ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI

ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Benchmarking-ul performanței. Experianțe relevante europene:

Marea Britanie

Coordonator științific:

Prof.univ.dr. Ani Matei

Student :

Toma Valentin Ionuţ

Bucureşti 2016

CUPRINS

Introducere......................................................................................................................................................................3

Filozofie..........................................................................................................................................................................4

Standardele Benchmarking-ului : Viitoarele Agenţii.....................................................................................................5

Istoric..........................................................................................................................................................................5

Metodologie................................................................................................................................................................6

Rezultate si probleme..................................................................................................................................................6

Folosirea in procesul de luare a deciziilor......................................................................................................................8

Comparații internaționale................................................................................................................................................8

Concluzii.........................................................................................................................................................................9

2

Introducere

În sectorul public din Marea Britanie s-au înregistrat o sumedenie de reforme

semnificative din 1979 până în prezent. O gamă largă de inițiative a afectat fiecare domeniu de

activitate, inclusiv guvernul central, serviciul național de sănătate și administrația locală. O

trăsătură comună a acestor inițiative este de a imbunătăti unitatea de valoare pentru bani.

Printre cele mai importante inițiative individuale a fost aceea de a creeă agențiile viitoare

care vor întreprinde multe din funcțiile executive ale administrației publice , testarea pieței ,

transferul întreprinderilor publice în mediul privat, în cazul în care acest lucru este fezabil, și

creearea de piețe interne, cum ar fi în domeniul sănătății și al educației, pentru a produce medii

competitive.

Această căutare pentru imbunătătirea valorii banilor a dus la dezvoltarea unei game de

instrumente de eficientă. În acest context „Benchmarking-ul"este unul dintre intrumentele

recunoscute ca fiind deosebit de valoroase.

Benchmarking-ul este un instrument de eficientă care se bazează măsurării performanței

unei organizații față de un standard,fie ea absolută sau în raport cu alte organizații .

Acesta poate fi folosit pentru :

Evaluarea performanțelor în mod obiectiv..

Expunerea domeniilor în care este nevoie de îmbunătățiri.

Identificarea altor organizații cu procese ce conduc la o performanță superioară , în

vederea adoptării lor..

Evaluează programele de ameliorare dacă au avut succes.

enchmark-ul poate fi eficient la toate nivelurile de funcționare, de la comportamentul

proceselor individuale, cum ar fi manipularea facturi, pentru performnatele operaționale ale

organizațiilor cu zeci de mii de angajați, de exemplu o agenție de prestații sociale.

Benchmark-ul ca o familie de tehnici are trei aspecte principale. Cu ajutorul

terminologiei adoptate într-un document prezentat în noiembrie 1995 la reuniunrea “PUMA

Performance Management”, prezentată de către Dr. Sylvie Trosa și Suzanne Williams, acestea

sunt :

3

Standardele Benchmarking-ului : stabilirea unui standard de performantă pe care o

organizație eficientă ar putea fi de așteptat să-l atingă. Publicarea unui standard provocator poate

motiva personalul și acesta va demonstra un angajament pentru a imbunătăti serviciul furnizat.

Informații privind performanță unei organizații în raport cu standardul său poate fi folosit ca un

instrument de monitorizare de către directori săi

Rezultatele Benchmarking-ului : compararea performanțelor unui număr de organizații

care oferă un serviciu similar. În sectorul public această tehnică poate permite publicului

să judece dacă furnizorul lor local utilizează eficient resursele sale, în comparație cu alți

furnizori. În absența presiunilor concurențiale, care operează în sectorul privat, această

poate oferi un stimulent semnificativ pentru imbunătătirea eficienței.

Procesul de benchmarking : efectuarea unei examinări detaliate în cadrul unui grup de

organizații a proceselor care produc o anumită ieșire, cu scopul de a înțelege motivele

pentru variațiile de performantă și care incorporează cele mai bune practici.

Accentul acestui eseu se pune pe utilizrea Benchmarking-ului în cadrul administrației

centrale din Marea Britanie. Cu toate acestea, se analizează, de asemenea exemplele de utilizare

a tuturor celor trei aspecte ale benchmarking-în cadrul sectorului public din Marea Britanie,

căutand să se contureze filozofii din spatele abordărilor utilizate pentru a da detalii succinte ale

metodologiilor adoptate, pentru a sublinia aspecte și probleme care au apărut și să ia în

considerare, în măsura în care rezultatele benchmarking-ului au fost utilizate în procesul de luare

a deciziilor.

Filozofie

În centrul multora dintre inițiativele de reformă ale sectorului public din Marea Britanie a

fost filozofia conform căreia o valorea mai mare pentru bani poate fi realizată cel mai bine printr-

o separare a rolurilor între cei care între cei care au stabilit politică și cei care o dau- între

cumpărător și furnizor. Această trecere la un sistem bazat pe contract oferă libertatea managerilor

de a gestiona mai bine furnizarea operatională a serviciilor, în cadrul politicii publice și a

resurselor stabilite de autoritătile politice. O mai mare claritate a rolurilor și responsabilitătilor s-

a dovedit a fi un element cheie în imbunătătirea performanței

4

În acest cadru, cu toate acestea, managerii trebuie să aibă stimulente pentru utilizarea

libertăților lor în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității organizațiilor lor. În sectorul

privat, acest stimulent este furnizat de caracterul concurențial al pieței-organizațiile de calitate

scăzută vor ieși din afaceri. Majoritatea serviciilor din sectorul public, prin contrast, nu

functionează într-un mediu competitiv și, prin urmare, nu experimentează această presiune de a

îmbunătății.

Un fir semnificativ al unitătii guvernului britanic de a imbunătăti performanța sectorului

public a fost crearea unor mijloace alternative de replicare a presiunii de imbunătătire, care există

în sectorul privat. Acest lucru a inclus cerințe stabilite de guvernul central pentru autoritătile

locale, să pună anumite activităti la o licitație competitivă , iar pentru toate serviciile publice să

ia în considerare domeniile de lucru pentru un transfer în afara sectorului privat.

Cu cât experiență cu aceste inițiative crește , accentul se schimbă de la utilizarea

specifică a anumitor instrumente de eficientă spre a permite organizațiilor să selecteze cele mai

portivite tehnici poritivite circumstanțelor date. Prin această abordare, Marea Britanie urmăreste

să obtină o imbunătătire continuă a serviciilor publice, păstrand în același timp responsabilitatea

publică pentru furnizarea de servicii.

Standardele Benchmarking-ului : Viitoarele Agenţii

Istoric

În octombrie 1995, Viceprim-ministrul, Michael Heseltine, și-a anunțat intenția de a

măsură performanță următoarelor agenții de execuție ale guvernului central, atât împotriva

sectorului privat, cât și a serviciilor publice din alte țări.

Este de așteptat că elementul de restructurare în cadrul proiectului Pașii următori, lansat

în 1988, va fi în curând finalizat.În prezent, 375.000 funcționari publici-71% din total-125 de

agenții lucrează la acest proiect, sau în organizații care functionează pe deplin pe liniile acestuia .

Evaluarea comparativă a performanței pe o astfel de scară este o sarcină foarte importantă. Prin

urmare, s-a decis să inceapă procesul cu un exercițiu pilot pentru a testa o posibilă abordare.

5

Metodologie

Agențiile « Următorii Pași » efectuează cele mai multe dintre funcțiile executive ale

administrației centrale, variind de la plată prestațiilor de asistentă socială pentru furnizarea de

servicii de medicină legală la poliție, precum și de la păstrarea inregistrărilor oficiale în vederea

protejării stocurilor de pește. Ca regulă generală, fiecare agenție este unică în domeniul său de

activitate, ceea ce poate face o comparație directă între performanța diferitelor agenții, rezultate

de evaluare comparativă-problematică.

În urmă cercetării și consultării cu agențiile, s-a decis că exercițiul pilot ar trebui să

încerce să măsoare activitatea totală a agențiilor. Făcând acest lucru pas cu pas din activitătile

anterioare specifice întreprinse de către fiecare agenție, ar fi posibil să se examineze performanța

în domenii-cheie, cum ar fi managementul oamenilor, domeniu specific tuturor organizațiilor,

indiferent de aria lor de activitate. Această abordare are avantajul de a permite realizarea de

comparații între agențiile și vine să completeaze locul de muncă pentru a evalua mai bine

sarcinile trasate și rezultatele de afaceri ale agențiilor, aceasta făcând obiectul unei inițiative în

paralel a Guvernului.

Rezultate si probleme

Reacțiaagențiilor de a lua parte la exercițiul pilot a fost în mare măsură favorabilă. În

general, Agențiile au considerat că este valoroasă evaluarea poziției lor fată de standardul stabilit

de Regatul Unit și de asemenea față de sectorul privat.

Experiența lor sugerează că o mare parte din abordarea sectorului privat se poate aplică

în mod egal și la serviciile publice, deși au apărut anumite probleme.

Procesul de autoevaluare a furnizat beneficii Agențiilor atât în ceea ce privește

imbunătătirea cunoștințelor proprii și evidențierea zonelor de diferentă între disciplinele din

sectoarele public și privat. Beneficii specifice de evaluare comparativă identificate pană în

prezent sunt că

6

S-au concentrat echipele de management ale activității lor oferind posibilitatea de a

discuta și a dezbate problemele-cheie, a legăturilor și a interpendentelor acestora.

A oferit posibilitatea managerilor sa mapeze harta progresului lor pana in prezent si sa

aiba solutii pe viitor in ceea ce priveste planurile lor.

Au oferit posibilitatea agentiilor sa identifice problemelor care le afecteaza ca grup si

gasirea unor solutii prin schimbul de bune practici intre agentii.

Anumite aspecte cheie au apărut în ceea ce privește măsura în care se aplică BEM

sectorului public

Măsura în care clienții pot conduce politica agenției . Modelul oferă această valoare

ridicată, însa Agențiile trebuie să efectueze politica Guvernului și aranjamentele. Pașii

următori trebuie să livreze echilibrul dintre nevoile contribuabililor, clienților și

personalului, inerente în prioritățile stabilite de miniștrii.

Contextul de piață în acest model a evidențiat, de asemenea, problemele cu care se

confruntpă agenţii în încercarea de a se concentra asupra acestui aspect competitiv .

Concurentii sunt, în multe cazuri, dificil de investigat , iar concentrarea majorităţi

agenţilor este pusă pe atingerea obiectivelor in mod eficient mai de graba decât pe

performanţa competitorilor.

In măsura în care în care o agenție în sine are un impact asupra societății, datorita

exercitarii funcției sale , dovedindu-se a fi prea complexă pentru a evalua acest impact .

Pentru cele mai multe organizații din sectorul privat, reputația lor la scară mai

largă în societate poate avea un efect semnificativ asupra dorința clienților de a cumpăra

produsul acestora. Această zonă poate, prin urmare, să fie de o importanță considerabilă

pentru succesul lor in afaceri. Cu toate acestea, această presiune se aplică într-o natură

diferită acestor agenții ale căror clienți pot avea posibilitateade a alege, daca utilizeaza

serviciul respectiv sau nu.

7

Folosirea in procesul de luare a deciziilor.

Ca urmare a auto-evaluării, Agențiile identifică domeniile cheie de imbunătătire și

dezvoltă planuri de acțiune corespunzătoare. Multe dintre acțiunile de imbunătătire pană în

prezent reflectă domeniile în care scorurile sunt cele mai slabe că și performantă, în special în

"comunicații".O serie de agenții s-au folosit rezultatele benchmarking-ul că un catalizator pentru

a stimula inițiative de îmbunătățire a legăturilor atât între personal și conducere, precum și între

agenție și clienții săi cheie.

Un semn încurajator al planurilor de imbunătătire este faptul că, în ciudă scorurilor

înregistrate, în general ridicate, în domeniile de satisfacție ale clienților, și de rezultatele de

afaceri, « Agențiile » au recunoscut că se dorește creșterea performanței și mai mult, consolidând

în același timp realizările deja înregistrate. Agenții s-au axat pe imbunătătirea legăturii dintre

strategia lor generală și punerea noii strategii în aplicare în întreaga organizație prin intermediul

planificării afacerilor.

Agențiile s-au dovedit a fi gata să accepte rezultatele exercițiului de benchmarking, care,

în general, a scos la iveală noi aspecte ale problemelor cunoscute, mai degrabă, decât

descoperirea punctelor slabe anteriore nebănuite. Acest lucru indică faptul că accentul mai mare

pe imbunătătirea managementului și livrarea funcțiilor executive ale guvernului-obiectivul

principal al acestei inițiative -a prins rădăcină. Managerii și personalul agențiilor au demonstrat

angajamentul lor fată de principiile creșterii eficienței și eficacitătii organizațiilor lor și incearcă

să adopte o cultură care are că scop imbunătătirea continuă.

Comparații internaționale

Un element cheie al strategiei primului-ministru se referă la potențialul de referință al

agentiilor Paşii următori, împotriva serviciilor publice din alte țări. Unul dintre motivele pentru

selectarea ofertei BQF, iar utilizarea BEM, a fost faptul că rezultatele din exercițiul pilot inițial

ar trebui să fie comparabile cu datele colectate de către EFQM pentru Premiul European pentru

“Calitate în timp util“.

Noi înțelegem că EFQM lucrează cu Comisia Europeană să adapteze BEM pentru

8

utilizarea în sectorul public. Pe parcursul exercițiului pilot cu BQF, anumite dificultăți au aparut

în aplicarea modelului existent, neadaptate la circumstanțele speciale ale sectorului public. Prin

urmare, Marea Britanie are un interes considerabil în evoluția lucrărilor EFQM.

Concluzii

Utilizarea tehnicilor de analiză comparativă a fost de o importanță deosebită , pentru a

îmbunătăți valoarea oferită banilor de către serviciul public din Marea Britanie.

Ca și în majoritatea celorlalte țări dezvoltate, domeniul de aplicare și amploarea

sectorului public din Marea Britanie rămâne extinsă și organismele responsabile pentru

furnizarea de servicii raman la fel de mari.

Rezultatul a fost o serie de inițiative, care au utilizat o serie nua de abordări de analiză

comparativă, fiecare concentrată pe circumstanțele particulare ale zonei de muncă avute în

vedere.

9