VASILE P O P E S C IJ: S I I L ) IU DIN M A N G A L I A

In acest n u m ă r : ARTUR ENĂŞESCU, M. CELARIANU, SCARLAT STRUŢEANU, A. POP MARŢIAN, RADU GYR ş i N. MILCU, ADRIAN PASCU, LEON BAIDAFF, G. TALAZ, TRAIAN ŞTEFANOVICI, G. CARDAŞ, C. I. ŞICLOVANU, P A U L I. PAPADOPOL, ANTON HOLBAN, RUD. A. K N A P P ş i N. N. TONITZA. Bule t in bibliografic s ă p t ă m â n a l de AL.-SADI IONESCU.

('? '•

An. XLII, Nr. 32. % 8 August 1926. I*&î 5>.

2 UNIVERSUL LITERAR

O G R A D A

In baiu de soare a bătăturii, când bate inima liniştei ca o vîslă, aţipesc purcei argintii de pîslă cu românită 'n colţul gurii, — iar un câine năuc s'a 'ncolăcit, tot aici, lângă prăpastia unui gând : — pot să treacă oricâte pisici, el se uită după e le blînd ; »

puiul unei găini duioase, scuturându-şi de pe ochi paingul somnului, fuge ca o gogoaşe de mătase, rostogolit de sub aripi călduroase, — să caute boii Domnului . ^

Plopi înalţi, din patru colţuri veghează odihna ogrăzii mari ce visează, şi ca să nu-i prindă somnul de-amiază, se bat cu praştii repezi de rîndunici, —

şi când se lovesc în frunte, scot suspine mici.

U n curcan care-şi plimbă mulţumirea neobosită subt un dud rotat, — cât un burduf s'a înfoiat ; şi supărat că nimeni nu-1 aude şi nu-1 vede cât e de mare, -a vărsat peste curtea adormită un pumn de blesteme amare ;

şi pentru c'a făcut ispravă nemaipomenită, dudul umbros îşi bate, deasupră-i, palmele ude, şi'l răsplăteşte, c'o ploae de dude.

A. POP MARŢIAN

UNIVERSUL LITERAR 3

F l o a r e a l u i S a n z î e n de R A D U GYR şi N. MILCU

F l u t u r u l Sânzien , vocvodui gâzelor . L ibe lu la B ă r g ă u n e l e sfetnif S t r ămoşu l g r e i e r i l o r Ţânţaru l m ă r ă c i n e , poe tu l gâze lo r R ă g a c e a s t r ă j e r Lăcus t a T r â n t o r u l

F l u t u r u l de n o a p t e Licur ic iu l -c ra in ic Crinul T r a n d a f i r u l L ă m â i ţ a M a r g h e r i t a Si a l t e flori, g re i e r i , a lb ine şi furnici ,

* •• . musculi ţe . . . .

— A c i u l I. — P R O L O G U L

(O f loare de g răd ină , g a l b e n ă şi b u n ă , r ă s a r e în faja^ r a m p e i , cu un surâs. . . de f loare , şi p e o m u z i c ă s u a v ă vă

s p u n e vouă, a scu l t ă to r i l o r , p ro logu l :)

Mă în tâ ln i ţ i ş i-aicea, p r e c u m în v ia ţa v o a s t r ă V-am m a i s u r â s d in s t r a t u r i , d in r o n d u r i , d i n t r ' o g las t ră , D i n t r ' o l ivadă poa te , — la fel d e ' n î n c h i s o a r e Mă 'n t en in i ţ a s e văzu l sau s u r î d e a m în soare . . . î m i în t â ln i ţ i ş i -a icea , to t soa re l e ce c â n t ă Pe-o l i r ă de p e t a l e cu dege te de r a z e , — Sân t f loarea d in l ivadă , d in l umin i ş , d in vaze , Şi-s cea d in t â i coro lă ce vouă vă c u v â n t ă ! ,„ Mi-aţ i a scu l t a t adesea u n cân tec de m ;vf>azme M'aţ i s c u t u r a t cu g â n d u l şi 'n vis mi-aţ \ da t po len ; Sân t cea m a i s implă f loare, — şi n u t r ă e s c p r in b a z m e Ca F L O A R E A T U T U R O R A , ca F L O A R E A LUI SÂNZIEN...

(pauză) ... Vă îndoi ţ i că poa te o f loare să s u r â z ă ?

D a r f lori ie cuvântă . . . c u v â n t ă or ice gâză , C u v â n t ă - u n fulg de soa re , vă r â d e - u n f lu tu r vouă, Doineş te -o f runză 'n l u n ă şi p l ânge -un bob de r o u ă !... P o v e s t e * c a r e v ine , vo rbeş t e ' n or ice f i in ţă C e a r e - u n s t rop de v i a ţ ă ş i -un s t rop de n ă z u i n ţ ă . Ca voi vorbesc , î i doa re , s a u n ă z u e s c u n ţel , Cei mici şi cei ce o a m e n i n u sân t , — d a r s â n t Ia fe l . . I a r f loarea m i n u n a t a e f loarea t u t u r o r A ce lo r ce au v ia ţă şi o cerşesc , şi-o vo r ! . . .C 'am t ă lmăc i t în s t ihu r i , — ca 'n f luer , t o t a l e a n u l Iub i r i i n e 'mpl in i t e a t â t de vechi — d a r nouă. . . Şi -un m u g u r s p a r t în f loare —tot g â n d u l n o s t r u 'n soa re— P e - u n fir p l ă p â n d de a u r vi l ' am în t in s şi vouă. .

I a r dacă 'n g â n d u r i , versu l , va p i c u r a ca 'n c u p e D c - a r g i n t — u n s t rop d in p l â n s u l ce nu- i e d a t or 'cu i , Va g e m e gândul . . . f i ru l de a u r se va rupe. . . . Sa p l ânge ţ i dar , — că p o a t e Ca Sânz ien o r i c a r e îşi a r e f loarea lui.. .

P o v e s t e a a s t a 'n cântec , — ca pe o f loare , — vrâs tn ic i . Veţ i r ă săd i -o ' n g l a s t r a vieţ i i 'n c a r e - a r u n c i Tot ce a fost... D a r n o a p t e a , p r i n vis , c u - a r o m ă t a r e Vă v a uc ide 'n d o r u l poveş t i l o r dc-atunci . . . .

Cu mâ in i l e î n t i n s e sp re „ea'*, în somn s a u tr».ji, Cei s labi , în f rân ţ i de vifor, s 'or s t inge 'n ca lea g r ea . I a r cei po rn i ţ i s 'o a ibă , p u t e r n i c i s 'or î n t o a r c e C a o r ice d r u m p o r n e ş t e să n ' a j u n g ă la ea...

r a G â z e l o r . — c â n d îşi i n s t r u m e n t e a z ă dibla . A lă tu r i , plosca, cu suc de to-p o r a ş . Nu s e d e s p a r t e n ic ioda tă de ea . L ă m â i ţ a p r i v e ş t e ceru l , senină . Trandafiri i i coche tează cu câ t eva a lb ine . Sfioasă, îi p r i v e ş t e o m a r g h e r i t a şi u n m a c «e 'n roşeş te in iarbă. . . In mij loc , în corola de c e a r ă a u n u i c r in u r i a ş , — d o a r m e fluturatul Sânz ien . '

Se a u d ar i i c â n t a t e de a lb ine şi muscu l i ţ e . Zumzet şi lumină. . .

P O V E S T E A : Cor t ina , se ' na l ţ ă îucet în cân t ece l e coru lu i ;

C O R U L Zum, zum, zum... Za-za-za !

Munca nu - i g r e a . Zum, zum, zam, za...

UN GREIER T A N A R Mă j u r că a r e haz !

N. MILCU

Vă l a s să r ecunoaş t e ţ i în b a z m u l „e i" de-nici Şi b a z m u l vos t ru l â n g ă poves tea ce lor mici . Şi voi ven i — ace iaş i — în visul vos t ru t a in ic C u f iecare cân t ec — d i n t r e i — câ t b a z m u l a r e , Şi 'nce t , cu g â n d u l v o s t r u voi m e r g e m â n ă 'n m â n ă , P e r â n d , în a l t a ţ a r ă , p e r â n d sp re t r e i h o t a r e !... ... A c u m a da ţ i -mi g â n d u l să p lec s p r e ' n t â i a ţ a r ă : E un t ă r â m de gâze. . . şi-i soare. . . şi e vară. . .

(se 'ncl i ide î n u m b r ă )

A C T U L I. Ţ A R A GÂZELOR. D E C O R . In l u m i n a de d u p ă a m i a z ă de v a r ă se s t r ăvede , î n za re ,

un sat de m u ş u r o a i e . Borde ie le de a r g i l ă îşi ca scă f e r e s t r e mici . I n d r e a p t a , u n c ă t u n de s t u p u r i . A lb ine l e a l e a r g ă zumză ind , de colo-colo ; m a i la o p a r t e , u n g r u p de v iespe . Sub un lu jer , la u m b r ă , d o a r m e t r â n t o r u l . Sub o g h e r e t ă d in coaje de gh indă , c u o e t a m i n ă p e u m ă r , S t r ă j e r -Ră -gace, face de pază . Bondar i i p r i v e s c t ab lou l , ind i fe ren ţ i , furnic i le ies d i n m u ş u r o a i e , se s t r e c o a r ă p e s u b plopii. . . d e na lbe , muncesc , se t rudesc , — i a r l â n g ă o p ă p ă d i e , îş i face t a b i e t u l s t r ă m o ş u l famil ie i de g re ie r i . D i n c â n d î n

T R Â N T O R U L (delà umbră ) Hei ! m i e r e a es te ga ta ?

O ALBINA D a r ştii că n ' a i o b r a z ?

UN B O N D A R Ei ! . . P a r ' c ă c ine şt ie a c u m ce t r e a b ă g r e a ! .

ALBINA Aşa-i : u n u l l u c r e a z ă ş i ce lă la l t să s t ea

B A R G A U N E L E S F E T N I C ...In l u m e a a s t a mică , c u m şi î n t r e o a m e n i , sun t Câţi-va. . . câţ i -va, d e t reabă . . . (că t re ţ ân ţ a r i ) .

D e s t u i flueră-Yânt ! U N Ţ Â N Ţ A R T A N A R

Vă spun eu Iui t ă t i cu ! (Scoţând l imba :) - N a ! B a b a l â c h a p s â n !

BARG AUNELE-SFETNIC A ş t e a p t ă d a r să v i e ţ â n ţ a r u l cel bă t r ân . . . T e po t r ivesc î n d a t ă !

4 UNIVERSUL LIT Ell AR

GREIERUL TANÁR Ţ - И !... Vai de mine

C â n d loji aci lucrează . . . O F U R N I C A

Mai b ine vezi de t ine ! C R E I E R U L TANAR

Cum ? Vai ! mă rog, se poate ? D u d u i l o r furnici Să a m i e r t a r e , — însă noi, g re i e r i i cei mici Vom pro tes t a cu toţ i i să ini se t a c ă p a r t e ; Noi nu sun t em ca unch iu l d in fabula d in car te . . . Pe v iemea - aee ia , poate. . . C â n t a m în g u r a mare. Şi n e t r e z e a m în toamnă că n 'a vem de m â n c a r e . Noi, g re ie r i i cei t i ne r i , porn i ţ i dc -acum pe m u n c ă Ală tu r i cu furnica. . .

O LĂCUSTA (făcâudu-i s e n i n :) Nu dăm un „ tou r " p r in luncă ?...

C R E I E R U L TANAR ( încurcat , c ă t r e furnică. 1

Să m ă ie r ta ţ i !... Lăcusta. . . Să mă scuzaţ i o clipă... ( că t re lăcus tă )

O ! D a c ' a i ştii, l ăcus tă !... F r u m o a s a ta a r ipă . . L Ă C U S T A (pract ic :)

Ascul tă ! v r e a u m â n c a r e ! N ' a i cheia la h a m b a r ? Hai !... Ce re -o la furnică !

! I I 1 M C I . I I ( p r i n z â n d d e v e s t e ) T â l h a r , t â lha r , t â l h a r !..

Su ra t e lo r , pr ivi ţ i - i : u n g r e i e r şi l ăcus ta Vor să ne j e fu iască !

O VIESPE BĂTRÂNA (eu o suli ţă) Ţ i - a ră t eu, b l e s t e m a t e !

FURNICILE Aşa, înjeapă-1 s t r a şn i c !

GREIERUL TANAR (căt re viespe) Pa rdon , îţi cade fusta !...

(Prof i tând de păcă l ea l ă , fuge cu l ăcus ta în câmp) VIESPEA RAi RANA

M'a păcăl i t , t â l h a r u l ! Ne-a păcă l i t pe toa te ! T R Â N T O R U L (delà umbră)

La ce, mă tuşe viespe, să-ţ i faci a t â t necaz ? (deodată , î ncepe să se în tunece )

F U R N I C I L E (spre muşuroa ie ) Ascul tă ! Scoal ' de-acolo ! Ia vezi pes te zăp laz : Ce-i un ihra as ta ? P o a t e se va po rn i fu r tună !

(Se face î n t u n e r i c adânc) T R Â N T O R U L

E n o a p t e aşa de v r e m e ?.. Ei b r a v o !... Noap te b u n ă ! Eu m ' a m culcat. . .

GANG ANI ILE T O A T E Ni-i t e a m ă ! Ce n o r grozav , ce no r !...

(Se lace b r u s c lumiimă ca mai 'înainte) BARG ALINELE S F E T N I C

D e u n d e ?... Nu-i n imica ! O t a i n ă de picior... T recea un om. Norocu l aces tu i m u ş u r o i A fost. iubi te gâze , că n ' a că lca t pe noi... ( e s c )

GAZELE (rîsipdndu-se ila muncă , în su rd ină .-) Lucra ţ i de -acum !...

Zum, zum, zum !.... R A G A N A - S T R A J E R (din g h e r e t a de ghindă)

T ă c e r e ! Ce s ' aude ?... Sun t p a r ' c ă paş i p e d r u m !

(Linişte. Deoda tă se a u d e de a fa ră o doină) Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE (doinind d e a f a r ă : )

Fonie v e r d e n u f ă r ga lben Toa te i lo r i l e sân a l b e ' n Ţ a r a u n d e p e tu lp in i Cresc l umin i l â n g ă l umin i ! Fo iae l â n c e d ă dé nufă r , flori, boboci, şi m u g u r i su fă r P e m e l e a g u l ce-a p ă s t r a t f loarea roş ie în strat . . . F r u n z ă veş tedă de t r es t i i E a m a r tâ lcul ' povest i i C â n d d r u m e a g u l ţi-1 a ţ in flori cu u m b r a de venin.. . Nufă r ga lben , n u f ă r r ece , C ă l ă t o r u l însă t r ece Ncşt i ind că 'n ca lea- i n o u ă Lasă f lori le d e rouă. . . Foi de p ă p u r i ş să lba tec Că lă to ru l g â n d u r a t e c Stă o c l ipă însă î n loc l â n g ă f lori le de foc, Nufă r m o r t pe-o foaie s t r â n s ă A m o r ţ e ş t e pasu l însă

Şi se p i e rde or ice d r u m „ l â n g ă flori le de s c r u m ! Cil lător , a j ine- te Că i i n ă r ă v i t e Căi i o t r ăv i t e A f lor i lor v ine te !.... ( tace) .

S T R A J E R - R A G A G l ^ Ce cân tec înf ioară s i n g u r ă t a t e a n o a s t r ă ?

O ALBINA Nu-i zumze t d e a lb ină !

O F L O A R E In u m b r a m e a a l b a s t r ă ,

O a l tă u m b l ă , l ungă , se 'n t inde de depar te . . . ' S T R A J E R - R A G A C E

Hei , c â n t ă r e ţ uşafuic !.. D e vii d in ori ce pa r t e , Inneaeă- ţ i vesel ia în ţ a r a noas t r ă «n c a r e A înflori t t r i s t e ţea : o l a c r i m ă ' n t r ' o floare. . .

O ALBINA Nu-mi deş t ep t a ţ i voivodul ! Cu m i e r e mi-l î m p a c , Când flori le învoa l te corolele-ş i desfac !...

S T R A J E R - R A G A C E Opreşt ' . ' - te, d r u m e ţ e ! D e u n d e vii, şi c ine ?.. Ce sbor t a i c ă h o t a r u l ?

Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE (de a fa ră ) „ Ţ â n ţ a r u l Mărăc ine !"

( intră , cu iiu desag în sp ina re , a l b de praf) •STRAJER-RAGACE

Tu ieşti, s t i ha r uşiii-nic ? Tu ce l ipseş t i de -a t â t a ? Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE

Din greul colb d in d r u m u r i , mi-a înnă lb i t şi bâ t a ! A tâ t a t imp, s t r ă j e r e , ini-nm dus pe căi p o v a r a ! P leca i cu prtmăvcU'u, si a m veni t cu vara. . .

R A D U GYR

STRĂJER RAG ACE D a i ai găsi t -o ? Spune. . . în ce h o t a r , cum es te ?

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E (tace) M RAJhl i R A G A C E (cu d e s n ă d e j d e :)

.. .Cum ? N 'o aflaşi Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E (abă tu t )

Poves tea 'cu f loarea. , c poves te !

S T R A J E R - R A G A C E D a r ui că ta t -o b ine ?

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E P e u n d e n u a m fost ?

D r u m e a g u r i l e - m i fură d r u m e a g u r i fă ră rost ! STRĂJER R A G A C E

Eşti istovit, f i reşte, — ia s ta i colea pe-o f runză ! ( Ţ â n ţ a r u l se a şează )

...Şi zii , d e - a p u v u i i f loarea d e no i o să sc -aseunză ? Eri a veni t şi musca ! S'a a p u c a t de t o r s ! Ala l t ă -e r i , t ă u n u l ! Azi, t u m i te-a i î n t o r s ! Şi fără u i ţ i -o veste. . . D a r fosta-i p r e t u t i n d e n i ?

(Va u rma)

VmtnsVt UTÈttAR

Dinftrecutul ţării — Pagini străine inedite —

Uciderea lui Const. Brâncoveanu şi a familiei sale (1714)

— Documente contemporane — Odioasa t r ă d a r e a lui B r â n c o v e a n u de

c ă t r e M. C a n t a c u z i n o şi Racovi ţă , a v u de r ezu l t a t a r e s t a r e a , î n Aprillie 1714-, a aces tu i a , t r a n s p o r t a r e a lui şi a famiLiei sule, la Cons tan t i i iopol , c ap t i v i t a t ea d ra ­m a t i c ă în fa imoasa înch i soa re , Şap te T u r ­nur i , în fine, în Augus t al ace lu iaş i a n . e x e c u t a r e a fostului D o m n a l Munten ie i , a fiilor şi a g ine r i lo r săi, în fa ţa Pa ­la tu lu i Su l t anu lu i şi sub ochi i a ce s tu i a .

Ra re l e gaze te şi pe r iod ice con t impora ­n e nu men ţ ionează , în 1714 şi 1715, de câ t un s i n g u r motiv, de o rd in f inanciar , c a r e a p r o v o c a t P o r t e i dec r e tu l de con­d a m n a r e : bogă ţ i a fabu loasă a P r i n ţ u l u i va lah , şi l ă c o m i a S u l t a n u l u i ele a şi-o a p r o p i a , şi ignorează , de b u n ă c red in ţ ă , mot ivele de o r d i n pol i t ic .

P r e s a e u r o p e a n ă din acea epocă, re-p r e z i n t a t ă p r i n „Gaze t t e de F r a n c e " , d in Pa r i s , uu modes t i n - q u a r t o s ă p t ă m â n a l , două- t r e i foi o landeze , eng leze şi v iene-ze cu a p a r i ţ i e sporad ică , d u p ă necesi tă­ţ i le m o m e n t u l u i , îşi t r a g e h r a n a informa­tivă d in c â t e v a i zvoare p r inc ipa le , şi a n u ­me Londra , Pa r i s , l l aga , Viena, Madr id şi, Vene ţ ia .

O r a ş e l e Ber l in şi P e t e r s b u r g , fonda te de câţ iva a n i a b i a , im sun t o n o r a t e nici m ă c a r cu m e n ţ i u n e a ; în sch imb, Varşo­via e u n focar de p r i m ă i m p o r t a n ţ ă pen­t r u nou tă ţ i l e pol i t ice şi mi l i t a re pr iv i toa­r e la O r i e n t u l şi s u d u l E u r o p e i .

In p r i m a j u m ă t a t e a aces tu i an , 1714, găsii» n î n gazeta , dini l l aga şi S tockholm, d i n t i m p în t i m p ş t i r i ven i t e ind i rec t d in Moldova şi Munten ia , a n u n ţ â n d cu-rânda p l e c a r e în ţ ă r i l e lor r e spec t ive а rege lu i S tan is las al Poloniei oaspe ide câ t ă va v r e m e al Su l t anu lu i şi cu reşe­dinţa p rov izor ie la Bender şi a lui C a r o ! XII al Suediei , af lă tor , p e n t r u momen t la D e m i r - T o k a , l ângă Adr i anopo le .

In 'Mart ie , Aprjl'lk' si Mai -„Gazettp dc F r a n c e " pub l ică informaţ i i p r i v i t o a r e la îmirmări. le Turc ie i , for t i f icarea Ce tă ­ţ i lor Olioezim (l lot in) şi C z e k o r a (Tu­torii), jie P ru t , l â n g ă laş i , nou tă ţ i i n t e ­resanţ i ; |c|in Varşovia , t r imise acestei i gaze te de un of i ţer polonez ca re , ven ind de ki Cons t an t inopo l , p r in laşi şi l l o ­tin, a fost m a r t o r o c u l a r all t r a n s p o r t u ­ri lor d e t r u p e şi m u u i ţ i u n i Iu D u n ă r e şi Nis t ru , f ron t ie re le celor două imper i i ri­va le . '

I a r la 1 3 Mai, o no t i ţ ă î neca t ă în poto­pul de ş t i r i din Viena (scr isoare (lin 21 Apri l ie 1714) a d u c e , p r in o r g a n u l „Ga­zetei de F r a n c e " în Occ iden tu l Europe i , p r i m a ş t i re a a r e s t ă r i i lui B r â n c o v e a n u :

„ D u p ă comun ică r i clin 15 c u r e n t din T r a n s i l v a n i a af lăm că u n Paşă, din o r d i n u l Su l t anu lu i , a a r e s t a t p e i lospodaru l Va lah ie i î m p r e u n ă cu toa t ă C u r t e a sa, fă ră ca să se cu­noască mot ive le" .

In n u m ă r u l v i i tor d in 19 Mai, асеі.і* gazetă scr ie , cu p r i v i r e la foame tea c a r e dec imează popu la ţ i i l e Răsă r i t u lu i , u r m a ­re f i rească a a n i l o r d e r ă z b o i a 1709-1711.

—..Ni se scr ie d in Varşov ia că mizer ia e a tâ t d e m a r e în Podol ia , Vol l iynia şi în Rusia, î n cât u n foar te m a r e n u m ă r de ţ ă r a n i se r e t r a g în Uk ra ina , si în special în Moldova, sub p r o t e c ţ i a T u r c i ­lor".

S ă p t ă m â n a u r m ă t o a r e . 26 M a l Д714, ...Gazette d e F r a n c e " comple t ează in­fo rma ţ i a clin 12 c u r e n t r e f e r i t oa re la a-r e s t a r e a ' lui B r â n c o v e a n u :

„Din scr isor i sosite d i n D e b r e c z i n (Un­gar ia) a f l ăm (Varşovia) că 1 lospodaru l Valahici a fost a r e s t a t î m p r e u n ă cu cei 3 fii ai săi, f ă ră ca să ştie cauze le ; în locul său a fost pus un g rec din famil ia C a n t a c u z i n o " .

E vorba de Ştefan Can tacuz ino , ca re , d u p ă o s c u r t ă domnie ab ia de doi «n i , va s l â r ş i tot a t â t de t r ag i c ca şi p r e d e ­cesoru l său, şi tot în C a p i t a l a Su l t an i ­lor cu aceiaş i g r a b ă cu care , în ţ a ră , mi ­n e a z ă m e m o r i a D o m n i t o r u l u i p e ca r e -1 în locuieş te . C a n t a c u z i n o a n u n ţ ă , în cele 4 col ţur i a l e Europe i , fer ic i ta sa înscău­nare , d u p ă cum află d in sc r i soa rea din Vie na. .lin 19 Mai. pe ca re „ G a z e t t e " o înse ra în nr. său d in 9 Iun ie 1714 :

„Noul Itospoctar a l Valahic i , C a n t a c u ­zino, a adus la cunoş t in ţ a c o m a n d o r i ­lor imper i a l i la f ron t i e r ă r i d i ca r ea lui p e t r o n u l aces tu i P r i n c i p a t şi că (cupletul d e r igoare) va î n t r e ţ i n e cu aceş t ia cele ma i cord ia le r a p o r t u r i .

„h l a a r e s t a t p e g ine r i l e p r e d e c e s o r u ­lu i său şi v i s t i e rn icu l fostului D o m n , ca r e a d e c l a r a t că s t ă p â n u l său a dus cu s ine . la Constairitinopol m a r i bogă ţ i i ; că o p a r t e clin efectele sale se găsesc la Braşov în T rans i l van i a , ş i că cea ma i m a r e p a r t e e în Ang l i a şi î n O landa" .

La 16 Iun ie , î n f ine, găs im şt ir i d i rec te d in Cons t an t inopo le , p r i n cana lu l Viene i :

„ U l t i m e l e scr i sor i djjn Consrauîi iopol ' vestesc sos i rea în aces t o r a ş a I lospoda-r u l u i d e t r o n a t a l Valahie i , l a 29 A-pr i l i e , î m p r e u n ă cu famil ia sa şi o nu­m e r o a s ă escor tă . El а fost .depus în în­ch i soa re şi toa te b u n u r i l e Sale a u fost confiscate" .

La 25 Iun ie „ G a z e t t e " p u b l i c ă o scri­soa re cu r ioasă d in Veneţ ia , d a t ă de la 2 a ace le iaş i lun i :

„S 'a p r i m i t aici ş t i r ea d in Constaivtdinopol că 1 lospodaru l Va lah i e i e a ş t ep ta t în a-cest o r a ş pe s t e câ teva zile, î m p r e u n ă cu toa tă famil ia sa, ca p r izon ie r . C i r cu l ă zvo nul că s'a h o t ă r î t a-1 s u p u n e to r tu re i , p e n ­t ru u-I sili să m ă r t u r i s e a s c ă u n d e si-a

VASILE POPESCU i Studiu diu Maflf Alia

6

ascuns bani i , de oa re -ce , dufpă a r e s t a r e , nu s'a găsit s u m a ce se c r edea c ă a r e " .

U n pe r iod ic is toric , t i p ă r i t l a V e r d u n de c ă t r e l i b r a r u l C l a u d e Mugue t , u n i n — 1 2 u l u n a r , in t i tu la t „ J o u r n a l h is tor i ­q u e sur le.-; ma t i è r e s du t emps" , s c r i e de u n g r u p de is tor ici şi o a m e n i de ş t i in­ţă, cu o r e p u t a ţ i e sol idă în E u r o p a de la f inete domnie i lui Ludovic al XIV şi Regen tă , r ecap i tu l ând , în n u m ă r u l s ă u d in Iul ie 1714, t ome XX, p r inc ipa l e l e e-v e n i m e n t c d in l u n a ipreoedentă, se ex ­p r i m ă în capi to lu l 5. p a g i n a 42, d e s p r e d e t r o n a r e a lu i B r â n c o v e a n u în ch ipu l ur­m ă t o r : i i i

„Acum c â t e v a lun i a fost r id ica t din pa la tu l său din o rd inu l P o r t e i o t o m a n e , Voevodul Valah ie i , cu cei 3 fii ai săi şi condus ca p r i zon i e r la Cons tan t inopo l , C o n t e l e (?) C â n ­ta cuzimo, m a r e H a t m a n a l Va lah ie i , a fost p u s pe t ron , în locul p r in ­ţu lu i d izg ra ţ i a t ; ş t i r i le ven i t e de la f ron t i e ră spun că s i ngu ra c r i m ă ce i se p o a t e i m p u t a este m a r e a bogă ţ i e s t r â n s ă în cei 25 dc an i cât a domni t .

„Aceas tă c r i m ă e pusă , în T u r ­cia, in r a n g u l de l è se -majes té : cei înv inu i ţ i de ea ац^са a c u z a t o r i pe toţ i invidioşi i de a v e r e a lor ; p e toţ i cu r t i zan i i ca r i n'am a v u t nici o p a r t e la l i be r a l i t a t ea u n u i P r i n ţ a r a r din f ire .

„Toa te b u n u r i l e ace lu i a desp re ca r e vorbim în a r t i co lu l de fată a u fost confiscate în prof i tu l Su l t anu ­lu i ; însă , se a f i rmă că, s imţind li­se a m e n i n ţ a t d e fur tună , Hospoda-ru l n e x p e d i a t sume i m p o r t a n t e în Anglia , O l a n d a şi Veneţ ia" .

D e repinut d in a c e a s t ă in fo rma ţ i e u l ­t i m u l pasag iu , căci, vom vedea ma i t â r ­

ziu, Su l t anu l Va ce re Repub l i ce i vette-•ţieiie r e s t i t u i r e a d e p o z i t e l o r făcute d e Brâncoveanu , i nvocând fo rmula comodă şi goală .a d r e p t u r i l o r S u z e r a n u l u i a s u ­p r a b u n u r i l o r va sa lu lu i şi a m e n i n ţ â n d , în caz d e n e e x e c u t a r e , cu o e x p e d i ţ i e n a ­va lă tu rcească în a p e l e Veneţ ie i .

In n u m ă r u l u r m ă t o r , t o m u l XXI, Au­gus t 1714, „ J o u r n a l h i s t o r i q u e " r e z u ­m â n d fap te le ma i î n s e m n a t e d i n Iul ie , r ev ine , în a r t i co lu l VI, pag ine le 1 1 0 — Ш cu a m ă n u n t e œ m p l i m e n t a i r e a s u p r a a r e s ­t ă r i i fostului d o m n a l Munten ie i :

„Am vorb i t de r i d i ca rea Vocvo-du lu i Valah ie i şi de mot ivu l diz­g ra ţ i e i sale . Scr isor i le d in Constan­t inopol d in 10 Mai a u conf i rmat a c e a s t a ş t i re , cu aceas t ă p a r t i c u ­l a r i t a t e totuşi , că P r i n ţ u l şi copiii

săi a u fost închişi în cas te lu l (for­tu l 1 n u m i t al ce lor Şap te T u r n u r i .

,.Au fost s epa ra ţ i in aşa chip în­cât nu se pot nici vedea , nici auz i , nici comunica p r i n scr isor i , fie în­t r e ei, fie cu vre -o p e r s o a n ă din a f a r ă sau d i n ă u n t r u l închisor i i lor .

„Din aceleaş i scr isor i r ezu l t ă ca, d u p ă toa te a p r a r e n ţ e J e , aces t p r i n ţ va fi supus Ia pedese c rude , îm­p r e u n ă cu copiii săi, p e n t r u a-i sili să descopere a scunză toa r ea comor i lo r lor, căci nici p e d e p a r t e m ă c a r nu s 'au găsit ban i i d e n u n ţ a ţ i Por ţ i i de că t r e d u ş m a n i i sau invidioşi i ace ­s t e i nenoroc i t e famili i" .

La r â n d u l ei „ G a z e t t e de F r a n c e " în t r ' o sc r i soare din Viena, d in 14 Iul ie , s p u n e în n u m ă r u l său din 4 Août 17Í4 :

„Scr isor i le d in Cons ian t inopo l de­c l a r ă că Hospoda ru l Valahie i , Cons­tan t in , închis în f o r t ă r ea ţ a Şap te T u r n u r i , a fosil s u p u s la t o r tu r i , p e n t r u a-1 for ţa să spună u n d e a ascuns comor i le s a l e şi că, în sfâr­şit, a m ă r t u r i s i t c ă soţ ia şi fiul s ă u a u f ie-care câ te 12.000 de gal­ben i a u r şi g iuvae ru r i ' de m a r e p re ţ " .

In ace laş n u m ă r , o in formaţ ie d in Ve­neţ ia , d a t a t ă d in 14 Iu l ie :

„ P r i n ţ u l Valahie i , d e t r o n a t d u p ă 36 de a n i de domnie , a fost închis ca pr izonier , şi, cu toa te sume le m a r i ce oferă Por ţ i i se c r e d e că v ia ţa lui e în m a r e p r i m e j d i e " .

In n u m ă r u l său d in l u n a u r m ă t o a r e , S e p t e m b r i e 1714, pe r iodu l is tor ic din Verdun , „ J o u r n a l h i s to r ique su r les m a -i è res du t emps" , t o m u l XXI, p a g i n a t e 184—185, r e z u m ă ş t i r i le i n c o h é r e n t e şi t enden ţ ioa se d in Varşovia, Viena şi Ha-ga, din Iu l ie şi Augus t :

„ P r i n ţ u l C o n s t a n t i n Voevod, fost Hospda r al Valahie i , p r i zon ie r în cas te lu l Şap te T u r n u r i , a p r imi t vizita u n u i Capig i -Başa , t r imis d in o r d i n u l m a r e l u i Vizir .

„Acesta îl supuse la t o r t u r i pen ­t r u a-1 for ţa să dec la re a scunză toa ­r ea comori lor sale . D u r e r i l e a t r o c e î n d u r a t e de P r in ţ i-au zmuls î n fine m ă r t u r i s i r e a că P r in ţ e sa , soţ ia lui . şi P r in ţu l Ş*efan, a l doilea fiu al său, a u f iecare 12.000 ga lben i în a u r şi m u l t e p ie t re p re ţ ioase , a s ­cunse şi cusu te în două p e r n e pe car i do rm.

„Aceas tă p u r t a r e c r u d ă cu p r i ­zonie r i i p r i n c i a r i triebuie să v i re g roaza în suf le tul îna l ţ i lo r demni ­ta r i a i Por te i , în f runte cu Mare le

UNIVERSUL LITERAR

Cântec întârziat Ne-aşteaptă o cărărue D e mult uitată, Ne-aşteaptă să n e spue Ce-a fost odată.

Pe deal bogata v ie Arome varsă ; Şi-un strop de bucurie Iniinei arsă.

Să mergem şi pe locuri De-odinioară, » Copii doriţi de jocuri Vom îi noi iară.

Vrăjit ca de-un descântec Sufletu-mi cere, Să-mi cânţi duiosul cântec D e revedere.

Iar când ne vom întoarce, Glasul poenii, In suflet n e va toarce D i n furca vremii.

Veni-vom pe'nserate — Frumoasă doamnă — Cu brajele 'ncărcate D e flori de toamnă....

G. TALAZ

Vizir, şi să l e deschiză ochii a s u ­p r a p r i m e j d i i l o r p e car i m a r i l e b o ­găţ i i le pot a t r a g e a s u p r a lor, căci, c u m a m m a i spus-o, a fi boga t in Turcia, e o c r i m ă de l è se -majes té" .

In sfârşit , p r i n câ teva l inii de un t r a ­gic laconizm, aflăisn, d in „Gazjfette Iile F r a n c e " d i n 13 O c t o m b r i e 1714 d e m o a r ­tea d r a m a t i c ă a lui B r â n c o v e a n u şi a famil ie i sa le .

„ O sc r i soa re d in Viena d in 22 S e p t e m b r i e a n u n ţ ă că s ' au p r i m i t veşt i d in C o n s t a n t i n o p o l e d i n 27 a l u n e i t r ecu te , car i a d u c ş t i r ea mor­te i g roazn ice a h o s p o d a r u l u i Vala­hiei .

„ D u p ă ce a fost c r u d torturait , p e n t r u a-1 for ţa să-şi descopere co­mor i le , , e l a fost s t r angu la t , la 15 Augus t , cu fiii săi şi t oa t ă famil ia sa, ou excep ţ i a unu i fiu a j s u r o r e i sale . C o r p u r i l e lor a u fast a r u n c a t e în m a r e " .

Iar, sub t i t lu l de : „ C r u d a m o a r t e a P r i n ţ u l u i Va lah ie i şi a famil ie i sa le" , „ J o u r n a l h i s t o r i q u e s u r des m a t i è r e s du t e m p s " d in N o e m b r i e 1714, t omul XXI, p a g i n a 351 scr ie :

„La 26 Augus t 1714, st i l vechiu, C o n s t a n t i n B a s a r a b d e B r u k o w a u (sic), P r i n ţ sau Voevod a l Valahiei , a fost s t r a n g u l a t şi decap i ta t , dea-s e m e n a cei 4 fii şi cei 2 g ine r i a i săi. C o r p u r i l e lor a u fost a r u n c a t e în m a r e s a u Bosfor.

„Acfeastiă e x e c u ţ i u n e a avu t loc în faţa P a l a t u l u i sau S e r a i u l Sul­t anu lu i , u n d e , d u p ă c u m se a s igu ră , î n ă l ţ i m e a Sa a as is ta t , d e l a fe­r e a s t r ă , la aces t spectacol .

„ C â t p r i v e ş t e v ă d u v a şi fiicele a-ces tu i P r in ţ , ca r i a u sufer i t de-asc-m e n e a to r tu r i , ca şi cei lal ţ i m e m ­br i a i aces te i nenoroc i t e famili i , p e n t r u a d ivu lga a s c u n z ă t o a r e a comor i lo r r ea l e or i p r e s u p u s e a l e P r i n ţ u l u i , e le fu ră d ă r u i t e ca scla­ve Bos tang iu lu i Paşă , p e n t r u res­tu l z i le lor lor .

„F i indcă a m v o r b i i a i u r e a d e cauze le d i sg ra ţ i e i aces tu i P r i n ţ ne ­noroc i t şi a î n t r ege i sa le famil i i , e de p r i s o s să le m a i r e p e t ă m a ic i " .

I n s i n u ă r i t imide de mot ive de o rd in pol i t ic car i , m a i a les , au j u c a t im ro l d e căpe t en i e în e x t e r m i n a r e a famil iei B r â n ­coveanu, le face ace iaş i rev i s tă d i n Ver­dun, în n u m ă r u l din D e c e m b r i e 1714, pag ina 421 .

Vorb ind de p l e c a r e a , î n Oc tombr i e , a Rege lu i C a r o l XII de l a D e m i r - T o c k a şi î n t o a r c e r e a sa î n Munten ia , a u t o r u l a n o ­nim con t inuă :

„Majes t a t a t ea Sa sosi la 15 Oc­t o m b r i e l a T a r g o w i t z în Vailaliia cu î n t r e a g a sa C u r t e a l că tu i t ă din. a-p r o a p e 1000 p e r s o a n e . Aci Rege le a ş t e p t ă r e s tu l t r u p e l o r s a l e c a r i s t a ţ ionează în î m p r e j u r i m i l e Ben-de ru lu i . Ma je s t a t a t e Sa şt ie că po­p o r u l Valahie i , sub a d m i n i s t r a ţ i a Voevodulu i p r e c e d e n t au da t do­vezi p a l p a b i l e de înc l ina ţ i i l e sa le c ă t r e Ţ a r u l Moscovei, de la ca re , se zice, că nenoroc i tu l Voevod a r fi p r i m i t b o g a t e d a r u r i , c e i a ce a cauza t p e r d e r e a sa şi a familiei sa le" .

Sub aceas t ă fo rmă dub i t a t ivă , m ă r t u ­r i s i rea gazetei din V e r d u n e u n p r i m a-po r t a l m a t e r i a l u l u i pe care , m u l t m a i t â rz iu , i s tor ia va eşafoda rech iz i to r iu l e i î u con t ra d o m u i t o r u l u i Munten ie i , con-

UNIVERSUL LITERAR

Darul -magilor Wiliam Sydney Porter (O. Henry)

Un c'olar şi op tzec i şi şap te de cenţ i . Asta e r a t o a t ă a v e r e a . Şi şasezeci d in aceşt i cenţi în m ă r u n ţ i ş . Go logan i s a l v a ţ ;

unul câ te unu l , c â t e o d a t ă ch i a r doi, în tocmeli cu b ă c a n u l , z a r z a v a g i u l sau m ă ­ce la ru l în t i m p ce o b r a j i i i se î m b u j o r a u de r n ş : n e . D e t r e i or i îi n u m ă r ă De i l a . Un do la r şi op tzec i şi şap te de cenţ i . Şi a doua zi va fi C r ă c i u n u l .

Nu mai e r a n imic a l ta de făcut decâ t să te t r ân t e ş t i pe pa tu l cel să răcăc ios şi să . . . u r l i . Şi a ş a făcu Dei la .

C e e a c e spr i j ină ref lec ţ ia m o r a l ă că v ia ţa c f ăcu tă d in hoho te de p lâns , sus­p ine şi z â m b e t e , d a r ma i a les din sus­p i n e .

Dar , în timp, ce s t ă p â n a casei încet-încet t e domoleş te t r e c â n d de là p r i m a fază la a doua, noi să n e a r u n c ă m o p r i ­v i r e în j u r u - n e . O locu in ţă m o b i l a t ă î n c h i r i a t ă cu 8 do la r i p e s ă p t ă m â n ă , N e - a r fi g r e u să o desc r i em p r e a î n a m ă ­nun t ma i a les că nu p r e a a v e m ce des ­cr ie . Ir. ves t ibu l e r a o cu t i e de scr isor i în ca r e nici-o s c r i soa r e nu v rea să in t r e , şi u n b u t o n e lec t r i c d i n c a r e dege t de m u r i t o r n ' a r fi p u t u t scoa te v r e - u n sune t . Şi tot de ace s t ea ţ i nând , să m a i af la şi o c a r t e de v iz i tă cu n u m e l e „D-l J a m e s L>'il-l ingl iam j u n i o r " .

N u m e l e . .Di l ingham' ' se scr ia în t r eg , o da tă , pe v r e m e a c â n d poseso ru l lu i câş ­t igă 30 d<lar i pe s ă p t ă m â n ă . A c u m însă , când ven i tu l scăzuse la 20 de dolar i , l i t e ­r e l e Iui „ D i l l i n g h a m " p ă r e a u a fi s ch imo­nosi te ca şi cum ele se g â n d e a u ser ios să se r e d u c ă la un modes t D., un D. fă ră p r e t e n ţ i e .

t e m p o r a n a l g lor ie i lu i Ludovic a l XIV, p e oare-1 p r e c e d e , cu un a n în m o r m â n t .

Şi, ca î n c h e i e r e a aces tu i s tudiu , în c a r e a m r e p r o d u s d o c u m e n t e a l e epocei e m a n â n d d i n două su r se f ranceze — a l t e i zvoare c o n t e m p o r a n e vor fi consu l t a t e la t impu l lor — p u n e m sub ochi i ci t i to­r i lor a c e s t p a s a j , tot d in „ J o u r n a l His­t o r i q u e " vol. XXII, F e b r u a r i e 1715, pa­gina % :

„Câ t p r iveş t e a face r i l e t u r c o -vene ţ i ene , S u l t a n u l sus ţ ine c ă t oa t e b u n u r i l e r ă p o s a t u l u i Hospoda r a l Va lah ie i îi a p a r ţ i n , or i u n d e s 'ar găs i şi în mâ in i l e o r icu i a r fi de-[löztate.

„ In consec in ţă , R e p u b l i c a Ve­neţ ie i e ţ i n u t ă a r e s t i t u i Porţiei c ap i t a l u r i l e ş i ' dob înz i le t u t u r o r e-fectelor p e car i Voevodul Valahie i le-a e x p o r t a t în S ta te le sale" .

Depozi tul aces tor sume, d u p ă a f i rmă­r i le n e c o n t r o l a t e , a l e unu i d o c u m e n t g e r m a n din p r i m a j u m ă t a t e a veaculu i XVIII, a r da t a d in 1711, când Hrâncovea-!iu, în schimbul i n d e p e n d e n ţ e i ţăr i i sale, ,-e anga j ează î;ă furnizeze Ruşi lor 30 de mii de oameni . . . î m p r e j u r ă r i l e nu i -au îngădui t să-şi ţ ină a n g a j a m e n t u l .

Moar t ea c a r e so ldează toa t e c o n t u r i l e a făcut, p a r ' c ă excep ţ i e p e n t r u nefer ici­tul D o m n al Va lah ie i , căci 50 de an i d u p ă d e c a p i t a r e a lui l egenda a v e r e i sa le fabu­loase se va s t r ădu i să-i găsească , ma i a les în Occident , ce le nvai i m p u r e su r se la or ig ine .

L E O N BAI DA FF Paris, Iulie 1926.

D a r , c e câ te or i d. J a m e s D i l l i ngham J u n i o r ven ia acasă ş i se u rcà sus e r a n u m i t ,,.H".n" şi s ă r u t a t cu sgomot de d-na J a m e s D i l l i n g h a m Junior , d e j a cunoscu­ta d u m n e a v o a s t r ă de când ii z iceam Dei la . P r e c u m vedeţ i , l u c r u r i l e s t ă t eau b ine .

De i la îşi i sp răveş t e p l ânsu l şi cu pu­ful plin de p u d r ă îşi d rese ob ră jo r i i . Se a ş e a z ă a p o i la f e r e a s t r ă şi p r i v e ş t e a f a r ă la o pis ică cenuş ie ca r e că l ă to re ş t e p e un gard cenuş iu , î n t r ' o cu r t e cenuşie .

Mâine e C r ă c i u n u l şi ea n ' a r e decâ t 1 doi şi S7 cu ca r e să c u m p e r e lu i J im un cadou. De lun i de zile ea s t r ânsese f iecare b ă n u ţ p e n t r u a a v e a a c u m nu­mai a t â t ! Douzec i de do la r i p e săptă­m â n ă nu p r e a a j u n g . Che l tu ie l i l e fusese­ră m a i m a r i decâ t le p r e v ă z u s e ea . Nu­mai 1.87 doi. cu ca r e să c u m p e r e lui J im un cadou ! J im a l ei. C â t e ceasur i f e ţ i -c i te n u p e t r e c u s e ea n u m a i gând indu- se la ceva d r ă g u ţ p e n t r u e l . Ceva f rumos şi neob işnu i t şi ve r i t ab i l — v r e - u n lu-c i i i şo r c a r e s ă mer i t e să fie s t ăpân i t de J i u -

I n t r e cele două fe res t re a l e c a m e r e i s e aflu o 'oglindă P o a t e a ţ i văzu t ş i dum-n e a v o a s l r ă v re -oda tă o og l indă de p e r e t e î n t r ' u n „ a p a r t a m e n t " î nch i r i a t cu 8 do­lar i . O p e r s o a n ă s l ă b u ţ ă şi foar te ag i l ă poa te , ' observând imag inea sa în t r ' o r e ­pede însuş i re de b r a z d e long i tud ina le , să ob ţ i nă o î n c h i p u i r e a p r o a p e e x a c t ă a ch ipu lu i ei . Dei la , fi ind şi sub ţ i r i că , î nvă ­ţase a c e a s t ă a r t ă Rep ed e ea fugi de là f e reas t r ă şi se aşeză î n a i n t e a ogl inzi i . Ochi i îi s cân te iau d a r faţa îşi p i e r d u cu loa rea eût a i cl ipi d in ochi .

Acum, d o u ă l u c r u r i posedau t iner i i J a m e s D i l l i n g h a m şi cu a m â n d o u ă ei se m â n d r e a u grozav . Unu] e r a ceasu l die a u r a l lu i J im ca re fusese ş i a l t a t ă l u i şi al bun icu lu i său. C e l ă l a l t e r a păru l De l -liei . D a c ă Reg ina d in S a b a a r fi locui t în tubul de a e r i s i r e a l „ a p a r t a m e n t u l u i ' ' , a-

tuue i D e i l a ş i -ar fi lăsa t î n t r ' o b u n ă di­m i n e a ţ ă p ă r u l el să a t â r n e a f a ră la fe­r e a s t r ă tocmai p e n t r u a î nce rca să d e p r e ­cieze g i u v a e r u r i l e şi d a r u r i l e Majes tă ţ i i Sale. D a c a Rege le Solomon a r ii fost p o r t a i u l , cu toa te comor i le lui î n g r ă m ă ­d i te în e t a j u l de jos , J im şi-ar fi scos ceasu l de câ te o«i a r fi t r ecu t , tocmai p e n t r u a ' i vedea pe rege c u m îşi smulge b a r b a dc invid ie .

Astfel a c u m , f rumosu l p ă r a l Del l ie i se r e s f r ângea î n j u r u - i , o n d u l â n d şi scân­t e ind ca o cascadă de a p e cas tani i . T r e ­cea d e g e n u n c h i şi o î m b r ă c a a p r o a p e cu to tu l î n t i ' o a l t ă ha ină . Apoi n e r v o a s ă şi g r ăb i t ă , şi-1 s t r â n s e din nou. O s ingură d a t ă şi n u m a i p e n t r u o clipii ca t r emu­r ă d a r apo i se l in iş t i în t imp ce o lacr i ­m ă (sau două) p i c a r ă pe covorul cel roşu şi uza t .

Şi aistfel se duse liainia-ii veche, c a s t a n i e ; şi to t aşa p ă l ă r i a e i de aceeaş i cu loare , n u o m a i avu .

C u o î n v â r t i t u r ă de p ic ior şi încă a-v â n d acea „ s c â n t e i e " sc l ip i toare din o-ohi, s e r epez i p e uşe şi p e scăr i p â n ă în s t r a d ă . Acolo u n d e se opr i e ra o f i rmă р з c a r e s ta scr i s :

„M-me Sofranie . Coiffeuse 1 ' . Z b u r ă în-n ă u n t r u . D ' a b i a îşi ţ i nea sufletul .

A h ! şi ce colos de m a d a m ă , ce p u d r a ­tă , ce rece , c e g roso lană e a c e a s t ă „So-f ronie" .

— Aţi v r e a să c u m p ă r a ţ i p ă r u l m e u ? î n t r e a b ă Dei la .

— C u m p ă r pă r , ik ce să nu c u m p ă r , r ă s p u n d e M a d a m a . Scoateţ i puţ in pă l ă ­r ia ca să-1 p u t e m vedea .

Şi cascada se r e v a r s ă pe jos în unde cas tan i i .

— Douăzec i de do la r i , se grăbi să o fere M a d a m a , r i d i c â n d cu o m â n ă diba­ce g r ă m a d a de p ă r .

— Daţ i -mi r e p e d e banii spune Dei la . O h , şi c u m m a i a l e r g ă ea apoi p r i n tot

t â r g u l . S b u r a p a r c ă p e a r i p i t r andaf i r i i . U i t a se p e r e g i n a din Saba . Scotocea a-euin toa t e v i t r ine l e doa r o găsi un cadou p e n t r u J im.

I n s f â r ş i t î l găs i . D e b u n ă seamă că fu­sese fabr ica t spec ia l p e n t r u J im şi nici­decum p e n t r u a l t c ineva . Nu se mai gă-

N. N. TONITZA : PRIZONIERII

UNÏFËRSUL LITERAR

Murâş, Muraş âpă lină... C â n d î r a t c—doi sa t i r i—din c reng i de salcie »nodam c u n u n ă , Semn c a m t r e c u t s p r e m a l u l d i 'mpo t r ivă >n n e b u n e s c u l joc , P r i n M u r ă ş u l bă l an , ce ' n m u n ţ i T â r n a v e l e c u n u n ă Şi ca u n b r â u înc inge -Ardea lu l , s t r â n s p e la mi j loc .

C â n d soa re le î nd răgos t i t de spe te l a te , Uita căzu tu l b ronz pe d rac i i goi, Sau c â n d ne s f rede l iam vâ l tor i , la vale , a m â n d o i Şi cape te , p r i n ş t r a n d u r i , se ' n t o r c e a u m i r a t e .

Şi când smol i ţ i cu m â l n e t o l ă n i a m pe p r u n d , Sau p e n i s ipu l all», lucios , î n f i e rbân t a t d e soat-e, In ba ia d e - a b u r i a amiez i i r ă su f l ăm dogoa re Şi 'n d u ş u r i reci n e - a m e s t e c a m cu somni i , în afund. '

C â n d pe s u b b rode r i i de. fer p o r n i a m al in Cu p lu t e l e de b r an z i , î n t e m n i ţ â n d r ă s t i m p u r i şi h o t a r e — P e când n e r e v ă r s a m cu Mureşu l în z a r e fo t ma i a d â n c , s p r e Seghedin. . . .

C. I. Ş ICLOVANU

8

sia unu l l a fel ou el inj nici-ol a l t ă v i t r ină , şi d o a r ea le luase pto t o a t e lai|râaid.

E r a u n lanţj p e n t r u ceas, f ăcu t clin p l a t i n ă s i m p l u ca fo rmă şi e legant , l a c a r e m a i mul t va lo r a m e t a l u l d in c a r e e r a fabr ica t decât l u c r ă t u r a lui — ca la ic a l e l u c r u r i l e fine de a l t fe l . Mer i t a în-t r ' a d e v ă r c instea pe c a r e i -ar fi facut-'« s a ş i i i lu i J im agăţârudu-se d e ' e i . Lie» în­da tă ce-1 văzu, c a ştiu că t r e b u i e s ă fie,

ív a l lui . Semă-'-t cu el. Impas ib i l i t a t e şi v a l o a r e — t r ă s ă t u r i ca rac te r i s t i ce a m â n ­durora . Douăzec i si u n u de do la r i îi lua­r ă p e n t r u el. A l e a r g ă a c u m - s p r e casă cu cei 87 de cenţi ca r i îi m a i r ămăsese ră . Cu l an ţu l pe ca r e p â n ă a c u m îl p u r t a J im, a v e a s ă r a c u l t o a t ă d r e p t a t e a să s e p l ângă că n ic ioda tă nu şt ie cât e ora . C u m ceasu l lui e r a m a r e , adeseo r i se u i ­ta la el p e ascuns ca să n u -i se v a d ă cu ­re luşa de p ie le p e ca r e o î n t r e b u i n ţ a în locul l an ţu lu i .

C â n d în sfârşii) (Deila a j u n s e a c a s ă , be ţ ia ei făcu piuţin loc p r u d e n ţ e i şi j u d e ­căţii . Scoase r e p e d e f ierul d e fr izat , a-priiLse gazul şi î ncepu să r e p a r e r avag i i l e t ă c u t e de gene roz i t a t ea şi d r agos t ea sa .

Groazn i că muncă , d r ag i p r i e t e n i — o m u n c ă de titian. D a r d u p ă p a t r u z e c i de m i n u t e tot c apu l îi era. a c o p e r i t d e câ r ­l ionţ i micuţ i ca r i î i d ă d e a u o m i n u n a t ă în fă ţ i şa re de şcolar ş t r e n g a r .

Mul tă v reme , cu g r i j e şi în a m ă n u n t ca se s tudie în ogl indă .

D a c ă J im nu mă o m o a r ă , ref lec tă ea, î n a i n t e de a mă p r i v i a doua. oa ră , a t u n c i o să s p u n ă des igur că seaunăn cu o cori­s tă d iu C o n e y Is land . D u r c e p u t e a m să i a c —• o h ! ce p u t e a m să fac cu un do la r şi optzeci şi şap te c e n ţ i ?

J A ora, şaptie ca feaua e r a p r e g ă t i t ă ş i tigauţa p e maş ină aştcpila. іцегОщіІЬ .şi ga ta să iprăjcască cos t i ţe le de Ьегін-с.

Jim iiiiL în tâ rz ia niciotlaitá. De i l a s t r â n s e l ăn ţ i şo ru l în m â n ă şri se a ş e z ă pe col ţul mese i de l â n g ă uşa pe u n d e el i n t r a d e obiceiu. D e o d a t ă auz* paşi p c jos la sca­ră , Jat-o a lbă ca> varu l . Şi cum ea a v e a obiceiul să ros tească înce t câ te o rugă ­c iune p e n t r u f iecare lucrugor , ea î n g â n ă a c u m a : „ D o a m n e síin.tt% vàrâ-il î n c a p că sun t încă d răgu ţă" .

Uşa se deschise ф J im i n t r ă -inchifzân-d-o d u p ă e l . A v e a pr iv i rea , obosi tă şi foar te ser ioasă . S ă r m a n bă ia t , să a i t u n u m a i douăzec i şi doi de « n i şi sä duci cleja g r e u l une i căsnici i !

Umbjlu f ă r ă m ă n u ş i ş i d o a m n e , c â t ă n e v o e a r fi a v u t de u n ipalton nou!

Jim, l â n g ă uşă, stătea, nemişca t ca u n p r epe l i oa r c a r e u doit <le u r m a prepeliţei , .

îş i ho lbase ocinii la Dellia, n i ş t e oeiii in c a r e e r a o e x p r e s i e de ca r e ea n u fu în s t a r e s'o c i tească şi c a r e o îngrozi . Nu e r a nici mân ie , nici su rp r i ză , шсі deza­p r o b a r e nici spa imă, n i c i ѵге -шші dán s en t imen te l e l a car i e a se a ş t ep ta se . El con t i nuă să o f ixeze a v â n d încă acea deo­seb i t ă e x p r e s i e î n t i p ă r i t ă p e faţă.

De i l a s e a p r o p i e d e e l . „J im, d r a g ă , ţ ipă ea, n u m ă p r i v i aşa .

E d r e p t că mi -am t ă i a t [părul ş i î 'amj v â n ­d u t d a r n u puteami trăi) • c u gându l c ă a ven i t C r ă c i u n u l şi n u ţi-oim d a t n i c i u n dar . ' • ';•

O să c r e a s c ă la loc — n u t e m a i gândi la as ta , v re i? |Nu şti i t u c ă p ă r u l m e u c r e ş t e g roazn ic d e r e p e d e ? H a i d e s p u n e „ C r ă c i u n vese l !" Jim, şi să f im fer ici ţ i . Nici p r i n g â n d nu - ţ i t r e c e ce da r d r ă g u ţ — ce m i n u n a t diar ţ i - am lua t e u ţ ie" .

— „Ţii-adi t ă i a t p ă r u l ? " î n t r e b ă Jian, c b i -n u i n d u - s e p a r c ă să p r i c eapă , c a ş i c â n d n ' a r fi a j u n s încă la a c e a s t ă conv ingere , c h i a r d u p ă cea m a i g r e a miuncă ce re ­b r a l ă . >

— „Tăia t şi v â n d u t , spuse De i l a . Ce ,

n u m ă m a i p l a c i aşa c u m sun t a c u m ? Surit tot eu, n u m a i fă ră p ă r , daca" n u vă e cu s u p ă r a r e . Jim. îşi ro t i i scodi tor p r i ­virea, p r i n toa tă oauiie.na.

— „Zici căj ,s'a i sp răv i t eu p ă r u l t ă u ? î n t r e b ă el cu a e r аргоаірю pros tesc .

— ,.Nu-l m a i c ă u t a d e g e a b a " ,spume Dei la , tí v â n d u t şi p a c e ! — v â n d u t !

E d o a r ajiiinul C r ă c i u n u l u i , băiialtule. Fii d r ă g u ţ cu mine , doar p e n t r u t i ne a m făcut aceas t a . „Se |preia pontei ca f i rele p ă r u l u i m e u să fi fost n u m ă r a t e ' ' — con­t i n u ă ea, c u duioşie" , d a r n i m e n i n ' a r p u ­ţi u v r e o d a t ă să s p u n ă câ t dc mare e d ragos t ea ,niea p e n t r u t ine. Săi (pun costi­ţe le la fript, J im! ' '

Jim p ă r u că se d e ş t e a p t ă diii i tro d a t ă d i n a m o r ţ i r e a în oare căzuse . Jşi î m b r ă ­ţişa |рѳ De i l a lui. C i no i să p r i v i m t i m p d e zece s ecunde cu d i sc re tă c e r c e t a r e vrc'uin ob iec t fără! i m p o r t a n ţ ă d in d i rec ­ţia opusă . Op t d o l a r i pe să|ptăimână sau u n mi l ion p e a n — ca re e diferemţa ? Un m a t e m a t i c i a n sau uu gen iu v ' a r d a de­s igu r r ă s p u n s u l ce l j i eexac t . Magi i a u a d u s d a r u r i preţioase-, du r aces t a nu fă­cea p a r t e d in e le .

E n e c l a r ă a f i r m a ţ i a n o a s t r ă d a r c a va fi l impez i t ă ceva m a i l a va le .

J im scoase un pache ţe l d in b u z u n a r u l p a l t o n u l u i şi îl a r u n c ă pe masă .

„Nu t r e b u i e să c r e z i n imic r ă u d e s p r e mine , Del l" , spuse e l . U n tuns , sai^ шц r a s sau c h i a r o fricţifiine nu mă vor (putieu f a c e n ic ioda tă să ţ iu ma i p u ţ i n la fata mea . D a c ă însă vei desface p a c h e t u l ăs ta , vei p r i cepe dece r ă m ă s e s e m a d i n e a u r i c a t r ăzn i t .

D e g e t e a l b e şi a g i l e r u p s e r ă s foa ra şi h â r t i a . Şi a p o i u n fàpat e x t a t i c d e b u c u ­r i e ; d u p ă care , va i ! o femeiască şi sub i t ă t r e c e r e la p l a n ş e t e i s t e r i c e şi bocete, c a r i n e c e s i t a r ă i m e d i a t a î n t r e b u i n ţ a r e a t u ­t u r o r mi j loace lo r d e conso l a r e al© stă­p â n u l u i case i .

P e n t r u că îi adusese p i e p t e n i — ga rn i ­t u r a d e p i p t e n i p e n t r u p ă r ţ i şi cea fă p e c a r e D e i l a de-atâitla v r e m e î i a d m i r a în­t r 'o v i t r i n ă de p e s t r a d a pricipailă. P i e p ­teni f rumoş i —- din sco ică v e r i t a b i l ă de b r o a s c ă ţes toasă , e u m a r g i n i l e î n c r u s t a t e cu p i e t r e — şi tocmai î n n u a n ţ a cane s e a s o r t a m i n u n a t c u f rumosul e i p ă r dis­p ă r u t . Егагі n i ş t e p i e p t e n i d e v a l o a r e , şt ia ea, căc i i n i m a ei of tase ş i suspinastei d u p ă e i . D a r a t â t Nici p r i n g â n d шь-і t r e c e a că o să- i a i b ă v r e o d a t ă . Ş i acum, c â n d e r a u a i ei* b u c l e l e ca r i a r fi o r n a t dor i t e l e p o d o a b e n u m a i ex i s t au .

Ci ea îi s t r â n s e totuşi l a piieptu-i şi izbut i în cele d in ur ină , să-şi r id ice ochii p l â n ş i să z â m b e a s c ă şi să s p u n ă : „J im dragă , p ă r u l m e u c reş te a ş a de r e p e d e ! "

Dar deoda tă Dei la s ă r i î n sus c a o piVci i ţă o p ă r i t ă ş i ţ ipă , „oh, oh!"

J im nu văzuse încă f rumosul Iui ca­dou. R e p e d e deschise p u m n u l şi i-1 oferi . Meta lu l î n t u n e c a t şi p r e ţ i o s p u r e că re ­f lec tează in ima ci c u r a t ă şi p l i n ă d e d ra -f'oste. E frumos, J im? . A m scotocit t j t o r a ş u l ca să găsesc. De a c u m poţi să te uiţi la ceas de o suită de ori p e zi. Dă-mi ceasul . V r e a u să, v ă d c u m .> să-i şeadă .

In Joc să a scu l t e , J im se t r â n t i p e ipiat, îşi înc ruc i şa mâ in i l e la ceafă şi râse .

— „Del l d r a g ă să p u n e m d e o p a r t e da­ru i i le n o a s t r e de C r ă c i n şi să le p ă s t r ă m câ tva t imp . Sun t p r e a f rumoase ca să le u z a u de a c u m a . Şti ce-ain făcut? A m t â n d u t ceasu l ca să fac ros t de b a n i cu car i să- ţ i c u m p ă r p iep ten i . Şi a c u m , lini­ile, p u n e cost i ţe le la fr ipt! ' '

Magii, p r e c â t ştiţi , a u fost b ă r b a ţ i în­ţe lepţ i — grozav d e în ţ e l ep ţ i b ă r b a ţ i — car i au adus d a r u r i Cop i lu lu i d in ies le . Ei a u născoci t airta d e a da d a r u r i de Crac i :ui.

Ei fund în ţe lep ţ i , şi d a r u r i l e lor e r a u fără îndoia lă i lumina te , b u c u r â n d u - s e poa te de p r iv i l eg iu l de sch imb, la ne ­voe.

Ci aci eu a m is tor is i t foa r te n e r e u ş i t poves tea l in iş t i tă a іілі copii n e b u n i car i în cel m a i nein ' .elept m o d a u sacrif icat u n u l p e n t r u a l tu l comor i le ce l e m a i d e v a l o a r e a le r a s e i lor . D a r ca u n ultimi c u v â n t c ă t r e î n ţ e l e p t u l z i l e lo r n o a s t r e să ne fie ipermis să s p u n e m că d i n t r e toţi ca r i dau d a r u r i , copiii n o ş t r i a u fost coi ma i în ţe lep ţ i . D i n t r e toţ i c a r i d a u şi p r i ­mesc d a r u r i ace i cari , s u n i ca e i simit cei m a i în ţe lep ţ i . P r e t u t i n d e n i ei s u n t în­ţe lepţ i i . Ei sunt magi i .

T r a d . din eng lezeş te d e

T R A I A N Ş T E F A N O V I C I

UNIVERSUL LITERAR 9

Botezul rachiu lu i D e p a r t e ş u e r a t u l l ung a l une i maş in i

obosi te , s fâş ie p e n t r u o c l ipă t ă c e r e a ce s 'a l ă sa t c a ide obiceiu,, la v r e m e a as ta , Când toţi o a m e n i i a u a d o r m i t moleş i ţ i de că ldu ră , p e î n t r e a g a m a h a l a . O a l t ă m a ­ş ină r ă s p u n d e a ce le i d in t â i , u n câ ine ciu­leşte u rech i l e , t r ez i t dan s o m n şi se în­t inde leneş la u m b r a u n u i zăp laz ; p e ur ­mă ia răş i tăcere. , O t ă c e r e grea , obos i toa­re , p r e v e s t i n d a p r o p i e r e a umei fu r tun i . D o a m n e m a h a l a u a î n v ă l u i t ă î n n o r i d e fum, zvârli ţ i , de cocur i l e f ab r i ce lo r d im­p r e j u r . P e m a i d a n u l dealun,giil| că ru ia , am fel de g â r l ă c u a p ă t u l b u r e ş i cleioa­să c u r g e l iniş t i tă , vărsâindu-şi m u r d ă r i a îu Bahlui .o c e a t ă d e ţ i gănc i n u m a i de o şchioapă , cu fe ţe le a r s e de soare , l a tim­b r a une i tufe de l a n u r i , s t au la ta i fas . A lă tu r i , î n t r e d o u ă movi le d e gunoi , d o a r m e moş P e t r e , s t r â i i gă to ru l d e cio­l ane .

Vorbesc e i copii i , d a r cu coada ochi lor t r a g la sacu l lu i m o ş P e t r e . Lin iş t i t cu d â n s u l pus căpăta iu, el d o a r mu f ă r ă nici o gr i jă . — O fi do rmind , o r i se p r e f a c e ? — Şi-i da t d r a c u l u i m o ş n e a g u l ! — Mă 'Pică, i-a î n c e a r c ă tu, că eşti m a i

şmecher . — Ţţţ j ! , . . Mă apune ţintei şi i a r knă

ba te . — P a r ' c ă aşa nu te ba t e . Spume că ţ i j e

frică... F r i că? Apo i isă vede ţ i voi ce p o t eu,

miucoşilor ! fiică e cel mai r ă s ă r i t d i n t r e erii. î nce ­

t i şor îşi g h e m u i e ş t e t r u p u l costel iv şi pe: b rânc i , t â r â n d u - s e ca o r a m ă se s t r ecoa ră primire b ă l ă r i i .

C) muscă bâzâ ie , d â n d să - i i n t r e în gură . Moş P e t r e r id ică m â n a , izbind.u-.se pes te faţă. Copi i i chicotesc, d a r o p r i v i r e a lui Tică, le î n ţ e p e n e ş t e r â s u l p e buze. . .

Ciulindu-şii u r ech i l e , ascul tă . . . a a d o r ­mit d in nou. T ică o porneş te . . . Lin p a s , doi , a a juns . . . î n t i n d e m â n a . B ă t r â n u l mormăie . . . Au împie t r i t toţi... D e p a r t e o maş ină şueră . . T ică aş teap tă . . . Uşurel îşi s t r e c o a r ă d o u ă d e g e t e , scotocind b u z u n a ­re le . U n z â m b e t îi înf loreş te faţa boţită. . . D in câ t eva s ă r i t u r i e l â n g ă cea tă .

— Ei? — S'a făcut !.... I n t r e d e g e t e s t r ă luceş t e o băncuţă . . .

h a i să scoa tem un chiot d e buicunk' Câ t a i cl ipi , s ' au în ţe les . Nicuşor p l e a c ă du­p ă rach iu , i a r ce i la l ţ i îl a ş t e a p t ă sub pod.

— Mă, să spu i că-i p e n t r u tlată-tu, că p o a t e î ţ i d ă m a i mult. . .

Liniş t i ţ i , bă lăc i ndu-işoi p i c ioa re l e î n apă m u r d a r ă , toţ i p â n d e s c cu n e r a l x t a r e iv i ­r e a lui Nicuşor . I

T ică îş i l inge b u z e l e şi d in fundul unu i b u z u n a r , scoate c â t e v a c a p e t e d e ţ iga ră , t ac t icos l e desface f ă r ă m i ţ â n d u - l e î n po­dul p a l m e i şi cu h â r t i e d i n t r ' u n ziar , îşi r ăsuceş te una , î n a d m i r a ţ i a ce lo r la l ţ i care-1 p r ivesc , ca p e u n o m m a r e " .

Mă, Tică , să-mi da i şi m i e s ă t r a g un fum !

— Păi, cum n u !... Voiu d a „căp i t anu l " . Gâ fâ ind Nicuşo r a sosit c u st icla .. — Bun e, m ă !... — T e a r d e l a s tomah. . . C a cel m a i în vâ r s t ă , T ică şi-a opr i t

p a r t e a l eu lu i . T r a g e c â t e o î ngh i ţ i t u r ă , î nch ide ochi i şi-o p l i m b ă câ tva t i m p p r i n g u r ă să-i s imtă t ă r i a , îi d ă d r u m u l şi scu ipă a m ă r â t p r i n t r e d in ţ i .

— A începu t să pu i e apă . . N a şi ţ ie, mă ! Ia o g u r ă că n ' a i să mor i .

î n t i n d e s t ic la l u i Puit i . P u i u e cel m a i mic d in cea tă . ,i

— Eu nu beau rachiu... — Boierul !... Cu asta te faci mare,

mă!... P e ііііліе ta ta , când a m i n t r a t uce­n i c la uzină, m ' a l u a t cu el la moş D u ­b l ă şi mi -a da t u n „c iocan" d e rach iu , t a r e de-a in c rezu t că-mi p l e snesc ochii în cap. . . A tunc i a s'a răs t i t la mine , că d e f r ică , ma i s ă ' î n g h i t şi p a h a r u l . II fă-iceam de râs. . . A c u m a «ş i p u t e a să m ă pu" la î n c e r c a r e c u dânsul . . . Bea, m ă !

— Mi-e frică ! t — Ce cau ţ i e u noii, dacă ţş-ej fr ică de

un s t rop de r a c h i u ?... P t iu !... a i să m a i l ' i şi tu om !...

Toţ i ce i la l ţ i a p r o b a r ă vorbele, „ şe fu lu i " a p r i n s la fa ţă , cu ochii in jec ta ţ i .

— C u ' n p ă h ă r u ţ ile r ach iu , ui ţ i neca­zur i l e . Ta t a , dacă n'air boa, a r î i iebuni . Păi , să vă spinn eu vouă una .

Toţ i fac roa t ă în j u r u l lui , t r ân t i ţ i pe b u r t ă .

— Eu îs m a i m a r e decâ t voi.. Cinci lun i a m fost Ia po lonul ce la cu nasu l c â t o pă t l ăg ică , c e .veşnic se l eagănă , mă­s u r â n d s t r a d a şi î n j u r â n d ,pie l imba lui. Om b u n de altfel , ţ inea la m i n e ca la o-chi i d in c a p şi meş t e r m a r e , d a r be ţ iv d e m a m a focului !... Voi l-aţ i văzu t v r e a -da tă . Aşa-i Acela b e a şi si b a t a şi i a r b e a şi. se de sbă t a şi-o lua delà c a p ă t . De la el a m î n v ă ţ a t să b e a u şi eu... Mă t r i m i t e a să-i c u m p ă r r ach iu şi-mi da şi mie . D a r de deş tep t , n 'am ce spinne. A r c acasă, u i te a ş a m a l d ă r e de căr ţ i . Bea şi citeşte.. . S tain cu el şi dânsu l îmi po­vestea . O d a t ă 1-ani î n t r e b a t •

— D e ce b e i aşa de mul t , d-le Pritseky. — „Să uit... să uit că sunt sărac. . . To ţ i

oamen i i s ă rac i beau . Mă, n u m a i eu ştiu de ce b e a d. P r i se -

ky. . . Mir mi-a spus în t 'o noap te . I). P r i s ck y ăsta s'a născu t sărac, ca şi

noi, d e p a r t e în t r ' un o r a ş din ţ a r a lui. D e mic. a i n t r a t î n t r ' o fabr ică cum nu a v e m noi. d a r fiind munci to r , r e p e d e a a j u n s m a r e d e tot. Şi p a t r o n u l fabr ieci ee lea m a r i avea o fata f rumoasă c u m ej L ina Iui moş C r i g o r e , L ina d e Ia Regie şi de fota a s t a s'a î nd răgos t i t P r i s c k y . 11 iu­b e a p a t r o n u l , f i indcă d a t o r i t ă deş tep tă -ciuiiei lui. f ab r i ca m e r g e a b i n e şi câş t iga b a n i mul ţ i , d a r să- i *dee fata, tot n 'a vru t , pen t rucă era sărac. . . Ba 1-a şi da t

a f a r ă şi a tunc i a ^ p l e c a t In l u m e a l u i şi bea , b e a să uite.. . Vede ţ i vo i ce- i s ă r ă ­cia ? sun te ţ i p r e a mici s ă în ţe lege ţ i , d a r c â n d o să v ă d a ţ i s eama , o săJ . p l â n g e ţ i p e b i e tu l d o m n u l Pr iseki . . .

T a c toţi , p r inş i d e g â n d u r i . T ică b e a şi scuipă.. .

Nor i mar i , p l u m b u r i i î n v ă l u i e m a h a ­laua. . . /

F a b r i o e l e zvâ r l ş u e r ă t u r i scur te , a scu-ţiic... P e m a i d a n e l iniş te .

— Via ţa e grea , m ă copi i i m ă ! — D a r t a t ă - t u de ce b e a m ă i T ică ? — Fi indcă- i sărac . . . C â n d e r a m mai

mic, t a t a se î n t o r c e a a c a s ă î n j u r â n d şi n ic i n ' u p u e a să i n t r e b i n e p e uşă şi-o lua la b ă t a i e pe m a m a p â n ă oe-o u m p l e a de sânge.. . Eu m ă făceam mi t i t e l î n t r ' u n colţ...

P l â n g e a m a m a p â n ă t â r z i u n o a p t e a . --- D e ce ne b a t e t a t a ? — F i n d c ă bea... Bea de i n i m ă rea , că e

s ă r a c şi m u n c e ş t e d i n g reu p e n t r u o< b u ­ca t ă d e p â i n e .

A c u m a mu m a i plânge. . . Bea ş i dânsa , b e a u şi eu ş i n e î m b ă t ă m , u i t â n d că s u n t e m sărac i .

Vorba ta te i . Tot sp i ta lu l şi cu d r o a g a p r i m ă r i e i o să n e îngroape . . .

S â m b ă t ă seara. . . In c r â ş m a l u i m o ş Dud lă , e chef marc . . . G h i ţ ă Ch io ru l , ghe-boşit , scâ r ţ i e Ia o v ioa ră u n c â n t e c ve­chili, amesteeâ,n,du-şi g lasu l p i ţ igă ia t cu zb i e re t e l e r ă g u ş i t e a l e c e l o r ce petrec. . .

La o nuieă, Nică fochistul , t a ta l u i Tică , nevas t ă - s a şi ou b ă e a t u l c iocnesc m e r e u îmbujoraţ i i la faţă . Nică v r e a isă «puie ceva, da r nu p-oate, dă , n u m a i d i n mâ in i , rostogoliiiidu-şi ochii şi bălăbănind 'u-se. . . ' .Nevastă-sa p l â n g e , ştergânid ;u-şi| ' p a s u l cin dosu l palmei . . . l u t r i m colţ„i D o m n u l S t r i sky a a d o r m i t eu' c apu l p e masă. . .

D u p ă m u l t ă m u n c ă . Nică a reuşit să se î n ţ e p e n e a s c ă p e p ic ioa re şi să-şi p o a t ă desch ide gura. . .

— f r a ţ i l o r !... Ca p r i n minuiiiie, în c r â ş m ă se făcui t ă ­

cere.. . — F r a ţ i l o r ! Azi e z i mare . . . T ică a l

meu a împl in i t pa i sp rezece ani..: As tă -s e a r ă T ică a câş t iga t cei dintâiiu b a n i linia m u n c a lui... Să t r ă e ş t i Tică!...

Toţ i î n t i n d p a h a r e l e . . . B ă i a t u l miuilţu-

VASILE POPESCU: S T U D I U D I N M A N G A L I A

10 universul Literar

Considération, asnpra catharsis-ului aristotelic 4 ѵ<>іи a d u c e inima

I

D i n vasiai i dea ţ i une s t r ă v e c h e ai lui A-r i s to t e l a t â t de b ine a l i n i a t ă şi i n . m o d sa­v a n t s i s t ema t i za t ă î n filosofie t eore t ică , şi filosofie pract ică ; tocmai p a r t e a d i n filoso-fia p r a c t i c ă c e i n t e r e s e a z ă cu deoseb i re estertrtriica, ne -a r ă m a s mutâlată) şi peţ aloc/u-rea , sau a l t e r a t ă de complec t ă r i l e apoc r i ­fe a l e ed i to r i lo r ant ic i , sau „con tamina tă" , g r a ţ i e d i fer i te lor g r u p ă r i a l e m a t e r i a l u l u i uecomple t , a l e c ă r u i go lur i copişt i i d e a l t ă dată) c ă u t a u să le împl inească p r i n t r ' o a l t ă d i s t r i b u i r e a t ex tu lu i . _

„Retorica" şi „Poetica" suint oele două o p e r e d e e s t e t i că a l e S tag i r i t u lu i a că ro r în fă ţ i ş a re a c t u a l ă a p r i c inu i t î n t o t d e a u . nai l a c e r ce t ă to r i i m o d e r n i dec i s ive îndo-eli a s u p r a exac t i t ă ţ i i şi in t eg r i t ă ţ i i t e x ­tu lu i .

S tud iu l său „Despre frumos'', p e c a r e î l c i t e a z ă D i o g e n e L a e r ţ i u şi a s u p r a c ă r u i a r ev ine în „Metaphisica" s a (XIII, 3) nu n i s'a p ă s t r a t d e l oc ; i a r „Didascali i le dramatice*, s a u .^Chestiunile omerilce", din c a r e ne -au r ă m a s n u m a i c â t e v a f rag­men te , susc i tă se r ioase îndoei i , d u p ă pă ­r e r e a specia l iş t i lor , a s u p r a au ten t i c i t ă ţ i i lor. C h i a r D i o g e n e Laerţiiu, c a r e f ixează n u m ă r u l ope re lo r lu i Ar i s to te l l a 400, de ­c l a r ă c ă î n t r e a c e s t e a n ' a n u m ă r a t mu l ­ţ i m e a d e sc r i e r i apoc r i f e şi d e apof tegme.

Poet ica e a l c ă t u i t ă d i n 26 d e capi tole , în c a r e s e t r a t e a z ă e sen ţ a poezie i , o r ig i ­n i le şi g e n u r i l e sa le ; î n m o d f r a g m e n t a r e p o p e e a ; a p o i găs im o se r i e descusu tă de ches t i un i t r a t a t e s u m a r î n t r ' o foa r t e r e ­l a t ivă l e g ă t u r ă cu p r o b l e m a c e n t r a l ă , mai d e p a r t e se c o m p a r ă e p o p e e a cu d r a ­m a t u r g i a ; i a r la î ncepu tu l că r ţ i i a v e m o t eo r i e t r u n c h i a t ă a t r aged ie i c e a p a r e t r a n s f i g u r a t ă p e n t r u c i t i tor i i de as tăz i , (cap. 6—22).

In aceas t ă p a r t e , î n ca re se faice t eo r i a t r aged ie i şi din oa re se vede foa r t e l im­pede , cum dezvol tarea , definiţ iei , p e ca r e o d ă comedie i (cap. Y 1—6), l ipseş te , A-ristotel vo rbeş t e de a şa m e n i t u l feno­men cathartic s a u purgarea pasiunilor.

meşte emoţ iona t de a t â t a cinste . Maică-sa p l â n g e în hoho te .

— Şi acuma, a scu l t ă la cele ce -am să-ţi spun eu, t a t ă - t ă u !... Mă, p e n t r u o m u l să­r ac v i a ţ a e o pova ră . . C â n d e r a m t â n ă r ara c r e z u t că a l m e u o , p ă m â n t i i i . O r i cât a i munci , tot n imic nu se a l e g e d e capu l tău . D e a*eea să bei ! Să mi-ţ i fie ruşine. . . N u m a i î n b ă u t u r ă ui ţ i totul . . .

T â r z i u au porn i t -o toţi t r e i s p r e casă.. . Nică ţ i nându- ş i nevas t a pe d u p ă gâ t şi ch iu ind de r ă s u n a maha laua . . . Tică, în u r m ă înrpleticinidu-se m e r e u , cu g u r a a r s ă şi capu l ca d e p l u m b .

P l â n g e a Nică s ă ru t ându- ş i n e v a s t a . D e Ia o v r e m e Tică ne m a i p u t â n d m e r g e s 'a r e z e m a t de un g a r d a p ă s â n d u - ş i coşul p i e p t u l u i cu a m â n d o u ă mâ ine le . S t rop i rec i d e p lo ie i se s f ă r â m a u de faţă.

F e nes imţ i t e o moleşea lă îi p r i n s e t ru ­p u l şi înce t i şor a l u n e c ă în s t radă , închi -zându-ş i ochii . C l ăbuc i ca d e săpun , în­roş i ţ i de sânge , j se iv i ră î n col ţul buze ­lor înv ine ţ i t e .

î m p l i n i s e p a i s p r e z e c e an i . In s e a r a a-ceea de toamnă , T ică al fochistului , p r i ­mise botezul r ach iu lu i .

A D R I A N P A S C U

*) Din vo lumul de schi ţe şi a m i n t i r i „Strada amintirilor".

„Traged ia" , scr ie Ar is to te l , „este imi­t a r e a une i a c ţ i u n i seirioas« ş i comple t e , a v â n d o a n u m i t ă î n t i nde re , şi în fă ţ i şându-ni-se î n t r ' o l i m b ă p l ă c u t ă ; to tu l se p r e z i n ­t ă în a ş a fel, î n câ t f iecare p a r t e d in aces t 'fot, suibsistând şi sepiairat, sei dez­vol tă î n ace la ş t i m p şi p e m ă s u r ă oe p e r -somagiile luc rează , f ă r ă î n să cei a u t o r u l să p o v e s t e a s c ă acţiimeai, r ea l i zându- se apo i în suf le te le noas t r e p r i n a j u t o r u l mi le i şi a l g roaze i purgiarea (catharsis) pas iu ­ni lor n o a s t r e d e a c e e a ş natuină' ' . (cap. VI. 2).

Ar i s to te l nu ma i d ă mici o exp l i ca ţ i e a s u p r a aces tu i ca tha rs i s , mu ind i că niciu-nuil d in e l e m e n t e l e v r e u n e i definiţi i , c a r e a r d e t e r m i n a m a i d e a p r o a p e f izionomia aces te i descă rcă r i , sau p u r g ă r i c a t h a r t i c e .

S ingu re l e exp l ica ţ i i , p e c a r e le găs im în p a r a g r a f e l e u r m ă t o a r e , s e r e f e r ă la , , l imba p lăcu tă 1 ' , ce a r î n s e m n a e x p r i m a ­r e a „pr in r i tm, a r m o n i e <şi c â n t e c " ; la „ subs i s t a rea f iecăre i p ă r ţ i î n m o d sepa­rat ' ' , ce a r î n semna , c ă u n e l e dku t re e l e euint o r g a n i z a t e n u m a i „рг іц a j u t o r u l m e . t re lor , i a r a l t e l e la r â n d u l lor p r i n me­l o d i e " ; ş i în fine, că ac ţ i unea p r e s u p u n e „o rd ine ' ' în spectacol .

Mai departe) ne a r a t ă ce î n s e m n e a z ă Hm b a g i u l vorb i t şi me l o p eea oa e l e m e n t e a l e imi ta ţ ie i .

N imic d e s p r e ca tha r s i s , Es t e a p r o a p e si­gur , că t ex tu l a sufe r i t aci o m u t i l a r e , p e ca r e edi tor i i , an t ic i a u reparait-o formal p r i n t r ' o a j u s t a r e s in tac t i că a t ex tu lu i , p r i n î n o d a r e a cape t i lo r r u p t e a l e f i relor de cu­ge t a r e . ]

Nodur i l e se cunosc şi a c e a s t a cu a t â t ma i mul t , cu cât Ar is to te l i n [genere es te , ca or ice ve r i t ab i l filosof d e allüminiteri, d u ş m a n u l cel m a i a p r i g a l e ch ivocu lu i şi a l obscurului ' ; f ă ră să n e m a i g â n d i m apo i că însuş i a u t o r u l a r a t ă în a l t ă p a r t e (Politica, VIII, cap. VII, 4) c ând t r a t e a z ă d e s p r e e d u c a ţ i e că muzica p o a t e serv i în a c e l a ş t i m p să ins t ru ia scă şi să purifice sufletul, a d ă u g â n d : „ d a r voiu r e v e n i mai-c l a r cu p r i v i r e l a aces t sub iec t în s tud i i le d e s p r e „Poet ică" .

A r fi fost şi imposibi l , ca Aristo'teJ, d ia­lec t ic ian p r i n e x c e l e n ţ ă şi c ă r u i a nu- i scăpa n ic ioda tă ocaz ia d e a da şi def in i ţ ia v e r b a l ă a t e r m e n i l o r î n t r e b u i n ţ a ţ i ; el c a r e începe n e n u m ă r a t e p a r a g r a f e ou „în­ţe leg p r i n ( cu ta re cuvân t ) , c u t a r e lucru" , să s t r e c o a r e c u v â n t u l „ c a t h a r s i s " oe în­s e m n e a z ă pu/rgare, c u r ă ţ i r e s a u descăr-oare, ad ică e l i be ra r e , m a i a les că t e r m e ­nul se retferia lai s e n t i m e n t e f ă ră să nu-1

.fi d e t e r m i n a t ma i prec is .

D e s l e g a r e a mi s t e ru lu i c a t h a r t i c p r o v e , n i t d i n i n t e r p r e t a r e a t e x t u l u i a r i s t o t e l ) " a p r e o c u p a t p e to ţ i c o m e n t a t o r i i modern* a i lui Ar is to te l , ş i n u e greu) dq, cons t a t a ' c u m a p r o a p e tloţi a j u n g să e x p l i c e miste r u l p r i n t r ' o e n i g m ă e u a t â t m a i suspectă , cu c â t i n t e r p r e t a r e a n o u ă va con t raz ice pe cea a n t e r i o a r ă .

Unul d i n t r e comenta to r i i a ceş t i a şi a-n u m e Egge r (Essai sur l'histoire de Ia critique chez les grecs, suivi de la Poéti­que d'Aristote et d'extraits de ses Pro­blèmes avec taduction français et Com­mentaires, cap . I I I § 7, p . 188, ed. II P a r i s 1886) a da t o i n t e r p r e t a r e sp r i j i n i t ă însă n u m a i p e t e x t şi a t â t c â t e pos ib i l p e con tex tu l o p e r e i i n t eg ra l e a lu i Ar is to te l .

A tâ t în o p e r a ci ta tă , oare cons t i tue cu r su l său de la Sorbona ţ inu t d u p ă 1840, cât şi î n t r ' o a l t ă (Helénisme en France, 25 èm leçon) ce f o r m e a z ă c u r s u l său de

Atunci îţi voiu aduce paşi trudiţi, Ce-au născocit poteci nenumărate,

Dar paşii încetaţi vor fi şi 'ncremeniţi .

Iţi voiu aduce braţe; ce-au făcut Minuni, ca nişte odoare fermecate, Dar braţele vor atârna, greoiu şi mut.

Iţi voiu aduce ochii, ochii-aprinşi Ca două s te le 'n verdele Tău pom, Dar ochii vor rămâne 'n pleoape, stinşi.

Iţi voiu aduce inima, ce-a răsunat In pieptul veşniciei , ca 'ntr'un om, Dar inima tăcea-va, adânc şi, 'ntunecat :

Ca să coboare sufletul Tău sfânt Şi să străbată, 'n sbor cutremurat, O nouă viaţă 'n mine, ca un vânt.

MIHAIL C E L A R I A N U

l a 1867—1868, E g g e r a r a t ă c ă p u r g a r e a sau c a t h a r s i s u l a r i s t o t e l i c ieste o descă r ­c a r e a su f le te lo r n o a s t r e det a n u m i t e s t ă r i d e conş t i in ţ ă c o m p r i m a t e î n a d â n c u r i l e n o a s t r e sufleteşt i şi, c a r e n e - a r t u r b u r a î n t r ' u n fel s a u în t r ' a l t u l . Eimoţiunea es te ­t ică a r desch ide z ă g a z u r i l e suf le tu lu i nos t ru , l ă s â n d să se s o u r g ă o a r e c u m p r i n s i m p a t i e a c e a e n e r g i e p s ih i că co lec ta tă în v i a ţ a d e t o a t e zi le le m a i a les s u b fo rma groaze i şi a milei , , care ne a p a s ă incon­ş t ient a p r o a p e î n e c â n d î n c ă p e r e a min ţ i i noas t r e . Această, d e s c ă r c a r e a r p r o d u c e p l ă c e r e a c o n t e m p l ă r i i o p e r e i d e a r t ă ce n e - a r r e d a m e r e u e las t i c i t a t ea ps ih ică şi i n t e g r i t a t e a func ţ iona lă a a p a r a t u l u i nos­t ru min ta l .

Egger a r fi p u t u t m e r g e ei m a i d e p a r t e , i n t e r p r e t â n d ş i c a tha r s i su l comic, de sp re c a r e Ar i s to te l nici n u p o m e n e ş t e . C u m p a r t e a r e f e r i t o a r e la' comedie d in i r a t a t u l a r i s to t e l i c s'a p i e rdu t , i a r m u t i l a r e a t ex­tu lu i p ă s t r a t es te u n fapt a s t ăz i î n mod u n a n i m admis , nu vodem d e c e Ar i s to te l a r fi r e z e r v a t n u m a i t r aged i e i c a r a c t e r u l oaithartic ?

I n t r ' a d e v ă r g roaza şi mi la . e x p r i m â n d coeficentul infer ior i tă ţ i i , şi dec i a l sufe­r in ţ e i n o a s t r e , e v o r b a a c i : ş i d e sufe r in ţă p r in conţinutul m a t e r i e i ps ihice , d a r şi d e su fe r in ţ a r ea l i z a t ă p r i n necon ten i t a su­p r a p u n e r e şi c o m p r i m a r e , c a r e a d u c e du­p ă s ine t e n d i n ţ e sp re suspendarea funcţiu­nilor ps ih ice . C o n t e m p l a r e a opere i de a r t ă , g ra ţ i e caitl iarsisului de scă r ca sufle­tu l şi îi ac t ivează funcţ iuni le . P r i n con­ţ i nu t o p e r a es te t r ag ică , p r i n funcţ iunea , pe ca r e o a r e , ea este a r t i s t ică . Dar şi conşt i inţa p r o p r i e i n o a s t r e super io r i t ă ţ i si deci a b u c u r i e i n o a s t r e poa t e p roduce ace laş efect : să ne înca rce şi astfel în­c ă p e r e a suf le tu lu i nos t ru să se înăbuşe . Aci c o n ţ i n u t u l ma te r i e i ps ih ice compr i ­mată e suscept ib i lă să p r o d u c ă p lăcere , da r s u s p e n d a r e a funcţ iuni lor ps ih ice du­ce la un rezu l t a t nega t iv . P r i n conţ inui o p e r a e s t e comică. însă tot prim descăr ­ca rea ca tha r t i c ă a j u n g e m Ia p l ăce rea e-nioţ iunii comice şi în felul aces t a e.moţiu-nea ar t i s t ică , ca va loa r ea funcţionali ă, ră­m â n â n d unică, ea d i fe ră n u m a i p r in con­ţ inut , g ra ţ i e conţ in i i tu lu i d i fer i t al ope­rei ce l uc r ează p r in s impat ie a sup ra noas t r ă .

F ă r ă ca Egger s ă a j u n g ă la i n t e r p r e ­t a r e a ca tha re i su lu i comic, no i c redem, că

VNlPEliSVL иТЕЫП lí

C â n t e c Sfioşi şi blânzi Cii două viorele, D i n cerul unor al le primăveri , Ce-asupră-mi v'aplecaţi în clipe gre le : Ochi plini de nesfârşite 'nvăpăeri, ^ Cu-albastrul vostru umed ca de rouă, Deschideţ i -mi o primăvară nouă!

Ca şerpi încolăciţi de trupul meu, Vărsând în taină, aprigul venin, Durer i le mă 'mpresură mereu Şi-mi smulg din greu, suspin după suspin! Voi singuri, doară mă păziţi de rele ; Ochi blânzi sîioşi, ca două viorele !

Smaralde smulse din nemărginire, Voi, prăzi a le cereşti lor comori, Ce năzuiţi mereu, mai sus de fire, Veghiaţ i esupra mea, ispititori ! Lumină din lumină vieţei mele , Ochi blânzi, sfioşi, ca două viorele !

Sibiu, N o e m b r i e 1922 *• ART. ENĂŞESCU

A N A d©

P o e t u l Less ing a v e a Ln se rv i c iud său , de p u ţ i n tiimp u n se rv i to r , c a r e î i deven i suspec t , cu t oa t ă încmeiderea ш ffirească, în u r m a d i spar i ţ i e i r e p e t a t e a ob iec te lor p r e ţ i o a s e . Ho ţu l e r a î n d e m ă n a t e c ; c u m să-1 p r i n z i asupra , ^faptului ? Leseimig se ho tă r î să-i î n t i n d ă o c u r s ă , p e ca r e o c rezu ingen ioasă , cu toa t e că p r i n c i p i u l e r a câ t se p o a t e d e hamal. D i n cauza a s t a chiar , t r e b u i a să fie eficace, ' Poe tu l l u ă d e c i Un p u m n d e m o n e d e de aiuir, p e c a r e îli a ş t e r ­n u p e maisă, apo i aşii. S p r e ; s e a r ă i n t r ă , înso ţ i t d e câ ţ iva p r i e t e n i , c ă r o r a l e spuse bănuiaila sa . P e m a s ă алігиі s t r ă l u c e a .

— A h ! s t r i g ă sc r i i t o ru l p l i n d e b u c u r i e , m ' a m înşelait, s e rv i to ru l m e u e c ins t i t ! D a r u n p r i e t e n r id ică d i n umeiri c u un a e r neînorezătoir : ,

— Ai numărai t b a n i i î n a i n t e d e a-i p u n e p e m a s ă ?

S u r â s u l iste ş t e r se d u p ă f igura l u i Les ­s ing .

— N u r ă s p u n s e e l î n m ă r m u r i t , n u m ' a m gând i t l a a s t a I

para le la , aceas t a s t ab i l i t ă de noi p e n t r u comic e i n fe ren ţ ă . Nu a v e m p r e t e n ţ i a că Arisfote l a r fi subsc r i s în o r i ce caz in­t e r p r e t a r e a noas t r ă , dai- e m a i p robab i l , că i n t e r p r e t a r e a lu i E g g e r p e n t r u t r ag i c a r fi î n t r u n i t t o a t e suf ragi i le s t ag i r i t u lu i a t u n c i c â n d el a r fi fost c h e m a t să j u ­d e c e v a l o a r e a une i i n fe ren ţe cu a d e v ă r a t logică ,să ap rec i eze , ca dliialectică, des­f ă ş u r a r e a unu i r a ţ i o n a m e n t re făcu t d u p ă u r m e l e u n o r j a l o n ă r i d e cuge t a r e .

E g g e r î n să n u ne d u m i r e ş t e de ce su­fletul n o s t r u se î n c a r c ă şi m a i a les cum se o p e r e a z ă puirgairea, s a u m a i b i n e zis, de ce a r t a dec lasează e l i b e r a r e a , gi a n u m e gra ţ i e c ă r o r a însuş i r i m i s t e r ioase?

Nu t r e b u e să u i t ăm, c ă Egger , d u p ă c u m a m spus , se ţ i n e s t r â n s de t e x t ş i de c o n t e x t u l gene ra l . I n t e r p r e t a r e a sa nu e o s implă ipo teză m a i m u l t saiu m a i pu ­ţ in e l e g a n t ă în c o n c o r d a n ţ ă c u u n s is tem filosofic o a r e c a r e . 1

Egger d u p ă c e d ă u n i s to r ic succ in t a l i n t e r p r e t ă r i l o r d a t e f e n o m e n u l u i cathai -t''c se r e a z i m ă p e d i fe r i t e p a s a g i i a r i s ­totel ice d in Morala către Nicomac (VII, 1">- IX, II), d i n Politica (VIII, 5), d i n Pro­bleme (XIX, 27 şii 29) ; c o m p u l s e a z ă p a s i -gii d in P l a t o u (Sophistul , Repub l i ca ) şi din Biotin (Despre frumos). I n c h i p u l a-oes ta i n t e r p r e t a r e a lu i E g g e r s e deos i -b e ş t e die шсегсаігііеаіі-іота (Lessing, Schil­ler , W. Schlegel , F ich te , J. P . Rich te r , Tieck, Noval is , Schelileng, S c h o p e n h a u e r , R. Z i m m e r m a n etc. , etc.) şi m a i a les a l e u n u i M a x Schaisler, p e n t r u c a r e pui rgarea ca tha r t i că a r fi o e l e v a ţ i u n e î n inf ini t tocmai p r i n mi j loace le f in i tu lui , o r e i n t r a ­re în abso lu t p e ca lea r e l a t i v u l u i (Kritis­che geschichte der Aesthetik, p . 68, Ber­lin 1872). Poe t ica lu i Ar i s to te l a s e r v i t de. Ia î n c e p u t şi p â n ă î n zi le le n o a s t r e ca* punc t d e p l e c a r e p e n t r u ideologie cr i t ică în s tudi i le a s u p r a d r a m a t u r g i e i î n g e n e r e Punc tu l o a t h a r t i c însă , g r a ţ i e m u t i l ă r i i t ex tu lu i a fost l ă sa t îm u m b r ă ; cr i t ic i i dramatici ІвЧііи s e rv i t î n m o d copios d#

ana l i za şd c las i f icarea a r i s to t e l i că , i a r e s . teticiiaïiïii a u u t i l i za t m a i a les p r i n c i p i u l imitaţi iunii veros imi le , pe|/caire l - a u t r a n s ­f o r m a t în prin/cipiuil m o t i v ă r i i e s t e t i c e e x t r a s m a i a l e s d i n f o r m u l a r e l a ţ i un i i n e c e s a r e c e ' t r e b u e să existle î n t r e e l e ­m e n t e l e c o m p o n e n t e a l e u n e i v e r i t a b i l e creaţittini d e a r t ă şi p e c a r e Ar i s to te l a î n t r e v ă z u t - o 'cel dantâiu.

C a t h a r s i s u l a r i s to te l i c î n s ă a r ă m a s o c h e s t i u n e d e v i r t u o z i t a t e î n m â n u i r e a ipotezelor , u n fel d e ailargaire c las ică , în c a r e se î n sc r iu filosofii s p r e a r e p u r t a p e r f o r m a n ţ e s t r ă luc i t e .

Au fost filosofi, c a r e a u d i scu ta t feno­m e n u l o a t h a r t i c în g e n u l specuiaiţiuniloir lui Adjam Pa i rv ipontanus saiu G u a l o n d in veacu l a l XII- lea. N u m a i Egger , ne f i ind si l i t ndoi să-şi a c o r d e expl icarea ; cu v r e ­u n s i s t em filosofic f i indcă e r a n u m a i „p ro ­fesor" şi nici p ro fe so r fiind, s ă a g r e e z e p r e a mul t d i spu te l e med ieva l e , n e d ă o e x p l i c a r e sp r i j i n i t ă p e t e x t e ce va; fi con­s i d e r a t e d e noi l a l u m i n a doctrinielor con­t i m p o r a n e d i f e r i t e ca ţe l , d a r p r e z e n t â n d a c e l a ş p u n c t c o m u n în s t r u c t u r a lor : a r t a , c a e l i b e r a r e ps ih ică .

Vom e x a m i n a p r o b l e m a caithairtică ma i a*es p r i n doc t r i na lud, F r e u d , a l u i Berg-Bon şi a lui L e v y Brüh l .

S C A R L A T S T R U Ţ E A N U

M a t e m a t i c i a n u l E ins te in , c a r e a deve­ni t celeb.ru d e câ ţ i -va a n i , p r i n t e o r i e r e ­la t iv i tă ţ i i , s e p l i m b a î n t r ' ) zi l a Be r l i n cu soţia sa şi î n t â l n i o í e m e e s impla , bă­t r â n ă c a r e se î m p r i e t e n i s e l a Zür ich cu famil ia sa . A u z i n d c ă e s t ab i l i t ă d e m a i m u l t t i m p l a Ber l in , E in s t e in î i r e p r o ş a că n ' a ven i t n i c ioda tă să-1 vadă .

— D a r b ine , d o m n u l e profesor , zisie fe-îneea, n ' a m î n d r ă z n i t s ă v iu l a um o m a-tât d e c e l e b r u !

— Vezi* zise E ins te in ou me lanco l i e so­ţiei saJe, o a m e n i i ce i m a i c u m so c a d e n u m a i v ih să ne v iz i teze!

* A n d e r s e n c e l e b r u l sc r i i to r d e b a s m e

t lanez , ven i se din; D a n e m a r c a la Pa r i s ; u n d e îi p l ă c u a t â t d e m u l t î n c â t filoso­ful Victor C o u s i n îl înfirebă î n t r ' o zi :

- - Nu a ţ i a v e a chef să r ă m â n e ţ i c u to­t u l la n o i ? I n p a t r i a d-voasltră v i a ţ a t r e ­b u e să fie f o a r t e t r i s t ă î

A n d e r s e n oftă, c l ă t i n ă d in c a p şi z i se : — I u b e ş t e c ineva m a i p u ţ i n pte m a m a

sa când e u r â t ă ?

*

Hodges , fos tu l g u v e r n a t o r .al s t a tu lu i a m e r i c a n Hainsas, a v iz i ta t î n t r ' o zi înch i ­soa r ea cea m a r e d in Lea venwonth ' şi di­r ec to ru l p u ş c ă r i e i fll r u g ă să trie o mică c u v â n t a r e celor 700 de d e ţ i n u ţ i a d u n a ţ i în c u r t e . Í

Hodges in t imida t , îşi î ncepu d i scursu l as t fe l :

— S t i m a ţ i concetăţeni . . . D a r v ă z u e l însuş i imedia t c ă mi m e r ­

ge a ş a ş i z ă p ă c i n d m s e ş i ma i m u l t r e ­î n c e p u :

— Iubi ţ i codeţ inuţ i . . . P u ş c ă r i a ş i i i z b u c n i r ă î n râ,s sgomotos ,

d u p ă c a r e Hodges î n c e p u d in n o u : — N u ş t iu c u m să m ă a d r e s e z d -voas -

t r ă , d a r sun t s ince r î n c â n t a t <-ă sun te ţ i adunaţii a c i î n n u m ă r a t â t de mare . . .

R U D . A. K N A P P

12 VmVEÍlSÜt ьіТЁПАП

Antologia scriitorilor catalani „Antologia scriitorilor catalani . com­

pusă de Jaume Grau Casas-Barcekma ' ;Proprietatea autorului. Tiparul : Jaume Vinyals , Plaça Constitució 6 Barcelona, 411 pagini, 16X22 cm. Editura: Comite­tul pentru „Antologia Catalană" Barce­lona, Carders 29 .

Ce a n u m e ? O o p e r ă l i t e r a r ă , u n vo­l u m c u p r i n z â n d ma i b ine d e 400 pag in i îv e s p e r a n t o ? Es te oa r e posibi l ? Aşa sc v o r l i î n t r e b â n d mul ţ i p o a t e a f lând că 'Antologia scr i i to r i lo r c a t a l an i a fost ed i ­t a t ă în l imba e spe ran t t o . I n t r ' a d e v ă r ex is tă , ;a a p ă r u t de ourâmd, o a s e m e n e a l uc r a r e , c a r e m e r i t ă a t â t a t e n ţ i u n e a , câ t şi a d m i r a ţ i a noas t ră . P r i n aceas t ă lucra­re , Ca ta l an i i , ca r i vor cu tot î n t r ' ad in su l să se jdistingă dc Spaniol i , de ca r i . ţ in n u m a i pol i t iceş te , l imba v o r b i t ă î n t r e ei f i ind însă deoseb i tă de cea a b m b i i spa­niole, a u ş t iu t să ' ş i a t r a g ă a t e n ţ i u n e a pu­b l icu lu i ci t i tor i n t e r n a ţ i o n a l şi să se dis t i ngă c u comori le lor l i t e r a r e , a p a r t e de cele spanio le .

D u p ă a p a r i ţ i a au to log i i lo r b u l g a r e şi poloneze , e d i t a r e a aces te i noui l uc ră r i , a r a t ă i m p o r t a n ţ a p r o p a g a n d e i na ţ i ona l e în s t r ă i n ă t a t e , cu m u l t u ş u r a t ă p r i n l im­ba e s p e r a n t o .

Fe r i c i tu l p o p o r ca ta lan , oare se a d u p ă din „ T e z a u r u l l i t e r a r a l l imbei milenare, a Catölani i lo i" (Tresor J i te i iar i de la mi ­le nur ia l lengua d e l s l l engua C a t a l a n s ) . I n t r ' a d e v ă r t e z a u r u l p u r t â n d aces t n u m e or ig ina l e s t e inepuizab i l . Mai î n t â i câ te­va cuv in te d e s p r e vo lum în s ine.

C o n ţ i n u t u l se î m p a r t e astfel : I. Prefa­ţă. I. Limba, ca ta lană—is tor ic , s t r uc tu r a , î n t inde re , dcsvo l t a re , 2. L i t e r a t u r ă cata­l ană—6 cap i to le descri i i id-o d in secolul XI—XX. 3. Anto log ia şi b ib l iograf ia . 11. Auto r i an t ic i—dela 1235—1500. III.CAute-

ce p o p u l a r e şi IV. Auto r i i m o d e r n i — d e l a 1845 p â n ă azi . Spa ţ iu l n u ne p e r m i t e să t r a t ă m î n t r e g u l conţ inut . Deci , numa i c â t eva obse rva ţ iun i . E x a c t i t a t e a concisă a capi to le lor t r a t â n d ches t iun i filologice p e r m i t e cunoaş t e r ea a p r o a p e d e t a i l a t ă a g r a m a t i c e i l imbei c a t a l a n e . G R A U CASSAS, u n mer i tuos poet , c o m p a r ă l imba sa p ă r i n t e a s c ă •eu ce le la l te id iomur i l a t i ne şi p r in f r a g m e n t e diln „Uigen ia în T a u r i d a " scoate î n e v i d e n ţ ă a s e m ă n a r e a r e l a t ivă î n t r e l imba c a t a l a n ă şi e s p e r a n t o .

I n secolul -al XVl- lea l i m b a c a t a l a n ă î n c e p e să decadă , p e n t r u a r e n a ş t e în se­co lu l a l XlX-leai şi a se a f la acum în e-poca de aur .

P a r t e a a doua a anto logie i este a t â t de b o g a t ă şi p r a c t i c a r a n j a t ă , încâ t vo lumul poa te serv i de m i n u n e ca ope ră -mode l p e n t r u s t u d e n ţ i . In a c e a s t ă p a r t e af lăm cauze l e decaden ţ i i l imbei , pol i t ice i şi e-conomiei , c a r e d e c a d e n ţ ă însă d e p a r t e d e a r ă m â n e defini t ivă, a fost izgoni tă d e sp i r i tu l c a t a l a n de ne in vins. P a r t e a t re ia , c a r e dă infonmaţ iuni necesa re şi va lo roase d e s p r e an to log ie şi ţ e lu r i l e e i înche ie cu u r m ă t o a r e l e c u v i n t e a l e com­p i l a t o r u l u i : „Am l u c r a t p e n t r u casa noa­s t r ă , p r e p a r â n d Anto log ia ca t a l ană" , oare. a r e d r e p t scop să facă cunoscu t t e z a u r u l l imbi i n o a s t r e m a t e r n e . I n t impu l lungi i şi gre le i p r e p a r ă r i a lucrăr i i , în sp i r i tu l nos t ru a u scâinteiiat d o u ă cuv in te : C a t a ­l a n ia şji Esperanto . . . . Р<ч»гш « c e s t e două nume , p e n t r u aieieste d o u ă idea lur i , dedicăm oricând, m u n c a noas t ră .

N u m a i m u l ţ u m i t ă en tuz ia smulu i nos­t ru (am 'Juvut c u r a j u l să î n t r e piciidéin co losa la l u c r a r e a anto logie i noas t r e , că­re ia i-am dedicat o m u n c ă de câţ i -va on i" . ,

însemnări critice G. B R Ă E S C U : Un scos din pepeni. (Ed.

Ancora ) . D-l G. Brăescu şi-a î ncepu t magnif ica

ac t iv i t a t e ab ia t â r z i u — s u r p r i n d e r e p e n t r u toţi şi p e n t r u dânsu l , — p r i n mici scene cazone, de o f a c t u r ă a p r o a p e iden t ică : c â t e v a r â n d u r i de descr ip ţ ie , a-po i u n d ia log făaă d e n ic i u n fel de p a r a n t e z e p e r s o n a l e , pe r fec t a d e c u a t e-roi lor , c a r e m e r g e repede , s p r e o b s e r v a ­ţ ia ps iho log ică sau n u m a i g lume, des -vă lu i t e în u l t imu l r ând . Ne-arni obic i ­nui t î n t r ' a t â t cu aces te scheme, încâ t or i

G. BRAESCU

şi cc nes ta torn ic ie , — o cât de mică l u n ­gi re a desc r i e r i i de la început , de p i ldă , — ii i s'e paire o diisproiporţiie. Totuş , va­r i an t e l e suiiit mul t ip le , şi d e s e o r i d ia logul n u a r e nici un ţel u l t im. Uneor i ch iar , o c o a r d ă s e n t i m e n t a l ă î ncepe să v ib reze n ic idecum s t r iden t .

S 'ar p u t e a s p u n e că a r t a d- lui G. Bră­escu n 'a sufer i t dea tunc i , nici o evolu ţ ie . Schi ţe le cele ma l b u n e a n a p ă r u t , ap roa ­p e toa te , ch ia r de la p r i m u l moment , şi p r o g r e s u l da to r i t î n d r u m ă r i i c ă p ă t a t e cu t impul , nu se vede decâ t foa r t e vag. Şi-a ma i l ă rg i t doa r c â m p u l de obse rva ţ i e .

A adăoga t scene le mi l i t a r e , noi aven­tu r i ţ ă r ăneş t i sau bu rgheze , (unele ad­m i r a b i l e : „dacă a ş a se v inde la târg") . . . A p o i „Vine d-na ş i d. g e n e r a l ' ' ne s u g e r ă p e r s p e c t i v e n u n i de m a r e frescă. A p a ­ri ţ ia f i lmelor nei-a dlesao.neeriat î n să . I n t r ' a d e v ă r , p e n t r u u l t imu l t imp t r e b u e să m ă r t u r i s i m o scădere . Scr isu l p e co­m a n d ă a a d u s o s u m ă de sp i r i t e îndoe l -nice. D ia logu l per fec t e î n t r e b u i n ţ a t î n folosul une i g l u m e o a r e c a r e , (şi d ia logul însuş i a d u c e o o a r e c a r e n u a n ţ ă de r e p e -ţ i r e în teonica lu i ; o p r e a m a r e insis­t e n ţ ă a greşel'illor g r a m a t i c a l e pe. c a r i le fac persQna'giile în v o r b i r e a lor, ma i a l e s d e acord . Apoi m u l t e d in a n e c d o t e l e vechi revin ab ia s ch imba te . Volumul u l t im „Um scos d in p e p e n i " n e a d u c e ce e m a i b u n d i n aceas t ă n o u ă pe r ioadă . Voi unitul p e r m i t e însă c o n t u r a r e a c a r a c ­ter i s t ic i lor v a r i a t e a l e a r t e i d-lui G. Brăescu .

C a de ohieeiu , scene mici cazone , ţ ă r ă ­neş t i şi burgheze . . .

Cea m a i bună, dă şi tátiul căr ţ i i , P s i l u * logia este fin nuanţată, P e cuconul Pe-

t r i că r e u ş e ş t e să-1 în fu r i e n e v a s t a îm­p o t r i v a vec inu lu i c a r e n u le p e r m i t e să c rească porc i d e o a r e c e s t r i că g a r d u l şi a l e c ă r u i gâş te a u infec ta t t oa t ă v a r a a e r u l . P leca t să c e a r ă socotea lă ş i l ua t p e n e a ş t e p t a t e de v o r b a p r i e t e n o a s ă a vc inulu i , nu m a i a r e c u r a j u l să se m â n i e şi t e r m i n ă ,neprevăzut : — „Să n u tai gust l i e ! V a r a nevas tă - inea , când desch i ­de f e reas t r a , e o p l ă c e r e , p a r c ă sun tem la ţ a ră ' ' .

M i n u n a t ă obse rva ţ i a g e n e r a l u l u i când câ in i i de război s a r să-1 m u ş t e — „Nu 's d r e sa ţ i " . P a t e t j c ă iscena doc to r i l o r ruş i be ţ i . „In retragere" p o a t e p r io inu i p re ­ţ ioase c o m p a r a ţ i i cu La partie de biliard a lui lAlphonse D a u d e t ca să s c v a d ă cum, ace l a ş subiect , poa t e f,i t r a t a t fe lur i t .

Vo lumul n o u „Un scos din pepeni" bo­gat cu a t â t e a l u c r u r i b u n e , n e aduce , to tuş i u n r e g r e t : r e g r e t u l c ă d. Bră ­escu sc r i e a ş a de mul t . Schi ţe le scr ise p r e a r epede , de o v a l o a r e dubioasă , e r ilœspare de a r fi m a i r ă b d ă t o r . Apoi s a r p u t e a p u n e m a i m u l t ă i insistenţă a s u p r a ace lu ia ş subiec t . Nu p u t e m u i t a că cel m a i p r i c e p u t în c a r a c t e r i z a r e a u n u i p e r ­sonagiu іш ne-a. d a t î n că nici o făptu­r ă nouă . Ofi ţer i i , o b s e r v a ţ i l a o l a i t ă în p r o s t i a lor, se confundă, î n t r e ei . Nu a-vem v r e - u n s i m i l a r a l c ă p i t a n u l u i H u r -l u r e t a l lu i Courteline.

D a r poate ,—d. G. Brăescu ne -a ob ic inu i t cu miracolele,—încruxând p e c a l u l lui , M i ş Belea v a veni , vi jel ios, p r i n t r e no i .

i ANTON HOLBAN

50 d e a u t o r i sun t r e p r e z e n t a ţ i în acea ­s tă an to log i e şi a u t o r u l sus ţ ine , că n u m ă ­ru l sc r i i to r i lo r c a t a l an i d e m n i de a fi cunoscuţ i e s t e cu mul t ma i m a r e . Nu a u p u t u t fi p r e z e n t a ţ i toţi , d in imposib i l i ­t a t e de a d a voi nunului o m a i m a r e a m -p l ex i t a t e . P roza to r i i poves tesc , poeţ i i de­c l amă , t r u b a d u r i i ca t a l an i cântă . Mul ţ i sun t cunoscu ţ i ce lor ca r i a u a r ă t a t in te­res l i t e r a t u r i i p o p o a r e l o r d i n p e n i n s u l a iber ică . „ M a m a " „Mis te ru l D u r e r i i " şi c u n o s c u t a „ Ţ a r ă de j o s " d e G u i m e r à , li­v r e t c a r e a serv i t compoz i to ru lu i p e n t r u o p e r a cu ace l a ş n u m e , i a tă p e r l e alic l i te­ral ur i i c a t a l a n e .

Vo lumul es te t ipă r i t p e h â r t i e de pril-m a ca l i t a t e , i a r t i p a r u l i r ep roşab i l , neo­bos ind ochiul c i t i to ru lu i . P re ţu l c ă i ţ i i es te r e d u s şi era e g a l e a z ă nic i -pe dede -p a r t e m u n c a g igan t ică a l u c r ă r i i oomipi-Ja to ru lu i şi co labora to r i lo r săi .

D u p ă „Heroldo de Esperanto''—Colonia

liNlVERSUL LITERAR 13

1834

In i s tor ia p roze i n o a s t r e literaire( ş i poe ­tice, A l e x a n d r u Odobescu r ă m â n e o fi­gura a p a r t e . St i lul său se deosebeş te fun­d a m e n t a l de a l î na in t a ş i l o r şi r ă m â n e c u nota sa specifică şi fa tă d e p r edeceso r i .

Cunoscă to r a d â n c a l cu l tu r i i şi l i t e r a ­turii an t i ce , Odobescu s'a î n c e r c a t să in­t roducă în piroza n o a s t r ă t o a t e c a r a c t e ­rele ace l e i l i t e r a tu r i . P r i n e leganta , for­mei, p r i n oonciz iunea şi i i a t i l r a le ţa dis­tinsă a s t i lului el ai i sbut i t să c reeze o proză un ică şi n e î n t r e c u t ă p o a t e nici p â ­nă as tăz i p r i n î n f ă ţ i ş a r ea ei d e s en ină ­tate şi e l egan t ă clasică.

Aceas tă no t ă dc clasicism a n t i c î l d e o ­sebeşte de s t i lul n a t u r a l cu c a r a c t e r e t ­nic d in p r o z a lui C. Negruzz i , loun C r e a n ­gă, loa,n Slavici, ' Ga l i s t r a t Hogaş ş i Mi­hail Sadoveanu ; d a r nu-I a p r o p i e nici de acel al p roza to r i l o r I. L. C a r a g i a l e , Brătescu Voineşt i , Liviu R e b r e a n u ş i C e ­zar Pe tir eseu c a r e şi-au munc i t forma pen t ru a-şi m o d e l a s t i lu l d u p ă cele m a i r iguroase legi a le l i t e r a tu r i i m o d e r n e culte, t r ecând ii-l p r i n ţ r 'o s e v e r ă ana l i ză a s imţu lu i lor ra f ina t şi scii tuirându-l de orice a s p e r i t ă ţ i l ex ica le şi d e or ice con struejii nees te t ice .

AL. O D O B E S C U

Din aces t p u n c t de v e d e r e d e o s e b i r e a d in t re p r o z a lui Odobescu şi a c e e a a scr i tor i lor d in a m b e l e ca tegor i i , c i t a ţ i mai sus, es te tot a ş a de m a r e ca şi aceea ce o d i s t i ngem în l i t e r a t u r a f r anceză în­t r e p roza to r i i C h a t e a u b r i a n d şii Ba lzac saiu F l a u b e r t şi A n a t o l e F r a n c e d e e x e m ­plu. I ;

A l e x a n d r u O d o b e s c u s ' a născu t î n Bu­cureşt i l a a n u l 1834 şi a î n c e p u t s ă scr ie în „România l i t e r a r ă " (1855) a lu i V. Л -ietisanclri. Crono log iceş te el face p a r t e din epoca e ro ică a l i t e r a t u r i i / n o a s t r e , d in şcoala pa t r io t i că a paşop t i ş t i lo r . D a r pr in spir i tul său c u m p ă t a t şd s u p u s ve şn i c u -n«i s e v e r e a u t o c r i t i c e el p o a t e fi cons ide­ra t ca p r e c u r s o r u l şcoalei lu i Maio rescu (Junimea) . Cu '6 an i î n a i n t e de a p a r i ţ i a „Convorbi r i lo r l i t e r a r e ' 1 , u n d e se î n c e p e a iui nou curen t , de l u p t ă con t r a f o r m e l o r învechite şi p r e a e x a g e r a t e , Odobescu în temeiază în B u c u r e ş t i „Revis ta R o m â ­nă" (1861—1863) u n d e l u p t ă p r i m ' d i f e r i t e ar t icole cr i t ice c o n t r a şcoa le i l ingu i s t i ce publ icând în ace la ş t i m p ş i c o n t i n u a r e a „Cuge tă r i lo r" lui Alecu Ruisso î n c e p u t e

O d o b e s c u 1895

în „România l i t e r a r ă 1 ' . D i r e c t i v a sa cr i ­t ică de la aceas t ă r ev i s t ă e r a a c e e a ca r e a v e a să o sus ţ ie cu a r g u m e n t e m a i p u t e r ­n i c e şi cu succes h o t ă r î t o r soc ie ta tea „ Ju ­n i m e a " p r i n p a n a lu i T i tu Maiorescu .

P r e o c u p a t ma i іnullt de ches t iun i ş t i in­ţ if ice d e i s to r ie şi a rheo log ie , Odobescu a i gno ra t ac t iv i t a t ea l i t e r a r ă p e n t r u c a r e ora m a t mul t chemat .

In a f a r ă de câ t eva î nce rcă r i t e a t r a l e d e p iese cu subiect is toric , câ teva t r a ­ducer i d in au to r i i clasici, b a g a j u l său l i ­t e r a r se m ă r g i n e ş t e la o s e r i c d e b a s m e m i n u n a t poves t i te , la două n u v e l e i s to r i ­ce şi la ves t i ta an to log ie d e a n a l i z e a r t i s ­t ice şi de f r a g m e n t e desc r ip t i ve î n ca r e n a t u r a ţăiiei n o a s t r e a p a r e îu t oa t ă sp len­d o a r e a ei ,— es te v o r b a d e „Psevdo-chi -neghet icos ' ' .

Deşi în a r t i co le le sa le . Odobescu a p a r e ca im bun cunoscă to r a l foilklorului mo-(lern, el to tuş i r e n u n ţ ă la c e r i n ţ e l e şt i in­ţifice a le aces t e i d isc ip l ine si r e u ş e ş t e să pub l ice poves tea voinicului Bisocean „Basmul feciorului de î m p ă r a t , cel cu no­roc la v â n a t " î n t r ' o fo rmă l i t e r a r ă a p r o ­p i a t ă de st i lul său cult .

In 1860 el pub l i că două .muvele i s to r ice : , /Mihai Vodă cel R ă u " şi „ D o a m n a C h i a j -n a " . P r e a fidel a m ă n u n t e l o r is tor ice . O -(lobcscu n 'a reuş i t să c reeze o n u v e l ă is­tor ică , aşa cum isbut ise î n a i n t e a lui C. Negruzz i cu „ A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u ' ' a l său. El ne-a da t m i m a i n iş te t a b l o u r i i s ­tor ice sau ma i p rec i s câteva e v e n i m e n t e i s tor ice în fă ţ i şa te sum fo rmă de nuve lă .

Acolo însă u n d e r â m ă n e Odobescu ne ­în t r ecu t în l i t e r a t u r a n o a s t r ă es te î n , Psevdo-ch ineghe t icos ' ' . Aici avem pr i le . ju l să p u t e m cu n o aş t e vas ta c u l t u r ă a sc r i i to ru lu i în t oa t e domeni i l e ş t i in ţe lo r şi a r t e lo r , aici î n t â l n i m ace l e m i n u n a t e desc r i e r i de n a t u r ă de ca r e a m a m i n t i t maiTsiiis.

î n l egă tu ră cu d e s c r i e r e a p i t o r ea scă a n a t u r i i d in „Psevdo-ch ineghe t i cos" avem ocasie să r e l e v ă m u n f a p t de caire s'a ma i vorb i t la noi. Odobescu imi tând pe C o ­poi face u n e l e a p r o p i e r i î n t r e f rumuse ­ţ i le B ă r ă g a n u l u i şi s t epe le ruseş t i .

D e s i g u r aceas t ă i n f luen tă a m a r e l u i s c r i i t o r ru s a p a r e ca o n o u t a t e .pentru l i­t e r a t u r a noas' tră. Ea va lua o deevo l t a r e m a i m a r e ceva m a i t â r z iu în epoca să­m ă n ă t o r i s m u l u i l a p r o z a t o r i i M. Sadovea­n u şi alţi i . . .

In i s to r ia l i t e r a t u r i i r o m â n e ş t i proza­to ru l A l e x a n d r u Odobescu o c u p ă locul ide f run te î n t r e sc r i i to r i i m a r i şi o r ig ina l i . C u l t u l p e n t r u scrisul său e s t e as tăz i foar­t e p u ţ i n r ă s p â n d i t în masse l e cul te . N u a v e m nici m ă c a r o edi ţ ie comple tă a o-p e r e l o r sale c a r e să s tea l a d ispozi ţ ia m a ­re lu i pub l i c .

Când î n v ă ţ ă m â n t u l clasic va dai pos ib i ­l i t a t e de c u n o a ş t e r e ma i a d â n c ă a l i t e r a ­tu r i l o r a n t i c e l a noi , a t u n c i vom a v e a p r i l e j u l să î n ţ e l egem m a i b i n e câ t d e r o d n i c ă a fost a c e a s t ă c u l t u r ă p e n t r u des-vo l i a r ea l i t e r a r ă a sc r i i to ru lu i nos t ru . '

C u aceas t ă ocaz ie r e l e v ă m fap tu l , c ă (Scriitorii noş t r i d in t r ecu t , c ron ica r i i Mi-ron Cost in , D imi i r i e C a n t e m i r şi a l ţ i i şi duipă ei A l e x a n d r u Odobescu a u ş t iut să u t i l izeze cu succes m a r e l e folos care-1 o-feră u n e i l i t e r a t u r i m o d e r n e a l t o i r ea la cu l tu ra c las ic i smulu i an t ic .

G H . C A R D A Ş

P E C O A S T A D E ARAMA

P ă r i n t e l e Ga la Ga lac t ion a fost, d i n t r e scr i i tor i , pniimul c a r e a ş t iu t să p u n ă a c ­cen t e l e cele m a i de l ica te în de sc r i e r ea o r ă şe lu lu i Manga l i a — ou ' p l a j ă m e d i t e -rai i iai iă . cu căsu ţe de p i a t r ă p i t i t e sub gre le o l ane de p ă m â n t a r s , cu negus to r i .greci i s te ţ i şi leneşi , e u ţ igani , p u r t â n d d e m n ca paşa le le , şa lva r i câ rpoc i ţ i şi fe­s u r i deco lora te , cu l ipovence î n cos tume deoch ia t e , ochii si nil ii şi c ă r n u r i rose , şi s c ap e ţ i îna l ţ i , c u r a ţ i , pailiizi şi t imizi ca n iş te fec ioare t r aves t i t e .

Savanţ i i noş t r i a r h e o l o g i a u s c u r m a t aici p ă m â n t u l c a r e a s c u n d e ochi lor d o u ă c i ­vi l izaţ i i s u p r a p u s e şi uu da t la ivea lă p iese a rh i t ec ton ice de n e c o n t e s t a t ă va ­loa re i s to r ică şi, une l e clin ele, u i m i t o a r e « a f rumuse ţ e p las t i că .

P a r t e d i n p i e t r e l e şi c i obu r i l e dcs inor-m â n i u t e s 'au r is ipi t d in l ipsa u n e i se r i ­oase o r g a n i z ă r i ai s ă p ă t u r i l o r —• (Statul nos t ru a fost aici de o «gârcon le negh ioa -ibă) — p a r t e a u i n t r a t :îii l ăz i le a s c u n s e a l e negustori i lor local i , ori s 'au fur işat în geamanidane lc sezoniş t i lor , 'colecţio­n a r i de cinc.umsta.nta —• a l t e l e , s e zice. a u l u a t d r u m u l Bucureş t i lo r p e n t r u a fi p u s e la a d ă p o s t de p r i v i r i l e cur ioase , i a r res tu l , b u c ă ţ i l e m a i g re le ca r i ce r u n oa­r e c a r e efor t de t r a n s p o r t a r e , se a f lă de ­poz i t a t î n t r ' o sală a supre;fecturii> cons t i ­t u i n d as t fe l u n mic m u z e u pe ca r e loca l ­nicii n u ' l v iz i tează, i a r vil igia tu r i s t ii îl (dispreţuiesc p r e f e r â n d u - i c a f e n e a u a sau săli le d e dans , u n d e ,fesele t r e m u r ă epi­l ep t i c în sune tu l giraaiioifoinului po r t a t i v , la lumina . . .oarbă a une i l a n t e r n e de b u ­z u n a r .

In a fa ră de arheologi i ca r i se. s t r ădu iesc să smulgă solului t a ine l e secu la re , ce vor r ă m â n e înisa z ă v o r â t e î n o p u r i d e specia­l i t a t e , pictorii , s i n g u r i , sunt a ce i a car i , h a r n i c şi en tuz ias t , a . t e rn p e p â n z ă a s ­pec te l e a c t u a l e a l e Manga l ie i ca r i popu­l a r i za t e , c imen tează si sporesc , a n cu an, p r e s t i g iu l aces tu i o răşe l a t â t a v r e m e ig­n o r a t şi n ic i o d a t ă iub i t p e n t r u ceia ce e l cup r inde cu f r u m u s e ţ e umi l ă şi dis­c re tă .

P ic tor i i a u fost, dea l tmin i e r i , o r i c â n d şi p r e t u t i n d e n i , t râmbiţiaşi i f r u m u s e ţ e l o r n a t u r a l e . jj . . '

In A p u s sunt as tăz i a t â t ea o raşe înflo­r i t oa r e car i a c u m o j u m ă t a t e de secol nu e r a u d e c â t n i ş te s ă r m a n e să t i şoa rc , u n d e p i c to r i i ven iau c î teva lun i pe an, cu tot a v u t u l l o r în spatie, să se î n c â n t e d e p r i ­vel iş t i le l u m i n o a s e a l e c â m p u l u i s a u d e v e r d e l e mis te r ios bol t i t a l c o d r u l u i şi s ă •studieze cu p a s i u n e a aceia c a r e e s t e nu ­m a i a p i c t o r u l u i şi oa re n ic i se risipeşte, nici se p i e r d e ci t r ă e ş t e v iu p e în t insu l Car toane lor şi pânze lo r , p e n t r u b u c u r i a şi vraja, t u t u r o r a . i

S'a î n t â m p l a t î n să m a i î n t o t d e a u n a un fenomen n e a ş t e p t a t ; toa te loca l i tă ţ i le a-ces tea p i to re ş t i a u deven i t apoi i nacce ­s ibi le t o c m a i ace lo r a car i l e r e l e v a s e r ă şi, p r i n a r t a lor, s t i m u l a s e r ă l u m e a să le vizi teze şi să l e i ubească .

Ba rb i zonu l de a l t ă ' da tă , a l p ic to r i lo r , es te a s t ăz i locul de r endez -vous a l snobi­lor si îmbogă ţ i ţ i l o r d e război .

Balc icul nos t ru , u n d e a c u m 5—6 ani , în a f a r ă de p ic tor i , n i m e n i n u ca t ad ic sea să p u n ă p ic ioru l , e s te a s t ăz i as&ltat de

14 UNIVERSUL LITERAR

Ce-a scris Emil Gâr l eanu? III . Î N C E P U T U R I L E

A s u p r a î n c e p u t u r i l o r l i t e r a r e a l e l u i Emil G â r l e a n u socot im că se p o a t e in­s i s ta d i n d o u ă cons idera ţLuni :

1. In e l e găs im — p e d e o p a r t e — ca m a t e r i a l d o c u m e n t a r — m u l t e l u c r u r i la •care a p r e c i a t u l nuve l i s t a r e n u n ţ a t defi­n i t iv ;

2. P e d e a l t a însă , aces te încercăr i 1 de şcolar sun t s i n g u r e l e în m ă s u r ă să n e o-r i en teze în toa te d i r ec ţ i un i l e p e o a r e su­f le tul său f rumos le -a î m b r ă ţ i ş a t şi c a r e — d u p ă e n u m e r a r e a d in p r i m u l ar t icol— se r e z u m ă la :

a) Poez ie (versur i , schi ţe , n u v e l e ) ; b) . Ideologie (studii , c ron ică ) . D e v e r s u r i n e - a m ocupa t în a r t i co lu l

a n t e r i o r ; r ă m â n e ca, d e r â n d u l aces ta , să facem u n scur t şi p i ldu i to r popas îu l e g ă t u r ă cu c e l e l a l t e subd iv iz iun i .

1. Schi ţe şi n u v e l e pub l i că Emi l Gî r -l e a n u :

a) în „ A r h i v a ' 1 : D r a g u l m a m e i (A.n. I, Nr . 11—12) ; D r e p t a t e ce rească (An. II , No. 1—2) ; M a m a C a t r i n a (An. II , No. 3—4) ; Miha iu (Idem, No. 7—8 ; b) „Fă t F r u m o s " : P e m a l u l Ş i r e tu lu i (An. I, No. 4) ; D i n t r e c u t ( f ragment) (Id. No. 9) ; Pu i i (Id. No. 12) ; C o n u I o r d a c h e I o a n (Id. No. 13) ; S ine tu r i l e C o n u l u i G h e o r g h i e ş (Id. No.

14) ; O î n t â m p l a r e (Id. No. 16) ; O zi cu a l t e l e (Id. No. 19) ; Suf le tu l n u î m b ă t r â n e ş t e (Id. No. 20) ; U n sfârş i t (Id. No. 21—22) ; Suflet d e femee (Id. No. 23—24) ; Ţ o a l e aces t e o p e r e , şi ace laş l u c r u se

î n t â m p l ă şi c u a l t e s c r i e r i a l e l u i G â r ­l e a n u a p ă r u t e p â n ă l a a n u l a l I I - lea al r ev i s t e i „Fă t F r u m o s " — p o a r t ă , d r e p t sem­n ă t u r ă , cunoscu tu l p s e u d o n i m : Emi lga r .

D c a b i a de aici î n a i n t e d â n s u l va a p e l a la a d e v ă r a t u l n u m e c ă r u i a — p r i n a ju to ­ru l u n e i l i n ioa r e — îi va a l ă t u r a ace laş p seudon im.

In aces t e condi ţ iun i a p a r , tot în „Fă t -F r u m o s " :

F r a n ţ (An. a l II- lea, No. 1) ; Înşe la t (Id. No. 2) ; î n t â m p l a r e a (Id. No. 4) ; F u r t u n a (Id. No. 6) ; O d a t ă (Id. No. 8—9); D o m n u l Seneca (1909 ; No. 1) ; Cucoşul (1909; Nr . 2); G â n d ă c e l u l (1909 ; No. 3. N a t u r a l că u l t ime le 3 o p e r e sun t ta r ­

dive, co inc izând cu epoca de m a t u r i t a t e a poe tu lu i , c a r e înce rcase , d u p ă 5 an i , r e î n v i e r e a vechi i mişcă r i .

D>n aceas t ă e n u m e r a r e r eese c la r c ă t a l en tu l Iui G â r l e a n u s'a mani fes ta t , de­là început , şi ca desc r ip t iv şi ca poves t i ­t o r şi ca obse rva to r , p e d e o p a r t e şi ca pa ­t r i a r h a l , şi ca e ro ic şi ca n a t u r i s t ş i ca ps iholog, p e d e a l t a .

2. S tudi i şi c e r c e t ă r i de i s tor iograf ie l i t c r t r ă a pub l i ca t :

Sofia Hr isoscolea (1839—1861), o en tu -s ias tă c e r c e t a r e d e s p r e aceas t ă „dis t insă l i t e r a t ă " ca r e „ş t ie a-şi însuf le ţ i sc r ie ­r i le cu f lacăra ta in ică ce ne î n c ă l z e ş t e s imţ i r ea şi n e face a gând i c u d r a g la n e a m u l nos t ru ' ' .

Şî m a i p r e c i s : E a a fost „ în tâ ia femee d in ţ a r a n o a s t r ă ce iea p a n a în m â n ă p e n t r u a sus ţ i ne d r e p t a t e a şi a p ropăş i i u b i r e a de pat r ie . . . "

In No. 5—6, (1902) a p a r e o s cu r t ă cer­c e t a r e d e s p r e Acros t ihu l lu i B e l d i m a n in­t i tu la t „ C ă t r e ce t i t o r i " ş i găsit de Gâ i -leanu p e o t r a d u c e r e a „Traged ie i Iui Sapor" .

In No. 7—8 găsim u n foar te i n t e r e s a n t „ s t ad iu a s u p r a omulu i , o p e r e i şi m a n u s -

o c l i en t e l ă pe s t r i ţ ă , Lărmui toare , super f i ­cială, r i s i p i t oa re şi i m p e r t i n e n t ă .

D e p r e t u t i n d e n i u n d e , ou g r e l e s for ţăr i , i zbu t i s e r ă să-şii aşeze u n cuib l in iş t i t şi s igur d e activiiitatle, p i c to r i i a u fostţ înce­tu l cu înce tu l a l u n g a ţ i c a e l e m e n t e ino­p o r t u n e şi o a r e c u m j e n a n t e p r i n s o b r i e ­t a t ea vieţ i i l o r d e s tudi i şi p r i n d i sp re ­ţu l p e caire necon ten i t l ' a u a r ă t a t fa ţă de v o r b ă r i a limonăizie, l u x u l inutili şi p o ­ză fanifaroamă.

C e n t r e l e d e s tud i i a l e p i c to r i lo r p r i n d să ia p e zi ce t r ece a spec tu l Moşi lor : ho te lu r i , improv iza t e , în a r h i t e c t u r i r id i ­cole, vi le î n ă l ţ a t e p e s t e n o a p t e c u înfă­ţ i ş a r e de chioşcur i d e gaze te , f r izer i i „de l u x ' ' c u p a r f u m u r i s u s p e c t e şi m a n i c u -r i s t e f a rda t e , r e s t a u r a n t e c u .sosuri r â n ­cede, ş e r v e t e de h â r t i e , mi t i te i , J a z z b a n d să lba t ic u r l ă t o r sau o r c h e s t r ă „na ţ i ona ­l ă " în c a r e u n t e n o r t uc iu r iu , c u b e r e g a t ă d e st iclă spa r t ă , ţipă' s p r e del ic iul v iz i ta­te r i lo r d8 amlbe s e x e :

I l eana , Ileaniă T a r e eşt i frumoasă. . . D a r c e folos C ă eş t i a m b i ţ i o a s ă !

s au : Si ami să m ă ' m b ă t Şi a m să te-bait Ş i -am să- ţ i dau C inc i p u m n i în c a p !

Şinam să b e a u Să m ă p i lesc Şi-am să te co tonogesc!

Ho tă r â t , în a s e m e n e a m e d i u , p ic to ru l n u poa t e zăbovi p r e a mlultă v r e m e .

D o r u l d e l in i ş te şi de p i to resc îl m â n ă veşn ic s p r e allie m e l e a g u r i , n e u m b l a t e , u n d e n ă l ă j d u e ş t e să afle t i h n a n e c e s a r ă •concentrăr i i în s t ad iu . Í

E cur ios însă cum, p â n ă acum, n i c i u n a 'din c o m u n e l e ce s 'au r id ica t n u m a i d a ­to r i t ă l a u d e l o r cu c a r e le -au 'copleşit p ic ­tor i i — n u s ' au gând i t să a r a t e a c e s t o r сліі d in tâ i şi en tuz ia ş t i pe l e r in i , u n d r a m d e a t e n ţ i u n e .

A c u m u n a n fostul cons i l iu c o m u n a l a l Manga l ie i i n t en ţ iona s ă doneze , Sindica­t u l u i A r t e l o r F r u m o a s e d in Bucureş t i , Un loc p e m a l u l m ă r i i , u n d e , î n câ ţ iva a n i , a r t i ş t i i ş i -a r fi p u t u t r id ica o c a s ă a l o r d e od ihnă şi d e m u n c ă , c a r e a r fi în­s e m n a t p e n t r u Munic ip iu o p o d o a b ă p e r ­m a n e n t ă şji o p e r m a n e n t l a m â n d r i e — i a r p e n t r u ar t i ş t i , p r i l e j u l d e f ecundă ac ­t iv i t a t e locală .

D a r , l a noi, in i ţ i a t ive le nobi le se sfâr­şesc m a i to tdeauna! p r i n t r ' o t ă c e r e d e ne ­p ă t r u n s .

U i t a r e a es te , dea l tmin t e r i , c e a m a i p u ­ţ in obositoaire d i n t r e atitudinii .

c r i p t e l o r " lu i I . C r e a n g ă — p e ca r e G. ÎI va t i pă r i şi î n e x t r a s . Şi a t â t în „Arh i ­va". S tud iu l a s u p r a Iui Vasi le C â r l o v a a n u n ţ a t p e cope r t a c â t o r v a n u m e r e u r ­m ă t o a r e n ' a apărut» Să fi r e n u n ţ a t o a r e să-1 scr ie , o d a t ă cu p l e c a r e a d in Iaş i ? I a t ă o î n t r e b a r e p e ca r e o p u n e m cunos­că to r i lo r ş i îndeoseb i famil iei c a r e v a fi a v â n d m a n u s c r i s e l e lu i G â r l e a n u .

In „ F ă t - F r u m o s " găs im : I. C r e a n g ă şi Eminescu (An I, No. 6) ;

i a r ca a r t i co l e : I u s t r e ina ţ i i (An. I, No. 3) ; Ziua d e 2 Iu l ie 1904 (An. I, No. 7—8) ; î n c h i n a r e lu i I . C r e a n g ă (Id. No 17—

18) ; O n o u ă rev i s t ă (Id. No. 19); Infime — în ace leaş i pe r iod ice — a u

fost p u b l i c a t e u r m ă t o a r e l e d ă r i d e sea­mă , c ronic i ş i . no te a l e lui G â r l e a n u :

A s u p r a d r a m e i d-lui I. G ă v ă n e s c u „Gu­ra l u m i i " (Arh iva I, 1—2) ;

A s u p r a voi. „ J u r n a l de b o r d " a l d-lui J e a n Ba r t (Arh iva I, 3—4) ; apoi :

D o u a sc r i e r i (F. fr. I, 1) ; A s u p r a biograf ie i Iui I . C r e a n g ă (Ibi­

dem, Id. id.) . No te r e l a t ive Ia m a n u s c r i p t e l e şi ed i -

ţ iun i l e oper i i l u î C r e a n g ă (Ibidem, id N o . j î l ) ;

D ă r i d e s e a m ă a s u p r a că r ţ i lo r a p ă r u t e (Ibid. id. No. 10) ;

So l a r e d e I. D r a g o m i r e s c u (Ibid. id. No. 11) ;

D ă r i de s e a m ă (Ibid. id. No. 13); C r o n i c ă (Ib, id. No . 15) Cron ică (Id. No. 17—18) ; C ron ică (Ib. id. No. 20) ; C r o n i c ă (Ib. id. No. 21—22) ; C ron ică (Ib. id. No. 25—24) ; C ron ică (Ib. A n u l a l II-lea) Cron ică (Ib. id. No. 1) ; C r o n i c ă (1b. id. No. 3) ; C ron ică (Ib. id. No. 4) ; C r o n i c ă (Ib. id. No. 5) ; C ron ică (Ib. id. No. 6) ; C ron ică (Ib. id. No. 7) ; C r o n i c ă (Ib. id. No. 10—11). D in toa t ă aceas t ă e n u m e r a r e r e z u l t ă

că evo lu ţ i unea suf le tului lui G â r l e a n u a fos: cam a c e a s t a : î n cepe cu v e r s u r i l e la c a r e r e n u n ţ ă r epede , t r ecând , p e d e o p a r ­te . la s tud i i d e i s to r iograf ie l i t e r a r ă , c ro ­n i c ă şi recenzi i , p e d e a l t a la sch i ţe şi nuve l e . I n p r i m a g r u p ă şira făcut p e de­p l in da to r i a . D a c ă l u ă m în cons ide ra ­r e n u m a i ins i s t en te le c e r c e t ă r i î n t r e ­p r i n s e de el c u p r i v i r e la a d m i r a b i l u l p r edeceso r c a r e a fost poves t i to ru l , poe t I. C r e a n g ă , sun tem cu d r e p t c u v â n t sur ­p r in ş i de câ t suflet (câtă r ă b d a r e şi c â t ă p r i cepe re ) ştia să p u e C r e a n g ă î n ase­m e n e a ce rce t ă r i . C e păca t că î n c e r c a r e a lui G â r l e a n u , nef i ind r eed i t a t ă , nu poa t e fi folosită, aşa cum a u t o r u l ei a in ten ţ io ­na t .

In a d o u a — is tor ia şi m a i a l e s c r i t i ca l i terară—tşi-a s p u s v e r d i c t u l : Emil G â r ­l e a n u s'a m a n i f e s t a t ca u n a d e v ă r a t a r ­tist , d e m n d e îna in taş i i săi C. Negruzz i , Al . Odobescu , C a r a g i a l e , î m b o g ă ţ i n d p r o z a r o m â n e a s c ă î n c e p ă t o a r e cu nou i şi fer ici t de r ea l i z a t e subdiv iz iun i .

І7Г! ' r _ ' P A U L I. P A P A D O P O L

i 1 N. N. TONITZA

UNIVERSUL LITERAR

Buletin bibliografic săptămânal *> de AL -SĂDI IONESCU

0 O P KHK G E N E R A L E . B I B L I O G R A F I E . A N U A R E G E N E R A L E . P R E S A .

Hienz (Dr. H e r m a n n ) . — Bib l iog ra f i a o p e r e l o r s e p a r a t e şi a r t i co l e lo r is to-r ico- íüo log ice , ca r i a u a p ă r u t delà 1919—1924 în l i m b a g e r m a n ă şi sc r e f e ră la t e r i t o r i u l şi l ocu i t o r i i Ro­m â n i e i . C lu j , (Tip . Ardealul) , 1926, (50 p .

P u ş c ă r i a (Sext i l ) . — P o u r l ' o r g a n i s a t i o n du t r a v a i l s c i en t i f ique . L a fiche in­t e r n a t i o n a l e . L ' i ndex g é n é r a l . C lu j , (Tyj). Ardealul ) , 1926, 11 p . 087. 1 L I T E R A T U R A P E N T R U

T I N E R I M E . Benedek E lek . — G y e r m e k s z l n h á z . Ciuj ,

(Nyom Minerva) , 1926. 175 p . Lei 25. (A m a g y a r i f júság k ö n y v t á r a 2—3 s z á m ) .

Iosif (St. O.). — T a b l o u r i c u l t u r a l e d i n t r e c u t u l R o m â n i l o r . E d i ţ i a І І І -а . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, 126 p. Lei 18. (Bibl io teca s e c u n d a r ă No 2). . . І Ш

2 R E L I G I E . T E O L O G I E . Gheorghlu (Dr. Vas i le ) . — T r a d i ţ i a des­

p re a p o s t o l u l şi p r e s b i t e r u l I o a n p â n ă la E u s e b i e d i n Cesa rea . S t u ­d iu i sagogic . C e r n ă u ţ i , Edi tura au­torului , 1926, 30 p . Lei 20.

C. ( P r e o t A.). — î n v i e r e a . C u g e t ă r i ere ş t ines t i d i n n o a p t e a cea s f â n t ă a! d u m n e z e e ş t i i î n v i e r i . B r ă i l a , E d i t u r a foaiei Clasul Biserici i , 1926, 16 p Lei 3. 1

Cercel (P r eo tu l C o r n e l i u N.). — C h r i s toşi m i n c i n o ş i . Cu o p r e f a ţ ă de p r e c u v i o s u l A r h i m a n d r i t I u l i u S c r i b a n B u c u r e ş t i , (Tip . F u n d a ţ i e i c u l t u r a l e Princ ipe le Carol), 1926, 45 p. Lei 8

Crfstescu (Dr. Gr.). — P e r c e p ţ i a m i s t e ­r u l u i . S t u d i u de p s iho log i e re l ig i ­o a s ă şi m i s i o n a r ă . S ib i iu , (Tip. Arhi-diecezană) , 1926, 30 p . Lei 20.

Mihalcesou ( P r e o t u l I o a n ) . — D o g m a so te r io log ică . No te d u p ă c u r s u l d e D o g m a t i c ă spec i a l ă . F a s e . I. A c t u l r ă s c u m p ă r ă r i i şi p e r s o a n a R ă s c u m ­p ă r ă t o r u l u i . B u c u r e ş t i , (Tip. Cărţilor Bisericeşt i ) , 1926. 29 p .

Scvoznlcov ( P r e o t A.). — C u v â n t u l i u ­b i t o r de a d e v ă r . Desp re C a l e n d a r s t i l u l v e c h i u şi s t i l u l î n d r e p t a t . Ch i ­ş i n ă u , (Tip . E p a r h i a l ă Cartea Româ­nească) , 1926, 46 p .

Tăutu ( P ă r i n t e l e Alois ie L.). — P r i m a ­tu l p a p i l o r î n i s to r i e . S t u d i u i s to-r i c o - d o g m a t i c . O r a d e a , (Tip. R o m â ­nească) , 1926, 1 f. + 224 p . Lei 40.

N a n n (A.). — M o n u m e n t u l c r e ş t i n d i n P o t a i s s a . C o n t r i b u ţ i e l a i s t o r i a c re ­ş t i n i s m u l u i d a c o r o m â n . Odorhe iu . (Tip. S. A.), 1926, 25 p . Lei 20.

Biser ica o r t o d o x ă r o m â n ă . C o n g r e s u l n a t i o n a l b i se r i cesc . B u c u r e ş t i , (Tip. Căr}ilor Bisericeşt i ) , 1926, 62 p .

Bobnlescu (C ) . — S c h i ţ ă i s t o r i c ă a s u p r a s a t e l o r C r u c e a d e S u s , C r u c e a de Jos , cu b i se r i c i l e l o r şi a s u p r a sch i ­t u r i l o r Braz i i şi Moşinoaele- d i n j ud . P u t n a . B u c u r e ş t i . E d i t a t ă de Preo­tul T. Antone, 1926, I I I — 86 p . + 11 pl. F ig . Lei 50.

Ieronlm ( I e r o m o n a h u l I.). — I s t o r i c u l Sf intei M o n ă s t i r i N o u l - N e a m ţ , d i n j u d e ţ u l T i g h i n a . No te d i n a r h i v a M o n ă s t i r e i N o u l N e a m ţ . C h i ş i n ă u , (Tip. E p a r h i a l ă Cartea Românească) , 1926, 41 p . + 2 pl . F ig . Lei 25.

P a l e o l o g u (J.). — B i s e r i c a u n i c ă r o m â ­n e a s c ă . C o n t r i b u ţ i u n i s p r e î n f ă p t u i -

*). A se v e d e a t a b l o u l c l a s i f i ca ţ iun i i zecimale î n n u m ă r u l 1.

r e a ei. Clu j , (Tip. Dr. S. B o i n e m i s a ) , 1926, 24 p. Lei 30.

Simedrea (Arn im . T i t u ) . — P a t r i a r h i a r o m â n e a s c ă . Acte şi d o c u m e n t e . E-di ţ ie c o m p l e c t ă . B u c u r e ş t i , (Tip. Căr­ţilor Bisericeşt i ) , 1926, 226 p . + 2 p l . F ig .

Küsteragende für d ie e v a n g e l i s e h - l u t e -r a n i s c h e n G e m e i n d e n in B e s s a r a -bien. H e i m a n n s t a d t , ( B u c h d r u c k . W. Kraff t ) , 1926, IV + 159 p .

Csiki G a b o r Dr. — Hiszek egy is tenben. . . U n i t á r i u s h i t v a l l á s . Cluj , (Nyom Minerva) , 1926, VI + 158 p. \

Kiss E l e k Dr. — A v a l l á s es e rkö l c s u-n i t á r í u s nézőpon tbó l . Cluj , (Nyom Minerva) , 1926, 35 p .

34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E .

Tănăsescu (Teodor G.). — Codu l de p ro ­c e d u r ă p e n a l ă a d n o t a t cu d o c t r i n a şi j u r i s p r u d e n ţ a r o m â n ă , f r anceză şi m a g h i a r ă . I. C a m e r a de a c u z a r e . Cluj , (Tip. Fondul Cărţilor Fun-duare), 1926, 420 p . Lei 300.

Laday (Ştefan) . — Codul c iv i l a u s t r i a c în v i g o a r e în A r d e a l c o m p l e t a t cu legi le şi r e g u l a m e n t e l e modi f i ca ­t o a r e c u p r i n z â n d şi j u r i s p r u d e n ţ a . Vol. II (a r t . 531—1502). F a s e . I—II. Cluj , E d i t u r a Curţii de ape l Cluj, 1920, 48 p.

Dumitrescu (M. A.). — C o d u l de comer -ciu (cu t ex t e c o r e s p u n z ă t o a r e i t a l i ­ene, f ranceze , be lg i ene a u s t r i a c e ) ad­n o t a t cu j u r i s p r u d e n ţ a p â n ă Ia zi a C u r ţ e i de Casa ţ i e , a C u r ţ i l o r de Apel si a T r i b u n a l e l o r R o m â n e , d i m p r e ­u n ă cu j u r i s p r u d e n ţ a i t a l i a n ă , f r an ­ceză, b e l g i a n ă , a u s t r i a c ă "(selecţio­n a t ) . Vol. I. Ar t . 1—305. B u c u r e ş t i , „ C u g e t a r e a " , S. Ciorne i şi P . C. Geor-gescu , 1926, 24.5 X 16.5, 640 n / L e i 480.

P o p p (Dr. Ioan) şi P a u l Ba laş iu . — Co­du l de p r o c e d u r ă c iv i l ă d i n T r a n s i l ­v a n i a cu a d n o t ă r i , t r i m i t e r i şi j u r i s ­p r u d e n ţ a , c o n ţ i n â n d şi e x p u n e r e a de mo t ive , c u m şi legi le , dec re t e l e legi , şi o r d o n a n ţ e l e de m o d i f i c a r e . F a s c . IV (Leg. I a r t . 427—568). C lu j , E d i t u r a Curţii de Ape l Cluj, 1926, p . 673—896.

61 M E D I C I N A . F A B M A C I E . MEDICINA V E T E R I N A R A

Asociaţ ia g e n e r a l ă a m e d i c i l o r d i n Ro­m â n i a . — Confe r in ţ e m e d i c a l e d i n c i c lu r i l e N o e m b r i e 1925 şi F e b r u a r i e 1926. F a s e . I. B u c u r e ş t i , (Tip. Refor­m a Socială) , [1926], 3 f. + 184 p . F ig . Lei 80.

Vel luda (Dr. C. C ) . — M a n u a l de a n a t o ­m i e şi f iziologie e l e m e n t a r ă p e n t r u so lda ţ i şi a g e n ţ i s a n i t a r i , s u b e h i -r u r g i . i n f i r m i e r e , m o a ş e , s u r o r i de o c r o t i r e si d e c a r i t a t e . E d i ţ i a I l - a . Clu j , (Tip. Cartea Românească) , 1926. 128 p. F ig . Lei 50.

Iordăchescu (Dr. Z.). — L a p t e l e p e n t r u copii i s u g a r i . B u c u r e ş t i , (Tip . Reîn­vierea) , 1926, 16 p .

P a p i u (Medic G e n e r a l A l e x a n d r u ) . — No­ţ i u n i de h i g i e n a m i l i t a r ă p e n t r u Şco­l i le S a n i t a r e I n f e r i o a r e . B u c u r e ş t i , F ig . Lei 30. (Tip . C a r t e a Medica lă ) , 1926, 104 p .

Variot (Dr. G.). — A r t a d e a c r e ş t e copii i sugac i . H i g i e n a i n f a n t i l ă . T r a d u c e r e în r o m â n e ş t e de Dr . Vas i le C. N a z a -r ie . S ib iu (Tip. Şcoale i mi l i tare de Infanterie) , 1926, VII I + 62 p. F ig . Lei 30.

Aposto l (Dr. Od.). — î n s e m n ă r i de t e r a ­p e u t i c ă . C o d o f o r m u l . Clu j , (Tip . Car­tea Românească) , 1926, 8 p .

D i m o n i e (Mihai l ) . — P l a n t e m e d i c i n a l e .

F a s c i c u l a I. B u c u r e ş t i , (Tip. Cartea Românească) , [1926], 48 p . F ig . Lei 25.

N o r m a n d (Dr. J.). — G r u n d r i s s de r d iä ­t e t i s c h e n T h e r a p i e i n n e r e r K r a n k h e i ­l en . Mit XXX T a b e l l e n . Le ipz ig u n d W i e n , Franz Deut icke ( B u c h d r u c k . ' B e i n e t , K l a u s e n b u r g ) , 1926, 131 p .

Pit icar iu (Dr. I l ie) . — Bă i l e d i n V a t r a -Dorne i . C e r n ă u ţ i , (Tip . Glasul Buco­vinei) , 1926, 72 p . F ig .

Apostol (Dr. Od.). — C e r c e t ă r i s o m a t o l o -gice. C o n t r i b u ţ i u n i s t a t i s t i c e . Clu j , (Tip. Cartea Românească) , 1926, 7 p .

Aposto l (Dr. Od.). — C o n t r i b u ţ i i l a s tu ­d iu l s t ă r i i s t a t i ce şi d i n a m i c e a pu ­pilei în c a z u r i de in tox ica ţ i i , l ipo t i -mi i , agon ie , m o a r t e . Cluj , (Tip. Car­tea Românească) , 1926, 8 p .

Olinescu (Dr. R a d u ) . — S e r o t e r a p i a spe­cifică în in fec ţ iun i l e gonococice . Bu­c u r e ş t i , (Tip. Cultura), 1926, 72 p .

Danie lopo lu (Dr. D.). — C o n d u i t e à su i ­v r e d a n s l ' a p p l i c a t i o n de n o t r e m é ­t h o d e de t r a i t e m e n t c h i r u r g i c a l de l ' ang ine de p o i t r i n e . B u c a r e s t , (Typ . Cultura), 1926, 10 p. + 3 pl . F ig .

Dobrotă (Dr. E u g e n i u ) . — C u r s de gyné ­cologie. Cluj , Edi tura autorului , 1926, 40 p . Lei 40.

8 L I T E R A T U R Ă

I. L I T E R A T U R A ROMÂNĂ . a) P O E Z I E

Cazacл-Delarast (G. Şt .) . — Simfon i i de s e a r ă . V e r s u r i . Cu o s c r i s o a r e de C. lonescu-Ol t . B a c ă u , (Tip. Şcoalelor mi l i tare de Administraţ ie ) , 1926, 77 + II p . Lei 30.

Coşbuc (Gheorghe) . — B a l a d e . E d i ţ i a I l I -a . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, 166 p . Lei 25. (Bib l io teca s e c u n d a r ă No. 3).

I I I . L I T E R A T U R A S T R Ă I N A TRADUSĂ.

Cbampsaur (Fé l ic ien) . — M e s a l i n a . L'Or­gie l a t i n e . R o m a n . T e x t r o m â n e s c de George B.. R a r e ş . E d i ţ i a d o u a . Bu­cu re ş t i , Victoria, 285 p. Lei 100.

Zola (Emile) . — G r e ş a l a a b a t e l u i Mouret . In r o m â n e ş t e d e Ion P a s . B u c u r e ş t i , Cugetarea, S. C io rne i & P . C. Geor-gescu , [1926], 312 p . Lei 58.

Zola (Emi le ) . — I n u n d a i ţ a . T r a d u c e r e de B. M a r i a n . B u c u r e ş t i , Un iversa l , 1926, 32 p . Lei 8. (Bib l io teca z i a r u l u i „ U n i v e r s u l " Nr . 9).

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E .

Archibald. — Ce a m v ă z u t î n R o m â n i a m i c ă . A n e c d o t e i s to r ice . B u c u r e ş t i , Universul , 1926, 104 p . Lei 25. (Bibli­o teca z i a r u l u i „ U n i v e r s u l " Nr . 8).

Cazaca (Dr. P.). — T h e t r u t h a b o u t t h e q u e s t i o n of B e s s a r a b i a . B u c h a r e s t , ( P r i n t e d b y Cultura Naţ ională) , 1926, 61 p . + 14 p l . Fig. , h a r t ă .

Gorovei ( A r t u r ) . — M o n o g r a f i a O r a ş u l u i B o t o ş a n i . B o t o ş a n i , Ediţ ia Pr imăr ie i de Botoşani , [1926], 1 f. + 460 p . F ig . Lei 150.

Lacea ( C o n s t a n t i n ) . — S â n t î n T r a n s i l ­v a n i a a ş e z ă r i de R o m â n i ven i ţ i d i n s u d u l D u n ă r i i s a u n u s u n t ? Clu j , (Tip. Ardealul) , 1926, 18 p .

Reli (S imion) . — Din B u c o v i n a v r e m u r i ­lor g re l e . S c h i ţ e i s to r i ce . C e r n ă u ţ i , L i b r ă r i a Marca Ţării , 1926, 68 p . Lei 30.

a) Biografie ,

Drăganu (N.). — Miha i l Ha l i c i (Cont r i ­b u ţ i e la i s t o r i a c u l t u r a l ă r o m â n e a s c ă d i n sec. XVII) . Cluj , (Tip . Ardealul) , 1926, p . 77 — 168 + 4 pl .

Oprescu (G.). — L ' ac t i v i t é de j o u r n a l i s t e d ' E l i a d e R ă d u l e s c u p e n d a n t s o n exi l à P a r i s . C lu j , (Typ . Ardealul) , 1926, p . 67 — 76.

W UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I SERBATORIREA D-LUI MINISTRU

I. P E T R O V I C I Viner i , 50 Iul ie , S. S. R-uI a s ă rbă to r i t

j>e noul miiu'IIITFII ă l I n s t ruc ţ iun i i Publ ice , d. I. Pet rovic i t m e m b r u ac t iv al său, p r i n -t r ' u n g rand ios b a n c h e t , în g r ăd ina Cha ­t e a u b r i a n d . Grand ios prim n u m ă r u l pai-ti-« 'pan ţ i lo r . prin. .d ivers i ta tea lor şi m a i a les p r in pufiin obişnuita, ; ch ia r In astfel d e ocaziuni . revărsa re , dc o r a t o r i e p a n e -G I I R I C Ă . T r e b u e «tt fie O exp l i ca ţ i e P U T I N I

c o m u n ă în această iiiiiainiună şi cn tus i a s t ă « logiere la c a r e s 'au ra l ia t , ini ţ iatori lor- . Un ive r s i t ă ţ i l e p r in decan i i LOR, m in i s t e ru l p r in s e c r e t a r u l său genera l , g e n e r a ţ i i fe­l u r i t e d e scr i i to r i apoi , P R E S A . e tc . S impa­t ia şi necon tes t a t e l e însuş i r i de ' S C R I I T O R şi gând i to r a l e să rbă tor i tu lu i ) n ' a r fi F O S T

d e a j n u s să exp l ice aceas t ă mobiili/jaro A admi ra ţ i i l o r .

Se c r i s t a l i zează pes te tot, în ţa ră , din ce în C E mai temei mie, convingerea că ade­vă ra ta boa lă a acestei ţ ă r i es ie dep lora bila s i tua ţ ie a î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi cu (-1 d i m p r e u n ă , toa tă p r e g ă t i r e a cu l tu ra lă lă­sa tă ca o c e n u ş ă r e a s ă , î n t r e recuzi te le p r ă fu i t e a le vech i lo r raţiunii de Stat . Un O U I care , pă r ă s ind , cum p r e a bine a ca rac ­t e r i za t p r e şed in t e l e S ind ica tu lu i Ziariş t i ­lor, Pamfi l Şe icaru . „demagogia c ă r ă m i ­zii' 1, A R me r i t a să insuf le z idur i lo r pu ţ ină viaţă, pu ţ in suflet., un om c a r e să fie con­vins că la începu t a fost. suf letul şi ca re să-ş i a m i n t e a s c ă din ch ia r t â n ă r a noas t r ă cu l tu ră de acei dască l i p red icând « d i e t e , lor îiiitrc pe re i ii u n o r odăi impropr i i , uu astfel de om, excepţionali, p e n t r u v r e m u ­rile aces tea v a l u t a r e , n'a ma i a p ă r u t D E mul t îu f run tea unu i d e p a r t a m e n t , de im­p o r t a n ţ a celui aii Instrucţiunii i .

C o n v i n g e r e a t u t u r o r a A fost că d. T. Po-tnovici, noul min i s t ru , es te omul de care. se pot l ega cele щ а і f rumoase n ăde jd i în v i i to ru l c u l t u r a l a l aces tu i neaim. :

Scr i i tor i i ca r i a u vorbi t au s t ă ru i t asu­p r a co l abo ră r i i întire of ic ia l i ta te şi for ţe le tic c rea ţ i e a r t i s t i că , s i n g u r a în s t a r e să îm­pace şi năzu in ţ e l e se r i i to r i lo i c ă t r e un rol socia l şi m a r i l e neces i tă ţ i cu t tuna lc alo R o m â n i e i dc az i . I

Discursu l d-lui I. Pe t rov ic i îmbră ţ i ş ând toa te a spec t e l e secetei n o a s t r e cu l tu ra l e , a des făşu ra t un lx>g.ut p r o g r a m de act ivi­ta te , că ru ia , evident,: îi mai trebuie rea l i ­za rea , ca să r id ice a d m i r a b i l a o r a to r i e la va loa r ea u n o r pag in i d e fapte , şi din c a r e p r o g r a m , c i t ăm:

La această operă de propagandă extraşcolară voi avea trebuinţa cât se poate de marc de aju­torul domniilor voastre, domnilor scriitori. Fi­indcă, vedeţi d-voastră, în şcolile propriu zise, mai merge ca instrucţia să se dea şi fără ta­lent fiindcă acolo sânt sancţiuni şi un manual scris mai prost poate aduce si el servicii însă acolo unde trebueşte neapărat talent, este in propaganda extraşcolară, fiindcă acolo lipseşte cu desăvârşire factorul de obligaţiune — acolo trebuie să captivezi, acolo ştiinţa nu poţi s'o impui ci trebuie să o insinuezi cu măestrie în suflete.

In această propagandă mai largă, care depă­şeşte cercul şcoalei propriu zise, este nevoie de puterea captivantă a artei, acolo talentul este absolut indispensabil şi pentru aceea cred că mu se poate face o operă fără ajutorul domni­ilor voastre cărora destinul v'a hărăzit talent. In această activitate aş vrea să fiti nu victimele manualelor ci creatori de manuale.

Există în Ministerul Instrucţiunei publice o secţiune care se ocupă cu această latură a pro­pagandei culturale. Casa Şcoalelor şi-a luat sar­cina acestei misiuni. Ei bine, din ceeace am cer­cetat până acum, această propagandă trebuie sporită pentru a executa această operă mare.

Pen t ru că, vedeţi d-voast ră , în vremuri aşa de turburi , în vremuri în care mulţimile emanci­pate au sufletul clocotitor de năzuinţi confuze, nu merge ca propaganda să se facă din iniţiative individuale, propaganda aceas ta trebuie să aibă caracterul unei adevă ra te expediţiuni intelec­tuale.

P e aceea, domnilor, dacă împrejurări le mă vor ajuta şi dacă voi rămânea mai mult timp în locul în care mă găsesc as tăzi , dacă se va în­deplini profeţia pe care cu a tâ ta uitare de sine a' făcut-o d. Minulescu când a spus că doreş te ca partidul nostru să mai stea mulţi ani la gu­vern, ei bine domnilor, t rag temeinica nădejde că voi putea să transform aceas tă instituţie em­brionară în t r 'un organ puternic dc propagandă care să servească necesităţi lor vremei .

Casa Şcoalelor 1111 trebuie- să fie o direcţiune, ei trebuie ea sa cuprindă foarte multe direcţiuni. Ei bine, în aceas tă expediţiune, precum am nu-niil-o voi face apel la concursul scriitorilor de care ani absolulă nevoie. Trcbuese coordonate în mod organic ţoale sforţările în aceas tă pri­vinţă. Statul cred ca trebuie să organizeze toate intuitivele pr ivate — şi sâni multe — în această direcţi une.

SUFLETUL MISI SC A m r e p r o d u s , d e u n ă z i d in s t u d i u l , cu

aces t t i t lu , publ icai , de d. prof. C. Rndu-l e s c u - M o t r u , în „Gând irosi". C o m e n t â n d acest studiiu iu foiletonul „Cu \ n,utiil"-u. ;

(1-niil prof. Nae lonesicu, după un еча-î n e n al c a r a c t e r e l o r p r i m a r e a le aces tu i m i s t i c i s m n ă s c â n d , t e r m i n ă cu aces t e r â n d u r i :

Dar de aci şi până ta misticismul constituit , capabil de realizări precise in ordinea spirituală, - - mai v a : căci Hergson nu este — ca esenţă — încă Plotin, Picasso nu este Fra Angelico şi nici... Max Scheler — San Juan delà Cruz sau Joannes Klimax!

Cine vrea sä fie drept cu actuala f rământare a sufletului omenesc, va trebui sa spună că o dorinţă de „a l t ceva" ex is ta : că aceas tă dorinţă de noutate pluteşte deja în larg în apele t r ans ­cendenţei , si prin aceasta isi desemnează even­tualităţile mist ice; dar că deocamdată ea nu a eşit din faza dc intenţiuni. Misticism bine defi­ni t? Greu de spus. Pent ru moment numai un fel de bâzâială nelinişti ta: Scliwacrinerei . Foar te in teresantă şi respectabilă de s igur; dar nu încă misticism. Căci , nu am crezut că mai e nevoe să o amintesc — dar văd că e nevoe să o fac: să nu se uite că misticismul presupune o disci­plină mintală şi de ati tudine, o preciziunc şi o supraveghere tot aşa dc severă — cel puţin tot aşa de severă ca aceea a raţionalismului scien­tist. Cine nu înţelege acest lucru, c zadarnic să mai studieze mişcarea .

Ce aş teaptă misticismul ca să se prec izeze? Desvol larea lui normală ; matur i ta tea lui; geniul care să-i dea expres ie ; ceeace c tot una: căci atunci când revoluţia mistică va fi încheiată , în chip necesar îi vom culege floarea.

In orice caz generaţ ia noas t ră nu va trăi în­tâmplări le aces tea . De abia suntem la poalele muntelui ; şi iată de ce încercarea de a bănui perspect ivele care se deschid abia în vârf mi se par p remature .

P E N T R U I N T E R P E N E T R A T I A SPIRITUALA

La n (î-a s e s i u n e a c o m i t e t u l u i d e co­o p e r a r e i n t e l e c t u a l ă de pe l â n g ă Socie­t a t e a N a ţ i u n i l o r , c o m p o z i t o r u l a u s t r i a c W e i n g a r t n e r a p r e z e n t a t u n r a p o r t refe­r i to r la f ac i l i t a r ea r e l a ţ i i l o r i n t e r n a ţ i o ­n a l e d i n p u n c t u l de v e d e r e m u z i c a l :

Ra!iindu-se la metoda preconizată de d-şoara Elena Văcărescu din care ci tează pasajul urmă­tor : „Pent ru a pregăt i in tcrpenetra ţ iunca spiri­telor în domeniul Arici nu există decât un sin­gur mijloc: t rebue răspândi tă cunoştinţa ar te i part iculară naţiunilor, trebuie făcute accesibile inteligenţelor, mişcările art is t ice naţionale, for­

mula şi originali tatea naţională, trebuie facilitat difuziunea part iculari tăţ i lor gustului şi a sufle­tului".

U. Weingar tner propune c rea rea , pe baze in­ternaţ ionale , a unei instituţiuni pentru schimbu­rile programelor de concer te , rcpertori i lor de t ea t re şi opere , şi a unui catalog international anual pentru ţ inerea în curent cu producţiunea muzicală cont imporană; apoi a unui ziar muzi­cal lunar, care , facilitând, prin publicatiunile sale, cunoştinţa istoriei muzicale a popoarelor , ar fi un bun mijloc de a apropia aces te popoare . Pe lângă aceas ta d. Weingar tner recomandă or­ganizarea de concer te pentru copii cu programe adap ta te sufletului copilului, c rea rea unei co-misiuni speciale care să s t rângă cântecele popu­l a re din toate ţările şi să p regă tească o ediţiune autentică a cântecelor populare cele mai fru­moase şi mai caracter is t ice din toată lumea.

Sub-comitetul a însărcinat Institutul de Coo-peraţiune Intelectuala sa urmărească studiul po-sibilităţei de a organiza în cursul toamnei 1У27 un congres de ar ta populară, de a examina ches­tiunea schimburilor programelor de concerte şi aceea a unificărei diapazonilor, şi a adoptat o rezoluţiuue subliniind importanţa ce trebuie a t r i ­buită studiului cântecelor populare şi uti l i tatea desvol tărei practicei audiţiunilor muzicale pen­tru copii. Iu acelaş timp a decis să propuie cre­area unui Oficiu internaţional a muzeelor pentru desvol tarea relaţiilor între diferitele muzee na­ţionale.

25 Iulie, 1804 : S'a. n ă s c u t în B r a ş o v m a r e l e s l a v i s t I. B o g d a n .

1876 : S'a n ă s c u t în I a ş i p o e t u l M i h a i l C o d r e a n u .

29 Iulie, 18(J7 : A m u r i t Ş t e f an Vâr-golici .

30 Iulie> 1892 : Л m u r i t c o m e d i a n u l Ştefan I u l i a n .

1 August , 18(>1: S'a n ă s c u t î n s a t u l S p ă t ă r e ş t i de l â n g ă F ă l t i c e n i , fo lk lor i s -tuI Miha i l L u p c s c u .

18(17 : S'a ţ i n u t p r i m a ş e d i n ţ ă a m e m ­br i l o r Academie i R o m â n e .

1878 : A p a r e l a G h e r l a r e v i s t a „Ami­cu l Famil ie i", c o n d u s ă do N i c u l a c Fe­ke t e N e g r u ţ i u .

1881 : A p a r e în C e r n ă u ţ i r e v i s t a „Au­rora romină", s u b c o n d u c e r e a lu i I o a n I. B u m b a c .

2 August , 1872 : E u d o x i u H u r m u z a c h i a fost a l e s m e m b r u al A c a d e m i e i Ro­m í n é .

6 August , 1887 : A m u r i t p o e t u l Gheor ­ghe C r e ţ i a n u .

8 August , 1843 : S'a. n ă s c u t î n s a t u l T o p a d i s t r i c t u l S o l n o c u l u i ( T r a n s i l v a ­n ia ) , s c r i i t o r u l I o a n P o p F l o r e n t i n .

1854 : S'a n ă s c u t în o r a ş u l S l a t i n a , ju ­r i s t u l C o n s t a n t i n Dissescu .

18(14 : A p a r e r e v i s t a „Arhiva istorică a Românie i" c o n d u s ă de B. P . H a ş d e u .

9 August , 1843 : S'a n ă s c u t î n B u c u ­reş t i p o v e s t i t o r u l N. П. P o p e s c u . '

1857 : A p a r e în B u c u r e ş t i z i a r u l „Ro­m â n u l " c o n d u s de C. A R o s e t t i .

1880 : S'a n ă s c u t în Să l i ş t e l â n g ă Sibiu, i s t o r i cu l Dr. I o a n L u p a ş .

12 August , 181R : S'a n ă s c u t î n B u c u ­reş t i s c r i i t o ru l I o a n Ghica .

1913: A m u r i t p r o f e s o r u l Nico lae Quin -tes.ru.

13 August , 1874: Ion Ghica a fost a l e s m e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e .

Redactor P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11, BUCUREŞTI.