psihologia educaȚiei departamentul pentru …...conceptul de ÎnvĂȚĂre definiții Învățarea...

Post on 23-Jan-2020

19 Views

Category:

Documents

1 Downloads

Preview:

Click to see full reader

TRANSCRIPT

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC, UVT

CONCEPTUL DE ÎNVĂȚĂRE

Definiții

Învățarea =un proces de modificare relativ permanentă a comportamentelor, cognițiilor sau emoțiilor unui subiect, pe baza observațiilor și experiențelor succesive pe care le parcurge acesta într-o anumită perioadă de timp (Driscoll,2000; Sternberg și Williams, 2004).

CONCEPTUL DE ÎNVĂȚĂRE

Definiții

Leontiev –învățarea e „procesul dobândirii experiențeiindividuale de comportare”.

Datorită învățarii nu se acumulează numai informație, ci se formează gândirea, sentimentele, voința – personalitatea.

Tot ceea ce nu este înnăscut este învățat, se formează în experiența cu mediul social si cel natural.

CONCEPTUL DE ÎNVĂȚĂRE

Procesul învățarii se desfașoară în mai multe faze:

- receptarea si înregistrarea materialului pe fondul unei stări de atenție și activare cerebrală;

- înțelegerea și generalizarea prin formarea de noțiuni, principii etc.;

- fixarea în memorie, actualizarea prin reproducere a cunoștințelor și transferul acestora.

TIPURI,FORME,NIVELURI ALE

ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza maimultor criterii:

- în funcție de nivelul de integrare a activității psihologice:

obișnuința,

învățarea asociativă,

învățarea complexă;

TIPURI,FORME,NIVELURI ALE

ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:- în funcție de analizatorul care participă la învățare, distingem:

învățare vizuală,

învățare auditivă,

învățare olfactivă,

învățare gustativă si

învățare kinestezică.

Cea mai eficientă este cea combinată;

TIPURI,FORME,NIVELURI ALE

ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:

- după modul de organizare a materialului de învățare, distingem: învățare programată, euristică, algoritmică, prin modelare și rezolvare de probleme, prin descoperirea inductivă, deductivă și analogică;

TIPURI,FORME,NIVELURI ALE

ÎNVĂȚARII

Tipurile de învățare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:

- după operațiile și mecanismele gândirii: învățare prin observare, imitare, prin condiționare reflexă, condiționare operantă, prin identificare.

TIPOLOGIA ÎNVĂȚĂRII POTRIVIT

CONCEPȚIEI LUI R.GAGNÉ

Dezvoltarea umană apare ca efect, ca schimbare de lungă durată, pe care subiectul o datorează atât învățării cât și creșterii ---- învățare vs. maturare: creierul, experiența și comportamentul – strâns legate (Schaffer, 2004) și se intercondiționează reciproc.

Învățarea nu se face oricum, ci se bazează pe o serie ordonată și aditivă de capacități.

Ierarhizarea acestor capacități se face în baza criteriului trecerii succesive de la învățarea capacităților simple, la cele complexe, generale.

TIPURI DE ÎNVĂȚARE -

GAGNÉ

1) învățare de semnale (este involuntară; învățăm să răspundem la culoarea roșie a semaforului, la clopoțelul de la școală);2) învățare stimul-raspuns (ținerea corectă a unui creion de către un copil mic);3) înlănțuirea de mișcări (mersul pe bicicletă, scrisul, înotul);4) învățarea de asociații verbale (memorarea alfabetului, tabla înmulțirii);5) învățare prin discriminare (diferențierea literelor de tipar, a cifrelor, a culorilor, a trăsăturilor distinctive a unor clase de obiecte: păsări, mașini, flori,etc.);6) învățarea noțiunilor (clasificarea obiectelor pe baza unor proprietăți comune);7) învățarea regulilor (regulă= lanț de două sau mai multe concepte; ex. obiectele rotunde se rostogolesc)8) rezolvarea de probleme este tipul de învățare cel mai complex;combinarea regulilor pentru a soluționa probleme noi; uneori se impune imaginarea unor reguli.

TEORII ALE ÎNVĂȚĂRII

ABORDĂRI BEHAVIORISTE ALE

ÎNVĂȚĂRII

Dimensiunea comportamentală a învățării (behavior=comportament)

Comportament = orice activitate externă realizată de un organism la un moment dat;

Teoria stimul–răspuns S - R (Thorndike)

Legea efectului --- ”o acțiune urmată de o consecință dezirabilă sporește probabilitatea ca acțiunea respectivă sa fie repetată. Un comportament urmat de o schimbare indezirabilă scade șansele reluării comportamentului”.

Legea exercițiului ---”tăria legăturii dintre o stimulare și un răspuns crește odată cu repetarea asocierii acestora”.

ABORDĂRI BEHAVIORISTE ALE

ÎNVĂȚĂRII

Condiționarea clasică (Pavlov) – asocierea temporală a unui stimul necondiționat (hrană) cu un stimul condiționat (sunetul unui clopoțel) produce o reacție condiționată (salivare la auzul clopoțelului).

SN → RN (stimul necondiționat --- reacție necondiționată)

SC&SN → RN (stimul condiționat asociat cu SN ----RN)

SC → RC (stimul condiționat ---- reacție condiționată)

ABORDĂRI BEHAVIORISTE ALE

ÎNVĂȚĂRII

Implicații educaționale

→ SN = tensiunea înaintea unui examen/test indusă de comportamentul ostil al unui profesor;

RN = teama resimțită de elev;

prin mecanism de generalizare teama se manifestă și în alte situații de testare = RC;

atenția elevului este îndreptată spre gânduri depreciative ( Nu știu nimic/ Nu pot face față testului) și nu spre sarcina de rezolvat;

rezultatul va fi reducerea performanței în sarcină odată cu accentuarea reacției emoționale negative.

ABORDĂRI BEHAVIORISTE ALE

ÎNVĂȚĂRII

Implicații educaționale

Recomandări practice (Strenberg și Williams, 2004)

evitatarea generării stărilor emoționale condiționate negativ;

asocierea activităților de învățare cu emoții pozitive;

ajutarea elevilor să depășească momentele de anxietate ridicată.

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN

SISTEMUL DE ÎNTĂRIRI ȘI PEDEPSE

mecanismul condiționării operante (școala comportamentală, Thorndike, Tolman, Guthrie): legea efectului:

comportamentele urmate consecvent de recompense →tendința de a fi repetate

comportamentele urmate consecvent de pedeapsă →tendința de a nu se repeta

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN

SISTEMUL DE ÎNTĂRIRI ȘI PEDEPSE SKINNER: Întărirea – Procesul prin care introducerea unui anumit stimul sau eliminarea

unui stimul măresc probabilitatea apariției unui comportament.

Întărirea:

- pozitivă: comportamentul este urmat de consecințe pozitive

- negativă: comportamentul NU este urmat de consecințele negative anticipate

Alte două tipuri de consecințe:

- comportamentul descrește in frecvență pentru că:

- este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa)

- este urmat de omiterea unei recompense așteptate

Modificarea comportamentului:

- este influențată de momentul furnizarii pedepselor și a recompenselor:

- comportamentul cel mai apropiat în timp de pedeapsă (recompensă) este învatat cel mai bine

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN

SISTEMUL DE ÎNTĂRIRI ȘI PEDEPSE

Categorii de întăriri pozitive:

Întăriri sociale - atenția, aprobarea, lauda, crearea de oportunități în care elevul să-și identifice punctele tari;

Întăriri simbolice – buline, diplome, distincții, note, calificative;

Activitățile - diferite activități pentru petrecerea timpului liber, vizionarea unui film, o zi liberă pentru bibliotecă, audiții muzicale, practicarea unui sport, etc;

Întăriri materiale - obiecte materiale cu valoare personală: jucării, CD-uri, agende, etc.

Există situații în care elevii pot să-și autoadministreze întăriri, pentru a-și aprecia munca și produsele (oferindu-și pauze, diferite mici bonusuri, etc).

CONSIDERAȚII

PSIHOPEDAGOGICE

1. cunoașterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori recompensativi

2. fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare în caz de scop îndepărtat)

3. utilitatea recompenselor și pedepselor prin internalizare:

- recompensa: motivație pozitivă

- pedeapsa: motivație negativă

- recompensa: externă: →motivație extrinsecă

internă:→motivație intrinsecă

CONDIȚII INTERNE SI

EXTERNE ALE ÎNVĂȚĂRII

EFICIENTE (GAGNÉ)

Condiții externe = variabilele ce constituie situația de învățare:

Sistemul de cerințe școlare;

Structura și gradul de dificultate a materiei;

Calitatea instruirii;

Competența cadrului didactic;

Relațiile profesor-elev.

CONDIȚII INTERNE SI

EXTERNE ALE ÎNVĂȚĂRII

EFICIENTE (GAGNÉ)

Condiții interne = particularitățile și disponibilitățile celui care învață:

o potențialul ereditar (dispozițiile înnăscute);

o nivelul dezvoltării intelectuale;

o cunoștințe;

o capacități;

o motivație;

o voință;

o tehnici de muncă intelectuală;

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ

Valoarea, performanța și eficiența învățării sunt influențate de anumite condiții:

1) Nivelul și participarea individuală a elevului:

temperament,

capacitate intelectuală,

afectivitate,

voință,

motivații,

aptitudini,

interesele si aspirații.

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ

Valoarea, performanța și eficiența învățării sunt influențate de anumite condiții:

2) Volumul, calitatea si inteligibilitatea (accesibilitatea) cunoștințelor;

3) Transferul de cunostințe;

4) Exercițiul, repetițiile teoretice și practice, sistematice;

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ

Valoarea, performanța și eficiența învățării sunt influențate de anumite condiții:

5) Calitatea strategiilor de predare-învățare, a mijloacelor, metodelor si formelor de activitate didactica.

6) Competențele profesionale, pedagogice și morale ale profesorului.

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ

Valoarea, performanța și eficiența învățării sunt influențate de anumite condiții:

7) Calitatea vieţii scolare,

8) Componenta procesului de învățământ: obiective, conținuturi, mijloace și forme de activitate didactică, relația profesor–elev.

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ

Valoarea, performanța și eficiența învățării sunt influențate de anumite condiții:

9) Influențe socio-culturale: dezvoltarea culturii, a cărții, a acţiunii cultural artistice, gradul de cultură, relațiile dintre familie, școala și societate

STRATEGIILE METACOGNITIVE.

METACOGNIŢIA

Cunoştinţele metacognitive reprezintă :

(a) reflecţii asupra propriei activităţi cognitive (de ex:. „a şti cum să înveţi” sau cum să discerni între simpla memorare şi înţelegerea unui material) şi

(b) anticipări cu privire la posibilităţile de exploatare a acestor reflecţii.

STRATEGIILE METACOGNITIVE.

METACOGNIŢIA

Metacogniţia = capacitatea unei persoane de a-şi reprezenta propria activitate cognitivă şi totodată abilitatea de a controla, de a evalua şi de a exploata rezultatele acestei reprezentări.

top related