TABELUL NR. 1.2. MODELUL BILANTULUI FINANCIARACTIV (UTILIZARI)PASIV (RESURSE)

I. ACTIVE REALE NETE CU LICHIDITATE MAI MARE DE 1 AN 1. Active imobilizate nete; 2. Active circulante cu lichiditate mai mare de 1 an; 3. Conturi de regularizare si asimilate cu lichiditate mai mare de 1 an.I. PASIVE REALE CU EXIGIBILITATE MAI MARE DE 1 AN1. Capitaluri proprii;2. Provizioane cu exigibilitate mai mare de 1 an;3. Conturi de regularizare si asimilate cu exigibilitate mai mare de 1 an.

II. ACTIVE REALE NETE CU LICHIDITATE MAI MICA DE 1 AN1. Stocuri si productie in curs de executie;2. Creante cu lichiditate mai mica de 1 an;3. Investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.II. PASIVE REALE CU EXIGIBILITATE MAI MICA DE 1 AN1. Datorii financiare cu exigibilitate mai mica de 1 an;2. Datorii de exploatare cu exigibilitate mai mica de 1 an;3. Datorii in afara exploatarii cu exigibilitate mai mica de 1 an;4. Provizioane cu exigibilitate mai mica de 1 an.

Utilitatea bilantului financiar poate fi privita din mai multe perspective: cea a actionarilor, care doresc sa cunoasca valoarea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, evolutia acestora, durata de lichidare in eventualitatea recuperarii de capitaluri; cea a creditorilor, interesati de valoarea patrimoniului ca si garantie a realizarii drepturilor lor; cea a analizei structurii financiare, a echilibrului financiar, a randamentului financiar, a riscurilor, a bonitatii financiare, a valorii intreprinderii.

Abordarea anglo-saxona a bilantului contabil Aceasta abordare a bilantului contabil prin prisma conceptiei anglo-saxone exclude judecatile patrimoniale si considera bilantul contabil ca un document de sinteza care prezinta situatia financiara a intreprinderii la un moment dat, incluzand trei mase valorice:1. ASSTES (active);2. LIABILITIES (datorii);3. SHAREHOLDERS EQUITY (capitalurile proprii). Ca o caracteristica a acestei abordari apare faptul ca nu se impune forma de prezentare, fiind acceptata atat cea orizontala (in cont), cat si cea verticala (in lista). Reforma contabila romaneasca a cunoscut doua etape: prima este cea aferenta anilor 1990-1999 dominata de sistemul contabil francez (Hotararea de Guvern nr. 704/1993), iar cea de a doua etapa incepe in anul 1999 si are in vedere reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate (OMFP nr. 403/1999 in prezent abrogat; OMFP nr. 94/2001 in prezent abrogat; OMFP nr. 1752/2005 in prezent abrogat; OMFP nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare in vigoare in prezent). Modelul bilantului contabil a fost influentat de fiecare dintre aceste doua etape ale reformei contabile romanesti. Astfel, modelul aferent primei etape se regaseste in practicile franceze, orientate spre o analiza de tip financiar-functional, bazata pe echilibrul generat de fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN). Astfel, schema de ,,bilant patrimonial aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 704/1993 este o schema de bilant orizontal, avand forma grafica a unui cont ce pune in evidenta egalitatea dintre utilizarile (activele) si resursele (pasivele) patrimoniale, respectiv egalitatea bilantiera: TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV, cu reflectarea distincta a operatiilor care sa afecteze starea patrimoniala in exercitiile viitoare. De altfel, aceasta schema a fost adoptata si practicata in majoritatea tarilor europene. In cadrul activului, elementele sunt grupate in raport cu destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in active imobilizate, active circulante si active de regularizare si asimilate (cheltuieli inregistrate in avans). In ceea ce priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport cu caile de formare a surselor de finantare si gradul de exigibilitate in capitaluri proprii, provizioane, pasive de regularizare si asimilate (venituri inregistrate in avans). Schema orozontala de bilant simplificata, bazata pe conceptul de patrimoniu se prezinta in tabelul 1.3., astfel:

TABELUL NR. 1.3. MODELUL BILANTULUI PATRIMONIAL SIMPLIFICATACTIV ExercitiulN-1N PASIV Exercitiul N-1 N

1. Active imobilizate1.1. Imobilizari necorporale;1.2. Imobilizari corporale;1.3. Imobilizari financiare.2. Active circulante2.1. Stocuri;2.2. Creante;2.3. Disponibilitati.3. Active de regularizare si asimilate1. Capitaluri proprii1.1. Capital;1.2. Rezerve;1.3. Rezultat (profit/pierdere)2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli3. Datorii3.1. Imprumuturi si datorii financiare3.2. Alte datorii4. Pasive de regularizare

TOTAL ACTIVTOTAL PASIV

A doua etapa a reformei contabilitatii romanesti, bazata pe prevederile Standardelor Internationale de Contabilitate, s-a realizat sub consiliere britanica, ceea ce a condus la adoptarea ,,schemei de bilant vertical (sub forma de lista) utilizata in prezent. Bilantul contabil se prezinta sub forma de lista si reflecta pe de o parte drepturile de proprietate si de creanta ale entitatii economice (activele), iar pe de alta parte obligatiile acesteia fata de terti (pasivele) intr-o ordine rationala. Elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate. Formatul lista sau vertical al bilantului contabil se bazeaza pe situatia neta a patrimoniului (activul net) si pornindu-se de la ecuatia bilantiera fundamentala de tip economic, scoate in evidenta urmatoarele ecuatii bilantiere:

ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII

sau

CAPITALURI PROPRII (SITUATIA NETA) = ACTIVE - DATORIICAPITALURI PROPRII (SITUATIA NETA) = ACTIVE - DATORII

In conformitate cu art. 24, sectiunea 3 din OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, formatul bilantului este urmatorul:A. ACTIVE IMOBILIZATEI. IMOBILIZARI NECORPORALE1. Cheltuieli de constituire;2. Cheltuieli de dezvoltare;3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, daca acestea au fost achizitionate cu titlu oneros;4. Fondul comercial, in masura in care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros;5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie.

II. IMOBILIZARI CORPORALE1. Terenuri si constructii;2. Instalatii tehnice si masini;3. Alte instalatii, utilaje si mobilier;4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie;

III. IMOBILIZARI FINANCIARE1. Actiuni detinute la entitatile afiliate;2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate;3. Interese de participare;4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare;5. Investitii detinute ca imobilizari;6. Alte imprumuturi;

B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI1. Materii prime si materiale consumabile;2. Productia in curs de executie;3. Produse finite si marfuri;4. Avansuri pentru cumparari de stocuri;

II. CREANTE1. Creante comerciale;2. Sume de incasat de la entitatile afiliate;3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare;4. Alte creante;5. Capital subscris si nevarsat;

III. INVESTITII PE TERMEN SCURT1. Actiuni detinute la entitatile afiliate;2. Alte investitii pe termen scurt;

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI

C. CHELTUIELI IN AVANSD. DATORII: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile;2. Sumele datorate institutiilor de credit;3. Avansuri incasate in contul comenzilor;4. Datorii comerciale furnizori;5. Efecte de comert de platit;6. Sume datorate entitatilor afiliate;7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare;8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale; E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETEF. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTEG. DATORII: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separat imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile;2. Sume datorate institutiilor de credit;3. Avansuri incasate in contul comenzilor;4. Datorii comerciale furnizori;5. Efecte de comert de platit;6. Sume datorate entitatilor afiliate;7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare;8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale;

H. PROVIZIOANE1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare;2. Provizioane pentru impozite;3. Alte provizioane;

I. VENITURI IN AVANSJ. CAPITAL SI REZERVEI. CAPITAL SUBSCRIS1. Capital subscris varsat;2. Capital subscris nevarsat;

II. PRIME DE CAPITALIII. REZERVE DIN REEVALUAREIV. REZERVE1. Rezerve legale;2. Rezerve statutatre sau contractuale;3. Alte rezerve.V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATAVI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR.

Obiectivele fundamentale ale analizei pozitiei financiare sunt urmatoarele: Punerea in evidenta a riscului de insolventa al intreprinderii; Studiaza posibilitatea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen si a elementelor de activ de a fi transformate in bani; Pune la dispozitia proprietarilor si a actionarilor informatii cu privire la valoarea activului realizabil, informatii necesare si creditorilor pentru care valoarea activului reprezinta garantia creantelor lor; Concura la determinarea echilibrului financiar pe termen lung sau pe termen scurt, etc;

Acceptat ca o situatie financiara care reda valoarea capitalurilor proprii prin diferenta intre active si datorii, bilantul contabil furnizeaza informatii privind natura si sumele investite in activele entitatii, obligatiile ei fata de creditori, precum si partea proprietarilor in aceste resurse. Clasificarea separata in bilant a activelor circulante si imobilizate si a datoriilor curente si pe termen lung, ofera utilizatorilor informatii utile, facandu-se distinctie intre activele nete care sunt in mod continuu rulate sub forma de capital circulant si activele utilizate in activitatea pe termen lung a intreprinderii, precum si pentru evaluarea lichiditatii si solvabilitatii acesteia. La intocmirea bilantului contabil este obligatoriu sa se respecte urmatoarele reguli: Posturile inscrise in bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a patrimoniului stabilita cu ocazia inventarierii; Nu sunt admise compensari intre conturile inscrise in bilant si respectiv intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere.

Importanta bilantului in teoria si practica contabilitatii rezida din functiile pe care acesta le indeplineste in procesul de cunoastere si informare:a. Functia de centralizare si generalizare , bilantul constituind una din finalitatile contabilitatii;b. Functia de control si analiza se manifesta in procesul de urmarire si interpretare a modului de realizare a obiectivelor stabilite, de angajare si utilizare a resurselor disponibile. Informatiile continute sunt utilizate in analiza financiar-contabila;c. Functia de informare , care permite utilizatorilor sa isi formeze o imagine de ansamblu asupra intreprinderii, determinata de caracterul real, exact, corelat, comparat si legal al informatiilor pe care le cuprinde bilantul;d. Functia previzionala, manifestata prin reprezentarea post-faptica a afacerii ca premisa a realizarii de previziuni privind evolutia fenomenelor. Calculele previzionale asupra activitatii in perioada urmatoare, asupra modului de participare a factorilor de productie asigura decizii tactice si strategice mai eficiente.

Prezentarea activelor ca active imobilizate sau circulante depinde de scopul caruia ii sunt destinate, conform politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligatia gestionarii entitatii. Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior trebuie prezentate la capitolul cheltuieli in avans. Veniturile care nu sunt exigibile decat dupa incheierea exercitiului financiar prezentat trebuie neaparat sa apara la rubrica ,,Creante. Veniturile incasate inainte de data bilantului aferente exercitiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior, apar sub titlul ,,Venituri in avans. Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar curent, se vor plati numai in cursul unui exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate la ,,Datorii. Ajustarile de valoare reprezinta totalitatea corectiilor destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor, stabilite la data bilantului, indiferent daca reducerea este sau nu definitiva. In functie de caracetrul permanent sau provizoriu al ajustarii activelor, ajustarile de valoare pot fi permanente, denumite amortizari si/sau ajustari provizorii, denumite ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare. In cazul in care un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de bilant, este necesar ca relatia sa cu alte elemente sa fie prezentata in notele explicative. Acest lucru trebuie sa se realizeze intrucat prezentarea din notele explicative este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale.

CAPITOLUL IIANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI BILANTIER Se realizeaza in dinamica prin intermediul ratelor de structura ale elementelor activului bilantier, valorile inregistrate de acestea fiind influentate de caracteristicile sectorului in care entitatea isi desfasoara activitatea. Principalele rate ce caracterizeaza structura activului bilantier sunt: RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE; RATA ACTIVELOR CIRCULANTE.

A) RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE (RAI) masoara ponderea activelor aflate la dispozitia intreprinderii in mod permanent in totalul activului si se calculeaza potrivit modelului:

RAI = (ACTIVE IMOBILIZATE/TOTAL ACTIV) x 100

Analiza structurii activelor imobilizate poate fi detaliata pe componentele acestora, respectiv: Imobilizari necorporale; Imobilizari corporale; Imobilizari financiare.

B) RATA ACTIVELOR CIRCULANTE (RAC) reflecta ponderea activelor cu caracter temporar in total active, fiind o masura a flexibilitatii financiare, intrucat evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani. RAC = (ACTIVE CIRCULANTE/TOTAL ACTIV) x 100

Analiza structurii activelor circulante poate fi detaliata pe componentele acestora, respectiv: Stocuri; Creante; Numerar si echivalente ale numerarului.B1) RATA STOCURILOR (Rs) reflecta ponderea stocurilor (activele circulante cel mai putin lichide) in total active circulante. In practica economica se considera ca un nivel echilibrat al ratei stocurilor ar fi de aproximativ 30% in sectorul industrial si de 40-45% in constructii si comert. In sfera serviciilor, indicatorul inregistreaza valori scazute, datorita specificitatii acestui sector. Rs = (STOCURI/ACTIVE CIRCULANTE) x 100 B2) RATA CREANTELOR (Rcr) reflecta ponderea detinuta de portofoliul de creante (in special comerciale) in gestiunea entitatii economice, dimensiunile indicatorului fiind influentate de termenele de incasare stipulate in contracte, precum si de specificul activitatii desfasurate de entitate.

Rcr = (CREANTE/ACTIVE CIRCULANTE) x 100

B3) RATA NUMERARULUI SI ECHIVALENTELOR DE NUMERAR (Rdb) reflecta ponderea disponibilitatilor banesti si a echivalentelor acestora in total active circulante si masoara lichiditatea interna a entitatii economice. Se apreciaza ca un nivel al indicatorului de 1,5-2% din activele totale, respectiv 10% din activele circulante, ar asigura necesitatile financiare ale intreprinderii.

Rdb = [(Investitii financiare pe TS + Disponib. banesti)/Active circulante] x 100

CAPITOLUL IIIANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI BILANTIER Ratele de structura ale pasivului bilantier, cunoscute si sub denumirea de rate ale surselor de finantare, permit evidentierea aspectelor privind stabilitatea, autonomia si indatorarea financiara a entitatii economice.A) RATA STABILITATII FINANCIARE (Rsf) reflecta ponderea resurselor cu caracter stabil in totalul surselor de finantare ale entitatii economice si se calculeaza potrivit modelului:

Rsf = (CAPITAL PERMANENT/TOTAL PASIV) x 100

B) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE (Raf) reflecta ponderea surselor proprii folosite in finantarea activitatii intreprinderii si se calculeaza potrivit modelului:

Rsf = (CAPITAL PROPRIU/TOTAL PASIV) x 100

C) RATA INDATORARII GLOBALE (Rig) masoara ponderea datoriilor totale fata de terti, indiferent de natura lor, in totalul surselor de finantare si se calculeaza potrivit modelului:

Rig = (DATORII TOTALE/TOTAL PASIV) x 100

Pentru exemplificarea modului de calcul a ratelor de structura ale activului, respectiv pasivului bilantier, precum si pentru interpretarea economica a indicatorilor astfel determinati, am ales o societate comerciala (S.C. ALFA S.A.) care desfasoara o activitate in domeniul productiei si a comertului si despre care cunoastem urmatoarele date:

- RON Nr. Crt.DENUMIREELEMENTEAnul (N-1)Anul N

1.ACTIVE IMOBILIZATE3.956.436,003.777.030,00

2.ACTIVE CIRCULANTE, din care:2.1 stocuri;2.2 creante clienti+alte creante;2.3 disponibilitati.1.176.814,00745.619,00420.080,0011.115,001.021.658,00684.714,00323.572,0013.372,00

3.CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS6.702,004.012,00

4.TOTAL ACTIV (1+2+3)5.139.952,004.802.700,00

5.CAPITALURI PERMANENTE, din care:5.1 capitaluri proprii;5.2 datorii cu scadenta mai mare de 1 an;2.782.819,002.347.008,00435.811,002.275.961,002.075.307,00200.654,00

6.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA 1 AN2.357.133,002.526.739,00

7.DATORII TOTALE (5.2+6)2.792.944,002.727.393,00

5.TOTAL PASIV (5+6)5.139.952,004.802.700,00

Ratele de structura ale activului si pasivului bilantier calculate dupa formulele de calcul mai sus-exemplificate sunt redate in tabelul urmator: -%-Nr. Crt.DENUMIREINDICATORAnul (N-1)Anul N

1.RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE (RAI)76,97%78,64%

2.RATA ACTIVELOR CIRCULANTE (RAC)2.1 rata stocurilor (Rs);2.2 rata creantelor (Rcr);2.3 rata numerarului si echivalentelor de numerar (Rdb)22,90%63,36%35,70%0,94%21,27%67,02%31,67%1,31%

3.RATA STABILITATII FINANCIARE (Rsf)54,14%47,38%

4.RATA AUTONOMIEI FINANCIARE (Raf)45,66%43,21%

5.RATA INDATORARII GLOBALE (Rig)54,34%56,79%

In urma determinarii ratelor de structura ale activului si pasivului bilantier, se desprind urmatoarele concluzii: ponderea activelor imobilizate in total active este insemnata in cei doi ani supusi analizei (77% in anul N-1 si 79% in anul N), imobilizarile corporale fiind preponderente; activele imobilizate corporale sunt constituite in marea lor majoritate din cladiri si terenuri; in structura activelor circulante, ponderea este detinuta de stocuri (63%, respectiv 67%) in cei doi ani de analiza; creantele sunt si ele semnificative (36%, respectiv 32%); analizand numerarul si echivalentele de numerar, se constata ca S.C. ALFA S.A. se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditati, indicatorul Rdb inregistrand valori foarte scazute (0,94%, respectiv 1,31%);

CAPITOLUL IVANALIZA SITUATIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

15