.:

d

De acelagi autor la Editura Nemira:

Sipia planatorului de ceai'

Drnnu Jerrenrrs s-a nascutin Malaysia, dars-a mutatin Anglia c6nd avea noui

ani. De-a lungul timpului, a cSlatorit mult ;i a r6mas foarte atatatS de Asia de

sud. Pe vremuri, a trait intr-o comunitate mica, al5turi de o trupa rock 9t a

lucrat ca artist. in 2014 i-a apirut la Penguin primul roman , The Separation.

so;ia plantatorului de ceai este al doilea volum pe care l-a publicat (Nemira,

2017). ln prezent locuieStein Glouceste-rshireimpreund cu solul.

Dinah |efferies

Fiicanegustorului

de mataseI

Thaducere din limba englezi

AonraNe Bucru Crvrpor.rrnrv

Raou CrlrpowsRru

NEMIRA

I

FrRE DE naAresni

Mai - tnceput de iulie 1952

lil

1

Hanoi, Vietnarn

{Nicole adulmeca aerul impregnat cu paf,.fumul ame,titor al garde-

niilor silbatice. Frunzele de un verde strilucitor si albele fciri inmires-mate ale arbugtilor acopereau zona partial u-briti a grldinii. Privi injos de la fereastra dormitorului si ll vlzu pe raril si.u verificAnd ca totulsi fie perfect afrl. Un birbat inci aritos, al cirui pir negru, presiratcu doar cAteva fire argintii, tuns ingrijit, ii didea un aer deosebit de

distins gi, chiar daci era enervanr c5. se folosea de petrecerea ei de opt-sprezece ani ca si se laude cu gr5.dina, Nicole trebui si admiti ci o

aranjase foarte frumos. Begigoare parfumate fumegau lingi ugile dinsticli ale vilei lor de culoarea mierii, iar iazurile din gridini refectauculorile strilucitoare ale girurilor de lampioane din hirtie care atirnaude ramurile a doi enormi copaci frangipani.

Nicole arunci. o ultimi privire in oglindl si se gAndi. Ar trebuisi-9i prindi o singuri foare de cercelug in pirul ei lung gi negru,

ca sI se asorteze cu rochia cu guler chinezesc pe care gi-o comandase

Pentru astizi?

Corsetul se lipea de corpul ei sub,tire ca o a doua piele 9i, cind se

migca, fusta se rotea 9i apoi cidea pini aproape de podea. O asculta

13

Dinah Jefferies

pe Edith Piaf cAntind la radio Hymne d I'amour, apoi privi din nou pe

fereastri gi, in timp ce se hoti,ra si nu mai poarte foarea, vizu c5 sora ei,

Sylvie, mergea lAngi tatii siu, cu capul aproape lipit de al lui, a;a cum

se intimpla atit de des. Pentru o clipi, Nicole se simgi lSsati pe dinafari

si isi reprimi o scurti izbucnire de invidie. Ar fi trebuit si fie deja obig-

nuit5" cu asta, pentru ci sora ei arilta minunat chiar gi inainte si se piep-

tene sau si se spele pe dingi; buclele castanii, pomelii cizelati si nasul

acvilin perfect echilibrat aveau griji de asta. inalta gi mlidioasa Sylvie

mogtenise inllgigarea frantuzeasci a tatilui ei, in vreme ce Nicole semina

cu marna lor vietnamezd.- moartS. cu mult timp in urm5. - gi se simgea

ruginati de culoarea bruni a tenului siu. i9i indrepti umerii, ignori

momentul gi iegi din dormitor; nu avea si lase nimic si-i strice ziua.

Thecu prin carnera mare gi inalti care didea spre gridini, unde doui

ventilatoare cu palete strllucitoare de alami' improspitau aerul.

Camera, ca tot restul casei lor, era eleganti gi plini de antichit5gi rafi-

nate. Din locul in care se afa, in uga deschisi, isi ziri doul foste colege

de gcoali, Helena si Francine, care stiteau intr-un colg al gridinii ;i igi

treceau, afectate, mAinile prin pir. Se indrepti spre ele si se lisi pupati

gi imbrigigati. in vreme ce sporoviiau despre biiegi 9i despre examenele

pe care tocmai le promovaserS., gri"dina se umplea; in cele din urmi,Nicole s-a scuzat ci trebuie si le lase putin, dar vS.zuse ci oaspegii

francezi deja sosiseri, iar acum fumau si beau, in timp ce cAgiva dintre

vietnamezii bogagi incepuseri si se plimbe in hainele lor de mi.tase. Aremarcat ci un birbat inalt, lat in umeri, imbricat intr-un costum din

pinziaJbS., o abordase pe sora ei, iar ceva nedefinit a frcut-o pe Nicole

si rimini cu privirea agintiti asupra lui citeva clipe. Apoi gi-a netezit

pirul, gi-a indreptat umerii 9i s-a indreptat spre ei.

Sylvie ii atingea bragul birbatului gi ii zimbea.

- Di-mi voie si te prezint surorii mele, Nicole.

El ii intinse mA.na:

- Sunt MarkJenson. Am auzit multe despre tine.

t4

Fiica negustorului de mitase

ta ii lui mAna si se uiti in sus, la faga lui, dar albastrul intens al

ochilor lui a speri"t-o gi a fd.cut-o si.-si mute privirea in alti parte.

- Mark este din New York. Ne-am intAlnit cind am fosr eu acolo,

spuse Sylvie. C5.l5"toreste prin toati lumea.

- E ziua ta, nu-i aga? intrebi el, zimbindu-i lui Nicole.

Nicole inghigi in sec 9i se chinui s5"-gi recapete vocea, dar, din feri-

cire, interveni Sylvie.

- Este aici cineva cu care trebuie neapi.rat si vorbesc.

ii ft..t semn cu mAna unei femei bondoace, afate in cealalti parte a

gridinii, apoi se intoarse spre Mark;i chicoti ln timp ce ii atingea m6.na.

- Nu lipsesc mult. Te las in grija lui Nicole.

Mark zimbi politicos. Pentru o clipi, aerul piru prea rarefiat, iar

Nicole abia daci putea si respire. i9i schimba greutarea de pe un piciorpe celilalt, apoi ll privi cum se cuvine, incercdnd si nu clipeasci prea

des. Ochii lui aveau culoarea safirelon iar conrrastul cu nuanta inchisia pielii ii ftcea si pari chiar mai strilucitori.

- A;adar..., spuse ea in cele din urmi.El nu scotea o vorbi, dar o fixa insistent cu privirea. Ruginati

dintr-odati., ea isi atinse obrazul. Oare avea ceva pe fagi?

- Nu mI as,teptam si fii atit de driguti, spuse el.

- Of, rispunse ea, simtindu-se confuzi. Sunt siguri ci nu e a$a.

Dar la ce s-ar fi agteptat el gi de ce si se fi asteptat la ceva?

- Sylvie mi-a vorbit despre tine cind a fost in State.

GAndurile i se limpezeau, lncet-incet. Binelngeles ci Sylvie ii vorbise

dcspre ea. Era foarte normal si discuti despre familie, mai ales atunci

cind erai departe de casi. Zimbi.

- Deci gtii ci eu sunt oaia neagri.

El igi aranji o guviEi de pir care stitea si-i cadi peste ochiul drept.

- Incendiul 9i marchiza imi vin acum in minte.

La tachinarea lui delicati, Nicole igi astupi gura cu mina.

- O, Doamne, nu! Nu cumva ti-a povestit despre asta?

El incepu si rAdi.

rc

Dinah Jefferies

- Aveam doar treisprezece ani gi a fost un accident. Dar nu e corect, tu

u auzit deja povegti despre mine, in weme ce eu nu gtiu nimic despre tine.

Un impuls ii stribitu trupul. Ca gi cum l-ar fi simgit gi el, Mark

intinse o mAni, iar ea igi didu seama ci era doar pentru a-i arita drumul.

- Hai si luim nigte gampanie gi pe urmi imi ariti imprejurimile!

igi spun tot ce vrei si afi.in timp ce se indreptau intr-acolo, o mici parte din tensiunea inte-

rioari pe care o simgise de cAnd fuseseri frcute prezentirile igi mai slibi

strinsoarea; totusi, cu cei o suti cinci zeci 9i gapte de centimetri ai ei, se

simgea minusculi alituri de el gi igi dorea s5" fi purtat tocuri mai inalte.

Un chelner in costum alb se apropia cu o tavi. Mark lui douipahare si i le didu pe amindoui lui Nicole.

- Te superi daci fumez?

Ea clitini din cap ci nu.

- Nu ai accent de New York.

El scoase un pachet de Chesterfield, igi aprinse o gigari, apoi intinse

mina si ia unul dintre pahare. Degetele li se atinseri, iar Nicole simti

cum un goc ii stribate bragele dezgolite.

- Nici nu sunt. Thtil meu are o mici fermi de lapte in Maine.

Acolo am crescut.

- $i de ce-ai plecat?

El rimase nemiscat.

- Setea de aventuri, probabil. Dupi moartea mamei mele, tata gi-a

dat toati silinga, dar nimic nu mai era ca inainte.

Tonul vocii lui se schimbase gi Nicole sesizi in ea o tristege inlbqiti.

- $i mama mea a murit, ii spuse.

- Sylvie mi-a vorbit despre asta.

Au urmat cAteva clipe de ticere. El ofti din nou gi zimbi ca;i cum

9i-ar fi amintit de ceva.

- Am ftcut tot ce se face de obicei la gari - pescuit, vinitoare -,dar pasiunea mea au fost motocicletele. Cursele de motocros. Cu cAt

era mai periculos traseul, cu atet imi plicea mai mult.

t6

Fiica negustorului de mitase

- Nu te-ai r5"nit?

El rXse:

- Ba da, de multe ori. Dar nimic grav. Am avut o fracturi. cu dis-locare la gleznl. gi cAteva coasre fisurate.

St5.tea destul de aproape de el ca si-i simti mirosul cald si aromatal pielii. Ceva din el o flcea sd se simti fericiti, dar se ri.suci usor inrr-oparte gi privi cerul improgcat cu stele, ascultind sunetul greierilor qi al

pisirilor de noapte cuibirite prin copaci. Mark frcu un pas inapoi si

ca observi. ci" inilgimea lui ii conferea acel mers ugor pe care il au ame-ricanii in fil-.; t.rr, mers nonsalant, care transmite uguringi si incredere.

- Lumea zice cl.luna mai e ultima luni de primivarl la Hanoi, dar

in seara asta e asa de cald, incXt ai spune ci, e deja vari. Vrei si mergem

iniuntru? il intrebi ea.

- intr-o noapt€ ca asta?

Ea se simgea euforici si incepu si,ridi. Pirul lui tuns scurt, de unca^staniu deschis, avea o bucli care acum b5.tea inrr-o nuanti aurie. Cineva

aprinsese toftele, iar lumina flicirilor licirea pe fa,ta gi pe pirul lui.

- Unde locuiesti?

- La Mdtropole, pe bulevardul Henri Rividre.

in acel moment reapS.ru Sylvie gi il lui cu ea. DupI plecarea lui,Nicole ii simti absenga si, in ciuda mulgimii de oameni care misunau

1rc acolo, gridina i se p5.rea pusrie. isi aminti unul dintre proverbele

lrreferate ale bucitiresei lor, Lisa: C6 cbng mdi sat cd nghy ntn kim -,,I ):rci lustruiesti o bucati de fier desdi vreme, poti si faci un ac dint'rr." Desi Lisa era franguzoaicS., vorbea destuli vietnamezi.cAt si se duci"

l:r cumpirS.turi gi era mindrl si citeze proverbe viernameze. Poate cicr:r timpul si se lustruiasci. putin pe sine, se gandi Nicole, in vreme ce

orchestra incepu si cAnte. Era timpul 9i pentru dans, cAt avea si fiettorrptea de lungi.

2

in dimineaga urmitoare, Nicole igi frcu drum spre labirintul de

inciperi de la demisol. La capitul scirii inguste o lui pe un coridor lung

9i deschise larg u9a bucitiriei. i;i roti privirea pe pere,tii placagi cu faianti

care imita cirimida albi 9i pe un gir de oale strilucitoare din cupru, care

aternau de o bari de fier in centrul inciperii. Noile jaluzele-rulou de

culoare verde dideau bucitiriei un aer interesant, iar cele patru arcade,

mirosind a vopsea proaspiti, impirgeau calnera in secgiuni.

Lisa se asezase deja, confortabil, in fotoliul ei, chiar lingi uga

serei, de unde putea si-gi priveasci pregioasele straturi cu legume. De

la na;terea lui Nicole, Lisa era neschimbatl . Arita exact cum te-ai fi

agteptat si arate o bucltireasi: grisugi. AflatLpelapatruzeci de ani,I i .^

cu piru-i rebel gi incirungit strins intr-un coc 9i cu miinile inrogite

de la spilatul vaselor, igi sprijinea ambele picioare pe un taburet.

Scotoci prin buzunarul gorgului dupi prima ei gigari din acea zi. O

femeie ale cirei singure griji erau iepurii, gopirlele sau pisirile 9i si

se asigure ci fructele de longan sunt cumpirate in luna iulie, numai

bune pentru a fi puse la conservat...

- Pogi si-gi iei singuri cafeaua?

Nicole aprobi din cap, igi turni cafea intr-o cani mare, apoi se

trAnti pe un scaun din faga bucitiresei.

18 t9

Fiica negustorului de mitase

- Am nevoie musai.

- Mahmureali?

- Asa cred.

-Te-am vizut aseari cu un bi.rbat interesant.

- Care dintre ei?

Nicole incerca si-si mascheze z6.mbetul, dar stia ci nu poate as-

cunde nimic fagi de Lisa.

- Si ingeleg ci-l placi?

Nicole incepu si rAdi.

- M-am simtit extraordinar. Probabil ci. sunt prosturi, dar m-amsimtit ca gi cum tocmai ag fi intAlnit persoana care ar putea si-mischimbe intreaga viat5".

Lisa zXmbi.

- E foarte aritos. Mi bucur pentru tine, chdrie. Ai dansat?

- Nu cu el. N-a srar prea mulr rimp.

Dar Nicole ,nu putea si transmiti cum se cuvine senzatia ci. eraschimbati, ca gi cum tot golul pe careJ simtise pini atunci ar fi dispi-rut. Scurta intAlnire cu Mark i se strecurase in suflet gi nu se putearrlrgine s5. nu se gAndeasci la faptul c5" asta insemna inceputul a ceva

lirarre special.

- Cu ce se ocupi?

- Nu l-am intrebat. ii zambi Lisei gi se ridici in picioare: E american.

- Prieten cu Sylvie?

Se auzi un zgomot de pe coridor, venind din inciperea cameristeipi Nicole se stri"mbi.

- Deci Bettine e aici?

l,isa aprobi din cap. Desi lucrau impreuni" de ani intregi, Bettine

;i l.isa erau foarte diferite. in timp ce Lisa era plinugi gi rotundi,llcttine era teapi,nS. gi subtire ca o grebli. Dormitorul intim al Lisei gi

nricul ei loc de odihni din bucitirie erau o sursi. permanenri de vrajbiIrrtrc cele doui femei; camerista locuia in dependinte. Spilitoria de

v;rsc 9i cea de rufe erau domeniul lui Pauline, menajera, si mai era o

Dinah Jefferies

cameri pentru prepararea mAncirii, unde lucra o slujnici pe care Lisa

o chema doar cind avea nevoie de ajutor suplimentar.

Nicole deschise u9a serei gi, adulmecAnd aerul de mai imbibat cu

mirosul de pimAnt reavin, auzi venind din spatele casei scArgiitul

tot mai puternic al unei ricge. i;i inflguri halatul de mitase in jurul

trupului, arunci o privire spre cei cigiva curmali japonezi care igi

etalau culoarea galbeni pe iarbi - 9i care marcau locurile in care

Sylvie ingropase animalele preferate care muriseri - gi o zdri pe

Yvette, fata brutarului, coborAnd de pe ga, cu panglicile codigelor ei

negre fluturAnd in bitaia brizei.

Aroma briogelor proaspit scoase din cuptor se rispAndi prin aer.

Nicole o chemi pe copili gi, odati ajunse in bucitirie, se cigirari pe

doui scaune de la masa curati din lemn de pin. Lisa a;ezase deja farfu-

riile pentru cele doui cornuri cu ciocolati ale lui Nicole gi pentru bucata

moale de pAine albi, unsi cu unt 9i cu miere, care era pentru Yvette.

Degi avea doar znce ani,Yvette era cea care de obicei le livra, in fiecare

simbitS, bunitigile de patiserie: tarte cu cremi de vanilie, piinici care

si fie mincate cu gem 9i dulceguri, brioge pentru micul dejun, croasante

gi cornuri cu ciocolati. Mama ei vietnamezi murise ripusi de japonezi

in timpul rizboiului, dar Yves fusese un pirinte grijuliu, care incercase

si fie gi mami, gi tati pentru fetiEa lui, de care Nicole era foarte atatati.

Nicole igi trase picioarele sub ea gi se uiti la cigelul lui Yvette.

Tiophy adulmeca deja prin preajmi si, brusc, siri pe un scaun.

- CAine riu! Yvette igi agiti pumnul, dar prea tirziu, potaia deja

furase un croasant gi se retrisese sub masi sil infulece.

Nicole izbucni in rXs.

- Dar e adorabil!

- & fi vrut si fiu destul de mare ca si pot si vin la petrecerea ta.

Ai dansat?

- Mai spre sfhrgit, pentru ci a fost o noapte a;a frumoasi, ci nimeni

n-a prea avut chefsi intre.

n

Fiica negustorului de mitase

Lisa se uiti la ceas. Yvette n-ar prea fi trebuit si ia micul dejun la ei

acasi., dar devenise deja un obicei de care se bucurau toate trei.

- E timpul si pleci, spuse Lisa, ridicAndu-9i privirile spre ravan.

Nicole se pregi.tea si o contrazici, dar Yvette siri de pe scaun, cu'l'rophy litrind Ia picioarele ei.

* Thci, ci trezesti toati casa! spuse Yvette si lui cigelul in brate, care

incepu si o lingi pe fagi. Se strecuri afari pe uga din spate, trecAndprin sera unde mirosul aromat de ghimbir de la tufele plantate deSylvie inundase aerul.

Imediat ce Yvette pleci, Nicole o sS.ruti pe Lisa pe obraz.

- Nu por si cred ci ai deja optsprezece ani, draga mea, spuse bu-t:r'rtireasa, trigindu-gi nasul. Parci a fost ieri...

Nicole zlmbi.

- Nu incepe acum cu sentimentalismele! Am lucruri importante.lc fhcut.

- Cum ar fi?

- Cum ar fi si-mi planific restul vietii.

- Are ceva de-a face cu ficiul ila american pe care ai pus ochii?

- Nu stiu cAnd o sil vid din nou. Nicole fbcu o pauzi cAnd igi.lidu seama, dintr-odati., ci habar nu are cit va mai sta Mark in Hanoi.l)ar spera ca Parisul Orientului, aga cum le plicea francezilor si. nu-rncasci orasul dintre ape, il va prinde in mrejele sale seduci.toare.

Erau doar ei trei la cini. Cea mai mici. dintre cele doui sufragerii;rlc vilei Duval didea spre un foigor acoperit cu stuf,, unde fotolii enormerlirr richiti si o misugi din sticli erau asezare pe marginea unui iaz currrrlcri. itttr-un colt era fixat un minunat paravan din lemn, sculptat sil,it,rrit, care crea un spa,tiu cu o sofa si o misu,ti, unde ii plicea lui Sylvier;i scrie. Cum Nicole irosise pu,tinul timp pe care il avea ca sd se aranjezeir:rinte de cini citind o carte, igi pieptini pirul cu degetele si privi spret;rvan. Nu ii plicuse niciodatS., a9a, pictat in albastru, cu nori albi siirrgcragi zburAnd in jurul ventilatorului amplasat central.

2I

Dinah Jefferies

Din gridina vecin5., Nicole auzi tipitul piunilor.

- Blestemate pisiri, zise tatil ei. Fac un zgomot ingrozitor cu

tipetele lor.

- Dar sunt frumogi, nu? spuse Nicole.

- De ce trebuie si-i gini in gridini? Mi scot din mingi!

- Tata are dreptate, zise si Sylvie. Sunt teribil de enervangi.

Apoi mincari in ticere. in ciuda migcirii lente a ventilatorului, era

prea cald. Draperiile grele din mitase, legate cu gnururi care aveau la

capete ciucuri aurii, nu fuseseri inchise, iar perdelele ugoare din mu-

selini abia fluturau in bitaia unui iluzoriu curenr de aer. Alte cAteva

tipete de piuni nu ficuri decAt si intunece starea de spirit a tatilui lor.

Tocmai terminau desertul, cind le privi pe Sylvie gi Nicole, inainte

de a vorbi.

- Mi. bucur ci suntegi amA.ndouS. aici.

Surorile schimbari priviri. in ultima vreme, era o atmosferi apisitoare

in casi: mesaje aduse de birbagi zvelti, tensionati, imbri.cati in haine

militare albe, telefonul c:re suna intruna gi tatal carc arita din ce in ce

mai incordat. Nicole observase cregterea rapidi a numirului de americani

care le vizitau casa gi ajunsese la concluzia ci trebuia si fie de la ClA.Tomgi, cand o intrebase pe Sylvie, sora ei fusese evazivi. Pi.rea ci niciuna

dintre fete nu cunostea adevirat motivul al acestei stiri de lucruri.

Thtil lor se foi putin pe scaun.

- Acum, ci ai implinit optsprezece ani, Nicole, vreau si vi explic

planurile mele. lg fi agteptat si discutim despre asta cAnd aveai si treci

de douizeci si unu de ani, dar, cum urmeazi,si preiau o funcgie guver-

namentali., lucrurile s-au schimbat.

- in ce sens? intrebi Sylvie.

- in sensul ci asta inseamni ci" nu mi voi mai putea ocupa de afacere.

- Despre ce funcgie e vorba, Papa? se interesi Nicole.

- Natura exacti a sarcinilor este strict secreti, dar, avAnd in vedere

contactele mele in rindul vietnamezilor, se pare ci. ei cred ci sunt omul

22

Fiica negustorului de mdtase

potrivit pentru treaba asta. Este o mare onoare si. fiu selectat ca si lu-crez penrru binele Frangei.

- Adici si. lucrezi aici, in Hanoi?

- in c." mai mare parte a timpului, fbcu el o scurri. pauzi., apoirelu5". Poate fi surprinz5.tor, dar eu cred ci este in interesul companieica doar una din voi si o conduci. Cum Sylvie este mai mare, am decis

si ii predau conducerea afacerii din acest moment.

Nicole igi privi sora, dar Sylvie igi pleci ochii 9i incepu si. se joace

cu gervetul.

- Pani h sfrrgitul anului, totul va fi trecut pe numele lui Sylvie, dar

am pi.strat micul magazin de mitisuri pentru tine, Nicole.

- Nu inteleg. De ce nu putem impirti? intotdeauna am crezut cL

Sylvie gi cu mine vom conduce afacerea impreuni.El clitini din cap.

- Sylvie e mai mare 9i mai inteledpti. Are mai multi. experienti.,

rnai ales pe pietele americane, si e pur 9i simplu corect ca ea si preia

controlul. Daci gi-ai fi invigat toate lecgiile la liceu, asa cum, cu sArgu-

inti., a frcut sora ta, ai fi avut mult mai multe oportuniti.ti. Cu sigu-

ranti. ci iti dai seama de asta.

Nicole se incrunti.

- Adici Sylvie va conduce tot ce e pe Paul Bert?

Thtil siu didu afirmativ din cap.

Nicole inghigi in sec, imagindndu-gi impozanta Casi Duval, cusr.rperbul ei ravan boltit, cu ale sale sciri din lemn de tec lustruit 9icr.r elegantele sale balcoane de la etaj. Era situati pe strada Paul Bert,porecliti Champs-Elysdes, iar Nicole o iubea, pur si simplu.

* $i ce mai e? intrebi ea.

in timp ce numira pe degete, tatil ei privea fix intr-un pund, pe

tlcasupra capului ei.

- Afacerile care lin de import si exporr, precum si magazinul din,;rrtierul francez.

n