serie de autor mii.]ail drumis - cdn4.libris.ro magheru - mihail... · se trlgea dinu-6 familie...
Post on 10-Apr-2018
224 Views
Preview:
TRANSCRIPT
SERIE DE AUTOR
MII.]AIL DRUMIS
AEDTTURA
AITT
Cuprins
Partea lntiiZORII ZILEI
Capitolul lFamiliaMdgheril. . .
Capitolul2Memoriall
Capitolul3Pdpania
Capitolul4Meruorial II.
Capitolul5,,Sauantul"
Capitolul6Doctor in rnedicini.
Partea a doua
iN vArroaRr
Capitolul lA presirnlire stranie . .
L7
21
3t
65
Capitotrul zCornpartirnentul de clasa intii. .
Capitolul3Mernoriallil
Capitolul4
Capitolul5Catastrofa
Capitolul6HotelMajestic
Capitolul T
Memorial IVCapitolul8
O ueste astelttahi
Capitolul g
Cei doi asociayi
Capitolul t0intoarcerea
Capitolul llO descop erire neaf tep tatd
Capitolul l2Blesternele llinc,ii. .
Capitolul 13
Mernorial IVCapirolul l4
Fr,irndntiri
Capirolul l5P,ircrep ..;.. .........
253
282
'r.g' ,
102
117 Fiiea Zhj,ideanului
Capitolul 18
129 |
Partea a treia'
LIMPEZIRE
134
t39;
180,
Capitolul lMdrrurisirea
lnpreaenfre;
Capitolul3, Procetul ;i,.. . . . .. . . . .' . i,',', 339
Capitolul4 .
Capitolul S
Interooat0riill..., ',.164-'---'-o----'
Capitolul6
zo4,,'l
209,
218
224
231
245
EPILOG,,Sfintul p,irere"
Capitolul lTrei aindec,iri.
Capirolul2Mernorial VII.
Capitolul3420
427$mala de la Magherarui
Capitolul I
FamiliaMagheru
I
Gheorghe Magheru era fiul unor girani instirigi din
comuna Merigani, judegul Dolj. inci nu implinise trei-
zeci de ani cind liberalii afagi la putere il unserl pretor
in plasaJiul de sus, cu regedinga chiar in locul siu de
bagtinl. N-arltase prea multl rivni la invigiturl, dar, de
bine, de rlu avea ln buzunar o diplomi de licengl in
Drept, obginutl in cinci, in loc de trei ani. Ba il zgandiri
ambigia unui doctorat la Sorbona, 9i atunci piringii,cilcAndu-gi pe inimi, vAndurl cAteva pogoane de pidure,
ca siJ ginl la Paris doi ani incheiagi. in acest timp, tinirulnostru nu trecu mai mult de zece ori pe la facultate. Is-
privind banii ;i neprimind algii, se intoarse in gari cI-sltorit gata cu o franguzoaici inalti, slabi ca fusul 9i urAtl
foc. Meriglnenii igi fhceau cruce vizAnd-o gi se inuebau ce-o
fi pSgit domnulpretor de-aluatpe muma-pnduriit Tlebuia
si bati dumnealui atfua cale pAni la gara franguzului, nu
glsea el oltence de-ale noasue chipege gi pieptoase ? Ori nu-i
ajungeau bratele slle cuprindipeste mijloc?
Mai tArzior se rlspAndi vestea ci doamna Genevitve
se trlgea dinu-6 familie nobih, scipitatS, din ginutul
Loarei, ai clrei piringi muriseri slraci lipigi, hsand pe
Mihail Drumeq
fati in bfuaia vAnurilor' Va sLzicl'asta era? Odrasla Ma-
gherilor umbla dupi ranguri inalte' ii plicea si pluteasci
i., -er.gi.. Chiar numele lui istoric ii fbcea pe mulgi si
creadi ci ar fi descendentul unuia dintre fruntagii Revo-
togi.i a. h 1848, mai ales ci el nu dezminqea niciodati
rudenia. De fapL nu exista nicio legituri intre cele doul
ir^ilii, ,,o .rr l, miiloc decAt o simpli coincidengi de
nume,
TAnIra vicontesi Magheru' ffansplantati pe pimAnt
romAnesc, incerci sl se adapteze noilor condigii de viagi
atit de deosebite faql de cele in care trlise pinl atunci'
Aveain fiingaei un neastimplrpermanent' o neobignuiti
nevoie de migcare, de activitate' Nu se ocupa de gospo-
diria casei, era striinl de aceasti indeletnicire' igi pe-
,r...r ri."p"l cihrind singuri prin satele vecine' urcAnd
pe dealuriie Cotmenii sauritlcind prin zlvoaiele Ei lun-
.il. Ol..goloi. Danton' superbul ei cal de curse' ii fbcea
toate voile. Seara, cinta in salon arii din opere de com-
pozitori francezi acompaniindu-se la pian - singurul pian
iin M.rig"rri -, apoi citea pAna noaPtea-tarziu' de pre-
feringl, din Maupassant' CAnd venea prefectul de la Ca-
racal - om instruit, care igi flcuse studiile in Franga - se
angaiacu el in discugii pasionale despre. clasicii francezi
gi,i., fo.ot vorbirii, Genevidve se schimba la faqi' inteli-
genga ei vie 9i ascuqiti o ficea frumoasl' distinsi ' grande
iamet SogulrlmAnea undeva deoparte' in penumbri'
incolo, doamna Magheru, ca sl-gi umple timpul' organi-
za serblri ;colare (eiau doul;coli in comuni) 9i atunci
"Lrg" sr adune obiecte Pentru tomboli sau s[ plaseze
biI.L. irr..pose s-o rupi binigor pe romA'nqte' insi lume a
CazulMaghera 9
se obignuise de mult cu vorbirea ei stXlcitl. Mai in fiecare
an, de obicei, iarna, se fhcea nevS.zuti o luni, doul. Pleca
la Paris, sugrumatl de o nostalgie sfAgietoare. lJneori oinsogea 9i blrbatul.
Chiar in primul an al cisniciei, Magherii avurl un
copil. il botezariHillaire (dupi numele unui stribun al
mamei, fost mare demnitar in vremea consulatului). Pe
romA.negte ii spuneau Ilarie Ei aEa fu trecut in actul de
nastere. Venirea pe lume a biiatului le invadi existenga
tihniti, aproape liniari, cu griji gi spaime cumplite. Se nIs-cuse prematur, cAteva luni se zbltu intre viagl gi moarte.
Apoi cipiti o eczemi rebeli, care il chinui pe el gi pe ai
sii trei ani incheiagi, dupl care - alti pacoste - se imbol-nivi de astm. Avea crize dese, simgea o apisare in piept gi
risufa anevoie, il punea sI inspire aer intr-o strachini incare turna cAteva picLturi de piridinl. Degeaba, criza nuceda. Mama duse copilul la Craiova, apoi la Bucuresti,
plimbindu-lpe la togi medicii de specialitate. YizindcS,nu-i timiduiegte boala, pleci la Paris, impreunS. cu sogul.
Alte colinde, consultaEii la docrori cu renume, Potain,
Gudneau de Mussy, consulturi medicale. in fine, crizelese rlrirl, dar copilul incl nu era deplin vindecat. AcoloGenevidve niscu o fetigl, de asti dari, slnfuoasl. $i, duplo lungl abseng5, Magherii se intoarserl in gar[. O buniparte din avunrl lor se dusese pe copcl gi, de rAndul acesta,
incepu 9i tatal s[ sufe greu, pentru ci nu putea trli numaidin leafa de preror.
Astfel crescu {lug, cu rogi ochii pe el, ginut la aer, sub
dezmierdarea soarelui, insi mai mult incilzit de dragosrea
babei Floarea, slujnicl la roate din casi. Sclpase, ce-i
l0 Mihail Drumeg
drepc de niduf nu mai aYea ctize'tnsi dldu peste alti
pacoste. Maici-sa trase o buni spaiml cAnd'.tntr-o dimi-
I""rU,""*din sufragerie, ilglsi dormind dus' pe bufet'
in timpul nopqii, aPucat de un acces de somnambulism'
bliatoi pl"."r. din pltucul lui 9i era de mirare cum reu-
Gti ,. ."91.. pe bufetul inalt de doi metri' ca si-qi
.orrtiro.acolosomnul'Piringii'speriagi'illuarisidoarmi cu ei, pentru aJ veghea in timpul nopgii' Micul
,or.to"*Urt re mai scuh de cAteva ori' la intervale scurte'
dar nu plgi nimic. Dup[ citeva luni' accesele' rlrite intre
.*;;::r"tl de-a binelea' 9i totul reintrr in normal'"-
Z^oricirui copil, lui Ilarie ii erau dragi juciriile' dar
tot mai mult ii plicea si i se povesteasci basme' Ar fi stat
;;;; p. ,.1rt"9"1 lui de-o gchioapl ore intregi' ca s[
"oia i.rra.nptiri nlstrugnice cu feqi-frumo;i 9i cosinzene
care ti fermecau inchipuirea' Piringii nu gtiau basme' nrcl
nuleardeasi-iciteascipierzAndatAtadmp,agacltre-.*.ti S*"1 asuPra bit;enei' Ea nu gtia carte' dar era
deporiiara unei nesecate biblioteci de poveqti 9i' rnai
mult decit atit, se pricepea si le spuni viu 9i colorat' cu
un dar deosebit al naragiei' Aqa incit toati comoara
adunati in timpul copiliriei recu repede' fbri gtirbiri' in
mintea nesiqioasi a biiatului' mobilAnd-o bogat nu
.ror""i cu fanteziedar 9i cu tilcul vorbelor de duh' De
aceea, la cinci ani, cuvlnta ca un om mare' cu fraze din
cirgile de poveqti ori proverbe auzite din gura didacei'
Precocitatea lui se dovedea uimitoare'
Rlmase de pominl o frazi adresati preotului Grigore'
Acesta tot steruia pe lAngi Pretor si restituie parohiei
crescitoria de porci, luati cam cu japca de cltre primiria
Cazul Magberu 11
comunei, in vederea infiingirii unui orfelinat care nu se
mai infiinga. Copilul, afat intAmplitor in birou, auzind
discugia, zise neintrebat:
- Pirinte, gi cu slinina in pod, gi cu suferul in rai nu
se poate !
Preotul se uiti incremenit la gancul de-o gchioapi:
- Ia te uiti ce vorbe ii ies din gurl?! Ca la un om
bitrAn. Aferim, copile !
Pretorul Magheru rimase gielbouche bie, cum ii spu-
nea adesea nevastl-sa, vicontesa. Hm, nu era atit de
stragnic proverbul cAt aplicarea la spegi. De bucurie, illul pe Ilarie in brage gi il coplegi de sirutiri.
- Mare noroc avusegi,popo... N-am incotro, igi aprob
cererea, dar gAncului istuia sl-i mulgumegti, nu mie...
Biiatul pretorului era muncit inci inainte de virstagcolarl de numeroase gi felurite intrebiri care ii nluceau
pe plringi. Pe vremea aceea, comuna Merigani fu zugudu-
itl de o criml pasionah. Un fllclu o ucise pe fata unui
vecin al Magherilor, care se logodise cu altcineva. Ilarie
o cunogtea pe Ileana, ii era chiar drag5, de atAtea orivorbise cu ea gi, auzind de nenorocire, se duse s-o vadl.PAn[ atunci, inci nu zlrise un cadavru. Se uiti infricoqat
la moarti cum gade ge apini in cogciug, acoperitl de fori,auzi vaiete 9i plAnsete in casi, fhri si spuni un cuvAnt. Ba
chiar reugi sl punl un deget pe mAna celei duse, ftrI s[-lobserve cineva, dar il uase repede, ingrozit. Mina moaruei
era rece ca gheaga. Pleci pe furig, foarte coplqit de cele
vizate. Acas5, plringii il certarl, nu trebuia si se duclacolo, aga ceva nu era pentru el.
- De ce n-am voie ? De ce si nu stiu?
12 Mihail Drumeg
- Ce sI gtii?
- Vreau si ;tiu cum a Purut biiatul acela s-o omoare
pe lleana.
- I-a implintat cugitul ln inimi"'
- $i din asta se Poate muri?
- Da, desigur. Mai bine si vorbim altceva'
Biiatul rlmAnea tot nedumerit.
- Atunci, un om poate sl ucidi pe altul, 9i acela si
fie ucis,la rindul lui?
- Hai, Iliq, isprivegte cu prostiile"'
- Astea nu-s prostii. Mie, tlticule, te rog si-mi spui
pentru ce se Poate, de ce s-a dat voie s[ se omoare oamenii
intre ei ?
Ce sI-i rlspundl la aceaste intrebare?
Se ve de ci in mintea copilului se fhurise o lume ideali'
oamenii se iubeau unii pe algii, triiau pagnic, sclldAndu-se
in apa cildugl a fericirii. un om, chiar daci l-ar fi dugmi-
nit pe altul, n-aveaPutere s5-l omoare, cici il apiraviaga'
$i a9a trlia panl la adanci bltrAnegi' cAnd venea moartea
rn-t i, "lt""deva,
intr-o impirigie, foarte departe, dincolo
de nori. Nici cu muritul oamenilor nu era cevapreahmu-
rit, dar gtia ci viaga are un capit. $i acum, toatl clidirea
inchipuirii lui se surpa din temelie, zdrobiti de cruzimea
unei fapte.
- Ileana era tanlrl, trebuia s[ trliasci pAnl se fhcea
bitrAnl ca baba Floarea. De ce acela i-a luat viaga? Ar
putea cineva si i-o dea inaPoi?
- Viaga nu se mai intoarce.
- Nu-i drept! Nu-i bine! gipi copilul, bitind nervos
din picior. ii venirl chiar lacrimile. Suferea Pentru o
caazl. care nu era a sa.
Cazul Magheru 13
Nici tatll, nici mama nu-gi dlduri seama de gravi-r.atea rilzvriltirii copilului impotriva relei orAnduiri a
naturii. Se mulgumeau si-gi spun5:
- E prea sensibil... Bolnlvicios de sensibilt O g aiblde furci cu viaga...
Alt[ datl Ilarie aflI cI un frate al invigirorului, aler-
gAnd si prindl trenul, lunecase de pe scarl gi fusese tliatde rogi.
- Cum a indriznit trenul si-l omoare ? De ce trenulare atita putere ? Nu tot oamenii l-au fh.cut? Daci l-auflcut ei, de ce il lasi de capul lui, sl-i ucidi?
intreblrile nu erau toral naive, cele mai multe avAnd
cit de cA.t un sAmbure logic. Aria lor insi riminea aceeasi.
- Ascultl, Fleurie, de unde vin copiiipe lume, o inrre-blpe baba Floarea, franguzindu-i numele in semn de alint.
- Din cer, dragul maichii, ii aduce barza in cog. Astagtie oricine.
- Acolo cine-i face?
- Dumnezeu, cine altul? Ialut, il frlmAntibine, cro-egte clpgorul, mAnugele 9i piciorugele, pe urmi sufli inele gi gata fltul. A9a face cu togi...
- $i de ce ii trimite pe pimint gi nu-i gine la el in cer ?
- ApIi, Ilug maicl, acolo sus n-au cum sI creasci.
DacI se miresc, cad jos, fiindci atirnl prea greu gi praf se
fac. D-aia se duc berzele de-i ia 9i ii impart pe la oameni.
in cer nici n-au ce mlnca, acolo-i numai aer, atAta...
- Ar fi o socoteah, zicea copilul oarecurn convins de
spusele didacei. Dar berzele impart copiii dupl capul lor ?
- Cum dupl capul lor?
- Ag", bine... De ce lui badea Toader i-au adus nouicopii, iar plringilor mei numai pe mine si pe Mariana?
14 Mihail Drume;
Titicu poate sl hrlneasci 9i zece, are de unde' dar badea
Toader n-are 9i rabdl copiii de foame!
Pe baba Floarea tocmai a strigat-o stipAnl-sa 9i a
plecat repede, altfel cine gtie cum s-ar 6 descurcat' Dar'
iopl c" Ilarie merse la gcoali, incetl cu desivArgire s[ mai
creadi in balivernele celor mari'
- Togi m-afi mingit, chiar tu, Fleurie' in care aveam
incredere. Copiii nuvin din cer sau de la Paris' cum spunea
mama, se nasc aici, pe pimXnt' Altfel' de ce ar fi biiegi;i
fete? Ar ajunge doar biiegi. Fete pentru ce trebuie?
Numai ci nedumeririle lui Ilarie cregteau pe zi ce
trecea. La gcoall nu afli prea multe lucruri' nici n-avea
cum, asa ci foamea lui de a gti rimase tot nesatisflcute'
NumaicAnd trecu la liceu, se schimbarl lucrurile' Pirinqii
l-au dat la pensionul Modern, unde se aflau elevi din
torte cl"s"le, iar cALgiva giligani cu ,,mustati" din cursul
superior ii destiinuiri destul de brutal unele fapte'
Inocenga lui riniti inlspri conflictul latent cu viaga' IatiJ
acum alergAnd la lecturl particularl peste lecgiile de
fiecare zi, pentru el simple juclrioare' Citea o^carte 9i acea
."rt. ....-" "lta
gi aga fiecare se voia urmati' fbri oprire 9i
firi sfArgit. Ajunsese asemeni unui naufragiat care'
chinuit de sete, bea din apa sirati a mirii' Setea sporiti
va cere si bea din nou, tot mai mult' pAni la pieire"'
Elevul Magheru Ilarie ajunsese in aceavreme in clasa
a VI-ar, dar in privinga fondului de cunogtinge se Putea
misura cu un absolvent de facultate'
t in clasa a X-a avea 16 ani (n.r')'
CazalMagheru
u
Tot pe atunci, cu pugin inainte de vacanta Pagtelui, se
intAmpli ragedia cu Genevidve, mama lui, care ii zguduifiinga din ridlcini.
intr-una din zile, baba Floarea, urcAndu-se in podulcasei, o glsi pe stlpinl-sa atArnAnd inertl de o grindl.Slujnica, ingroziti, incepu s[ gipe, vecinii alarmaEi sosiriin grabi si, tiind frdnghia, dlduri jos sinucigaga. Prero-
rul, care se afa la serviciu, veni intr-un sufet acasl, dar numai era nimic de ftcutr sogia sa murise de cAteva ore, dupispusele doctorului Sabaru, chemat 9i el la faga locului.
Vestea se rispAndi in tArgul Meriganilor cu iugeala
fulgerului, uluind pe toati lumea. Ce-o fi avur, slrmana,se intrebau oamenii, de gi-a tliat firul viegii, cI era de neam
mare 9i o ducea bine, imprejmuiti de cinste si respect.
Cui i-ar fi tre cut prin minte ci riul sapi sub strllucire
9i moartea n-alege? Frantuzoaica era bolnavl coapti de
nervi. La ospigul de ingropiciune, chiar birbatul ei iimirturisi prefectului ci nu putea si doarmi, siraca,nopgi inffegi nu inchidea ochii, cu roare somniferele
inghigite, abia acum i-a venit, in fine, somnul cel mare,
numai ci sl-l fereasci Dumnezeu pe tot omul de aga
somn... Da, pentru cI e fbri trezire...
Pornit si-si descarce inima, pretorul adiugl ciGenevitve mai incercase o dati sl-si curme zilele - nusunt nici doui luni de-atunci -, dar el a prins de veste
gi a scipat-o. Tot degeaba, rlul ei n-avea lecuire, spuneau
doctorii.Aceste lucrurl negtiute ajunseserl gi la urechile lui
Ilarie, integindu-i durerea. $i cAnd el, reintors pustiu la
15
top related