SERIE DE AUTOR

MII.]AIL DRUMIS

AEDTTURA

AITT

Cuprins

Partea lntiiZORII ZILEI

Capitolul lFamiliaMdgheril. . .

Capitolul2Memoriall

Capitolul3Pdpania

Capitolul4Meruorial II.

Capitolul5,,Sauantul"

Capitolul6Doctor in rnedicini.

Partea a doua

iN vArroaRr

Capitolul lA presirnlire stranie . .

L7

21

3t

65

Capitotrul zCornpartirnentul de clasa intii. .

Capitolul3Mernoriallil

Capitolul4

Capitolul5Catastrofa

Capitolul6HotelMajestic

Capitolul T

Memorial IVCapitolul8

O ueste astelttahi

Capitolul g

Cei doi asociayi

Capitolul t0intoarcerea

Capitolul llO descop erire neaf tep tatd

Capitolul l2Blesternele llinc,ii. .

Capitolul 13

Mernorial IVCapirolul l4

Fr,irndntiri

Capirolul l5P,ircrep ..;.. .........

253

282

'r.g' ,

102

117 Fiiea Zhj,ideanului

Capitolul 18

129 |

Partea a treia'

LIMPEZIRE

134

t39;

180,

Capitolul lMdrrurisirea

lnpreaenfre;

Capitolul3, Procetul ;i,.. . . . .. . . . .' . i,',', 339

Capitolul4 .

Capitolul S

Interooat0riill..., ',.164-'---'-o----'

Capitolul6

zo4,,'l

209,

218

224

231

245

EPILOG,,Sfintul p,irere"

Capitolul lTrei aindec,iri.

Capirolul2Mernorial VII.

Capitolul3420

427$mala de la Magherarui

Capitolul I

FamiliaMagheru

I

Gheorghe Magheru era fiul unor girani instirigi din

comuna Merigani, judegul Dolj. inci nu implinise trei-

zeci de ani cind liberalii afagi la putere il unserl pretor

in plasaJiul de sus, cu regedinga chiar in locul siu de

bagtinl. N-arltase prea multl rivni la invigiturl, dar, de

bine, de rlu avea ln buzunar o diplomi de licengl in

Drept, obginutl in cinci, in loc de trei ani. Ba il zgandiri

ambigia unui doctorat la Sorbona, 9i atunci piringii,cilcAndu-gi pe inimi, vAndurl cAteva pogoane de pidure,

ca siJ ginl la Paris doi ani incheiagi. in acest timp, tinirulnostru nu trecu mai mult de zece ori pe la facultate. Is-

privind banii ;i neprimind algii, se intoarse in gari cI-sltorit gata cu o franguzoaici inalti, slabi ca fusul 9i urAtl

foc. Meriglnenii igi fhceau cruce vizAnd-o gi se inuebau ce-o

fi pSgit domnulpretor de-aluatpe muma-pnduriit Tlebuia

si bati dumnealui atfua cale pAni la gara franguzului, nu

glsea el oltence de-ale noasue chipege gi pieptoase ? Ori nu-i

ajungeau bratele slle cuprindipeste mijloc?

Mai tArzior se rlspAndi vestea ci doamna Genevitve

se trlgea dinu-6 familie nobih, scipitatS, din ginutul

Loarei, ai clrei piringi muriseri slraci lipigi, hsand pe

Mihail Drumeq

fati in bfuaia vAnurilor' Va sLzicl'asta era? Odrasla Ma-

gherilor umbla dupi ranguri inalte' ii plicea si pluteasci

i., -er.gi.. Chiar numele lui istoric ii fbcea pe mulgi si

creadi ci ar fi descendentul unuia dintre fruntagii Revo-

togi.i a. h 1848, mai ales ci el nu dezminqea niciodati

rudenia. De fapL nu exista nicio legituri intre cele doul

ir^ilii, ,,o .rr l, miiloc decAt o simpli coincidengi de

nume,

TAnIra vicontesi Magheru' ffansplantati pe pimAnt

romAnesc, incerci sl se adapteze noilor condigii de viagi

atit de deosebite faql de cele in care trlise pinl atunci'

Aveain fiingaei un neastimplrpermanent' o neobignuiti

nevoie de migcare, de activitate' Nu se ocupa de gospo-

diria casei, era striinl de aceasti indeletnicire' igi pe-

,r...r ri."p"l cihrind singuri prin satele vecine' urcAnd

pe dealuriie Cotmenii sauritlcind prin zlvoaiele Ei lun-

.il. Ol..goloi. Danton' superbul ei cal de curse' ii fbcea

toate voile. Seara, cinta in salon arii din opere de com-

pozitori francezi acompaniindu-se la pian - singurul pian

iin M.rig"rri -, apoi citea pAna noaPtea-tarziu' de pre-

feringl, din Maupassant' CAnd venea prefectul de la Ca-

racal - om instruit, care igi flcuse studiile in Franga - se

angaiacu el in discugii pasionale despre. clasicii francezi

gi,i., fo.ot vorbirii, Genevidve se schimba la faqi' inteli-

genga ei vie 9i ascuqiti o ficea frumoasl' distinsi ' grande

iamet SogulrlmAnea undeva deoparte' in penumbri'

incolo, doamna Magheru, ca sl-gi umple timpul' organi-

za serblri ;colare (eiau doul;coli in comuni) 9i atunci

"Lrg" sr adune obiecte Pentru tomboli sau s[ plaseze

biI.L. irr..pose s-o rupi binigor pe romA'nqte' insi lume a

CazulMaghera 9

se obignuise de mult cu vorbirea ei stXlcitl. Mai in fiecare

an, de obicei, iarna, se fhcea nevS.zuti o luni, doul. Pleca

la Paris, sugrumatl de o nostalgie sfAgietoare. lJneori oinsogea 9i blrbatul.

Chiar in primul an al cisniciei, Magherii avurl un

copil. il botezariHillaire (dupi numele unui stribun al

mamei, fost mare demnitar in vremea consulatului). Pe

romA.negte ii spuneau Ilarie Ei aEa fu trecut in actul de

nastere. Venirea pe lume a biiatului le invadi existenga

tihniti, aproape liniari, cu griji gi spaime cumplite. Se nIs-cuse prematur, cAteva luni se zbltu intre viagl gi moarte.

Apoi cipiti o eczemi rebeli, care il chinui pe el gi pe ai

sii trei ani incheiagi, dupl care - alti pacoste - se imbol-nivi de astm. Avea crize dese, simgea o apisare in piept gi

risufa anevoie, il punea sI inspire aer intr-o strachini incare turna cAteva picLturi de piridinl. Degeaba, criza nuceda. Mama duse copilul la Craiova, apoi la Bucuresti,

plimbindu-lpe la togi medicii de specialitate. YizindcS,nu-i timiduiegte boala, pleci la Paris, impreunS. cu sogul.

Alte colinde, consultaEii la docrori cu renume, Potain,

Gudneau de Mussy, consulturi medicale. in fine, crizelese rlrirl, dar copilul incl nu era deplin vindecat. AcoloGenevidve niscu o fetigl, de asti dari, slnfuoasl. $i, duplo lungl abseng5, Magherii se intoarserl in gar[. O buniparte din avunrl lor se dusese pe copcl gi, de rAndul acesta,

incepu 9i tatal s[ sufe greu, pentru ci nu putea trli numaidin leafa de preror.

Astfel crescu {lug, cu rogi ochii pe el, ginut la aer, sub

dezmierdarea soarelui, insi mai mult incilzit de dragosrea

babei Floarea, slujnicl la roate din casi. Sclpase, ce-i

l0 Mihail Drumeg

drepc de niduf nu mai aYea ctize'tnsi dldu peste alti

pacoste. Maici-sa trase o buni spaiml cAnd'.tntr-o dimi-

I""rU,""*din sufragerie, ilglsi dormind dus' pe bufet'

in timpul nopqii, aPucat de un acces de somnambulism'

bliatoi pl"."r. din pltucul lui 9i era de mirare cum reu-

Gti ,. ."91.. pe bufetul inalt de doi metri' ca si-qi

.orrtiro.acolosomnul'Piringii'speriagi'illuarisidoarmi cu ei, pentru aJ veghea in timpul nopgii' Micul

,or.to"*Urt re mai scuh de cAteva ori' la intervale scurte'

dar nu plgi nimic. Dup[ citeva luni' accesele' rlrite intre

.*;;::r"tl de-a binelea' 9i totul reintrr in normal'"-

Z^oricirui copil, lui Ilarie ii erau dragi juciriile' dar

tot mai mult ii plicea si i se povesteasci basme' Ar fi stat

;;;; p. ,.1rt"9"1 lui de-o gchioapl ore intregi' ca s[

"oia i.rra.nptiri nlstrugnice cu feqi-frumo;i 9i cosinzene

care ti fermecau inchipuirea' Piringii nu gtiau basme' nrcl

nuleardeasi-iciteascipierzAndatAtadmp,agacltre-.*.ti S*"1 asuPra bit;enei' Ea nu gtia carte' dar era

deporiiara unei nesecate biblioteci de poveqti 9i' rnai

mult decit atit, se pricepea si le spuni viu 9i colorat' cu

un dar deosebit al naragiei' Aqa incit toati comoara

adunati in timpul copiliriei recu repede' fbri gtirbiri' in

mintea nesiqioasi a biiatului' mobilAnd-o bogat nu

.ror""i cu fanteziedar 9i cu tilcul vorbelor de duh' De

aceea, la cinci ani, cuvlnta ca un om mare' cu fraze din

cirgile de poveqti ori proverbe auzite din gura didacei'

Precocitatea lui se dovedea uimitoare'

Rlmase de pominl o frazi adresati preotului Grigore'

Acesta tot steruia pe lAngi Pretor si restituie parohiei

crescitoria de porci, luati cam cu japca de cltre primiria

Cazul Magberu 11

comunei, in vederea infiingirii unui orfelinat care nu se

mai infiinga. Copilul, afat intAmplitor in birou, auzind

discugia, zise neintrebat:

- Pirinte, gi cu slinina in pod, gi cu suferul in rai nu

se poate !

Preotul se uiti incremenit la gancul de-o gchioapi:

- Ia te uiti ce vorbe ii ies din gurl?! Ca la un om

bitrAn. Aferim, copile !

Pretorul Magheru rimase gielbouche bie, cum ii spu-

nea adesea nevastl-sa, vicontesa. Hm, nu era atit de

stragnic proverbul cAt aplicarea la spegi. De bucurie, illul pe Ilarie in brage gi il coplegi de sirutiri.

- Mare noroc avusegi,popo... N-am incotro, igi aprob

cererea, dar gAncului istuia sl-i mulgumegti, nu mie...

Biiatul pretorului era muncit inci inainte de virstagcolarl de numeroase gi felurite intrebiri care ii nluceau

pe plringi. Pe vremea aceea, comuna Merigani fu zugudu-

itl de o criml pasionah. Un fllclu o ucise pe fata unui

vecin al Magherilor, care se logodise cu altcineva. Ilarie

o cunogtea pe Ileana, ii era chiar drag5, de atAtea orivorbise cu ea gi, auzind de nenorocire, se duse s-o vadl.PAn[ atunci, inci nu zlrise un cadavru. Se uiti infricoqat

la moarti cum gade ge apini in cogciug, acoperitl de fori,auzi vaiete 9i plAnsete in casi, fhri si spuni un cuvAnt. Ba

chiar reugi sl punl un deget pe mAna celei duse, ftrI s[-lobserve cineva, dar il uase repede, ingrozit. Mina moaruei

era rece ca gheaga. Pleci pe furig, foarte coplqit de cele

vizate. Acas5, plringii il certarl, nu trebuia si se duclacolo, aga ceva nu era pentru el.

- De ce n-am voie ? De ce si nu stiu?

12 Mihail Drumeg

- Ce sI gtii?

- Vreau si ;tiu cum a Purut biiatul acela s-o omoare

pe lleana.

- I-a implintat cugitul ln inimi"'

- $i din asta se Poate muri?

- Da, desigur. Mai bine si vorbim altceva'

Biiatul rlmAnea tot nedumerit.

- Atunci, un om poate sl ucidi pe altul, 9i acela si

fie ucis,la rindul lui?

- Hai, Iliq, isprivegte cu prostiile"'

- Astea nu-s prostii. Mie, tlticule, te rog si-mi spui

pentru ce se Poate, de ce s-a dat voie s[ se omoare oamenii

intre ei ?

Ce sI-i rlspundl la aceaste intrebare?

Se ve de ci in mintea copilului se fhurise o lume ideali'

oamenii se iubeau unii pe algii, triiau pagnic, sclldAndu-se

in apa cildugl a fericirii. un om, chiar daci l-ar fi dugmi-

nit pe altul, n-aveaPutere s5-l omoare, cici il apiraviaga'

$i a9a trlia panl la adanci bltrAnegi' cAnd venea moartea

rn-t i, "lt""deva,

intr-o impirigie, foarte departe, dincolo

de nori. Nici cu muritul oamenilor nu era cevapreahmu-

rit, dar gtia ci viaga are un capit. $i acum, toatl clidirea

inchipuirii lui se surpa din temelie, zdrobiti de cruzimea

unei fapte.

- Ileana era tanlrl, trebuia s[ trliasci pAnl se fhcea

bitrAnl ca baba Floarea. De ce acela i-a luat viaga? Ar

putea cineva si i-o dea inaPoi?

- Viaga nu se mai intoarce.

- Nu-i drept! Nu-i bine! gipi copilul, bitind nervos

din picior. ii venirl chiar lacrimile. Suferea Pentru o

caazl. care nu era a sa.

Cazul Magheru 13

Nici tatll, nici mama nu-gi dlduri seama de gravi-r.atea rilzvriltirii copilului impotriva relei orAnduiri a

naturii. Se mulgumeau si-gi spun5:

- E prea sensibil... Bolnlvicios de sensibilt O g aiblde furci cu viaga...

Alt[ datl Ilarie aflI cI un frate al invigirorului, aler-

gAnd si prindl trenul, lunecase de pe scarl gi fusese tliatde rogi.

- Cum a indriznit trenul si-l omoare ? De ce trenulare atita putere ? Nu tot oamenii l-au fh.cut? Daci l-auflcut ei, de ce il lasi de capul lui, sl-i ucidi?

intreblrile nu erau toral naive, cele mai multe avAnd

cit de cA.t un sAmbure logic. Aria lor insi riminea aceeasi.

- Ascultl, Fleurie, de unde vin copiiipe lume, o inrre-blpe baba Floarea, franguzindu-i numele in semn de alint.

- Din cer, dragul maichii, ii aduce barza in cog. Astagtie oricine.

- Acolo cine-i face?

- Dumnezeu, cine altul? Ialut, il frlmAntibine, cro-egte clpgorul, mAnugele 9i piciorugele, pe urmi sufli inele gi gata fltul. A9a face cu togi...

- $i de ce ii trimite pe pimint gi nu-i gine la el in cer ?

- ApIi, Ilug maicl, acolo sus n-au cum sI creasci.

DacI se miresc, cad jos, fiindci atirnl prea greu gi praf se

fac. D-aia se duc berzele de-i ia 9i ii impart pe la oameni.

in cer nici n-au ce mlnca, acolo-i numai aer, atAta...

- Ar fi o socoteah, zicea copilul oarecurn convins de

spusele didacei. Dar berzele impart copiii dupl capul lor ?

- Cum dupl capul lor?

- Ag", bine... De ce lui badea Toader i-au adus nouicopii, iar plringilor mei numai pe mine si pe Mariana?

14 Mihail Drume;

Titicu poate sl hrlneasci 9i zece, are de unde' dar badea

Toader n-are 9i rabdl copiii de foame!

Pe baba Floarea tocmai a strigat-o stipAnl-sa 9i a

plecat repede, altfel cine gtie cum s-ar 6 descurcat' Dar'

iopl c" Ilarie merse la gcoali, incetl cu desivArgire s[ mai

creadi in balivernele celor mari'

- Togi m-afi mingit, chiar tu, Fleurie' in care aveam

incredere. Copiii nuvin din cer sau de la Paris' cum spunea

mama, se nasc aici, pe pimXnt' Altfel' de ce ar fi biiegi;i

fete? Ar ajunge doar biiegi. Fete pentru ce trebuie?

Numai ci nedumeririle lui Ilarie cregteau pe zi ce

trecea. La gcoall nu afli prea multe lucruri' nici n-avea

cum, asa ci foamea lui de a gti rimase tot nesatisflcute'

NumaicAnd trecu la liceu, se schimbarl lucrurile' Pirinqii

l-au dat la pensionul Modern, unde se aflau elevi din

torte cl"s"le, iar cALgiva giligani cu ,,mustati" din cursul

superior ii destiinuiri destul de brutal unele fapte'

Inocenga lui riniti inlspri conflictul latent cu viaga' IatiJ

acum alergAnd la lecturl particularl peste lecgiile de

fiecare zi, pentru el simple juclrioare' Citea o^carte 9i acea

."rt. ....-" "lta

gi aga fiecare se voia urmati' fbri oprire 9i

firi sfArgit. Ajunsese asemeni unui naufragiat care'

chinuit de sete, bea din apa sirati a mirii' Setea sporiti

va cere si bea din nou, tot mai mult' pAni la pieire"'

Elevul Magheru Ilarie ajunsese in aceavreme in clasa

a VI-ar, dar in privinga fondului de cunogtinge se Putea

misura cu un absolvent de facultate'

t in clasa a X-a avea 16 ani (n.r')'

CazalMagheru

u

Tot pe atunci, cu pugin inainte de vacanta Pagtelui, se

intAmpli ragedia cu Genevidve, mama lui, care ii zguduifiinga din ridlcini.

intr-una din zile, baba Floarea, urcAndu-se in podulcasei, o glsi pe stlpinl-sa atArnAnd inertl de o grindl.Slujnica, ingroziti, incepu s[ gipe, vecinii alarmaEi sosiriin grabi si, tiind frdnghia, dlduri jos sinucigaga. Prero-

rul, care se afa la serviciu, veni intr-un sufet acasl, dar numai era nimic de ftcutr sogia sa murise de cAteva ore, dupispusele doctorului Sabaru, chemat 9i el la faga locului.

Vestea se rispAndi in tArgul Meriganilor cu iugeala

fulgerului, uluind pe toati lumea. Ce-o fi avur, slrmana,se intrebau oamenii, de gi-a tliat firul viegii, cI era de neam

mare 9i o ducea bine, imprejmuiti de cinste si respect.

Cui i-ar fi tre cut prin minte ci riul sapi sub strllucire

9i moartea n-alege? Frantuzoaica era bolnavl coapti de

nervi. La ospigul de ingropiciune, chiar birbatul ei iimirturisi prefectului ci nu putea si doarmi, siraca,nopgi inffegi nu inchidea ochii, cu roare somniferele

inghigite, abia acum i-a venit, in fine, somnul cel mare,

numai ci sl-l fereasci Dumnezeu pe tot omul de aga

somn... Da, pentru cI e fbri trezire...

Pornit si-si descarce inima, pretorul adiugl ciGenevitve mai incercase o dati sl-si curme zilele - nusunt nici doui luni de-atunci -, dar el a prins de veste

gi a scipat-o. Tot degeaba, rlul ei n-avea lecuire, spuneau

doctorii.Aceste lucrurl negtiute ajunseserl gi la urechile lui

Ilarie, integindu-i durerea. $i cAnd el, reintors pustiu la

15