ANA ASLAN

FEMEIA CARE A ÎNVINS PROCESUL DE ÎMBĂTRÂNIRE

Dacă aruncăm o scurtă privire în trecutul afacerisitilor romani, vom observa multi antreprenori de success, care au dovedit ca putem sa ne autodepasim, să ne înfrângem temerile şi să găsim forţa interioară pentru a ne îndeplini visele.Unul dintre numele mari in acest domeniu il reprezinta Ana Aslan.Aceasta a fost un medic roman, specialist in gerontologie, academician si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, pe care ea l-a initiat.Mai mult decat atat, aceasta a elaborat medicamentul Gerovital H3 si a inventat produsul geriatric Aslavital care a fost brevetat si introdus în productie la nivel international şi care a schimbat modul în care lumea vede procesul de îmbătrânire.

Ana Aslan s-a născut pe 1 ianuarie 1897, la Brăila, fiind cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei şi ai lui Mărgărit Aslan.Având probleme de sănătate, tatăl său moare când

aceasta avea 13 ani. Familia Aslan părăseşte oraşul natal şi se mută la Bucureşti. În 1915, Ana absolvă Şcoala Centrală din Capitală. La vârsta de 16 ani, visează să ajungă pilot şi chiar zboară cu un mic aparat, tip Bristol - Coandă. În cele din urmă se decide să devină medic. Declară greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei şi se înscrie la Facultatea de Medicină.Abilităţile ei în ajutorul dat oamenilor se observă din Primul Război Mondial, când se ocupă de soldaţii de pe front.După ce absolvă Facultatea de Medicină. Este numită preparator la clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul D. Danielopolu, care o îndrumă şi în alcătuirea tezei de doctorat. Urmează o activitate didactică şi spitalicească la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine şeful Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. Este punctul de plecare al carierei ei de gerontolog.Începe să experimenteze procaina în ceea ce priveşte afecţiunile reumatice şi îşi continuă cercetările şi într-un azil de bătrâni, obţinând rezultate remarcabile în ceea ce priveşte importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.

Faima internaţională a acesteia începe din anul 1952, când înfiinţează primul institut de Geriatrie din lume. Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activitaților specifice vârstei a treia. Dr. Ana Aslan a fost cea care a intuit și descoperit acțiuni terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de lungă durată în doze mici, cu rol curativ și profilactic. Gerovitalul H3, produs biotrofic original românesc si, în acelast timp, primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și experimentale.Iniţial cercetarea româncei nu o sa fie privită cu încredere, însă teoria Anei se va dovedi autentică peste ani.Spirit puternic si dornic de afirmare, aceasta începe munca împreună cu farmacista Elena Polovrageanu si astfel se obţine medicamentul GEROVITAL H3, care intervine in mecanismul de îmbătrânire la nivel molecular şi geriatric. Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internationale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe si apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel. Din acest moment, cercetările româneşti în domeniu se impun pe plan internaţional genereaza si o serie de cercetari de testare si comparatie cu produse similare din farmacopeea mondiala.Însă lucrurile nu se opresc aici : in 1960 Ana Aslan începe experimentarea unui nou produs ce va revoluţiona domeniul farmaceutic: Aslavital. În anul 1976, cercetătoarea primeşte brevetul de inventator pentru Aslavital, produs eficace în terapia sistemului nervos şi a aparatului cardiovascular. Opt ani mai târziu, este omologat Aslavitalul pentru copii, care dă rezultate în tratarea deficientelor nervoase. Între timp (în 1974), Ana este aleasă membru al Academiei Române.

În anul 1985, Prof. Ana Aslan publică în Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics lucrarea Tehnica si actiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizari dupa 34 ani de folosire . Lucrarea efectuată o sinteză a cercetărilor realizate în perioada efectuată de grupul condus de ea şi în acelasi timp semnalează si faptul că, în urma recunoaşterii pe plan mondial a eficienţei Gerovitalului, au fost iniţiate studii care au confirmat rezultatele cercetărilor româneşti si, în acelasi timp, superioritatea produsului românesc comparativ cu produse similare din farmacopeea mondială.Aspectele clinice caracteristice tratamentului cu

procaină la pacienţii de vârsta a treia se referă la faptul că la aceştia se manifestă reducerea stărilor depresive si a anxietăţii, dorinţa de a trăi, creşterea capacităţilor fizice şi intelectuale, mai ales îmbunatatirea memoriei, îmbunatatirea functională a analizorilor auditiv, optic si ol-factiv, îmbunătătirea aspectului pielii şi părului, scăderea intensităţii petelor senile şi a keratozei, creşterea tonusului muscular şi a mobilităţii articulare, creşterea şi repigmentarea părului, normalizarea presiunii arteriale.

Toate aceste observatii clinice au fost verificate experimental. S-a constatat, astfel, ca Gerovitalul H3 are actiune stimulatoare asupra proceselor de regenerare la nivelul tesutului hepatic, a mucoasei gastrice si a maduvei osoase. De asemenea, sub actiunea Gerovitalului H3 se produce si regenerarea fiziologica si morfologica a muschiului striat si a nervilor periferici. Studiile asupra distrofiei nervoase au demonstrat eficienta superioara a tratamentu-lui aplicat înaintea producerii distrofiei, fapt ce pledeaza pentru utilizarea profilactica a medicamentului. Aceasta utilizare în scopuri profilactice a tratamentului cu Gerovital H3 a stat la baza cercetarilor întreprinse sub conducerea prof. Ana Aslan în domeniul gerontologiei sociale. Refuză să perceapă taxe de cămin de la aceşti năpăstuiţi ai sorţii, îndrăzneală ce o costă 1.500.000 de lei, bani ce îi sunt imputaţi de către organele de partid. După şapte ani de hărţuieli în justiţie, este achitată. Dar achitarea vine tardiv, înainte cu cinci luni de a intra pentru totdeauna în legendă. Dreptatea se face mult prea târziu, în condiţiile în care rezultatele cercetărilor ei aduseseră venituri de 17.000.000 de dolari, anual, statului.

În schimb, Organizaţia Mondială a Sănătăţii i-a oferit Premiul "Leon Bernard" pentru medicină socială. Succesele sale în profilaxia şi terapia bătrâneţii au avut un mare impact asupra lumii medicale şi a opiniei publice internaţionale. Printre pacienţii doamnei Aslan s-au numărat celebrităţi, cum ar fi: Ymma Sumak, Somerset Maugham, Salvador Dali, Charlie Chaplin, Pablo Neruda. Se stinge din viaţă la 19 mai 1988, lucidă până în ultima clipă, după o lupta acerbă cu o boală necruţătoare.

Chiar dacă fizic nu mai există, moştenirea lăsată de Ana Aslan este una care va dăinui pe veci. Gerovital H3 este produsul farmaceutic care deţine performanţă, unică în lume, de a fi dat naştere uneia din cele mai moderne specialităţi medicale: geriatria.Cercetătorii în domeniu din ţară şi din străinătate priveau cu scepticism ambiţia româncei de a descoperi şi stăpâni elixirul tinereţii.Însă această a mers cu ambiţie mai departe şi a reuşit să pună bazele unei afaceri cu produse şi medicamente farmaceutice ce au schimbat cursul omenirii şi felul în care această privea îmbătrânirea.

Chiar şi în prezent, Ana Aslan şi Gerovitalul sunt nume care aduc în continuare mulţi bani, mai puţin statului român, mai mult companiilor, firmelor şi centrelor de tratament private (un centru de spa şi tratament situat la Eforie-Nord, plasat pe poziţii de concurenţă cu INGG, a preluat numele Ana Aslan că parte a strategiei de marketing).De asemenea, Ana Aslan a brevetat doar două produse cosmetice (lotiunea capilară şi crema Gerovital H3), încredintând producerea acestora firmelor Farmec, din Cluj-Napoca, şi Miraj, acum Gerovital Cosmetics, din Bucureşti.

Rămase de atunci rivale, acestea şi-au diversificat gama de produse cosmetice, chiar dacă tradiţională procaină clorhidrata a ieşit din formulă. Pe lângă cele două firme, în discuţie mai intră şi puternicul grup farmaceutic Zentiva, care are drepturile pentru fabricarea produselor farmaceutice, iar serviciile de tratament sunt oferite de Institutul Naţional de

Geriatrie şi Gerontologie.Treptat, mitul miraculosului leac împotriva îmbătrânirii s-a transformat într-o afacere, iar locurile în care se ofereau tratamente revoluţionare au devenit secţii clinice obişnuite.

Nici secţia de la Otopeni, vestită odinioară, nu se mai adresează exclusiv cetăţenilor străini. Motivul este simplu: aceştia au renunţat să mai vină în România, când în alte părţi există oferte mai atractive şi condiţii mai bune. Partea bună a lucrurilor este că în prezent cele două săptămâni de terapie cu Gerovital, combinată cu fizioterapie, hidroterapie, masaj şi kinetoterapie, atrag numeroşi pacienţi români, care sunt nevoiţi să-şi facă programări în avans. Directorul general al instituţiei, Bogdan Paltineanu, a precizat că este o presiune foarte mare pentru internări, iar despre acceptarea pacienţilor străini nici nu poate fi vorba, deşi solicitări există.

El a explicat că primirea la tratament a străinilor iese din discuţie deoarece ar fi în detrimentul pacienţilor români şi nimeni nu îşi asumă acest lucru.Conducerea instituţiei a mai precizat că această funcţionează că şi spital, existând contract cu Casă Naţională de Asigurări de Sănătate, care acordă finanţare pe zi de spitalizare, tratamentul, medicamentele şi alimentele ajungând la 179 de lei/zi/pacient.

Persoanele vârstnice care doresc să se interneze au nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie, talon de pensie, act de identitate şi alte documente medicale şi nu plătesc spitalizarea decât dacă solicită un grad sporit de confort, taxat cu sume cuprinse între 17 şi 38 de lei pe zi.Întrebat de ce nu se deschide un pavilion separat pentru pacienţii din străinătate, directorul Institutului a explicat că cele 32 de hectare de teren pe care funcţionează aparţin Ministerului Sănătăţii.

Prezentul este prea puţin strălucitor la Otopeni, de aceea legătură cu trecutul este păstrată aici cu sfinţenie. Albumele cu poze care o înfăţişează pe Ana Aslan şi articolele din publicaţiile vremii alcătuiesc o colecţie impresionantă.

Titluri obţinute de Ana Aslan sunt numeroase.Amintim câteva dintre ele precum: membră a Academiei de Ştiinţe, din New York, a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială sau Preşedinta a Societăţii Române de Gerontologie.Pe lângă acestea, a avut şi multe premii, pe care le-a meritat cu desăvârşire datorită activităţii desfăşurate: Premiul internaţional şi medalia "Leon Bernard", acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei, Meritul Ştiinţific Cl. I (1967), Merito della Republica, Italia, Cavaler al Ordinului Palmes académiques, Franţa şi Profesor Honoris Causa şi Doctor emerit al Universităţii Bragança Paulista, din Brazilia.Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie fondat de Ana Aslan, în 1952, a devenit foarte repede cunoscut în lume, iar pe parcursul anilor peste 30 de şefi de state şi numeroase personalităţi din lumea artistică şi culturală au venit să se trateze acolo.

Beneficiul adus statului, în perioada 1972-1985, se cifra între 15 şi 17 milioane de dolari pe an. După o perioada mai dificilă prin care a trecut în anii 90, institutul şi-a revenit spectaculos, restabilind sau pornind de la zero colaborări cu clinici din Suedia, Franţa, Italia, Spania, Indonezia, Thailanda sau Orientul Mijlociu. Institutul continuă să aducă inovaţii în domeniul prevenţiei factorilor de risc specifici vârstei de peste 45 de ani, cât şi în tratamentul polipatologiei specifice vârstelor înaintate. În ultimii ani s-au făcut investiţii de peste 34 miliarde de lei pentru reabilitarea clădirilor institutului şi dotarea cu aparatură medicală de ultima generaţie.Ana Aslan este un model de urmat, un antreprenor diferit, o femeie care a

reuşit în una din cele mai grele perioade prin care a trecut ţară noastră să ajungă nu numai savant mondial, dar şi o femeie de afaceri în adevăratul sens al cuvântului. A fost una dintre femeile extraordinare ale României, un nume care a fascinat mii de oameni în întreagă lume. Un doctor ce a inventat leacul pentru tinereţea veşnică

Ana Aslan a creat primul medicament care amână îmbătrânirea. Toată viaţă a avut o singură frică: teamă de moarte. Tratamentul inventat de ea este însă nemuritor.În unele din interviurile pe care le-a dat, marea cercetătoare de origine română s-a descris într-un mod care nu face decât să o admirăm şi mai mult, care ne face să înţelegem cât de importantă este ambiţia şi lipsa de regrete.

„Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!” – Ana Aslan