zona etnografica codru

Colegiul Tehnic Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” „Elisa Zamfirescu”

Satu MareSatu Mare

COORDONATORCOORDONATOR:: prof. Buzilă Delia

MEMBRII ECHIPEIMEMBRII ECHIPEI: : Bala Anamaria, Druta Madalina, Prunar Cristina, Salajan Ribana.

CONCURS “TRADITII IN CONTEMPORANEITATE” ’

SECTIUNEA I –

PREZENTAREA ETNOGRAFICA A ZONEI

CODRULUI

Etnografie = stiinta care se ocupa cu originea, modul de viata, cultura si obiceiurile popoarelor

Motto: “Cunoști o țară sau un popor pornind de la oameni și de la obiecte plăsmuite de ei. “

Zona Codrului este aşezată în N-V-ul ţării, de o parte şi de alta a Culmii Făgetului, de unde îi provine şi denumirea - de la pădurile de fag şi de stejar existente aici până spre sfârşitul secolului trecut.

Sunt considerate ca aparţinând Zonei Codru următoarele localităţi: Babţa, Corund, Socond, Hodişa, Homoroadele, Solduba, Soconzel, s.a.

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Forma de relief predominantă în zonă sunt dealurile.

Agricultura şi creşterea vitelor erau considerate ca fiind ocupaţii de bază.

Acestea au favorizat dezvoltarea următoarelor ocupaţii: albinăritul, culesul fructelor de pădure, vânătoarea, dar şi practicarea unor meşteşuguri ca:

prelucrarea lemnului - confecţionarea lăzilor de zestre, a obiectelor gospodăreşti sau casnice, a războaielor de ţesut, olăritul, împletiturile din lemn sau din nuiele, confecţionarea gubelor sau a ţolurilor din lână.

ARHITECTURA POPULARĂ

TIPUL TRADIȚIONAL DE GOSPODĂRIE

Satele din zona Codrului sunt aşezări de tip răsfirat. Gospodăriile sunt aşezate la uliţă.

Casa veche din Codru are ca elemente specifice de arhitectura acoperisul în doua ape.

Temelia este  din pietre de râu, peste ea fiind asezata talpa din bârne groase de stejar.

Peretii casei sunt facuti din caramizi de lut uscate la soare si chirpici.

Intrarea, pe latura lunga a casei, este asimetrica.

Casele aveau două încăperi: tinda şi casa mare cu următoarele destinaţii: casa – unde era şi cuptorul – era pentru locuit, iar tinda era pentru păstrarea alimentelor.

Mai târziu casele aveau trei încăperi: tinda şi casa mare şi casa mică.

Prispa cupridea două laturi ale casei şi avea stâlpi ornamentali.

Numărul ferestrelor era extrem de redus: una, cel mult două la uliţă şi una spre “ocol” (curte).

Casele erau construite pe tălpi de lemn, aşezate pe bolovani sau piatră, fără mortar.

Pereţii casei se construiau din lemn rotund aşezat în cununi orizontale.

Acoperişul casei era în patru ape, acoperit cu paie.

OBIECTE GOSPODĂREŞTI

În tindă erau lăzi, coşuri cu bucate, obiecte de uz casnic, chiar şi animale.

MELIȚĂ

Interiorul caselor codrenesti – OBIECTE DECORATIVE

Blid ceramic

Ştergar în cui

Perdele

În casa de locuit, în colţul din stânga, se afla cuptorul de voioage, pe care se şi dormea.

Icoane

În mijlocul casei de locuit era aşezată masa înconjurată cu scaune cu spătar.

OBIECTE DE MOBILIER POPULAR CODRENESC

La începutul peretelui dinspre uliţă se afla câte o laviţă.

LADĂ DE ZESTRE

Era folosită pentru păstrarea hainelor şi textilelor. Acestea urmau mireasa în casa socrilor.

Ornamentaţia era dată de sculpturi sau crestături cu motive geometrice sau florale.

Vârtelniţă pentru copii

Război de ţesut şi caier cu fuse

OCUPAȚIILE CODRENCEI

Leagănul

Pat cu perini “împâstrite”

TEXTILE DECORATIVE DE INTERIOR

Lipideul de pat

Motiv decorativ la o ştergură de

după cui

Motiv decorativ la o faţă de masă

Perdele

TEXTILE DECORATIVE DE INTERIOR

Şura este cea mai importanta constructie din spatiul gospodaresc. Are porţi decorate prin traforaj în relief cu elemente geometrice, florale, zoomorfe. Pereţii sunt construiţi din bârne de lemn, văioage sau, mai nou, cărămidă. Acoperişul este în 4 ape. Ea cuprinde şi poiata care adăposte vitele.

ACARETURILE GOSPODĂRIEI

Separat sunt coteţele pentru găini şi coteţul pentru porci.

Gard de nuiele

Gospodăria codrenească tradiţională era împrejmuită cu gard de stâlpi şi bârne sau scânduri.

Biserica de lemn din Soconzel era relativ datată din anul 1777. A ars pe data de 3 octombrie 2009. Se păstrează ruinele carbonizate.

Renumitele biserici din lemn de la Corund, Soconzel, Stâna şi Bolda, situate în totalitate în zona etnografica Codru, dateaza din secolele XVII-XVIII. Ele se încadreaza arhitecturii populare din nordul tarii. Constructiile de acest tip, de o valoare artistica indiscutabila.

ARHITECTURA BISERICILOR

BIBLIOGRAFIE

1. “Satu Mare – studii si comunicari”, Muzeul Judetului Satu Mare, 1972, 2. “Satu Mare – studii si comunicari”, Muzeul Judetului Satu Mare, 1975,3. Lucrare de licenta, Dorca Leontina, Baia Mare, 2006, 4. Lucrare de licenta, Sas Carmen Maria, Baia Mare, 2006,5. poze efectuate la Muzeul Judetului Satu Mare si in localitatea Soconzel, 6. http://museum.ici.ro/transilvania/satumare/english/muzee_rurale.htm7. http://www.satumare.insse.ro/main.php?id=405 8. http://images.google.com/imgres?imgurl=http://emaramures.ro/

Casa-codreneasca-Urmenis.

COLABORATORILeontina Dorca şI Maria Carmen Sas. Muzeul judetean de istorie si etnografie Satu Mare