Încă odată chestia orfelinatului.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69289/1/...* de br. vaier...
Post on 05-Jan-2020
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Nr 159. Braşov, Joi in 19 Iulie (1 A ugust) 1912. Anul LXXV,
Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul ; pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/2 an 12 cor., pe >/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe y 2 an 20
franci, pe */4 an 10 franci.
Încă odată chestiaorfelinatului.
* De Br. Vaier JTloidovati.IL Articolul în care am făcut un
apel la femeile române, ca să ia sub oblăduirea lor generoasă chestia atât de neglijată a filantropiei române, a rezultat până acum un singur ecou, ce-i drept din parte foarte competentă, anume din partea st. doamne prezidente a primei şi celei mai vechi reuniuni de femei, a reuniunii din Braşov.
D-na prezidentă atinge numai per tangentem chestia orfelinatului. Cu atât mai mare pond pune pe organizaţia tuturor reuniunilor fe- meeşti din Ungaria într-o «Uniune».
înfăptuirea acestei uniuni ar trebui să premeargă iniţiărei unei acţiuni generale de natură filantropică.
Nu e bine să facem chestie de cabinet din o întrebare de a doua mână, cum e şi cea a ondinei în care au să urmeze aceste două probleme, a căror rezolvire se impune deopotrivă dragostei de neam, idealismului şi energiei fe-
| meilor române.ţ Dacă totuşi vin să-mi dau
părerea, o fac fiindcă îmi vine într-ajutor vechiul şi înţeleptul proverb latin, care zice în traducere românească:
„Una s-o faci şi cealaltă să nu o laşi11.
Uniunea tuturor societăţilor de lectură femeeşti încă trebue făcută la toată întâmplarea.
Reuniunea femeilor române din Braşov e chemată în prima linie ca să facă pregătirile de lipsă şi la timp potrivit să convoace la un congres reprezentantele tuturor reuniunilor de femei.
Dar în acelaş timp nime nu o împedecă pe aceeaşi reuniune — sau de dragul împărţirei muncei —
! pe o altă reuniune d. e. pe cea din Sibiiu, ca să ia imediat iniţi-
! ativa pentru colectarea banilor de lipsă în scopul înfiinţărei unui sau mai multor orfelinate.
Numai atât! Colectarea aceasta de bani, eu o contemplez ca o
Din ochii tăi adânci ca cerul Cetesc atâta bunătate,Tu eşti icoana ’ncântătoare A sufletelor fermecate.
Adâncul firei tale blânde,Cu glas înduioşat de mama,In pragul unei vieţi senine In fieştecare zi mă cheamă.
Dar’... în zadar mai cad pe gânduri... Distanţa între noi e mare,Tu veşnic cu surâs pe buze,Eu veşnic fără sărbătoare.
Tu veşnic în palate mândre— Surora farmecelor zilei —Eu veşnic în bordee scunde— Copiiul alintat al milei.
Dar’ tot mormântul ne aşteaptă Gentilă d-nă, pe-amâtidoi Ne judecă acelaşi tată In mult dorita zi de-apoi.
Şona, Iulie.V. Stoicanea.
îndeletnicire permanentă a femeilor noastre şi anume nu numai a acelora, cari sunt organizate în reuniuni de femei cu statute în toată regula, ci şi a celorlalte, a tuturor doamnelor şi d-şoarelor noastre de pretidindenea, fără considerare că sunt membre la vre-o reuniune sau nu.
Pe când din potrivă, când e vorbă de întruparea „Uniunii reuniunilor de femei“ e natural, că din cadrele ei rămâne afară ceata nu neînsemnată de femei române de prin oraşele şi satele, unde nici pomană nu a fost de vre-o reuniune.
Iată încă un motiv pentru ce aceste doua probleme de mare importanţă nu trebuesc legate una de alta , ci pot fi lim ite şi duse la bun căpătâiu şi deosebit.
Mai este apoi un motiv, care militează pentru începerea iară amânare a acţiunii filantropice în forma concretă a unui orfelinat. Motivul acesta e primejdia sau mai bine zis marea pierdere naţională ce-o îndurăm zi de zi din lipsa aproape totală a astorfel de instituţii.
In articolul meu trecut am cercat să scot în relief aceasta primejdie prin înşirarea a două cazuri concrete, despre cari am avut cunoştinţă.
De astă dată mă voi mărgini a reproduce câte-va propoziţii din- tr’o călduroasă epistolă ce-a adresat-o preotul loan Pop din Aurora 111. (America), unei distinse dame române, care apoi a avut bunăvoinţa a mi-o pune la dispoziţie.
Iată ce scrie între altele acest „înstrăinat preot al celor înstrăinaţi“ cum însuşi se numeşte:
„Şi aici dar şi acasă suntem „tare rămaşi de alte neamuri, dar „mai ales acasă nu s’a făcut un „institut pentru ocrotirea orfan i lo r “.
„Aici toate diecesele catolice „şi chiar toate bisericile îşi au orfelinatele lor, unde sunt ocrotiţi „şi grijiţi pruncii orfani, sunt crescu ţi pe la şcoli şi se fac din ei „oameni folositori aplicându-se la „ce au chemare“.
Cutremurele de pământ.Conferenţa dlui geolog
Pop eseu* Voiteşli.
Vălenii de Munte Iulie 1912.Prin cutremure înţelegem zgudui
rile foarte dese dela suprafaţa globului pământesc, cari pot să aibă diferite cauze, la intervale ori chiar veşnice. In Italia fenomenele acestea sunt foarte dese din pricina coşurilor vulcanice ce se găsesc în număr mare pe pământul, artelor — la noi şi peste tot pe teritoriile locuite da români nu dăm nicăiri de urma vulcanilor. Cum să ne espli- căm totuşi cutremurile mai recente di o România întâmplate la Focşani?
Sunt 2 grupuri de cutremure : 1) în urjna fenomenelor vulcanice şi 2) diferite astfel de fenomene, cari uşor se pot cunoaşte şi cu ochiul liber, observând aşezarea nisipului după spălaturi de ape ori malul râului alunecând cu vremea: numite fenomene tectonice, adică mişcări a scoarţei globului terestru. Statorim deci cutremure de pământ : 1) de natură vulcanică şi 2) de natură tectonică. Cele de sub numărul 1) sunt provocate de erupţiuniie vulcanice, iar cele de sub 2) de scufundarea
R E D A C Ţ I A ,T I P O G R A F I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A : BRAŞ OV, PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226.
„Şi dacă noi săraci fiind nu „am putea în alt mod, să se facă „pe-o normă de asigurare, că a- „tunci şi cel mai serman om s’ar „nisui a contribui, ştiind, că pen- „tru pruncul său contribueşte. Să „se facă un început cât de neînsem n at din partea damelor ro- rmâne“
Mai la vale aminteşte că :„ Un atare institut ar fi şi o
fortăreaţă a românismului“.Iar ca să ne dea şi-o probă
palpabilă despre inima Iui nobilă şi românească, face şi următorul ofert generos :
„Eu din parte-mi câtă vreme stau aici (în America) în tot anul bucuros contribuesc cu cel puţin 100 coroane. Iar poporul de aici sigur cu 10 coroane de familie.“
Ni se umezesc ochii cetind e- pistola aceasta a unui preot ca şi care mulţi să na hărăzească. Cei de sus. Iată cum i-se încheie şirele pline de nobilă iubire de neam :
„Dacă ideea s- ar putea întrupa „mergând cândva acasă, voi afla „o altă lume, mai bună, mai u- „mană, mai plină de speranţă „într’un viitor tare a mult cer cantului nostru neam.“
Femei Române! Auzita-ţi solia unui înstrăinat?
Nu credeţi, că ori ce clipă pierdută e-o crimă faţă de neamul nostru? bă ne punem pe lucru cu o zi mai curând.
Una dintre multele reuniuni de femei, indiferent care — căci e vorba de o nobilă întrecere — să ia iniţiativa. Să tipărească numai decât câteva sute de blocuri cu 1—2 sute de foi numerotate. Fiecare fcae să se poată rupe de jumătate din bloc. Aceste blocuri apoi trebue trimise în toate oraşele, orăşelele şi chiar sa tele mai mari la doamnele şi d-şoarele de peacolo, cu rugarea, ca la toate întrunirile, petrecerile de toi soiul, chiar la ospeţe etc să cerce a vinde cât de multe din foile acestor blocuri, să zicem cu 10 fileri foiţa, în favorul orfelinatului român ce vor avea să-l r idice femeile române, spre mărirea neamului din care fac parte.
Mai sunt şi alte căi pe care
rocelor (masă de piatră), pietrelor din scoarţa globului. Cum se petrece şi din ce cauze cutremurul de pământ?
I. Un vulcan este o ridicare mai înaltă de pământ, fie de lut fie de pietre, în vârf cu un coş ce se adânceşte din ce în ce mai mult în interior. In adâncul pământului zace o cantitate însemnată de căldură, care tinde uneori să-şi facă drum de scăpare din robia ei. Materia aglomerată din ce în ce mai sus câtră deschizătura vulcanilor împinsă de puceraa căldurii) ce se zmuceşte în interiorul globului — de o- dată într’o zguitură secundată de un bubuit înfiorător — plezneşte şi e a- runcata, nimicind tot ce înfcâlneşte’îa drumul său, în care caz avem erupţi- unile vulcanice. Astfel de erupţiuni sunt dese pe toată linia dela Spania, pe iuzu- lele Mârei mediterane până la Azia mică, unde întâlnim un lanţ de vulcani muit-puţin zgomotoşi. Vulcani stânşi nu sunt — pildă Vexuvul, crezut adormit pentru totdeauna. I’au crescut pletele bătrânului Vezuv, i’au împodobit păduri seculare şi când colo văzând atâta bucurie a muritorilor — deodată a fost în stare să şteargă de pe pământul Italiei cele 3 oraşe înfloritoare: Pompei, Hercuianum şi Tabie.
Cea mai cumplită erupţiune vul-
jji Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an II 20 coroane, pe y, an 10 coroane, pe y 4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. I I Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese II după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.
se pot face bani, aşa d. e. apeluri la dărnicia prelaţilor şi a altor mecenaţi români, aranjarea de petreceri şi conferinţe în favorul orfelinatului etc.
O vorbă ca o sută: femeile române au de-acum înainte cuvântul.
Noi smeriţii propovăduitori ai condeiului, ne-am făcut datorinţa. Să urmeze acum faptele.
Femei Române ! e rândul D-voastră!
Intru apărarea limbei şi legii. DinCluj ni se scrie:
Congresul Românilor greco catolici, ţinut la 29 Mai a. c. în Alba lulia, a ales o comisiune compusă din 50 membrii cu scopul, ca în conţelegere cu archiereii bisericei unite să ia toate măsurile necesare legale pentru apărarea limbei româneşti în biserica unită şi îa deosebi în singuraticele parohii ameninţate de episcopia greco catolică maghiara. Această comisiune — devenind înfiinţarea episcopiei greco catolice maghiare fapt împlinit — s-a întrunit în Cluj la 29 Iulie st. n. la prima sa şedinţă, fiind de faţă aproape toţi membrii. Gomisiunea a luat cu u- nanimitate hotărâri foarte energice întru apărarea drepturilor limbei şi legei româneşti. Aceste hotărâri se vor publica la timp potrivit.
La Situaţie. Ziarul „Alkotmány“ publică în nrul său recent condiţiunile, pe baza cărora opoziţia ar fi gata să încheie pacea. Aceste condiţiuni culminează în demisiunea înomisă a guvernului actual, retragerea din vieaţa politică alui Tisza şi Lukács şi trecerea din nou prin cameră, pe baza vechiului regulament, a proiectelor votate cu ajutorul forţei brachiale.
In genere opoziţia se pregăteşte să reia la toamnă lupta din toate puterile. Intr'o recentă scrisoare deschisă adresată contelui lisza de Apponyi se pune în tedere lupta până la ultima picătură de sânge, dacă nu se va restabili ordinea de drept.
Cu multă încordare se aşteaptă darea de samă a contelui
Iuliu Andrâssy, fixată pe primele zile ale lunei Septemvrie, care între altele va prezenta din acest prilej un nou plan pentru descurcarea situaţiunei politice actuale.
L6 este ruşine. Dr. Berzeviczy Albert, viceprezidentul grupului maghiar al uniunii interparlamentare, a adresat o circulară cătră membrii grupului,în care ie face cunoscut, că a înştiinţat prezidiul Uniunii, că grupul maghiar nu va iua parte de astă dată la conferinţa interparlamentară, care se ţine anul acesta în Geneva, în luna Septemvrie. Astfel a hotărât grupul maghiar cu vot unanim. Cauza este, că raporturile de politică internă >ne fac imposibilă înţelegerea comună cu privire la procedeul ce am avea să-l urmăm faţă de ordinea de zi a conferenţei« — zice Berzeviczy în circulară.
Aceasta e numai o mascare a cauzei adevărate. Adevărul este, că compatrioţilor noştri, după stările de acum din Ungaria, li-e ruşine a şi arăta mutra în faţa somităţilor europene.
Externe. După cum se anunţă din Constantinopol, guvernul este ferm decis a satisface cererile albanezilor şi pe ale ligei militare, şi să disolve chiar şi camera, însă in mod legal.
Proiectul, care va fi prezentat camerei turceşti şi care va avea ca urmare disolvarea camerei conţine următoarea dispoziţie:»Disolvarea Camerei este un drept suveran al Sultanului. Actele alegerilor parlamentare vor fi revizuite de Senat*.
Guvernul printr’un ordin a desfiinţat censura. Astfel toate ziarele din opoziţie vor putea apare, fără a depune cauţiune.
— Şeful mişcătei monarhiste din Portugalia, Alweida, a fost osândit la 6 ani temniţă şi la 20 ani arest de fortăreaţă.
Teologii eliminaţi. >Az Est« primeşte din Orade informaţia, că chestia teologilor români eliminaţi din seminarul latin din Orade s’a tranşat definitiv între cei doi episcopi: Radu şi contele Széchenyi. Teologii eliminaţi pot trece examenele în Orade, dar pe anul viitor au să se înscrie la aită teologie.
încât pentru viitor cei doi epis-
canică a fost între anii 83—84 (vulcanul Cracatoa). Intre insulele lava şi Surnatra există o mică deschizătură îneunjurată de insule mici, dintre cari pe una se ştia de mult de un vulcan, ce nu odată ş’a arătat puterea tăinuită. Despre erupţiunea vulcanului Cracatoa dela 83 a rămas o interesantă povestire a unui englez. Guvernatorul inzu- lei chiar adunase rudele sale Ja o petrecere, îojghiebată în pavilionul său. Spre seara, când petrecerea era mai animată, o zguduire puternică urmată de un val — ce după constatările oficioase ieşise pe uscat pe-o întindere de 10 kilometri, lat de 75 metri — a pus capăt vieţii a lor 60.090 de suflete. Cu atâta putere a izbucnit acest vulcan, încât şi pa partea opusă a globului, numită antipesă s-a resimţit, semnalând toata aparatele de înregistrare de acolo, acest eveniment de răzvrătire a puterilor naturii, unic ia felul său. Pe urma acestei erupţiuni locuitorii îndrăzneţi, cari nu s’au temui a călca pe «înfiorătorul ţintinm» al insulelor — au fost martorii unui neasămăoat de grandios fenomen natural, cu fibraţiuni a- leriaue roşii, un fel de cenuşă vulcanică, ce numai după 3 ani s’a aşezat coborându-se pe pământ.
E firesc, că locuitorii regiunilor
vulcanice să ia măsuri de asigurare, nu de prevedere, căci nu se poate şti când le vine ceasul răzvrătirii. In Japonia bunăoară, unde cad 400 erupţiuni vulcanice la an, locuitorii ridică locuinţe de lemn, deoparte pentrucă la un caz de nenorocire nu sufer atâta pagubă ca edificiile din piatră, de altă parte, pentru că la un astfel de incident edificiul de jemn se clatină şi nu se prăbuşeşte deodată
Animalele atât cele sălbatice cât şi cele domnestice presimţesc erupţiile vulcanice, ceea ce omul cu mintea luminată şi ştiinţa înaintată nu o poate constata. Animalele însă având siguranţa în pământul, care’î calcă, la cea mai mică mişcare a soiului dau semnal de frica, în urma senzibilitâţii cu care sunt înze trate; vitele mugesc, caii tro- păe etc. (studiu făcut în Italia la Messina;.
2. Pe lângă cutremurele vulcanice avem — dupăcum am amintit — cu- tremuriie de natură tectonică, datorite unor rupturi îa coaja pământului. O astfel de ruptură mare este între Basarabia noastră şi Dobrogea. Tot aşa un fenomen se observă la noi în Ţară pe linia Galaţi-Focşani Mărăşeşti până cătră Carpaţi. Apoi la Dâmboviţa spre Măţău-Târgovişte până se pierde în
Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 159—912.
copi au hotărât, că teologii români vor locui şi vor fi provăzuţi în institutul preparandial gr. cat. român şi vor as culta lecţiile în seminarul latin.
De altcum >Az Est« e informat, că episcopul Radu înfiinţează în Orade un seminar teologic, care se va deschide Sn 1913.
De-ale episcopiei maghiare.Fiind-că s-a accentuat, că în ches
tia episcopiei gr. cat. maghiare a avut un rol oare care si Netzhammer, archi- episcopul catolic din Bucureşti, d-1 N. P. Duţu, redactor la »Seara« a tăcut o anchetă la arhiepiscopia catolică din Bucureşti. Iată ce raportează dânsul în n-rul de eri al »Serei«:
Am reprodus după »Românul« din Arad, interesantul interview pe care corespondentul său l-a avut la Roma cu unul dintre prelaţii dela »Propaganda fide«. Şi fiindcă în acest interview se vorbeşte şi de iutarvenţia monseniorului.
Netzhammer, arhiepiscopul catolic din Bucureşti, am căutat să putem afla câteva amănunte în această privinţă.
încercarea deşi mi-a tost mai grea decât îmi închipuiam, totuşi am răuşit să storc în cursul scurtei mele convorbiri câteva declaraţiuni în această chestiune în care, lumea catolică »are sigi- lul pe buze«, — cum s-a exprimat convorbitorul meu.
— »N-aşi vrea să se ştie de nimeni şi nici odată — m*a primit în- văluindu-mă cu o privire glacială — că ai intrat la mine cu o astfel de misiune.
Apoi, cu o linişte stăpânită, după ce sfârşi cu cetitul interviewului, ţinu să rectifice :
— „Monseniorul Netzhammer a fost la Roma înainte de publicarea bulei, fiindcă lucrul se cunoştea mai din- nainte de noi. După un moment de răsgândire... »dar în această chestiune Românul spune destul. A spune mai mult, poate că ar strica, fiindcă încă nu este perdut totul...
— Cum? credeţi că după publicarea bulei s-ar mai putea reveni?...
Prelatul mă privi atunci peste o- chelari cu un zâmbet în care se citea nestatornicia lucrurilor, dar mai ales a bulelor, cari uneori «au importanţa ira- delelor turceşti».
îmi dete chiar câteva exemple din trecut spre a-mi arătă că, aşa cum este bula nu-i decât un document până a- ciima.
— Primejdia este abia la început, şi ea se poate înlătura, dacă atât în ţară cât şi dincolo, se va începe o agi- taţie. Desigur că la Roma, unde România n’are nici un reprezentant pe lângă Vatican, care să apere interesele ei, se va şti atunci cât de mult au fost atinse drepturile conaţionalilor d-voastră. De altiel chiar monseniorul Netzhammer nu putea face mai mult, fiindcă el în- su-şi nu are legături directe cu sfântul Scaun, ci numai prin mijlocirea Vienei.
Trebue dar pornită o mişcare şi, de vorbit cât mai puţin de tratativele din naintea publicărei bulei, cari tocmai în interesul cestiei, trebue să ră- mâe taină.
Iată tot ce am putut culege în urma anchetei tăcută de noi printre preoţii din jurul monseniorului Netzhammer care, pe cât ni se afirmă, în limitele puterei sale, a stăruit să zădărnicească tratativele.
N. P. Duţu.
De-ale bisericii sârbeşti,— lomici despre chestia bisericii. —
Ordinaţiunea ministerială. — Agitaţii. —
laşa Tomici scrie un articol în »M-g.« în chestia bisericii sârbeşti, în care arată, că procedeul guvernului e ilegal. Referitor la motivele guvernuluiTomici zice:
»Din motivele guvernului se vede clar, ce l’a îndemnat la acest pas. Ex- cepţionează organizaţia partidelor şi validitarea partidului radical. La finea ordinaţiunii promite, că la timpul său va convoca congresul, dar înainte vrea să schimbe sistemul electoral. Prin a- ceasta e spus totul«.
Adecă — politica!Articolul se încheie astfel:»In ce priveşte autonomia biseri
cii noastre, se poate deja constata, că cei interesaţi sunt foarte năcăjiţi, dar cu deosebire poporul, plugarii. »Zas- tava« scrie, că atunci când se vorbea numai de măsurile guvernului, au mers la Neoplanta ţărani din mari depărtări şi în cuvinte aspre accentuau, că a- ceasta n’are să se întâmple, dar dacă totuş s’ar întâmpla, nu e permis, ca lumea să se împace cu acest lucru.
Ar fi prea de timpuriu să vorbim, că ce contra-acţiune vor pune la cale partidul radical, care formează maiori- tatea poporului sârbesc, cum şi alte partide, dar e sigur, că aceasta acţiune va fi foarte rezolută. Şi mai este sigur, că acţiunea aceasta va fi legală, de oare-ce în Ungaria numai guvernul are putinţa de-a comite ilegalităţi«.
Din Carloviţse anunţă, că primmi- nistrul Lukács a trimis patriarhului Bog- danovici ordinaţiunea referitoare la no- uile dispoziţii in biserică şi l-a provocat să ia măsurile de lipsă pentru executarea ordinaţiunii. Ministrul dispune, ca să se cunstitue, conform vechiului regulament, consiliul metropolitan bisericesc şi şcolar, apoi consistoarele eparhiale, ca să preia actele. Numele membrilor numiţi în senate au să fie prezentate primministrului. încetând comi- siunea congresului, manipularea averilor trece la direcţiunea fondurilor, care stă sub supravegherea patriarhului şi a lor trei azistenţi. Numirea azistenţilor o face prim ministrul, ia recomandarea patriarhului. Comisarul Ioanovici va preda patriarhului averea, pe baza in- ventariilor încheiate. Referitor la manipularea averilor mănăstireşti întră în vigoare vechea praxă, sub supraveghea- rea direcţiunii fondurilor.
Deputaţii sârbi au ţinut o confe- renţă în Agram, în care au hotărât, că în chestia suspendării autonomiei bisericeşti, toate partidele sârbe să ţină con- ferenţe. Partidul radical îşi ţine confe- renţa Vineri în Neoplanta.
Suspendarea autonomiei sârbeşti a produs mare indignare în Sârbia. Ziarele fără deosebire de partid atacă aspru guvernul.
Se spune, că Sârbii vor trimite o mare deputaţiune la Petersburg, spre a arăta gravaminele poporului sârb. In deputaţiune vor fi reprezentaţi şi Sârbii din Ungaria. Reprezentanţii lor vor cere ca Ţarul să ia în apărare pe Sârbii o- primaţi din Ungaria.
Iată guvernul ungar provocător de vifor I
Din România.JPrincesa M isabeta la V ălenii
de M unte. Se ştie, că în ziua de 6 August v. va avea loc la Vălenii de Munte obişnuita expoziţie anuală, de costume naţionale, cu decernări de premii pentru frumuseţă. Pe cale oficială s-a vestit acum, că va participa la această serbare naţională şi A. S. R. Principesa Elisabeta. In vederea acestui fapt, organizatorii serbărilor, au început de pe acum, să ia toate măsurile necesare.
Recolta slabă a g râu lu i. Cetim în «Seara»:
Am anunţat, că anul acesta cantitatea şi calitatea grâului nu va fi aceea, la care ne aşteptam. Totuşi din constatările făcute grăneie în general vor fi mulţumitoare.
Astfel cântăririle de grâne în judeţul Ilfov arată în genere 78.6 kilo hectolitrul. In judeţul Olt ele cântăresc 80, 81 şi chiar 82 kil. hectolitrul. Prin urmare avem şi calităţi bune de grâne. In ce priveşte cantitatea produsă la hectar ea e mulţumitoare.
Grâul a fost în multe părţi mânat şi opărit. De aceea se explică recolta slabă a grâului de anul acesta.
Sborul lui Ylaicu la Orăstie,Ni se comunică următoarele:D nul Aurel Vlaicu va sbura în 4
August la 5 oare d. a. Faptul că zboară în oraşul copilăriei şi pe deasupra comunei lui natale va atrage un public imens. Ţinând cont de aceasta d-nul Vlaicu ne-a asigurat, că zborul lui de Duminecă va întrece toate zborurile lui de până acum. Lumea să interesează din toate părţile telefonic şi telegrafic şi peste tot i& prevede un succes extraordinar. Ca să nu fie prea mare invălmăşală la împărţirea biletelor în ziua zboruiui, publicul este rugat să-şi cumpere bilete în decursul săptămânei în respectivele comune e- ventual dela d-nul S. Bornemisa din Crăştie. S-au luat stricte măsuri, ca absolut să nu poată întră nimeni ia locul de zbor fără bilet. Toate trenurile, cari sosesc până Îs 5 o^re în O* răştie, vor fi aşteptate. Comitetul aranjator s-a îngrijit, ca la sosirea fiecărui tren să stea ta dispoziţie trăsuri, cari vor duce publicul în oraş. înainte de zbor şi-n decursul zborului va cânta muzica militară din loc. Seara la orele 8 va avea loc banchetul în onoarea eroului zilei, la 9 oare se va începe petrecerea cu dans, care va dura până dimineaţa.
La revedere Duminecă la Orăştie!Pentru comitetul aranjator:
Dr. Aurel Vtad, adv.
câmpia românească. In jurul acestor două linii se întâmplă cele mai multe cutremure de pământ, în urma săpăturilor şi crepâturilor de pământ, cari îşi exercită puterea lor asupra teritoriilor din jur.
Ce observaţii se pot face în urma cutremurilor de pământ pe edificiile zdruncinate? In urma cutremurilor de pământ, recente, dela Focşani — după studiul d-lui Popescu-Voiteşti — s-au putut constata următoarele amănunte: Păreţii liceului — un edificiu grandios, solid — au rămas în întregimea lor neatinşi din partea de jos. In etajul a) doilea păreţii verticali, fără grinzi s’au deslipit de tot — până când ceilalţi, având această propteală ce-i lega de deasupra, nu au fost atinşi. Coşul (hornul) însă în partea dintre acoperiş şi păreţi a fost cu desăvârşire strivit. Se esplică cu uşurinţă această constatare, observând un şir de globuri, cari, atinse brusc ia punctul estrem, o să producă unul îotr-altul izbituri, cari vor trece dela unul la altul, păstram du-şi locul de mai ’nainte, afară de globul dela extremul opus, care va fi aruncat la depărtare.
Teatrul asemenea n’a suferit nimic cu ocazia acestui cutremur. Clădirile vechi au fost cu totul schimonosite, ajungând ferestriie îa locul uşilor şi invers, ceeace nu e lucru de mirat, dacă se clădeşte numai pe o temelie de 40 metri cubici în sol şi pe puţină bază solidă.
Aparatul, tare înrogistrează aceste fenomene cu fazele lor, din incidentul cutremurilor de pământ, numit Seismograf, are o construcţie de tot simplă. Este o pendulă, care atârnă de sus, în punctul de jos având fixat un cărbune, iar sub acesta aşezat un disc cu hârtie. La o eventuală mişcare pendula face balansări înainte şi înapoi, în direcţia de unde-i vine impulsul,cărbunele dela vârful ei iasă pe hârtia de sub el nişte semne în formă de zigzaguri, din can se poate deduce direcţia cutremurului.
Seismograful în felul ăsta înregistrează numai fenomenele cutremurului orizontal, în cât petru un cutremur vertical sunt aparate întocmite după trebuinţă în forma verticală.
** *
Fenomenul cutremurelor — ori cum şl de orice natură să fie — e dezastruos, şi nimic nu-i mai primejdios decât un rău pe care nu-1 poţi evita. Nu se pot preveni, căci vin pe neaşteptate; măsuri nu se pot lua decât numai indirect, edificând nu din piatră ci din lemn şi nic* odată în apropierea teritoriilor vulcanice.
La noi, unde nu ne putem aştepta la cutremure extraordinar de puternice, nu va fi nevoie să ne ridicăm locuinţe de lemn. Eînsă absolută trebuinţă de-a se edifica solid, pe bază cu putere de rezistenţă şi temelie de-un metru doi adâncită în pământ.
Vom avea astfel o măsură de prevenire la un eventual dezastru dureros, care la noi e recomandabilă şi din punctul de vedere al cutremurelor locale pe teritoriile petrolifere şi saline esploatate — unde golurile rămase fac să se pră- buşască solul de sus, slăbit şi săpat de curgerea apelor.
Ar fi bine să iea aminte cât de mulţi lucruri.-e acestea.
Corespondent.
împăratul Iaponiei a murit.
Sunt câteva săptămâni decând telegramele, ce sosiau din Tokio, vestiau că starea Mikado-ului se agravează tot mai mnlt şi că în fiecare moment se aşteaptă des nodământul fatsl. In acest răstimp iaponezii ridicau rugăciuni prin toate templele lor, pentru însănă- toşarea lui. Toate rugăciunile însă an rămas zadarnice, căci o ultimă telegramă, sosită din capitala Ia poniei aduce vestea că : „Micado-ul a murit*.
Iată câteva date din viaţa Mica do-ului Mutsuhito. S’a născut în a. 1852 în ziua sărbătorii naţionale Tencho-Seth (23 Nov.) Este descendentul familiei domnitoare Dzsiumu, care domneşte în Iapo- nia de pe la anii 660 înainte de Chris- tos. Despre stabilirea acestei familii în laponia, unii istorici ai ţârei susţin, că un şef de p'raţi malaesi fusese aruncat de valuri cu banda lui pe ţărmurii meridionali ai insulei Kiu-Siu, împins a- coio de marele curent ai Steam-uiui din preajma acelor locuri. Şeful acesta nu întârzie de a întemeia o dinastie de împăraţi, care pretindea a se coborî din Soare, voind astfel să se impue mulţi- mei superstiţioase. De aceea Micado ul actual, ca şi strămoşii săi e numit în documentele sale oficiale Teu-Si (fiul Gerului) sau încă şi Teu-No (împărat ceresc).
Contrar părerei răspândite mai cu seamă in Europa, Mutsuhito se o- cupa de cele mai amănunţite chestiuni de organizare a imperiului său. Desigur Mutsuhito va fi prenumărat printre suveranii cei mai înţelepţi, şi chiar cei mai modeşti, de şi a impus cu îndrăzneţ iă imperiul său spre o cclosală şi ingenioasă evoluţie, care îl pune în primul rang al popoarelor noui. Dato- rindu-şi puterea unei restaurări a dinastiei sale, în ioc de a accentua despotismul, a voit, din potrivă, o libertate mai mare şi a introdus în imperiul său cuceririle europene. Nu s-a îndoit nici o clipă de cuminţenia neamului său Foarte patriot, ei în sufletul său, considera pe europeni drept barbari, cari prin ştiinţele mecanice au usurpat o putere materială, pe care trebue să o smulgă imitând metoadele europene practice.
Până la 1867, Mutsuhito trăi, ascuns tuturor privirilor, în oraşul său natal Kiotc, căci capitala Tokio era sediul domnilor feudali (boerii), cari pe acei timp erau un fel de stăpâni- tori, cu cari Mutsuhito, a avut mult de lucru la urcarea sa pe tron. In războiul civil de atunci, care a durat 2 ani de zile, a căzut şi cei din urmă majordom japonez şi astfel Mutsuhito a putut pune bazele adevăratului imperiu japonez. La suirea pe tron Mutsuhito a proferat cu solemnitate declaraţia celor cinci articole, cari democratizează Japonia şi-i deschid drum spre progres. Cele uouâ articole din urma merită să fie citate:
i
Art. IV. Deprinderile rele nu vor mai folosi cu titlul lor de vechime. Vor fi desfiinţate, şi i g le dreptăţii vor domni singure in lo^u-lo.
Art. V. — Vom lua din lumea întreagă ideile bune pentru ca prin ele să întindem la nesfârşit prosperitatea imperiului.
Cu toate puterile Adunării legiuitoare, prea adese-ori disolvată, autoritatea Micado-ului este aproape absolută, iar respectul ce i-se dă de câtră toţi seamănă cu veneraţiunea.
Mutsuhito e fiul unei concubine a lui Komeitcuna, tatăl său şi împăratul prectdent. Prinţul, care ii va urma pe tron se coboară de asemenea din- tr’o Luegako — soţie de ai doilea rang. Adevăratele mume, în cazul acesta, nu joacă nici un roi şi rămân necunoscute publicului. Împărăteasa oficială adoptă pe moştenitor ca fiu al ei.
Mutsuhito nu era aclamat pe strade. Mulţimea, foarte rezervată, sta tăcută plecându-se în unghiu drept la trecerea iui. Când defilează cortegiul imperial, este cu desăvârşire oprit oricărui spectator să ocupe poziţia, care i-ar permite să domine pe suveran. Toate ferestrele se închid; ar fi cu severitate pedepsit nelegiuitul, care ar privi de pe-o fereastră chiar dela întâiul etaj.
Când Micado-ui primeşte pe reprezentaţii puterilor străine, le vorbeşte foarte puţin, dar cu o curtenie aleasă. Evită orice chestiuni politice şi proferă numai, din când în când, oarecare mo* nosilabe. Nu cunoaşte limbi occidentale şi vorbeşte numai prin interpreţii palatului.
Prânzurile de gală pe cari le dă
la Curte, se deosebesc prin <xul celf mai rafinat. A adoptat confortl european şi are o mare preferinţă pentru şampanie. Nimeni însă nu poatt sta lamasă cu el, afară de împărăteasa şi nu> j mai atunci când mai sunt poftte şi Ialte femei. Prinţii mănâncă la meaioare separate de a lui.
Vieaţa-i intimă este foarte ascuisă, şi nu e cu putinţă să afli ceva femeile lui.
împărăteasa, cu un an mai mirt decât el, este din augusta familie tik E foarte graţioasă şi foarte bună. Câni cu atentatul comis în Japonia asupri Ţareviciului, actualul Ţar al Rusiei, Ni- colae II, când acesta se afla in viziti acolo, ea plânse cu sinceritate. Vizitei' ză spitalele şi şcolile însoţită de damele curţii sale. Face deasemenea plimbări prin grădinile publice, adresând cu buni voinţă cuvinte săracilor şi copiilor,
Prinţul imperial are simpatii pentru Franţa. Are un spirit războinic, cu toate că sănătatea-i lasă de dorit, liplace să umble cu automobilul; foarte familiar şi-a făcut studiile în perfectă egalitate cu camarazii săi la şcoala nobililor (Gakusknino). Cu toaiă împotrivirea tatălui său, el s-a împărtăşit şi de cui-y tura europeană. A studiat cu mare zeii istoria popoarelor europene şi câteva J limbi din Europa. Vorbeşte perfect eu- \ glezeşte şi cunoaşte bine limba ger- ( mană.
Ceilalţi prinţi, dotaţi cu apanaje, au puţină avere şi trăesc ca democraţi, Fratele împărătesii este căpitan de vapor în marina japoneză.
Ş I i R I— 18 Iulie v. 1912.
Fundatiunea Şuluţanâ. Precum oi se comunică din Blaj, directoriul funda- ţiunii Alexandru St. Şuluţ şi-a ţinut şedinţa anuală sub prezidiul Excelenţei Sale Mitropolit Dr. Victor Mihályi, fiind de faţă. II. Sa d-1 prepozit loan M. Mol- dovan şi ceialalţi canonici iar dintre membrii mireni d-1 loan Mezei, jude de curie, vice preşedinte, iar membrii ai directorului: iuiiu Bardosy insp. reg. şcolar, Vasiliu Harşan advocat în Sibiiu, Ladislau Hossu jude de curie i. r. Teodor Mihali deputat dietal, loan Mihăl- ţan, gen. auditor i. r. Dr. loan Pop medic militar şi Petru Pop jude i. r.
Capitalul original al fundaţiunii a fost în 31 Decemvrie 1911 de 1.130,541 cor. 84 flleri.
Din erogaţiunile anuale sistemizate conform preliminarului aprobat s’a cruţat suma însemnată de 43,044 cor. 10 fii., care adaugându-se la capitatul origina), acesta a ajuns la suma de 1 milion 173,586 cor., ceea-ce se poate mulţămi administraţiei corecte şi con- ştienţioase a forurilor competente. Publicul cel mare se va interesa îndeosebi de numărul stipendiilor, cari se dau a- nual din venitul acestei mari fundaţiuni, anume: cu totul tinerii noştri capătă 50 de stipendii, dintre cari 6 câte 800 cor. 12 câte 400 cor. 4 câte 300 cor. 12 câte 200 coroane şi 16 câte 120 coroane.
începerea serviciului activ în armata austro-ungarâ. Ministrul de honvezi publică ordinul privitor la începerea serviciului activ în armată. Conform acestui ordin voluntarii (bacalaureaţii) vor începe serviciul lor la 10 Octom- vrie n. iar soldaţii recrutaţi la marinii şi la celelalte arme la 15 Octomvria n,
Procesul din Zagrab. Eri s’a continuat procesul atentatorului Iukics. ţi ziua de eri a fost bogată în scene a- gitate. îndată la începutul pertractării iukics s’a aruncat asupra paznicului, care l-a însoţit în sala de pertractare, şi dându-1 la o parte, voia să părăsească sala. Fiind împedecat la aceasta, s’a întors cătră soldatul care-1 urmărise, şi cu o lovitură puternică l-a culcat la pământ. Pentru a pune capă scandalului preşedintele a dispus îndepărtarea lui Iukics din sală. Mai târziu Iukics a fost din nou adus in sală, s fost însă din nou escurtat în celulă, fiindcă începuse să vocifereze ca uo nebun şi să insulte pe Cuvaj. Eri s’a început ascultarea celorlalţi vinovaţi.
Mulţămită publică. Cu prilejul reprezentaţiei teatrale, dată de companie artistică, pusă subt conducerea mea, următorii domni au binevoit a supra- solvi cu taxe frumoase pentru a sprijini sforţările culturale ale societăţii noastre teatrale din Ungaria:
Dr. Laurenţiu Pop 50 cor., Dr. ] Zosim Chirtop 20 cor., Dr. Basiliu Ciura 7 cor., Dr. Candin David, Simion Oni- ciu, Dr. Alexandru Bonţia câte 5 cor., Dr. George David 4 cor., Silviu Lazar 3 cor, iuiiu Suciu, Nicoiae C«ura, TraiaD Aa- dreica, Dr. Remus Furdui câte 2 cor., Iuiiu Coroiu, Dumitru Goia câte 1 cor. f
Aşteptaţi l-a OCT OM V RIE, până se va deschide:„Filiala fabricei de mobile din Marosvásárhely“
Până atunci nu cumpăraţi mobile, căci nicâiri nu puteţi cum păra aşa bune, frumoase, ieitine şi durabile.
a d-lor o l y ş iîn Braşov, Strada Porţi Nr. 60.
Nr. 159—1912. G A Z E T A T R A N̂ S I L V A N I E l.§ Pagina 3.
Pentru jertfele acestea marini- moaşe si pentru dragostea şi ospitalHea deosihUă, cu care m>au primit abrudenii şi de astădată, mă simt dator ale exprim» sincere şi calde mulţumite,—Turd * îd 29 Iulie n. 1912 Aurel F. Bănuţ, director artistic al soc. teatrale.
Desprs concertul Mărcuş GrişanBarbu, dat la Făgăraş, primim un raport nai lung în care se aduc artiştilor noştri elogii binemeritate pentru pres- taţiunile lor aristice, «ari au încântat publicul iăgăraşan. Ni se mai comuuică câ şi partea materială a concertului a fost satisfăcătoare, încasându-se în total suma de 427 cor , din care detrăgân- dU'Se cheituelile, a rămas artiştilor noştri un venit curat de de 341 cor., 20 b. Peste taxa de intrare au contribuit următorii d-ni, cărora li-se esprimă şi pe calea aceasta mulţumiri:
Dr. Ioan Neamţu adv., fraţi Rots- cbild, Steinburg von Pildner apot, câte 6 cor., Ion Marinescu not. şi George N/coară not. câte 3 cor., Victor Băciiă i?ent de asig., llie Ursu com. şi Ilie ieleuţa cat. ch. câte 2 cor., Ioan Novac profesor, Gruia Novac înv., Emil Chiba eooditor, Neculae Bologa înv., Dumitru Mailat cane., Fiiip Zachiu Înv., Vin- cenţiu Pop, Miroa Adarn, lom Grecu şi N. N. câte 1 cor., şi d-nul George Co- manar învăţător 60 b, Cu totul cor. 3760.
La manevrele navale englezeşti încurs, iau parte pentru prima oară mai multe aeroplane şi hirdoplane. Misiunea principală ce li s?a încredinţat, e de a descoperi submarinele şi a le semnala flotei prin telegrafia fără fir. Se ştie că din înălţime se poate vedea la o mare adâncime în apă.
Un nou atentat contra pulberăriilor.Se pare că o ceată de conspiratori şi*a propus să nimicească magazinele de pulbere ale monarhiei noastre. Din Eperjes se anunţă, că cineva a împuşcat asupra santinelei de la depoul de pulbere de acolo. Glontele însă a pierdut ţinta şi soldatul a rămas neatins. La auzul puşcăturei, au alergat imediat ceilalţi soldaţi de pază, dar cu toate cercetările lor, n-au putut da de atentator.
Nenorocire In decursul unei pertractări. in Oporto se pertractează acum procesul roialiştilor răsculaţi. Alaltaeri a fost dus înaintea tribunalului căpitanul Almeida. Căpitanul era păzit de trei soldaţi cu puştile încărcate. Unul dintre aceşti soldaţi a fost atât de preocupat de decursul procesului, încât uitându-şi de puşcă, a atins, fără să
I observe, trăgaciul puştii, care descăr- I cându-sel-a culcat mort la pământ. Toţi [cei de faţă au fost cuprinşi de o mare groază, aşa că preşedintele a suspendat imediat pertractarea.
Asupra ciocnire! cu politia a mine* rllor grevişti din Virginia — despre caream amintit într-un număr trecut — se mai anunţă următoarele din New- York:Mai bine de trei luni de zile greviştii sufereau de foame şi astfel în ultima lor desperare, au atacat brutăriile şi locuinţele oamenilor bogaţi. Trei sute de poiiţişti au pornit contra lor, dându-se o luptă sângeroasă intre ei, in urma căreia 200 mineri au fost o- morâţi.
Scandal la luptele cu taurii dinPortugalia. Din Paris se anunţă, că a- laltaeri au fost organizate mari lupte de tauri la St. Maloni. In ultimul moment însă prefectul a interzis luptele, din care cauză publicul a provocat un
} scandai enorm, cerând cu inzistenţă ^ continuarea luptelor. La ordinul pro*' fectului au sosit la faţa locului două
detaşamente de armată. Publicul a îndreptat un atac asupra armatei şi în
( scurt timp a devenit stăpân peste arenă. Publicul revoltat a demonstrat apoi contra repubiicei, arzând insigniile republicane. Dezordineie au durat până la miezul nopţii. Au fost 76 răniţi ş’o mulţime de persoane arestate.
0 catastrofă de linie ferată se a-nunţă din Paris. Duminecă după prânz — stricându-se linia ferată din cauza multelor ploi— câteva vagoane ale unui tren de persoane s-au răsturnat în a- propiere de Morleit. Din sfărâmăturile vagoanelor au fost scoşi 3 morţi şi peste 20 grav-răniţi.
Din cauza foametei. Din Lemberg se anunţă : Mai multe mii de locuitori ai oraşului Brody, au înscenat o demonstraţie din cauza scumpirei continue a alimentelor. Mulţimea a atacat baracele, în cari ţăranii îşi păstrau mâncarea, le-au prăbuşit şi vărsând peste ele petroleu le-au dat foc. Ţăranii numai cu fuga au putut scăpa de furia mulţimii revoltate, care in cele din urmă
a fost împrăştiată de poliţişti şi jandarmi.
Ştiri mărunte. Vaporul »Empress of Britain« s-a ciocnit, din cauza ceţei, cu vaporul englez »Helveţia«, care s-a scufundat imediat. Toţi cei de pe vaporul scufundat au fost salvaţi.
— Din Magyaróvár se anunţă, că alaltaeri înainte de prânz s-a simţit pe acolo un uşor cutremur de pământ.
— In Witebsck (Rusia) s-au ivit până acum 9 cazuri de holeră.
CăUt un candidat de advocat cu jj practică bună.
Dr. Voicu N iţe seu advocat, Braşov.
Iu atenţiunea mamelor. Cei maicelebri medici au constatat, că cel mai bun mijloc de nutrire pentru copii pe vremea înţărcatului este preparatul <Phosphatine Falie^es*, fiind uşor de mistuit cu gust plăcut şi înlesnind eşi* rea dinţilor.
Se Caută o bună menajeră peDtru o mare gospodărie ia ţară (provincie) lângă Bucureşti. Coudiţiuni: etatea 30- 40 ani, cunoaşterea bucătăriei, iâp- tăriei etc. Se preferă cele cu cunoştinţa limbei germane şi ungare. Condiţiuni avantagioase, intrare imediată. Pentru ori-ce informaţiuni a se adresa: Fabrica Bragadiru, Bucureşti
Avis. Caut un candidat de notar diplomat, care să poată conduce singur cancelaria notarială. A se adresa ia Mateiu Folea, notar cercual în Mândra u. p. Fogaras. (1—1).
Atragem atenţiunea cumpărătorilor de mobile asupra anunţului: Székely ş i H éti, fabrică de mobile.
fim Braşov şi Ţara-Bârseî.Dela oficiul de dare primim spre
publicare următorul avis : In sensul § 3 din statutul pentru ţinerea de câni se aduce la cunoştinţa publică, că consemnarea cânilor pe anul 1912/13, care conţine totdeodată şi darea prescrisă peo * tru fiecare câne, este gata şi e depusă la perceptoratul orăşenesc spre esaminare şi controlare începând din 1 August 1912 până inclus, 3 August 1912. In a- cest timp se pot prezenta la acest oficiu eventualele recurse în scris in contra consemnării. Totodată se aduce ia cunoştinţa proprietarilor de câni, că mărcile nouă pentru câni, valabile pe anul 1912/13 se vor distribui începând cu ziua de mâne de cătrâ oficiul de dare pâuă cel mult până la 31 August 1912.
Internatul „Pavelian“ de fetiţe.— Publicare de concurs. —
Pentru primirea în internatul «Pavelian» de fetiţe din Beiuş se escrie concurs. Condiţiile de primire su n t:
Pentru o elevă sunt a se plăti pe un an şcolastic, pentru proviziune şi uniformă 370 cor. solvibile în 2 sau 4 rate anticipative. Didactru şi taxe pentru şcoala civila 21 cor. 30 fii., pentru şcoala elementară 6 cor.
Pentru instrucţia pianului sau cim- balei — câte 1 şi jum. oară la săptămână şi în fiecare ziuă exerciţiu — 65 cor. Pentru limba franceză 20 cor. Pentru limba latină, engleză şi violină o taxă moderată.
Insinuările pentru elevele solvente să se adreseze până la 15 August a. c. st. n.la direcţiunea internatului de fetiţe în Beiuş.
La cererile pentru primire au să se alăture extras de botez, testimoniu de pe clasa absoivată, atestat medical, şi atestat de revaccinare.
Cu informaţiuni mai detailate serveşte direcţiunea.
Beiuş, la 28 Aug. 1912.Direcţiunea internatului
«Pavelian* de fetiţe.
Din aespariaiintelG „Asociaţinnii“.— Convocare. —
Membrii despărţământului «Aiud- Teiuş» al Asociaţiunii precum şi toţi sprijinitori acestei instituţii se convoacă prin aceasta la adunarea generală ce se va ţinea Duminecă în 11 August st. n. la oarde 3 d. a. în pavilionul ridicat în curtea d-lui M. Radu din Tâmpă- haza (lompahdza.)
P r o g r a m :1. Deschiderea adunării. 2. Rapor
tul secretarului şi a cassarului despărţământului. 3. Alegerea comisiunilor pentru cenzurarea rapoartelor şi înscrierea de membri noui. 4. Eventuale disertaţii, ce trebuesc insinuate vice-pre- zidentului despărţământului. 5.Alegerea directorului şi întregirea comitetului. 6. Eventuale propuneri. 7. Inchierea a- dunării
Aiud la 25 Iulie 1912.Dr. Emil Pop, m. p.
vice-prezident.JSiculae Marcu, m. p.
secretar.
Economie.Creiarea creditului agricol pe seama
ţărănimii cu ajutorul tovărăşiilor.Din studiul Creditul nostru de Dr. Pompiliu Cioban.
Precum mărfurile comercianţilorşi productele meseriaşilor sunt provă- zute în comerciu cu credit mobil, tot aşa trebue să fie prevăzute cu astfel de credit şi productele agricultorilor noştri.
Nu ţăranilor deci, ci productelor lor trebue creiat întâiu de toate un credit special, care să corăspundă trebuinţelor lor economice.
Precum în România s-a creiat pe seioiâ productelor agricole un credit special prin băncile populare, aşa va trebui tă creiăm şi noi un credit agricol pe seama productelor ţăranilor noştri prin tovărăşii.
Din expunerile mele făcute în articol» anteriori cu privire la înfiinţarea acestui credit în Franţa şi mai ales în România, am văzut, că lipsa acestui credit s a simţit la toate popoarele, cari trăiesc din agricultură, şi toate acelea ţâri, cari au râvn»t după oareş- t&re organizaţie şi independenţă economică, au fost silite să introducă a- cest credit, astfel că foloasele lui nu se mai pot discuta.
Ca să pricepem însemnătatea creditului productelor agricole la noi, vom aminti situaţia, în care se află ţărănimea noastră producătoare de valori agricole în timpul valorizării productelor sale.
Ştiut este, că ţăranul toate lipsele sale băneşti le acopere din preţul bucatelor produse.
Abia şl*a scos grâul din maşina de treerat, îl pune în saci şi-l duce încă cald jidanului din apropiere spre vânzare, căci — zice — il siiesc cu darea, Pe timpul secerii şi a trierului vezi zilnic, aici in Banat mai ales, şiruri lungi cu care încărcate cu saci de grâu, ducându-se spre piaţa din apropiere.
Din îmbulzeala aceasta de oferte şi mai ales din pricina speculaţiilor de bursă, rezultă apoi acel fapt, că ţăranul nostru — fie recolta bună, fie rea — tot cu acel preţ minimal este silit aşi vinde bucatele. In tot timpul, în care ţăranul nostru obicinueşte a-şi valoriza productele sale, preţul lor este scăzut şi numai din momentul, în care lipitorii© societăţii noastre au pus mâna pe uşor pe întreaga cantitate a productelor agricole, încep a se face pre- ţuriie adevărate în comerciu. Astfel, că între ori-ce împrejurări dobânda grasă nu o primesc bieţii ţărani, ci acei oameni, cari n’au muncit absolut nimic, n’au pământ, nici capital, ci trăiesc exclusiv din dobânda luată dela producători din vina neorganizării noastre economice. Vor obiecţiona poate unii cetitori, că de ce ar fi silit ţăranul a-şi vinde grâul vara şi nu toamna sau iarna? Pune aceasta întrebare ori-cărui ţărao şi vei primi răspuns, care te va lămuri!
Toate lipsele sale şi-le amână din iarnă până’n primăvară, şi din primăvară în vară.
Toate greutăţile se strâng pe umerii lui, aşa că abia mai poate să le mute de pe un umăr pe altul până atunci, când ajunge a-şi vedea rodul muncii sale! Ocupaţiunea lui este unilaterală, credit nu are, dările ia noi sunt mărişi grele, pedepsele dese, iar domnii dela comună sunt fără cruţare, dacă nu plăteşti »porţia« (darea), îţi ia grâul din cotarcă ori vita din grajd!
Dacă între astfel de împrejurări productele ţăranului nostru ar avea un credit corespunzător, dacă ar exista la noi o tovărăşie sau magazină comună formată conform înviaţiunilor mele din articolul anterior, care tovărăşie sau magazină a»* da credit pe grâul, orzul, sau ovăsui etc. ţăranului, acesta nu ar fi silit să-şi vândă productele sale în aşa timp, când preţurile sunt scăzute!
Dacă ţăranul ar primi cu ajutorul acestor tovărăşii din valoarea productelor sale un împrumut de 70—80%» — cu a- ceastă sumă de bani şi-ar putea acoperi lipsele băneşti cele mai urgente, şi ar fi pus în acea situaţie, că productele sale să le păstreze până atunci, până când îi vor sta la dispoziţie cele mai convenabile preţuri. Ar vinde grâul cu preţul cel mai bun, astfel că dobânda ar rămânea în buzunarul său şi nu ar trece în mâni străine.
Prin creditul productelor agricole ţăranul îşi poate împlini la timp cele mai urgente lipse, iar de altă parte este pus în acea situaţie favorabilă, ca să poată aştepta şi alege cel mai potrivit timp pentru valorizarea productelor sale, scutindu-1 astfel de apucăturile şi speculaţiile păgubitoare ale străinilor.
Producerea şi valorizarea productelor se va norma şi regula după cea mai bună chibzuială a membrilor asociaţi, şi când membrii mai săraci ori lipsiţi ar fi necesitaţi a şi vinde în timp nepotrivit rodul lor, va păşi tovărăşia ca cumpărătoare, ori ca creditoare sumei, de care sunt lipsiţi membri.
Statutele tovărăşiilor ocazionale le suplineşte un contract al membrilor, în care se stabilesc drepturile şi dato- rinţele membrilor.
Când în fiecare comitat vor exista câte 20—30 de tovărăşii înfiinţate în acest chip, atunci 2 —3 comitate la olaită uşor vor putea înjgheba un capital de 1,000.000 cor., pentru a putea susţine o tovărăşie centrală cu o magazină comună înfiinţată pe baza §§-ilor 439—448 a legii comerciale cu drept de a emite »warante« şi a vota nelimitat credite pe productele agricole ale membrilor asociaţi, precum şi pe cele ale ţărănimei întregi.
Din coroanele sutelor de membri se va forma dsci capital recerut pentru a putea emite »warante«, cu ajutorul cărora să se poată da credit agricol, şi pentru a înlesni în comerciu circu’aţia şi valorizarea productelor şi regularea preţurilor.
Dacă d. e. comitatele Timiş, Caraş- Severin şi Torontal ar înfiinţa la olaită o astfel de tovărăşie centrală, aceasta ar avea influinţa şi însemnătatea unei adevărate burse, care ar susţinea preţurile productelor agricole şi le-ar feri de ori-ce speculaţie şi apucături păgubitoare!
O astfel de tovărăşie centrală ar fi susţinută de tovărăşiile ţăranilor formate prin sate şi orăşele, după cum am amintit mai sus.
Productele agricole ar fi păstrate în magazinele proprii şi »warantele« emise de magazîna tovărăşiei centrale ar ocupa locul cambiilor, cu ajutorul cărora se fac azi din partea băncilor aceste împrumuturi.
»Warantele« ar înlocui în circulaţie productele înmagazinate, astfel, că cine ar câştiga dreptul de proprietate asupra şedulei unui waraat, aceia a câştigat dreptul de proprietate asupra productelor amanetate.
Ţăranul poate ridica oricând împrumut pe productele sale, îi stă la dispoziţie un credit pâuă la 70—80^ a valorii productelor. La ridicarea acestui împrumut se extrădează «warantul», care precum am văzut în articolul de mai ’nainte, este compus din partea numită «şedule», («Lagerschein», «âru- jegy») şi din «warant».
Când preţurile productelor amanetate îi sunt convenabile îşi vinde «se- dula» din warant, care reprezintă dreptul de proprietate, astfel că primeşte la mână diferinţa dintre cele 70—80^ împrumutate deja dela tovărăşie şi preţul da vânzare.
In acest chip ţăranul are la dispoziţie un credit uşor şi ieftin, cu a- jutorul căruia îşi poate valoriza productele cu preţurile cele mai bune, ră- mâoându-i un câştig de care altcum era lipsit dacă ar fi fost silit să-şi vândă rodul în timp nepotrivit.
Cu ajutorul tovărăşiilor deci pe lângă o muncă stăruitoare vom putea introduce în organizaţia noastră economică creditul mobil agricol.
(Va urma).
Teatru, concerte şi petreceri.Urania-Kino. Programul pentru
Joi şi Vineri, în 1 şi 2 August 1912. Senzaţiune! Dramă de anima’e: «în noaptea pădurilor străvechie». Număr afară de program zilnic până Joi. Un alt număr nou afară de program pentru Vineri, Sâmbătă şi Duminecă.
1. Gerone, Venezia Spaniolă. (După natură colorat), 2. Idlă pe o moşie, (co-
mic). 3. Copilul resbelului, (dramă din răsboiul american). 4. Arabii la rugăciune în Algeria de sud, (după natură).5. Telegrafista la drum de fer, (dramă).6. «The Togos» Jongleuri japonezi, (va- riete colorat). 7. Alergare In ghiete de lemne în Aggsbachklause, (după natură). 8. Câinele păzitor, (comic).
Tinerimea studioasă din Sălişte tşi va ţinea obişnuita petrecere de vară Duminecă în 4 August st. n. Locul petrecerii va fi «Netedul». Petrecerea să va continua seara în sala şcoalei. La caz de timp nefavorabil se va ţinea numai seara. Venitul curat e destinat fondului pentru ajutorarea studenţilor săraci, din Sălişte. Invitări speciale nu se fac.
ULTIME ŞTIRI.Frankfurt, 31 Iulie. Ziarul
„Frankfurter Zeitung“ află din Constantinopol: Guvernul este hotărât să pună cât mai curând capăt situaţiei de netolerat în care se află astăzi Turcia. Această hotărâre guvernul a luat’o în urma presiunei venite chiar din partea unora dintre miniştrii. Kiamil Paşa ameninţă, că va demisiona dacă nu va fi dizolvată Camera şi dacă primul secretar al sultanului precum şi mareşalul imperial Lutsy bey nu vor fi siliţi să părăsească locurile ce le ocupă.
Realizarea cererilor lui Kiamil paşa ar fi complecta înfrângere a tinerilor turci şi ruperea ultimelor legături ale comitetului cu sultanul. Dacă cererile lui Kimail Paşa nu vor fi realizate el va demisiona şi împreună cu el Reik-Islam. Narad- unghian şi Resid Paşa. Criza de cabinet va fi astfel redeschisă.
Tokio, 31 Iulie. Corpul împăratului va fi transportat în oraşul său natal Kioto şi acolo va fi depus în mod pro vizor într’un templu, până ce se va clădi un nou templu, care va adăposti pe veci rămăşiţele pământeşti ale suveranului. Populaţia japoneză poartă acum tradiţionala haină albă de doliu pe când împărăteasa şi doamnele de onoare au pns după obiceiul european haine negre.
Salonic, 31 Iulie. Negocierile comisiunii cu arnăuţii din Pristina nu au avut până acum nici un succes. Şefii arnăuţilor refuză de a urma negocierile atâta vreme cât Camera nu este di3olvată. Co- misiunea a isbutit să obţie ca arnăuţii să redeschidă târgurile.
Constantinopol, 31 Iulie. Se a- nunţă din Cesarea că au avut loc acolo mari inundaţiuni. Pagubele materiale trec de două milioane de fr. Sunt şi victime omeneşti.
POSTA REDACŢIEI*A g e u o r. Primit. Vom vedea. De-ocam-
dată la lucru în sensul înţelegerii.
Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisc e ét Comp
Redactor responzabil :Ioan Brotea.
M O O O O O O Q O O O O O O O O O O « |
HotelCONTINENTAL
B R A Ş O VProprietar: Petru A. PopOVlCi*
—x—Hotel de primul rang, la cea mai plăcută poziţie din oraş, iluminat electric, confort modern. Automobil la dispoziţie.
— — PREŢURI REDUSE. — —
8OOOoooOoooooo
FRAŢII SIM AY, B ra ş o v T â rg u l g râu lu i 3.Recomandă toate articolele cele mai modeme pentru dame şi domni.
Confecţionăm costume în timpul cel mai s:urt garantăm pentru fason.Ştofe, m ătăsăni, confecţiuni, bluae şl ruxărie solidă. — TrUSOUfi complete-
Serviciu prompt şi preţuri moderate.
Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 159—1912.
JSI
Avem onoare a ruga On. public care petrece în viligiatură în Braşov şi prejurime, a vizita firma
B U D A y S s H E S Z A E O[wj croitorie pentru bărbaţi a căror prăvălie principală să află în Budapesta IV. Esküt-tér Nr. 6.fjl A deschis Filiaia, Braşov strada Vărnei Nr. 9 la „Old England“, magazinul de mode al firmei M á r t á n L á s z ló , unde se fjjj lucrează din stofe engleze după măsură costume pentru bărbaţi, croială ireproşabilă, după cea mai nouă modă engleză şi francesă.
œ s s
OXOOOOOOOOOOOO X 0 0 0 0 0 0 0 .4 * @0000001
I . F O L Y O V I T S * l < c
g H o l t r i c h - U j h e l y i ,S B R A Ş O V , Târgu grâului Nr. 4.
XOoXXo
Mare asortiment în stofe moderne pentru dame şi bărbaţi.:—: — Stofe de haine şi Albituri. — :—:
Trusouri complete.Serviciu prompt! Preţuri ieftine!
XXXoo
8OX
XOOOOOOOOOOOOO X 00000000000000
în fiecare stil şi execuţie, s e g ă s e s c i e f t in e , şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la
Asociatiunea de vânzare de mobile.S t r e u S - a . "V aoncL ii 3 6 .
Tot aci se găsesc dorm itoare, elegante*, sofrageH i, odăi pentriA dom ni şi a lte aran
ja m en te in ferioare.
[Covoare de Tolnay iu preţul fabricei se capătă numai aici,
— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —
Fabrică de granit syenit,marmoră şi sculptorie de piatră prj
NAGY JÓ ZSEF,nainLI
B r a ş o v , S t r a d a F â n tâ n ii Nr. 5 0 .Execută lucrări de zidiri, monumente, mausolee în orişice stil. Liferează mobile de marmoră. Prelucrează petri do mormânt îu loc şi provincie. Instalează modern maşini cu preţ ieftin. Filiale în Szekelyudvarheîy şi Segesvár. Marmoră proprie, cariere de var şi trahit,
Din bogatul meu magazin de monumento vând en gros şi detad, trimit celor de branja mea bucăţi singuratice cu preţul fabricei,
imliaILI rí;
Ire
mŰfíírni
na
i
Pălării de dameUn asortiment bogat de modeluri originale dela cele mai
simple până la cele mai fine.Forme negarnisite, flori artificiale pene cu preţ ieftin, se
primesc prefaceri şi garniairi cu preţuri foarte ieftine
S t r a d a P o r ţ i i N r. 5 8 .Intrarea din Strada argintarilor vis a vis de oficiul de
dare orăşenesc.
Iulie Schuster.
G eorg B a r th e lm ieM e h a n ic .
B raşov, Strada Porţii 41. Colţul Stradii Sf. loan
gl»TD
Afacere specială cu maşini de scris,- socotit,- dictat cusut. Aparate Electrice. L^mpe de buzunar, Gramniophone,Placă, Ace, Bande colorate, Hârtie şi toate apartenenţele U- tenşilii etc.A te lie r m eh an ic fin. T e le fo n 3 8 0 .
rr.
Şcoală de scris cu maşina.u i t i i i i i m i M i i i i i im îm i u m m u i i i n i f i i n i
J. L. & A. HesshaimerBEAŞOV.
99la, leuLl alTo“_C asă fon d ată bi anul 1843 .
Magazin cu diferite mărfuri de coloniale, băcănii şi văpseli.
Mare prăjitorie de calea: Cafea prăjită,,cafea macinatâ, cafea turcească, etc.
1fiVi * 1 * * * ! ® * * « ;3*
Anunţ.La biserica română ort. or.
a Sf* Treimi de pe l'o ile din Bras v sunt de făcut unele reparaturi la stranele şi la podurile din biserica.
Aceste lu n ări se vor preda pun licitaţie miuuendă Duminecă în 22 iulie 1912 st. v. la 10 brea. m.
Maeştri lemnari sbu măsari doritori alua aceste lucrări asupra lor să să presenteze la fata locului în casa de şedinţe a Comitetului parohial, având a depune vadiu de 10 percente dela preţul strigări.
Braşov în 16/29 Iulie 1912 Comitetul parohial
V. Sfetea.pr®ş.
Concurs.Pentru edificarea bisericei gr.
cat. din Borgb-Mureşeni (Maros- borgb). comit. Bistriţa-Năsâud să scrie concurs do licitaţiune minu- endăt ce să va ţinea în 18 iAug. a. c. st. n. la 10 oare înainte de amiazi. Preţul strigărei e 41.307 coroane.
Doritorii concurenţi sunt datori a depune 10^ ca cauţiune, înainte de începerea lieitaţjuneiîn bani gata ori în hârtii de valoare austroungară.
Senatul biser cesc îşi rezervă dreptul de a alege dintre întreprinzători pe acela, care ar presta garanţiă mei mare şi s’ar vedea mai capace, fără de a lua în con- sideraţiune pe cel mai ieftin licitante care va da senatului bisericesc garanţia cerută:
Planul, preliminariul, contractul şi condiţiunile di licitare să pot vedea în cancelaria parohială din Borgo-Mureşeni înainte de licitare în ori ce timp.
Ofertele în scris sunt de-a se înainta la prezidiul senatului bisericesc gr. cat. din Borgb-Mu- reşeni până la 16 August, a. c. st. n.
Ofertele ce ar sosi după a- cest termin, apoi acelea la cari nu se aclude cauţia corespunzătoare, nu vor fi luate în conziderare.
Borgo Mureşeni, la 23 Iulie 1912.
Pentru senatul bisericescVasiliu Uechitipreot.
Dacă totul este scump cumpăraţi cel puţin cu preă foarte ieftin
lucruri d e porţelan.In localul Johannisgasse No.
14, se vinde 1 wagon de
frumoase yase de porţelancu preţul foarte ieftin.
Se vinde ori-ce vase de bucătărie, restaurant şi cafenele.
Farfurii fine de porţelan se poate avea cu 16 — 24 fileri, ceşti de cafea şi de ceai cu 10—16 „
Compotiere farfurioare pentru Sardwish ori-ce fel de vase, muşine pentru măcinat cafea ect. ect.
GEORGE FOITH & Giecea mai mare fabrică detricotaj cu 120 lucrători.
Magazinul: B r a ş o v , Strada Porţii Nr- 24. — Telelőn 353.
Specialităţi; u u ia p , uicuui , a - ticole de sport.
Pentru sezon recomandăm asortimentul bogat de cămăşi pentru turişti, brâne, cra
vate, ciorapi de turişti.
De închiriatIn Şinca nouă o prăvălie cu
locuinţă, grădină cu pomi, posiţie bună, loc vechiu ţ entru comerţ
Bcritori sase adrsese direcţiaIoan iaCOV FI. C U Ş Bucureşti,
Banca N. A. Popovici, Pasagiu Maca 8.
Băutură esce- lentă şi cu gust I un, care pro duce sânge. Recomandată de medici contra boalei de ane mie, lipsă de sânge, nervosi- tate, re con va
lescenţă. — Influiţeară producerea sângelui, întărind muşchii şi nervii, dă apetit fără a avea ceva urmări neplăcute asupra stomacului sau la d>nţi.
Preţul unei sticle mari Cor. 3.50, una mică Cor. 2.—. Se capătă în toate farmaciile.
Depozitul principal )a :GUIPO F A B R IT IU S
fa r m a c is t în S ib liu .
De vânzare.Din mănă liberă casa nouţ
cu 4 odăi, bucătărie, Spălătorie, cămară, pivniţă, pod, grădină, it strada Preia (sebei, Nr. 10.
Amatorii a se adresa la Doamna Friedman Marie livadia postii nr,
Proprietară.
Berea Pilsner Urquell’Berea din berăria Pilsen, fondata la 1842, recomandată de autorităţi medicale cele mai celebre, nu numai ca beutură recreatoare, ci ca bere foarte sănătoasă, este acel product pe a cărui calitate, curăţenie şi gust se bazează renumele mondial al berei de pilsen,
In Hotel Kronese capătă dela cep şi sticlePreţul s f id a 40b. a fa ră de Hotel
Del a. 5 sticle în sus să trimite franco acasă
MICH K0VAC1CS.Instalator de gaz şi apaduct Antreprenor de canalisări. Tinichigiu de— lucrări de galanterie şi zidiri. —
Braşov, strada neagră 57.— T E L E F O N 480 . - Nr. 1-12
ss:
HOTEL KRONE.Subscrisa direcţiune a re onoare a aduce la cuaştinţa On. public că M a r ţ a , J o i a , S â m b ă ta si Dum ineca va concerta m u zica m ilit a r ă su b co n d u ce re a ca- p e lm a is tru lu i fâlaiwald în frumoasa grădină a restaurantului. începutul la V/.2 oare In trarea liberă Afară de aceas ta în flecare Duminecă cancer te a z ă m uzica militară dela
12 V2—1 V/o Intrarea liberăCu ţoală stim i
D ir e c ţ iu n e a .h:
On po rintn cu preţ şi condiţii con- UU UuJ/dLd venabile, pe lângă
plătire şi în rate,maşini de cusut, fabricat de rangul prim, mobile de lemn şi fer, tablouri, oglinzi, ciasornice de părete şi buzunar, tacâmuri de argint de china, garnituri de salon, saltele de divan, pânzături de tot felul, covoare, plapome, rochi, haine d; rărbaţi şi băeţi şi după măsură. Mari asortiment în stindarde naţionale,
Szőllősy Zs.B ra ş o v , s t ra d a P o rţii 69.Cursul pieţei Braşov
Din 29 Iulie 1912.Bancnote rom. Cump 18.96 Vând. 19.02Argint român » 18.90Lire turceşti » 21.50Scris, fonc, Albina5^ 100.— Ruble ruseşti » 253.™Napoleondori > 19.06Galbeni > 11.20Mărci germane * 117.20
19.-*21.60101.—254-19.1211.40
117,60
< A ."b © :n .a x 3 0 .© :ra .t@ 1 s t
„Gazeta Transilvaniei“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungate sau lunare.
Administr. „Gazetei Transilvaniei“.
i
TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCB & COMP, BRAŞOV.
top related