Academia de Studii Economice Bucureşti

Analiza Concomitenta a Evolutiei Ratei Doanzii si a Inflatiei

Realizat de:

Dobândă Laura

Donec Cosmina

Profesor coordonator : Mădălina Poescu

Academia de Studii Economice Bucureşti

Analiza Concomitenta a Evolutiei Ratei Doanzii si a Inflatiei

Proiect la Macroeconomie

Tinand cont ca masa monetara la sfarsitul perioadei a fost

de aproximativ 6% in PIB (figura 4) o reducere cu 1% a deficitului

anual in PIB va determina o scadere a inflatiei anuale cu 8.2%.

http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm

http://cosmineconomic.blogspot.ro/2013/01/inflatia-factori-si-cazue.html cine infl inflatia

http://www.efin.ro/stiri_financiare/stiri_finante/bnr_factori_externi_influenteaza_rata_inflatiei.html

http://www.zf.ro/zf-24/romania-a-incheiat-anul-2013-cu-cea-mai-mica-inflatie-din-1990-incoace-1-55-11896979

Academia de Studii Economice Bucureşti

Cum au evoluat preţurile după 2005

În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%.

Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR. Lupta cu preţurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei financiare internaţionale, al scumpirii explozive a petrolului şi a altor materii prime.

În anii de criză, angajamentul de ţintire a inflaţiei a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la contracararea recesiunii. Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării – adică a trebuit să controleze cursul şi să ţină în frâu creditarea.Anul 2011 s-a încheiat cu o inflaţie de 3,14%, în ţintă, în timp ce în 2012 România a ajuns la o rată a inflaţiei de 4,95%, în afara intervalului ţintit, în urma producţiei agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor şi a petrolului, precum şi din cauza deprecierii leului. Cererea slabă din economie nu a putut contrabalansa o serie de creşteri de preţuri.

Banca centrală a mai atins ţinta de inflaţie în anii 2006 şi 2011. Este pentru prima dată când România are o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi

inflaţie galopantă din perioada 1990-2000.

Cu o rată anuală a inflaţiei de aproape 1,6% în 2013, la limita inferioară a ţintei BNR, România completează tabloul unei inflaţii foarte scăzute în Europa Centrală şi de Est.

NR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când banca centrală reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005.

Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă, sub 2%, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

Trendul descendent al inflaţiei a încurajat relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie. BNR a tăiat dobânda-cheie în a doua jumătate a anului trecut cu 1,25 puncte procentuale, ducând-o la minimul istoric de 4%, în speranţa că şi băncile comerciale vor reduce dobânzile la creditele în lei pentru a face costul împrumuturilor în moneda naţională  comparabil cu cel al creditului în euro.

Scăderea inflaţiei a fost influenţată în special de anul agricol bun şi reducerea TVA la produsele de panificaţie începând cu luna septembrie, de la 24% la 9%. În cazul pâinii, transmisia a fost semnificativă, de circa 95%. În septembrie, dinamica anuală a inflaţiei a decelerat semnificativ la 1,88%, faţă de nivelul de 3,67% din august. În noiembrie, preţurile de consum au stagnat faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei s-a plasat la 1,83%.

Academia de Studii Economice Bucureşti

În decembrie 2013 rata inflaţiei a fost de 0,3% comparativ cu noiembrie, astfel că faţă de decembrie 2012 preţurile de consum au înregistrat o creştere de 1,55%. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creştere anuală a preţurilor de 3,6%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 3,4%, în timp ce la produsele alimentare s-a înregistrat o scădere a preţurilor de 1,81%.

Banca centrală a revizuit prognoza de inflaţie pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3% (fără a lua în calcul impactul majorării impozitelor şi taxelor), anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază. Ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5% +/- un punct procentual.

Pentru 2014 analiştii anticipează că inflaţia va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%.

Trendul descendent al inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. De altfel, BNR a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12%  şi la valută de la 20% la 18%.