ministerul sĂnĂtĂŢii institutul naŢional de sĂnĂtate ... · africanum), numit şi bacilul...
Post on 24-Oct-2019
15 Views
Preview:
TRANSCRIPT
M I N I S T E R U L S Ă N Ă T Ă Ţ I I
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎN
SĂNĂTATE PUBLICĂ
EVOLUŢIA TUBERCULOZEI
ÎN ANII 2007 - 2017
ÎN ROMÂNIA
2018
C.N.S.I.S
.P.
Autor: Dr. CONSTANTINA CRISTEA
SERVICIUL PENTRU METODOLOGIE
STATISTICĂ ŞI SISTEM INFORMATIC
Tehnoredactare: Dr. CONSTANTINA CRISTEA
Au colaborat: Ana Constantin
C.N.S.I.S
.P.
1
EVOLUŢIA TUBERCULOZEI ÎN ANII 2007 – 2017
ÎN ROMÂNIA
Date generale
Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, cu prevalenţă mare în populaţie,
cauzată de Mycobacterium tuberculosis(foarte rar de Mycobacterium bovis, Mycobacterium
africanum), numit şi bacilul Koch. Bacilul Koch este o mycobacterie foarte rezistentă la frig şi
căldură, dar care poate fi relativ uşor omorâtă de expunerea la soare (UV) şi dezinfecţia cu
produşi chimici speciali (cei mai simpli sunt cei cloruraţi).
În România tuberculoza constituie una din problemele prioritare de sănătate publică, iar
Guvernul a aprobat Strategia Naţională de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020,
care are la bază direcţiile stabilite în Planul Global OMS de stopare a Tuberculozei 2015-2030, a
indus coordonatele elaborării noului Program Naţional de Control al Tuberculozei.
Combaterea tuberculozei nu se poate face decât integrat, în cadrul activităţii întregii
reţele sanitare, neputând fi doar apanajul activităţii specialiştilor pneumoftiziologi.
În ţările dezvoltate, incidenţa tuberculozei este mai mare în rândul vârstnicilor; în timp
ce în ţările cu nivel economic scăzut, boala este mai frecventă în rândul tinerilor.Vârstnicii sunt
mai vulnerabili la tuberculoză datorită reactivării infecţiei latente, pe masura slăbirii sistemului
imunitar, odată cu înaintarea în vârstă. Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet
efectuat sau inadecvat este deosebit de periculos. Atunci când bolnavii nu iau medicamentele
prescrise, nu respectă posologia sau întrerup tratamentul înainte de termen, ei pot să rămână
infecţioşi, iar bacteriile pot dezvolta o rezistenţă la medicamente. Persoanele pe care le pot
infecta, vor purta la rândul lor o formă de tuberculoză chimiorezistentă.
C.N.S.I.S
.P.
2
Indicatori epidemiometrici
Indicatorii epidemiometrici sunt indici aparţinând statisticii sanitare, care aduc
informaţii sintetice asupra mortalităţii, incidenţei şi prevalenţei bolilor, asupra structurii
îmbolnăvirii pe sexe, grupe de vârstă, medii sociale.
Studiul epidemiologic al tuberculozei permite măsurarea răspândirii bolii şi evoluţia ei
în timp, spontan sau ca urmare a aplicării Programelor Ministerului Sănătăţii, şi anume
Subprogramul de Supraveghere şi Control al Tuberculozei. Indicatorii utilizaţi în studiul
tuberculozei sunt: Mortalitatea, Morbiditatea (Incidenţa, Prevalenţa).
Indicatorii epidemiometrici ai tuberculozei în România înregistrează printre cele mai
ridicate valori din Europa, cu toate măsurile luate pentru reducerea ei. Tuberculoza are implicaţii
sociale şi economice deosebite întrucât afectează în special populaţia la vârsta maximei activităţi
profesionale.
Mortalitatea
Este definită ca numărul de decese prin tuberculoză, survenite în rândul populaţiei
într-un interval de timp dat, în cazul nostru un an, raportat la 100.000 de locuitori.
În anul 2017 au fost înregistrate 260.886 decese generale, din care 927 au fost decese
prin tuberculoză.
Pentru genul masculin, în anul 2017 au fost 135.833 decese generale, din care 741 prin
tuberculoză.
La genul feminin, în anul 2017 au fost înregistrate 125.053 decese generale, din care 186
prin tuberculoză.
În anul 2016 au fost înregistrate 257.547 decese generale, din care 969 au fost decese prin
tuberculoză.
Pentru genul masculin, în anul 2016 au fost 134.684 decese generale, din care 785 prin
tuberculoză.
La genul feminin, în anul 2016 au fost înregistrate 122.863 decese generale, din care
184 prin tuberculoză.
Analiza deceselor generale, a deceselor prin tuberculoză din anul 2017, comparativ cu
decesele din anul 2016, duc la următoarea concluzie: decesele generale au crescut în anul 2017;
iar cele specifice prin tuberculoză au scăzut în 2017 pe total și genul masculin, și au crescut cu 2
cazuri pentru genul feminin, comparativ cu 2016. Mortalitatea prin tuberculoză a scăzut pentru
total și genul masculin, și a rămas constantă pentru genul feminin.
În Tabelul nr. 1 este prezentată repartizarea deceselor prin tuberculoză pe grupe de
vârstă şi gen, anul 2017 comparativ cu anul 2016.
C.N.S.I.S
.P.
3
Tabelul nr. 1
Decesele prin tuberculoză în România în anul 2017 comparativ cu anul 2016, pe
grupe de vârstă şi gen
DECEDAŢI INDICI MORTALITATE*
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016
Total ţară 927 969 741 785 186 184 4.2 4.4 6.8 7.2 1.6 1.6
0-4 ani 3 2 3 1 0 1 0.3 0.2 0.6 0.2 0.0 0.2
5-9 ani 0 3 0 1 0 2 0.0 0.3 0.0 0.2 0.0 0.4
10-14 ani 0 1 0 0 0 1 0.0 0.1 0.0 0 0.0 0.2
15-19 ani 2 3 2 1 0 2 0.2 0.3 0.3 0.2 0.0 0.4
20-24 ani 4 5 3 3 1 2 0.3 0.4 0.5 0.5 0.2 0.3
25-29 ani 16 28 8 23 8 5 1.0 1.6 1.0 2.6 1.0 0.6
30-34 ani 16 27 13 20 3 7 1.0 1.6 1.5 2.4 0.4 0.9
35-39 ani 37 47 24 37 13 10 2.0 2.5 2.5 3.8 1.4 1.1
40-44 ani 67 91 59 79 8 12 3.6 5.0 6.3 8.6 0.9 1.4
45-49 ani 114 127 98 112 16 15 5.6 6.5 9.6 11.4 1.6 1.6
50-54 ani 99 95 89 83 10 12 8.2 7.9 14.7 13.9 1.6 2.0
55-59 ani 112 139 99 123 13 16 8.2 9.8 15.1 18.0 1.8 2.2
60-64 ani 135 132 117 119 18 13 9.4 9.3 17.5 18.0 2.3 1.7
65-69 ani 88 64 76 55 12 9 7.4 5.6 14.3 10.8 1.8 1.4
70-74 ani 52 61 39 43 13 18 6.6 7.8 11.7 13.1 2.8 3.9
75-79 ani 79 56 60 35 19 21 11.2 7.7 22.1 12.5 4.4 4.7
80-84 ani 67 56 35 36 32 20 13.1 11.1 18.9 19.5 9.8 6.2
85 ani și peste 36 32 16 14 20 18 9.8 9.1 12.9 11.7 8.2 7.7
*decedaţi la 100.000 loc.
Graficul nr. 1
*decedaţi la 100.000 loc.
4.4
0.2
0.3
0.1 0.3
0.4 1
.6
1.6 2.5
5
6.5 7
.9
9.8
9.3
5.6
7.8
7.7
11
.1
9.1
7.2
0.2
0.2
0 0.2 0.5
2.6
2.4 3
.8
8.6
11
.4 13
.9
18
18
10
.8 13
.1
12
.5
19
.5
11
.7
1.6
0.2 0.4
0.2 0.4
0.3 0.6 0.9 1.1 1.4 1.6 2 2.2
1.7
1.4
3.9 4.7 6
.2 7.7
0
5
10
15
20
25
Total
ţară
0-4
ani
5-9
ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
75-79
ani
80-84
ani85 ani
și
peste
Mortalitate TBC 2016
Total Masculin FemininC.N.S.I.S
.P.
4
Graficul nr. 2
*decedaţi la 100.000 loc.
Mortalitatea prin tuberculoză pe grupe de vârstă
În anul 2017 decesele prin tuberculoză sunt mai puține, 927(4,2%ooo loc.), comparativ
cu 2016 când au fost înregistrate 969(4,4%ooo loc.).
Atât în anul 2016 cât și 2017, valoarea maximă a ratei de mortalitate prin TBC se
înregistrează la grupa de vârstă 80 - 84 ani, și anume 11,1%ooo loc. în 2016 și 13,1%ooo loc. în
2017. Valori ridicate în 2016 mai sunt la şi la următoarele grupe de vârstă: 55 - 59 ani, 60 - 64
ani şi 85 și peste. Valori ridicate în 2017 sunt şi la următoarele grupe de vârstă: 75 - 79 ani, 85 și
peste și 60 - 64 ani.
Cele mai mici valori în 2016 se înregistrează la copii şi tineri până la 24 ani (graficul
nr.1). Cele mai mici valori se înregistrează la copii şi tineri până la 24 ani și în 2017 (graficul
nr.2) iar pentru copii 10 – 14 ani și 5-9 ani nu au fost decese.
Graficul nr. 3
Mortalitate prin tuberculoză în România 2017 comparativ cu 2016, pe grupe de vârstă
*decedaţi la 100.000 loc.
4.2
0.3
0 0 0.2
0.3 1 1
2
3.6
5.6
8.2
8.2 9
.4
7.4
6.6
11
.2 13
.1
9.8
6.8
0.6
0 0 0.3 0.5 1 1
.5 2.5
6.3
9.6
14
.7
15
.1 17
.5
14
.3
11
.7
22
.1
18
.9
12
.9
1.6
0 0 0 0 0.2 1 0.4 1
.4
0.9 1.6
1.6 1.8 2.3
1.8 2
.8 4.4
9.8
8.2
0
5
10
15
20
25
Total
ţară
0-4
ani
5-9
ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
75-79
ani
80-84
ani85 ani
și
peste
Mortalitate TBC 2017
Total Masculin Feminin
4.4
0.2 0.3
0.1 0.3 0.4 1
.6
1.6 2
.5
5
6.5
7.9
9.8
9.3
5.6
7.8
7.7
11
.1
9.1
4.2
0.3
0 0 0.2 0.3 1 1
2
3.6
5.6
8.2
8.2 9
.4
7.4
6.6
11
.2 13
.1
9.8
0
2
4
6
8
10
12
14
Total
ţară
0-4
ani
5-9
ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
75-79
ani
80-84
ani85 ani
și
peste
Mortalitate TBC
2016 2017C.N.S.I.S
.P.
5
Mortalitate prin tuberculoză pe gen Decesele prin tuberculoză scad în anul 2017 comparativ cu 2016, dar se menţin pe primul
loc în cazul bolilor infecţioase şi parazitare.
La genul masculin au fost înregistrate mai puține decese prin TBC în anul 2017 - 741
decese(6,8%ooo loc.), comparativ cu anul 2016 - 785 decese(7,2%ooo loc.).
La genul masculin, grupa de vârstă la care rata de mortalitate prin TBC este cea mai
mare, în anul 2017, este grupa 75-79 ani(22,1%ooo loc.), iar pentru 2016, grupa 80-84
ani(19,5%ooo loc.). În 2016, la genul masculin nu au fost decese la grupa de vârstă 10-14 ani, iar
în 2017, la grupa de vârstă 5-9 ani și 10-14 ani.
La genul feminin, grupa de vârstă la care rata de mortalitate prin TBC este cea mai mare,
în anul 2017, este grupa 80-84 ani(9,8%ooo loc.), iar pentru 2016, grupa 85 ani și peste(7,7%ooo
loc.). În 2017, la genul feminin nu au fost decese la grupa de vârstă 0-4 ani, 5-9 ani,10-14 ani și
15-19 ani, iar în 2016, au fost la toate grupele de vârstă. (Tabelul nr.1). Graficul nr. 4
Mortalitate prin tuberculoză pe medii (U / R ) şi gen – 2017
*decedaţi la 100.000 loc.
Graficul nr. 4 ilustrează mortalitatea prin tuberculoză pe gen şi medii, evidenţiind diferenţa între
cele două genuri; pentru anul 2017, cele mai multe decese au fost la genul masculin şi în mediul
rural. La genul feminin, sunt mai multe decese prin tuberculoză în mediul rural decât în mediul
urban. Graficul nr.5
Mortalitate prin tuberculoză pe medii (U /R ) şi gen – 2016
*decedaţi la 100.000 loc.
5.3
1.3
8.7
2.2
0
2
4
6
8
10
masculin feminin masculin feminin
urban rural
2017
Mortalitate TBC
5.9
1.3
8.8
2.1
0
2
4
6
8
10
masculin feminin masculin feminin
urban rural
2016
Mortalitate TB
C.N.S.I.S
.P.
6
Graficul nr. 5 ilustrează mortalitatea prin tuberculoză pe gen şi medii, pentru 2016, arătând că
cele mai mari rate de mortalitate prin tuberculoză sunt în mediul rural la genul masculin; aşa cum
arată figurile de mai sus, în 2017 comparativ cu 2016 au crescut ratele de mortalitate prin TBC în
mediul rural, la genul feminin, iar la feminin urban rata a rămas constantă, în rest ratele au
scăzut. Tabelul nr. 2
Decesele prin tuberculoză în România în anul 2017, comparativ
cu anul 2016, pe medii (U/R) şi gen
URBAN RURAL
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016
Decedaţi 400 438 318 355 82 83 527 531 423 430 104 101
Mortalitate* 3.2 3.5 5.3 5.9 1.3 1.3 5.4 5.5 8.7 8.8 2.2 2.1
*decedaţi la 100.000 loc.
În anul 2017 au fost înregistrate 927 decese prin tuberculoză, 527 în mediul rural, din care
femei - 104 şi bărbaţi - 423, iar în mediul urban, 400, din care femei - 82 şi bărbaţi - 318.
În anul 2016, din totalul de 969 decese prin tuberculoză, 531 au fost înregistrate în mediul
rural, din care 101 femei şi 430 bărbaţi, restul de 438 au fost înregistrate în mediul urban, din
care 83 femei şi 355 bărbaţi.
Repartiţia pe medii şi pe gen pentru anul 2016 arată un număr mai mare de decese prin
tuberculoză în mediul rural, comparativ cu mediul urban, iar pe gen se constată că numărul
deceselor este mai mare la genul masculin comparativ cu cel feminin.
Repartiţia pe medii şi pe gen pentru anul 2017 arată un număr mai mare de decese prin
tuberculoză în mediul rural comparativ cu mediul urban, iar pe gen se constată că numărul
deceselor este mai mare la genul masculin comparativ cu cel feminin atât pentru urban cât şi
pentru rural.
Decesele prin tuberculoză mai numeroase la genul masculin comparativ cu genul feminin, pot fi
explicate prin lipsa de preocupare a bărbaţilor privind starea lor de sănătate. Se poate
concluziona că tuberculoza afectează mai mult bărbaţii; apar tot mai multe cazuri la vârste mai
înaintate, determinând importante probleme economico-sociale la ambele genuri atât în 2017 cât
și în 2016. Condiţiile economice şi nivelul de trai scăzut au determinat menținerea la un nivel
crescut a deceselor prin tuberculoză. Graficul nr.6
Mortalitate prin tuberculoză 2017, comparativ cu 2016, pe medii (U/R) şi gen
*decedaţi la 100.000 loc.
3.2 3.5
5.3 5.9
1.3 1.3
5.4 5.5
8.7 8.8
2.2 2.1
0
2
4
6
8
10
2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Urban Rural
Mortalitate TBC
C.N.S.I.S
.P.
7
Decesele prin tuberculoză pe judeţe
Decesele prin tuberculoză pe judeţe, 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 3 -Indici la 100.000 loc.-
JUDEŢUL DECEDAŢI
2017
DECEDAŢI
2016
MORTALITATE*
(%000
LOC.)2017
MORTALITATE*
(%0000 LOC.)2016
ROMANIA 927 969 4.2 4.4
ALBA 10 6 2.6 1.6
ARAD 21 17 4.4 3.6
ARGES 34 37 5.3 5.7
BACAU 52 43 7.0 5.8
BIHOR 16 12 2.6 1.9
BISTRITA-N 8 15 2.4 4.6
BOTOSANI 7 16 1.5 3.5
BRASOV 8 7 1.3 1.1
BRAILA 15 19 4.3 5.4
BUZAU 10 12 2.1 2.5
CARAS-S 20 18 6.2 5.5
CALARASI 11 8 3.5 2.5
CLUJ 20 25 2.8 3.5
CONSTANTA 29 39 3.8 5.1
COVASNA 10 8 4.4 3.5
DAMBOVITA 11 17 2.1 3.2
DOLJ 47 39 6.8 5.6
GALATI 37 52 5.9 8.3
GIURGIU 26 26 9.5 9.4
GORJ 4 7 1.1 1.9
HARGHITA 0 4 0.0 1.2
HUNEDOARA 14 23 3.0 4.9
IALOMITA 6 15 2.1 5.1
IASI 31 31 3.3 3.4
ILFOV 19 20 4.6 5.0
MARAMURES 31 16 5.9 3.0
MEHEDINTI 20 12 7.1 4.2
MURES 33 30 5.6 5.0
NEAMT 33 37 5.8 6.4
OLT 40 34 9.0 7.6
PRAHOVA 25 33 3.1 4.1
SATU MARE 16 19 4.1 4.9
SALAJ 9 9 3.7 3.6
SIBIU 12 17 2.6 3.7
SUCEAVA 31 34 4.1 4.6
TELEORMAN 30 29 7.9 7.5
TIMIS 50 52 6.7 7.0
TULCEA 14 15 5.8 6.2
VASLUI 27 24 5.5 5.0
VÂLCEA 9 13 2.3 3.2
VRANCEA 15 13 3.9 3.3
BUCURESTI 66 66 3.1 3.1
C.N.S.I.S
.P.
8
Graficul nr. 7
Analiza făcută pe Graficul nr.7 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a fost 4,2%ooo
loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 0,0%ooo; Valori mici sunt și în:Gorj, Brașov, Botoșani,
Ialomița. Valoarea maximă a fost în Giurgiu 9,5%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt,
Teleorman, Mehedinți, Bacău, Dolj. În anul 2017 -23 județe au valori sub medie și 19 peste. Graficul nr. 8
Analiza făcută pe Graficul nr.8 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a fost 4,4%ooo
loc.; Valoarea minimă a fost în Brașov 1,1%ooo; Valori mici sunt și în: Harghita, Alba, Gorj,
Bihor. Valoarea maximă a fost în Giurgiu 9,4%ooo; Valori mari se înregistrează în: Galați, Olt,
Teleorman, Timiș. În anul 2016- 21 județe au valori sub medie și tot atâtea peste medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză în anul 2017 față de anul
2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele: Maramureș - cu 2,9, de
la 3,0%ooo locuitori la 5,9%ooo locuitori, Mehedinți - cu 2,9, de la 4,2%ooo locuitori la
7,1%ooo locuitori, Olt - cu 1,4, de la 7,6%ooo locuitori la 9,0%ooo locuitori. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Ialomița - cu 3,0, de la 5,1%ooo locuitori
la 2,1%ooo locuitori, Galați- cu 2,4, de la 8,3%ooo locuitori la 5,9%ooo locuitori, Bistrița-
Năsăud - cu 2,2, de la 4,6%ooo locuitori la 2,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin
tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 19 județe și în 23 județe mortalitatea a scăzut.
4.2
9.5
9.0
7.9
7.1
7.0
6.8
6.7
6.2
5.9
5.9
5.8
5.8
5.6
5.5
5.3
4.6
4.4
4.4
4.3
4.1
4.1
3.9
3.8
3.7
3.5
3.3
3.1
3.1
3.0
2.8
2.6
2.6
2.6
2.4
2.3
2.1
2.1
2.1
1.5
1.3
1.1
0.0
0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0
10.0
RO
MA
NIA
Giu
rgiu
Olt
Tele
orm
an
Meh
edin
ti
Ba
cau
Dolj
Tim
is
Caras-
Sev
erin
Maram
ure
s
Gala
ti
Tu
lcea
Neam
t
Mu
res
Vasl
ui
Arges
Ilfo
v
Arad
Cov
asn
a
Brail
a
Su
cea
va
Satu
Ma
re
Vran
cea
Con
stan
ta
Sala
j
Cala
rasi
Iasi
Mu
nic
ipiu
l…
Pra
hova
Hu
ned
oara
Clu
j
Alb
a
Bih
or
Sib
iu
Bis
trit
a-N
asa
ud
Valc
ea
Bu
zau
Dim
bo
vit
a
Ialo
mit
a
Bo
tosa
ni
Braso
v
Gorj
Hargh
ita
Mortalitate TBC 20174
.4
9.4
8.3
7.6
7.5
7.0
6.4
6.2
5.8
5.7
5.6
5.5
5.4
5.1
5.1
5.0
5.0
5.0
4.9
4.9
4.6
4.6
4.2
4.1
3.7
3.6
3.6
3.5
3.5
3.5
3.4
3.3
3.2
3.2
3.1
3.0
2.5
2.5
1.9
1.9
1.6
1.2
1.1
0123456789
10
RO
MA
NIA
Giu
rgiu
Gala
ti
Olt
Tele
orm
an
Tim
is
Neam
t
Tu
lcea
Ba
cau
Arg
es
Dolj
Caras-
Sev
erin
Brail
a
Con
stan
ta
Ialo
mit
a
Ilfo
v
Mu
res
Vasl
ui
Hu
ned
oara
Satu
Ma
re
Bis
trit
a-N
asa
ud
Su
cea
va
Meh
edin
ti
Pra
hova
Sib
iu
Arad
Sala
j
Bo
tosa
ni
Clu
j
Cov
asn
a
Iasi
Vran
cea
Dim
bo
vit
a
Valc
ea
Mu
nic
ipiu
l…
Maram
ure
s
Bu
zau
Cala
rasi
Bih
or
Gorj
Alb
a
Hargh
ita
Braso
v
Mortalitate TB 2016
C.N.S.I.S
.P.
9
Decese prin tuberculoză 2017 pe judeţe, gen, medii
Tabelul nr. 4
JUDEŢUL
DECEDAŢI
TBC 2017/
TOTAL
DECEDAŢI
TBC 2017/
MASCULIN
DECEDAŢI
TBC 2017/
FEMININ
DECEDAŢI
TBC 2017/
URBAN
DECEDAŢI
TBC 2017/
RURAL
ROMANIA 927 741 186 400 527 ALBA 10 6 4 4 6 ARAD 21 12 9 9 12 ARGES 34 25 9 11 23 BACAU 52 46 6 14 38 BIHOR 16 11 5 6 10 BISTRITA-N 8 6 2 4 4 BOTOSANI 7 6 1 2 5 BRASOV 8 6 2 7 1 BRAILA 15 13 2 9 6 BUZAU 10 9 1 2 8 CARAS-S 20 14 6 8 12 CALARASI 11 9 2 5 6 CLUJ 20 18 2 10 10 CONSTANTA 29 26 3 14 15 COVASNA 10 9 1 5 5 DAMBOVITA 11 6 5 2 9 DOLJ 47 38 9 19 28 GALATI 37 35 2 16 21 GIURGIU 26 22 4 4 22 GORJ 4 3 1 2 2 HARGHITA 0 0 0 0 0 HUNEDOARA 14 11 3 9 5 IALOMITA 6 6 0 2 4 IASI 31 29 2 10 21 ILFOV 19 16 3 7 12 MARAMURES 31 20 11 19 12 MEHEDINTI 20 16 4 11 9 MURES 33 23 10 13 20 NEAMT 33 23 10 14 19 OLT 40 36 4 12 28 PRAHOVA 25 19 6 11 14 SATU MARE 16 12 4 7 9 SALAJ 9 7 2 3 6 SIBIU 12 10 2 3 9 SUCEAVA 31 22 9 12 19 TELEORMAN 30 25 5 4 26 TIMIS 50 38 12 25 25 TULCEA 14 14 0 5 9 VASLUI 27 21 6 9 18 VÂLCEA 9 8 1 1 8 VRANCEA 15 13 2 4 11 BUCURESTI 66 52 14 66 0
C.N.S.I.S
.P.
10
Decese prin tuberculoză 2016 pe judeţe, gen, medii
Tabelul nr. 5
JUDEŢUL
DECEDAŢI
TBC 2016 /
TOTAL
DECEDAŢI
TBC 2016 /
MASCULIN
DECEDAŢI
TBC 2016 /
FEMININ
DECEDAŢI
TBC 2016 /
URBAN
DECEDAŢI
TBC 2016 /
RURAL
ROMANIA 969 785 184 438 531 ALBA 6 6 0 4 2 ARAD 17 15 2 9 8 ARGES 37 29 8 14 23 BACAU 43 35 8 14 29 BIHOR 12 9 3 6 6 BISTRITA-N 15 12 3 5 10 BOTOSANI 16 15 1 5 11 BRASOV 7 7 0 6 1 BRAILA 19 19 0 9 10 BUZAU 12 11 1 4 8 CARAS-S 18 15 3 8 10 CALARASI 8 7 1 5 3 CLUJ 25 17 8 12 13 CONSTANTA 39 33 6 24 15 COVASNA 8 6 2 2 6 DAMBOVITA 17 15 2 5 12 DOLJ 39 35 4 15 24 GALATI 52 45 7 16 36 GIURGIU 26 21 5 11 15 GORJ 7 6 1 2 5 HARGHITA 4 3 1 2 2 HUNEDOARA 23 21 2 19 4 IALOMITA 15 11 4 2 13 IASI 31 20 11 16 15 ILFOV 20 15 5 8 12 MARAMURES 16 13 3 9 7 MEHEDINTI 12 10 2 3 9 MURES 30 23 7 9 21 NEAMT 37 29 8 13 24 OLT 34 26 8 11 23 PRAHOVA 33 28 5 12 21 SATU MARE 19 14 5 5 14 SALAJ 9 8 1 3 6 SIBIU 17 15 2 14 3 SUCEAVA 34 28 6 13 21 TELEORMAN 29 23 6 8 21 TIMIS 52 41 11 26 26 TULCEA 15 10 5 6 9 VASLUI 24 18 6 6 18 VÂLCEA 13 11 2 8 5 VRANCEA 13 10 3 3 10 BUCURESTI 66 50 16 66
C.N.S.I.S
.P.
11
Mortalitate prin tuberculoză 2017 pe judeţe, gen, medii Tabelul nr. 6 -Indici la 100.000 loc.-
JUDEŢUL
MORTALITATE*
TBC 2017/
TOTAL
MORTALITATE*
TBC 2017/
MASCULIN
MORTALITATE*
TBC 2017/
FEMININ
MORTALITATE*
TBC 2017/
URBAN
MORTALITATE*
TBC 2017/
RURAL
ROMANIA 4.2 6.8 1.6 3.2 5.4
ALBA 2.6 3.2 2.1 1.8 4.0
ARAD 4.4 5.2 3.7 3.4 5.9
ARGES 5.3 8.0 2.7 3.5 7.0
BACAU 7.0 12.5 1.6 4.0 9.7
BIHOR 2.6 3.7 1.6 1.9 3.3
BISTRITA-N 2.4 3.7 1.2 3.1 2.0
BOTOSANI 1.5 2.7 0.4 1.0 2.0
BRASOV 1.3 2.0 0.6 1.5 0.6
BRAILA 4.3 7.6 1.1 3.9 4.9
BUZAU 2.1 3.9 0.4 1.0 2.9
CARAS-S 6.2 8.8 3.6 4.2 8.9
CALARASI 3.5 5.8 1.3 4.0 3.2
CLUJ 2.8 5.1 0.5 2.1 4.0
CONSTANTA 3.8 7.0 0.8 2.6 6.4
COVASNA 4.4 8.0 0.9 4.4 4.4
DAMBOVITA 2.1 2.3 1.9 1.2 2.5
DOLJ 6.8 11.3 2.5 5.0 9.0
GALATI 5.9 11.3 0.6 4.5 7.8
GIURGIU 9.5 16.3 2.9 4.5 11.9
GORJ 1.1 1.7 0.6 1.1 1.1
HARGHITA 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
HUNEDOARA 3.0 4.9 1.3 2.5 4.9
IALOMITA 2.1 4.2 0.0 1.5 2.6
IASI 3.3 6.2 0.4 2.2 4.4
ILFOV 4.6 7.9 1.4 3.7 5.3
MARAMURES 5.9 7.8 4.1 6.0 5.8
MEHEDINTI 7.1 11.5 2.8 7.7 6.4
MURES 5.6 7.9 3.3 4.2 7.1
NEAMT 5.8 8.2 3.4 6.2 5.4
OLT 9.0 16.4 1.8 6.2 11.2
PRAHOVA 3.1 4.9 1.5 2.7 3.6
SATU MARE 4.1 6.3 2.0 3.8 4.4
SALAJ 3.7 5.8 1.6 2.8 4.3
SIBIU 2.6 4.4 0.8 1.0 5.9
SUCEAVA 4.1 5.9 2.4 3.7 4.5
TELEORMAN 7.9 13.3 2.6 2.9 10.7
TIMIS 6.7 10.5 3.1 5.5 8.4
TULCEA 5.8 11.6 0.0 4.2 7.4
VASLUI 5.5 8.5 2.5 3.9 7.0
VÂLCEA 2.3 4.1 0.5 0.5 3.9
VRANCEA 3.9 6.8 1.0 2.7 4.5
BUCURESTI 3.1 5.3 1.3 3.1
C.N.S.I.S
.P.
12
Mortalitate prin tuberculoză 2016 pe judeţe, gen, medii Tabel nr. 7 -Indici la 100.000 loc.-
JUDEŢUL
MORTALITATE
TBC 2016 /
TOTAL
MORTALITATE
TBC 2016 /
MASCULIN
MORTALITATE
TBC 2016/
FEMININ
MORTALITATE
TBC 2016 /
URBAN
MORTALITATE
TBC 2016 /
RURAL
ROMANIA 4.4 7.2 1.6 3.5 5.5
ALBA 1.6 3.2 0.0 1.8 1.3
ARAD 3.6 6.5 0.8 3.3 3.9
ARGES 5.7 9.3 2.4 4.4 7.0
BACAU 5.8 9.5 2.1 4.0 7.4
BIHOR 1.9 3.0 0.9 1.9 2.0
BISTRITA-N 4.6 7.3 1.8 3.9 5.0
BOTOSANI 3.5 6.6 0.4 2.5 4.3
BRASOV 1.1 2.3 0.0 1.3 0.6
BRAILA 5.4 11.1 0.0 3.9 8.1
BUZAU 2.5 4.7 0.4 2.0 2.9
CARAS-S 5.5 9.4 1.8 4.2 7.4
CALARASI 2.5 4.5 0.6 4.0 1.6
CLUJ 3.5 4.9 2.1 2.5 5.3
CONSTANTA 5.1 8.8 1.5 4.5 6.4
COVASNA 3.5 5.3 1.7 1.7 5.3
DAMBOVITA 3.2 5.8 0.7 3.0 3.3
DOLJ 5.6 10.3 1.1 3.9 7.7
GALATI 8.3 14.5 2.2 4.5 13.3
GIURGIU 9.4 15.5 3.6 12.2 8.0
GORJ 1.9 3.3 0.5 1.1 2.7
HARGHITA 1.2 1.8 0.6 1.4 1.1
HUNEDOARA 4.9 9.2 0.8 5.2 3.9
IALOMITA 5.1 7.7 2.7 1.4 8.4
IASI 3.4 4.3 2.4 3.6 3.1
ILFOV 5.0 7.7 2.4 4.5 5.5
MARAMURES 3.0 5.0 1.1 2.8 3.4
MEHEDINTI 4.2 7.1 1.4 2.1 6.4
MURES 5.0 7.9 2.3 2.9 7.4
NEAMT 6.4 10.2 2.7 5.8 6.9
OLT 7.6 11.7 3.5 5.7 9.1
PRAHOVA 4.1 7.2 1.2 2.9 5.3
SATU MARE 4.9 7.3 2.5 2.7 6.9
SALAJ 3.6 6.6 0.8 2.8 4.3
SIBIU 3.7 6.6 0.8 4.5 2.0
SUCEAVA 4.6 7.6 1.6 4.0 5.0
TELEORMAN 7.5 12.1 3.1 5.7 8.5
TIMIS 7.0 11.4 2.9 5.7 8.9
TULCEA 6.2 8.2 4.1 5.0 7.3
VASLUI 5.0 7.4 2.5 2.7 6.9
VÂLCEA 3.2 5.6 1.0 4.1 2.4
VRANCEA 3.3 5.2 1.5 2.0 4.1
BUCURESTI 3.1 5.1 1.4 3.1 0.0
C.N.S.I.S
.P.
13
Graficul nr. 9
Analiza făcută pe graficul nr.9 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
mortalității TBC la genul feminin a fost 1,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Brăila, Brașov,
Alba (0); Valori mici sunt în: Buzău, Botoșani. Valoarea maximă a fost în Tulcea 4,1%ooo loc.;
Valori mari se înregistrează în: Giurgiu, Olt, Teleorman, Timiș. În anul 2016- 22 județe au valori
sub medie și 20 peste. Graficul nr.10
Analiza făcută pe graficul nr.10 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a
mortalității TBC la genul feminin a fost 1,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Tulcea,
Ialomița, Harghita (0); Valori mici sunt în: Buzău, Iași. Valoarea maximă a fost în Maramureș
4,1%ooo loc.; Valori mari se înregistrează în: Arad, Caraș-Severin, Neamț, Mureș. În anul 2017-
25 județe au valori sub medie și 17 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză la genul feminin în anul
2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele:
Maramureș - cu 3,0, de la 1,1%ooo locuitori la 4,1%ooo locuitori, Arad - cu 2,9, de la 0,8%ooo
locuitori la 3,7%ooo locuitori, Alba - cu 2,1, de la 0,0%ooo locuitori la 2,1%ooo locuitori. Cele
mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză la genul feminin au fost în Tulcea- cu 4,1,
de la 4,1%ooo locuitori la 0,0%ooo locuitori, Ialomița - cu 2,7, de la 2,7%ooo locuitori la
0,0%ooo locuitori, Iași - cu 2,0, de la 2,4%ooo locuitori la 0,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
mortalității prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 20 județe și în 18 județe mortalitatea
a scăzut, și în 4 județe este constantă.
1.6
4.1
3.6
3.5
3.1
2.9
2.7
2.7
2.5
2.5
2.4
2.4
2.4
2.3
2.2
2.1
2.1
1.8
1.8
1.7
1.6
1.5
1.5
1.4
1.4
1.2
1.1
1.1
1 0.9
0.8
0.8
0.8
0.8
0.7
0.6
0.6
0.5
0.4
0.4
0 0 0
-0.50
0.51
1.52
2.53
3.54
4.5R
OM
AN
IA
Tu
lcea
Giu
rgiu
Olt
Tele
orm
an
Tim
is
Ialo
mit
a
Neam
t
Satu
Ma
re
Vasl
ui
Arges
Iasi
Ilfo
v
Mu
res
Gala
ti
Ba
cau
Clu
j
Bis
trit
a-N
asa
ud
Caras-
Sev
erin
Cov
asn
a
Su
cea
va
Con
stan
ta
Vran
cea
Meh
edin
ti
Mu
nic
ipiu
l…
Pra
hova
Dolj
Maram
ure
s
Valc
ea
Bih
or
Arad
Hu
ned
oara
Sala
j
Sib
iu
Dim
bo
vit
a
Cala
rasi
Hargh
ita
Gorj
Bo
tosa
ni
Bu
zau
Alb
a
Braso
v
Brail
a
Mortalitate TBC feminin - 2016
1.6
4.1
3.7
3.6
3.4
3.3
3.1
2.9
2.8
2.7
2.6
2.5
2.5
2.4
2.1
2.0
1.9
1.8
1.6
1.6
1.6
1.5
1.4
1.3
1.3
1.3
1.2
1.1
1.0
0.9
0.8
0.8
0.6
0.6
0.6
0.5
0.5
0.4
0.4
0.4
0.0
0.0
0.0
-0.50.00.51.01.52.02.53.03.54.04.5
RO
MA
NIA
Maram
ure
s
Arad
Caras-
Sev
erin
Neam
t
Mu
res
Tim
is
Giu
rgiu
Meh
edin
ti
Arges
Tele
orm
an
Dolj
Vasl
ui
Su
cea
va
Alb
a
Satu
Ma
re
Dim
bo
vit
a
Olt
Sala
j
Ba
cau
Bih
or
Pra
hova
Ilfo
v
Hu
ned
oara
Cala
rasi
Mu
nic
ipiu
l…
Bis
trit
a-N
asa
ud
Brail
a
Vran
cea
Cov
asn
a
Sib
iu
Con
stan
ta
Gala
ti
Braso
v
Gorj
Clu
j
Valc
ea
Bo
tosa
ni
Iasi
Bu
zau
Hargh
ita
Ialo
mit
a
Tu
lcea
Mortalitate TB feminin - 2017
C.N.S.I.S
.P.
14
Graficul nr. 11
Analiza făcută pe graficul nr.11 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a mortalității
TBC la genul masculin a fost 7,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 1,8%ooo; Valori
mici sunt și în: Brașov, Bihor, Alba, Gorj. Valoarea maximă a fost în Giurgiu 15,5%ooo; Valori
mari se înregistrează în: Galați, Teleorman, Olt, Timiș. În anul 2016- 20 județe au valori sub
medie, 21 peste, și un județ egal cu media.
Graficul nr. 12
Analiza făcută graficul nr.12 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a
mortalității TBC la genul masculin a fost 6,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita
0,0%ooo; Valori mici sunt și în: Gorj, Brașov, Dâmbovița, Botoșani, Alba. Valoarea maximă a
fost în Olt 16,4%ooo; Valori mari se înregistrează în: Giurgiu, Teleorman, Bacău, Tulcea,
Mehedinți. În anul 2017- 22 județe au valori sub medie, 19 peste și un județ egal cu media.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză la genul masculin în anul
2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele: Olt -
cu 4,7, de la 11,7%ooo locuitori la 16,4%ooo locuitori, Mehedinți - cu 4,4, de la 7,1%ooo
locuitori la 11,5%ooo locuitori, Tulcea - cu 3,4, de la 8,2%ooo locuitori la 11,6%ooo locuitori.
Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Hunedoara - cu 4,3, de la
9,2%ooo locuitori la 4,9%ooo locuitori, Botoșani- cu 3,9 de la 6,6%ooo locuitori la 2,7%ooo
locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 3,6, de la 7,3%ooo locuitori la 3,7%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
mortalității prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 17 județe, în 2 au fost constante, și
în 23 județe mortalitatea a scăzut.
7.2
15
.5
14
.5
12
.1
11
.7
11
.4
11
.1
10
.3
10
.2
9.5
9.4
9.3
9.2
8.8
8.2
7.9
7.7
7.7
7.6
7.4
7.3
7.3
7.2
7.1
6.6
6.6
6.6
6.5
5.8
5.6
5.3
5.2
5.1
5 4.9
4.7
4.5
4.3
3.3
3.2
3 2.3
1.8
02468
1012141618
RO
MA
NIA
Giu
rgiu
Ga
lati
Tel
eorm
an
Olt
Tim
is
Bra
ila
Do
lj
Nea
mt
Ba
cau
Ca
ras-
Sever
in
Arg
es
Hu
ned
oa
ra
Co
nst
an
ta
Tu
lcea
Mu
res
Ialo
mit
a
Ilfo
v
Su
cea
va
Va
slu
i
Bis
trit
a-N
asa
ud
Satu
Ma
re
Pra
ho
va
Meh
edin
ti
Bo
tosa
ni
Sala
j
Sib
iu
Ara
d
Dim
bo
vit
a
Va
lcea
Co
va
sna
Vra
nce
a
Mu
nic
ipiu
l…
Maram
ures
Clu
j
Bu
zau
Ca
lara
si
Iasi
Go
rj
Alb
a
Bih
or
Bra
sov
Ha
rgh
ita
Mortalitate TBC masculin -2016
6.8
16
.41
6.3
13
.31
2.5
11
.61
1.5
11
.31
1.3
10
.58
.88
.58
.28
.08
.07
.97
.97
.87
.67
.06
.86
.36
.25
.95
.85
.85
.35
.25
.14
.94
.94
.44
.24
.13
.93
.73
.73
.22
.72
.32
.01
.70
.0
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
RO
MA
NIA Olt
Giu
rgiu
Tel
eorm
an
Ba
cau
Tu
lcea
Meh
edin
tiG
ala
tiD
olj
Tim
isC
ara
s-…
Va
slu
iN
eam
tA
rges
Co
va
sna
Ilfo
vM
ure
sM
aram
ures
Bra
ila
Co
nst
an
taV
ran
cea
Satu
Ma
reIa
siS
ucea
va
Ca
lara
siS
ala
jM
un
icip
iul…
Ara
dC
luj
Pra
ho
va
Hu
ned
oa
raS
ibiu
Ialo
mit
aV
alc
eaB
uza
uB
istr
ita
-…B
ihor
Alb
aB
oto
san
iD
imb
ovit
aB
raso
vG
orj
Ha
rgh
ita
Mortalitate TBC masculin- 2017
C.N.S.I.S
.P.
15
Graficul nr. 13
Analiza făcută pe graficul nr.13 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie
mortalității TBC în mediul rural a fost 5,5%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Brașov 0,6%ooo;
Valori mici sunt și în: Harghita, Alba, Călărași, Sibiu. Valoarea maximă a fost în Galați
13,3%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Timiș, Teleorman, Ialomița. În anul 2016- 22
județe au valori sub medie și 19 peste. Graficul nr. 14
Analiza făcută pe graficul nr.14 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie
mortalității TBC în mediul rural a fost 5,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita
0,0%ooo; Valori mici sunt și în: Brașov, Gorj, Botoșani, Bistrița-Năsăud. Valoarea maximă a
fost în Giurgiu 11,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Teleorman, Giurgiu, Bacău, Dolj.
În anul 2017-23 județe au valori sub medie și 18 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză în mediul rural în anul
2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele: Sibiu
- cu 3,9, de la 2,0%ooo locuitori la 5,9%ooo locuitori, Giurgiu - cu 3,9, de la 8,0%ooo locuitori
la 11,9%ooo locuitori, Alba - cu 2,7, de la 1,3%ooo locuitori la 4,0%ooo locuitori. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Ialomița - cu 5,8, de la 8,4%ooo locuitori
la 2,6%ooo locuitori, Galați- cu 5,5, de la 13,3%ooo locuitori la 7,8%ooo locuitori, Brăila- cu
3,2, de la 8,1%ooo locuitori la 4,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză
în 2017 față de 2016 au fost în 18 județe, în 17 județe mortalitatea a scăzut și în 7 a rămas
constant.
5.5
13
.39
.18
.98
.58
.48
.18 7.7
7.4
7.4
7.4
7.3
7 6.9
6.9
6.9
6.4
6.4
5.5
5.3
5.3
5.3
5 5 4.3
4.3
4.1
3.9
3.9
3.4
3.3
3.1
2.9
2.7
2.4
2 2 1.6
1.3
1.1
0.6
0
02468
101214
RO
MA
NIA
Ga
lati
Olt
Tim
isT
eleo
rman
Ialo
mit
aB
rail
aG
iurg
iuD
olj
Ba
cau
Ca
ras-
Sever
inM
ure
sT
ulc
eaA
rges
Nea
mt
Satu
Ma
reV
asl
ui
Co
nst
an
taM
ehed
inti
Ilfo
vC
luj
Co
va
sna
Pra
ho
va
Bis
trit
a-…
Su
cea
va
Bo
tosa
ni
Sala
jV
ran
cea
Ara
dH
un
edoa
raM
aram
ures
Dim
bo
vit
aIa
siB
uza
uG
orj
Va
lcea
Bih
or
Sib
iuC
ala
rasi
Alb
aH
arg
hit
aB
raso
vM
un
icip
iul…
Mortalitate TBC-rural-2016
5.4
11
.91
1.2
10
.79
.79
.08
.98
.47
.87
.47
.17
.07
.06
.46
.45
.95
.95
.85
.45
.34
.94
.94
.54
.54
.44
.44
.44
.34
.04
.03
.93
.63
.33
.22
.92
.62
.52
.02
.01
.10
.60
.0
0.02.04.06.08.0
10.012.014.0
RO
MA
NIA
Giu
rgiu
Olt
Tel
eorm
an
Ba
cau
Do
ljC
ara
s-S
ever
inT
imis
Ga
lati
Tu
lcea
Mu
res
Arg
esV
asl
ui
Meh
edin
tiC
on
stan
taS
ibiu
Ara
dM
aram
ures
Nea
mt
Ilfo
vB
rail
aH
un
edoa
raV
ran
cea
Su
cea
va
Satu
Ma
reC
ova
sna
Iasi
Sala
jC
luj
Alb
aV
alc
eaP
rah
ova
Bih
or
Ca
lara
siB
uza
uIa
lom
ita
Dim
bo
vit
aB
istr
ita
-…B
oto
san
iG
orj
Bra
sov
Ha
rgh
ita
Mu
nic
ipiu
l…
Mortalitate TBC-rural- 2017
C.N.S.I.S
.P.
16
Graficul nr. 15
Analiza făcută pe graficul nr.15 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
mortalității TBC în mediul urban a fost 3,5%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Gorj 1,1%ooo;
Valori mici sunt și în: Brașov, Ialomița, Harghita, Covasna. Valoarea maximă a fost în Giurgiu
12,2%ooo; Valori mari se înregistrează în: Neamț, Olt, Teleorman, Timiș. În anul 2016- 21
județe au valori sub medie și 21 peste. Graficul nr. 16
Analiza făcută pe graficul nr.16 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie
mortalității TBC în mediul urban a fost 3,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita
0,0%ooo; Valori mici sunt și în: Vâlcea, Sibiu, Buzău, Botoșani. Valoarea maximă a fost în
Mehedinți 7,7%ooo; Valori mari se înregistrează în: Neamț, Olt, Maramureș, Timiș. În anul
2017- 21 județe au valori sub medie și 21 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză în mediul urban în anul
2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele:
Mehedinți - cu 5,6, de la 2,1%ooo locuitori la 7,7%ooo locuitori, Maramureș - cu 3,2, de la
2,8%ooo locuitori la 6,0%ooo locuitori, Covasna - cu 2,7, de la 1,7%ooo locuitori la 4,4%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Giurgiu - cu 7,7,
de la 12,2%ooo locuitori la 4,5%ooo locuitori, Vâlcea- cu 3,6, de la 4,1%ooo locuitori la
0,5%ooo locuitori, Sibiu - cu 3,5, de la 4,5%ooo locuitori la 1,0%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
mortalității prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 13 județe, în 10 a rămas constantă și
în 19 județe mortalitatea a scăzut.
3.5
12
.25
.85
.75
.75
.75
.25 4.5
4.5
4.5
4.5
4.4
4.2
4.1
4 4 4 3.9
3.9
3.9
3.6
3.3
3.1
3 2.9
2.9
2.8
2.8
2.7
2.7
2.5
2.5
2.1
2 2 1.9
1.8
1.7
1.4
1.4
1.3
1.1
02468
101214
RO
MA
NIA
Giu
rgiu
Nea
mt
Olt
Tel
eorm
an
Tim
isH
un
edoa
raT
ulc
eaC
on
stan
taG
ala
tiIl
fov
Sib
iuA
rges
Ca
ras-
Sever
inV
alc
eaB
aca
uC
ala
rasi
Su
cea
va
Bis
trit
a-N
asa
ud
Bra
ila
Do
ljIa
siA
rad
Mu
nic
ipiu
l…D
imb
ovit
aM
ure
sP
rah
ova
Maram
ures
Sala
jS
atu
Ma
reV
asl
ui
Bo
tosa
ni
Clu
jM
ehed
inti
Bu
zau
Vra
nce
aB
ihor
Alb
aC
ova
sna
Ha
rgh
ita
Ialo
mit
aB
raso
vG
orj
Mortalitate TBC urban -2016
3.2
7.7
6.2
6.2
6.0
5.5
5.0
4.5
4.5
4.4
4.2
4.2
4.2
4.0
4.0
3.9
3.9
3.8
3.7
3.7
3.5
3.4
3.1
3.1
2.9
2.8
2.7
2.7
2.6
2.5
2.2
2.1
1.9
1.8
1.5
1.5
1.2
1.1
1.0
1.0
1.0
0.5
0.0
0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0
RO
MA
NIA
Meh
edin
tiN
eam
tO
ltM
aram
ures
Tim
isD
olj
Ga
lati
Giu
rgiu
Co
va
sna
Ca
ras-
Sever
inT
ulc
eaM
ure
sB
aca
uC
ala
rasi
Bra
ila
Va
slu
iS
atu
Ma
reIl
fov
Su
cea
va
Arg
esA
rad
Mu
nic
ipiu
l…B
istr
ita
-…T
eleo
rman
Sala
jV
ran
cea
Pra
ho
va
Co
nst
an
taH
un
edoa
raIa
siC
luj
Bih
or
Alb
aB
raso
vIa
lom
ita
Dim
bo
vit
aG
orj
Bo
tosa
ni
Bu
zau
Sib
iuV
alc
eaH
arg
hit
a
Mortalitate TBC urban -2017
C.N.S.I.S
.P.
17
Decese prin tuberculoză pe regiuni în România Tabelul nr. 8
Decese prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2016
REGIUNI
DECEDAȚI TBC-TOTAL ŢARĂ 2016 MORTALITATE TBC-TOTAL ŢARĂ 2016
Total Masc. Fem. Urban Rural Total Masc. Fem. Urban Rural TOTAL ŢARĂ 969 785 184 438 531 4.4 7.2 1.6 3.5 5.5
N -E 185 145 40 67 118 4.7 7.4 2.0 3.8 5.5
S -E 150 128 22 62 88 5.2 9.1 1.5 3.9 6.9
S -MUNTENIA 165 134 31 57 108 5.1 8.4 1.9 4.1 5.8
S -V OLTENIA 105 88 17 39 66 4.8 8.2 1.5 3.6 6.0
V 110 92 18 62 48 5.5 9.4 1.7 4.9 6.5
N -V 96 73 23 40 56 3.4 5.3 1.6 2.6 4.3
CENTRU 72 60 12 37 35 2.7 4.7 0.9 2.4 3.3
M.BUC. ŞI ILFOV 86 65 21 74 12 3.4 5.5 1.6 3.2 5.5
Decedaţi la 100.000 loc. Tabelul nr.8 prezintă comparativ decesele și mortalitatea prin tuberculoză în diferite
regiuni geografice din România în 2016.
Nu sunt de neglijat influenţele pe care le au asupra mortalităţii structura populaţiei,
dezvoltarea economică diferită în diferitele regiuni geografice, educaţia sanitară, precum şi
preocuparea pentru propria sănătate.
Graficul nr. 17
Mortalitate prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2016
Decedaţi la 100.000 loc.
4.4 4
.7 5.2
5.1
4.8
5.5
3.4
2.7
3.4
7.2 7.4
9.1
8.4
8.2
9.4
5.3
4.7
5.5
1.6 2
1.5 1
.9
1.5 1.7
1.6
0.9
1.6
3.5 3
.8 3.9 4.1
3.6
4.9
2.6
2.4
3.2
5.5
5.5
6.9
5.8 6
6.5
4.3
3.3
5.5
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Mortalitate TBC regiuni - 2016
Total Masc. Fem. Urban RuralC.N.S.I.S
.P.
18
Tabelul nr. 9
Decese prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2017
REGIUNI DECEDAȚI TBC -TOTAL ŢARĂ 2017 MORTALITATE TBC - TOTAL ŢARĂ 2017
Total Masc. Fem. Urban Rural Total Masc. Fem. Urban Rural TOTAL ŢARĂ 927 741 186 400 527 4.2 6.8 1.6 3.2 5.4
N -E 181 147 34 61 120 4.6 7.5 1.7 3.4 5.6
S -E 120 110 10 50 70 4.2 7.9 0.7 3.2 5.5
S -MUNTENIA 143 112 31 39 104 4.4 7.1 1.9 2.8 5.6
S -V OLTENIA 120 101 19 45 75 5.5 9.4 1.7 4.1 6.8
V 105 75 30 51 54 5.2 7.7 2.9 4.0 7.3
N -V 100 74 26 49 51 3.5 5.3 1.8 3.2 3.9
CENTRU 73 54 19 32 41 2.8 4.2 1.4 2.0 3.9
M.BUC. ŞI ILFOV 85 68 17 73 12 3.4 5.7 1.3 3.2 5.3
Decedaţi la 100.000 loc.
Tabelul nr.9 prezintă comparativ decesele prin tuberculoză în diferite regiuni geografice
din România în 2017.
Aplicarea programelor de sănătate, va duce la diminuarea cazurilor de tuberculoză şi
implicit a mortalităţii prin tuberculoză atrăgând atenţia că tuberculoza este nu numai o problemă
personală a bolnavului, ci este o problemă colectivă (fiind o boală contagioasă), socială.
Graficul nr. 18
Decese prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2017
Decedaţi la 100.000 loc.
4.2 4
.6
4.2 4.4
5.5
5.2
3.5
2.8
3.4
6.8
7.5 7
.9
7.1
9.4
7.7
5.3
4.2
5.7
1.6 1.7
0.7
1.9
1.7
2.9
1.8
1.4
1.3
3.2 3.4
3.2
2.8
4.1
4
3.2
2
3.2
5.4 5.6
5.5 5.6
6.8 7
.3
3.9
3.9
5.3
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Mortalitate TBC regiuni - 2017
Total Masc. Fem. Urban RuralC.N.S.I.S
.P.
19
Decese prin tuberculoză - pe macroregiuni - în România
Tabelul nr.10
Decese prin tuberculoză- pe macroregiuni- în România, an 2016
MACROREGIUNI
DECEDAŢI
TBC 2016
MORTALITATE*
2016
TOTAL ŢARĂ 969 4.4
MACROREGIUNEA 1 ( N - V; CENTRU) 168 3.1
MACROREGIUNEA 2 ( N - E; S - E) 335 4.9
MACROREGIUNEA 3 (S- MUNTENIA; M.BUC. ŞI ILFOV) 251 4.4
MACROREGIUNEA 4 ( S - V OLTENIA; V) 215 5.1
Decedaţi la 100.000 loc.
Graficul nr. 19
Decedaţi la 100.000 loc.
În 2016 macroregiunea cu cele mai puţine decese este macroregiunea 1(3,1%ooo loc.), cele mai
multe decese înregistrându-se în macroregiunea 4(5,1%ooo loc.).
Tabelul nr. 11
Decese prin tuberculoză- pe macroregiuni- în România, an 2017
MACROREGIUNI
DECEDAŢI
TBC 2017
MORTALITATE*
2017
TOTAL ŢARĂ 927 4.2
MACROREGIUNEA 1 ( N - V; CENTRU) 173 3.2
MACROREGIUNEA 2 ( N - E; S - E) 301 4.4
MACROREGIUNEA 3 (S- MUNTENIA; M.BUC. ŞI ILFOV) 228 4.0
MACROREGIUNEA 4 (S - V OLTENIA; V) 225 5.4
*Decedaţi la 100.000loc.
4.4
3.1
4.94.4
5.1
0
1
2
3
4
5
6
TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;
CENTRU)
Macroregiunea 2(N-E;
S-E)
Macroregiunea 3(S-
MUNTENIA; M.BUC.
ŞI ILFOV)
Macroregiunea 4(S-V
OLTENIA; V)
Mortalitate TBC macroregiuni-2016
C.N.S.I.S
.P.
20
Graficul nr. 20
Decedaţi la 100.000 loc.
În 2017 macroregiunea cu cele mai puţine decese este macroregiunea 1(3,2%ooo loc.)., cele mai
multe decese au fost înregistrate în macroregiunea 4(5,4%ooo loc.)..
Tuberculoza este nu numai o problemă personală a bolnavului, ci este o problemă
colectivă (fiind o boală contagioasă), socială, aplicarea programelor de sănătate va duce la
diminuarea cazurilor de tuberculoză şi implicit a mortalităţii prin tuberculoză. În acelaţi timp se
observă valori diferite, cu diferenţe mari între macroregiuni, posibil şi prin aplicarea deficitară a
programelor de sănătate în zonele unde sunt mai mari probleme şi care se repetă în fiecare an.
Dinamica mortalităţii prin tuberculoză în România în perioada 2007- 2017 Tabelul nr.12
Mortalitate*TBC
ANII
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
7.1 7.3 6.8 6.6 5.7 5.6 5.1 5.0 4.8 4.4 4.2
*Decedaţi la 100.000 locuitori
Graficul nr. 21
Dinamica mortalităţii prin tuberculoză în România în perioada 2007–2017
*Decedaţi la 100.000 locuitori
Tabelul nr. 12 şi graficul nr. 21 ilustrează dinamica mortalităţii prin tuberculoză în
România în ultimii 10 ani.
Cea mai mică valoare a ratei mortalităţii a fost înregistrată în anul 2017 (4,2 %ooo loc.),
arătând că încep să apară rezultate pozitive ale aplicării Programelor Naţionale de Sănătate .
4.2
3.2
4.44.0
5.4
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;
CENTRU)
Macroregiunea 2(N-E;
S-E)
Macroregiunea 3(S-
MUNTENIA; M.BUC.
ŞI ILFOV)
Macroregiunea 4(S-V
OLTENIA; V)
Mortalitate TBC macroregiuni-2017
7.1 7.36.8 6.6
5.7 5.65.1 5 4.8
4.4 4.2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Mortalitate TBC
C.N.S.I.S
.P.
21
Comparativ cu anul 2016, în 2017 se constată o scădere uşoară a ratei mortalităţii prin
tuberculoză.
Pentru perioada studiată(2007-2017), cea mai mare valoare a ratei mortalităţii a fost
înregistrată în anul 2008 (7,3 %ooo loc) şi cea mai mică în 2017(4,2 %ooo loc).
Dinamica deceselor prin tuberculoză în România în ultimii 56 de ani
Tabelul nr. 13
ANII
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017
Decedaţi 6460 4567 3741 1418 830 947 1602 2560 2130 1784 1482 1058 927
Mortalitate* 35.1 24.0 18.5 6.7 3.7 4.2 6.9 11.3 9.5 7.9 6.6 4.8 4.2
Decedaţi la 100.000loc.
Graficul nr. 22
Decedaţi la 100.000 loc.
Tabelul nr. 13 şi graficul nr.22 arată dinamica deceselor prin tuberculoză în România în
aproximativ ultima jumătate de secol. Tuberculoza a fost considerată vreme îndelungată un
pericol social, din cauza extinderii în masă şi a caracterului ei, practic incurabil, înainte de
descoperirea tuberculostaticelor. După anul 1950, au fost descoperite mijloace şi stategii eficace
de combatere a bolii, dar cu toate acestea tuberculoza continuă să reprezinte şi în secolul XXI o
problemă de sănătate publică. În România, la fel ca şi în majoritatea ţărilor lumii, mortalitatea a
scăzut progresiv după introducerea tratamentului antituberculos, ajungând la valoarea minimă în
anul 1980. Aşa cum se vede din tabelul nr.14 cele mai multe decese prin tuberculoză se
înregistrează în anul 1960, când au decedat prin tuberculoză 6.460 de oameni.
Dinamica mortalităţii prin tuberculoză(pentru perioada 1960- 2017) cunoaşte un trend
descendent până în 1980, când atinge cel mai scăzut nivel din această perioadă, 830 decese prin
tuberculoză. Decesele se menţine la valori scăzute şi în 1985, când au fost înregistrate 947
decese, dar încep să crească constant pînă în 1995 când se înregistrează 2.560 decese, după care
scad constant, ajungând în 2017 la 927 decese.
Comparativ cu anul 1960, în anul 2017 decesele prin tuberculoză s- au redus la mai puţin de o
cincime, şi totuşi se menţine la valori foarte mari având în vedere că a fost introdusă medicaţia
tuberculostatică, medicina a făcut multe progrese, iar efortul sistemului sanitar este foarte mare.
Condiţiile socio- economice, complianţa pacienţilor sunt factori care duc la menţinerea la valori
crescute ale ratelor mortalităţii prin tuberculoză.
35.1
24.0
18.5
6.73.7 4.2
6.9
11.39.5
7.9 6.64.8 4.2
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017
Mortalitate TBC
C.N.S.I.S
.P.
22
Mortalitatea prin tuberculoză în ţări din Europa Tabelul nr.14
Mortalitatea prin TBC în unele ţări din Europa (conform datelor din WHO/ Europa, HFA Database, 2018) -
ultimele date disponibile-
ŢARA
MORTALITATE
(%OOO LOC.)
ŢARA
MORTALITATE
(%OOO LOC.)
Austria 0.3 Letonia 4.0
Belgia 0.3 Lituania 5.1
Bulgaria 1.3 Malta 0.2
Cehia 0.3 Norvegia 0.1
Cipru 0.2 Olanda 0.1
Danemarca 0.2 Portugalia 1.2
Estonia 1.3 România 4.2
Finlanda 0.3 Spania 0.3
Georgia 1.6 Ucraina 9.9
Germania 0.2 EU 0.6
Grecia 0.2 Europa(regiunea) 3.3
Graficul nr. 23 *Decedaţi la 100.000 loc
Tabelul nr. 14 şi Graficul nr. 23 prezintă comparativ valorile mortalităţii prin
tuberculoză în unele ţări din Europa conform ultimelor date disponibile (programul informativ al
O.M.S. HFA 2017). Media pentru Europa(regiunea) este de 3,3 %ooo loc.; EU, la care am aderat
în ianuarie 2007, are o rată de 0,6 %ooo loc..
România are o rată de 4,2%ooo loc., mai mare decât EU şi decât media pentru regiunea
Europa. Din grafic şi tabel se poate spune că fostele ţări comuniste au valori mari ale ratelor
mortalităţii, iar ţările puternic dezvoltate, care acordă o grijă deosebită pacientului, au valori
foarte mici ale ratelor mortalităţii. Bulgaria care a aderat alături de România la EU, are valori de
aproximativ 3 ori mai mici decât ţara noastră.
Tabelul nr. 15 şi Graficul nr. 24 evidenţiază faptul că în România se întâmplă acelaşi
fenomen ca în ţările dezvoltate sau mai puţin dezvoltate, unde decesele prin tuberculoză au rate
ale mortalităţii mult mai mari pentru sexul masculin comparativ cu sexul feminin, la care ratele
sunt mult mai mici.
9.9
5.1
4
1.6
1.3
1.3
1.2
0.3
0.3
0.3
0.3
0.3
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0.1
0.1 0.6
3.3 4
.2
0
2
4
6
8
10
12
Mortalitatea TBC
C.N.S.I.S
.P.
23
Tabelul nr.15
Mortalitatea prin TBC - ultimele date disponibile – în unele ţări din Europa, pe sexe
(conform datelor din WHO/ Europa, HFA Database, 2018)
-Decedaţi la 100.000 loc.-
ŢARA MORTALITATE
(%OOO LOC.)MASC.
MORTALITATE
(%OOO LOC.)FEM.
Austria 0.4 0.1
Bulgaria 2.3 0.5
Cehia 0.5 0.1
Cipru 0.3 0.2 Danemarca 0.3 0.1
Finlanda 0.5 0.3
Georgia 2.7 0.6
Germania 0.3 0.1
Grecia 0.3 0.2
Letonia 7.8 1.0
Lituania 9.4 1.6
Malta 0.5 0
Norvegia 0.1 0.1
Olanda 0.1 0.1
România 7.2 1.4
Spania 0.4 0.2
Ungaria 0.9 0.3
Ucraina 17.6 3.3
EU 1.0 0.3
Europa(reg.) 5.4 1.4
Graficul nr. 24
*Decedaţi la 100.000 loc
2.3
0.5
0.3
0.3 0.5
2.7
0.3
0.3
7.8
9.4
0.5
0.1
0.1 0.4 0.9
17
.6
7.2
1
5.4
0.1 0.5
0.1 0.2
0.1 0.3 0.6
0.1 0.2 1 1
.6
0 0.1
0.1 0.2 0.3
3.3
1.4
0.3
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Mortalitate TBC
Masculin FemininC.N.S.I.S
.P.
24
Morbiditatea Amploarea îmbolnăvirilor prin tuberculoză este exprimată prin doi indicatori majori:
incidenţa şi prevalenţa.
Incidenţa Este definită ca numărul de îmbolnăviri ce apar în interval de un an într- un teritoriu ,
raportat la 1.000 locuitori.
Incidenţa tuberculozei, fiind incidenţă specifică, reprezintă numărul de îmbolnăviri (şi
reâmbolnăviri) survenite în rândul populaţiei într- un interval de timp dat, de obicei un an,
raportat la 100.000 de locuitori.
Incidenţa tuberculozei variază, în funcţie de densitatea populaţiei, distribuţia geografică,
calitatea şi extensia Programului Naţional de Tuberculoză.
Tuberculoza afectează orice parte a corpului, însă tuberculoza pulmonară este forma cea
mai frecventă a bolii, şi singura formă susceptibilă de a fi contagioasă.
Pentru anul 2017: tuberculoza aparatului respirator, reprezintă 92,7% din bolnavii
înregistraţi în cursul anului, iar tuberculoza pulmonară 83,0% din bolnavii înregistraţi în cursul
anului;
Referitor la bolnavii înregistraţi în cursul anului 91,9% din bolnavii noi şi 97,1% din
bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoza aparatului respirator; iar din aceştia, 87,8% din
bolnavii noi şi 98,1% din bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoză pulmonară.
Pentru anul 2016: tuberculoza aparatului respirator, reprezintă 92,4% din bolnavii
înregistraţi în cursul anului, în timp ce tuberculoza pulmonară 83,1% din bolnavii înregistraţi în
cursul anului;
Dacă ne referim la bolnavii înregistraţi în cursul anului, 91,7 % din bolnavii noi şi 95,8 %
din bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoza aparatului respirator; iar din aceştia, 88,6% din
bolnavii noi şi 96,7% din bolnavii readmişi (recidive) au tuberculoză pulmonară.
Tuberculoza extrapulmonară afectează cel mai frecvent pleura, ganglionii limfatici,
coloana vertebrală, articulaţiile, căile genito- urinare, sistemul nervos sau abdomenul.
Tuberculoza extrapulmonară în anul 2017 a avut o rată de 8,1% din bolnavii noi
înregistraţi şi 2,9% din bolnavii readmişi(recidive).
Pentru bolnavii noi înregistraţi în cursul anului, în 2017, structura tuberculozei
extrapulmonare este următoarea: 13,1% tuberculoză osteo- articulară, 25,2% tuberculoză
ganglionară, 7,1% tuberculoză uro- genitală şi 54,6% alte localizări.
În anul 2017 structura tuberculozei extrapulmonare pentru bolnavii readmişi(recidive)
înregistraţi în cursul anului este următoarea: 15,3% tuberculoză osteo- articulară, 40,7%
tuberculoză ganglionară, 5,1% tuberculoză uro- genitală şi 39,0% alte localizări.
Tuberculoza extrapulmonară în anul 2016 a avut o rată de 8,3% din bolnavii noi
înregistraţi şi 4,2% din bolnavii readmişi(recidive).
Pentru bolnavii noi înregistraţi în cursul anului, în 2016, structura tuberculozei
extrapulmonare este următoarea: 15,7% tuberculoză osteo- articulară, 27,3% tuberculoză
ganglionară, 5,1% tuberculoză uro- genitală şi 51,9% alte localizări.
În anul 2016 structura tuberculozei extrapulmonare pentru bolnavii readmişi(recidive)
înregistraţi în cursul anului este următoarea: 26,7% tuberculoză osteo- articulară, 23,3%
tuberculoză ganglionară, 12,2% tuberculoză uro- genitală şi 37,8% alte localizări.
C.N.S.I.S
.P.
25
Pentru cazurile noi de tuberculoză extrapulmonară, atât pentru anul 2017 cât şi pentru
2016, pe primul loc se află ,,alte localizări’’; pentru recidive în 2016 se află tuberculoza la ,,alte
localizări’’, iar pentru 2017-tuberculoza ganglionară. Cele mai puţine cazuri sunt de tuberculoză
uro-genitală, atât la cazuri noi, cât și la readmişi(recidive).
Se poate concluziona că simptomatologia din tuberculoza aparatului respirator şi din
tuberculoza pulmonară atrag atenţia asupra unei eventuale boli, în timp ce pentru tuberculoza
extrapulmonară se pune diagnosticul mai greu, şi din acestea este diagnosticată mai uşor
tuberculoza ganglionară, care atrage atenţia bolnavului prin modificările apărute.
În cele mai multe situaţii momentul exact al îmbolnăvirii nu poate fi precizat, şi din
această cauză, incidenţa totală(globală) se bazează pe proporţia de cazuri noi şi recidive
(readmişi).
Din bolnavii înregistraţi în cursul anului 2016 bolnavii noi deţin o pondere de 83,4%, iar
recidivele 16,6%.
Din bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară în anul 2016, -75,1% sunt bK pozitivi .
Pentru 2017, bolnavii noi deţin o pondere de 83,9%, iar recidivele 16,1%. Din bolnavii
noi cu tuberculoză pulmonară în anul 2017,- 78,2% sunt bK pozitivi.
Bolnavii bK pozitivi sunt cei mai mari eliminatori de germeni şi reprezintă principala
sursă de contagiune.
Pentru 2017, bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară bK pozitivi la microscopie, au o
pondere de 77,9%. Bolnavii pozitivi numai la cultură pentru 2017 au o pondere de 22,1% ei
reprezentând o sursă probabilă de contagiune dacă nu se administrează imediat tratament eficace,
şi bolnavi neconfirmaţi bacteriologic cu o pondere de 21,8%, sursă posibilă la care administrarea
unui tratament înlătură sau previne suferinţele individului şi îi protejează pe cei din jurul lor.
Pentru 2016, bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară bK pozitivi la microscopie au o
pondere de 76,8%; pozitivi numai la cultură cu o pondere de 23,2% şi bolnavi neconfirmaţi
bacteriologic, cu o pondere de 24,9 %.
Bolnavii readmişi (recădere sau reâmbolnăvire) cu tuberculoză pulmonară pentru anul
2016 au o pondere de 96,7% din tuberculoza aparatului respirator şi următoarea structură:
bolnavi bK pozitivi, din care pozitivi la microscopie cu o pondere de 77,9%, pozitivi numai la
cultură cu o pondere de 22,1%. Bolnavi neconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 22,7%.
Pentru 2017 bolnavii readmişi (recădere sau reâmbolnăvire) cu tuberculoză pulmonară
au o pondere de 98,1% din tuberculoza aparatului respirator şi următoarea structură: bolnavi bK
pozitivi, din care numai la microscopie cu o pondere de 80,8%, pozitivi numai la cultură, cu o
pondere de 19,2%. Bolnavi neconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 21,8%.
Comparând anul 2017 cu 2016, se constată: în anul 2017 au scăzut cazurile de
tuberculoză globală, cazuri noi şi recidive.
Bolnavul readmis(recidivă), este bolnavul care prezintă acum un puseu de tuberculoză
necesitând tratament, şi care a făcut anterior un tratament antituberculos în urma căruia a fost
considerat vindecat.
Reânceperea tratamentului implică înregistrarea şi declararea statistică :,, readmis în
evidenţă,,.
-rata de confirmare bacteriologică a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, prin
microscopie = 48,6% pentru 2017şi 42,4% pentru 2016.
-rata de confirmare bacteriologică a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, prin cultură
= 13,4% pentru 2017 şi 12,6% pentru 2016 .
Incidenţa tuberculozei variază în funcţie de mediu, vârstă, sex, zonă geografică.
C.N.S.I.S
.P.
26
Incidenţa prin tuberculoză pe medii ( U/ R ) Tabelul nr. 16
Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2017 și anul 2016, pe
medii (U/R)
MEDIUL
TOTAL TB(CAZURI NOI +
RECIDIVE)
CAZURI NOI
TBC
BOLNAVI RECIDIVE
TBC
Total
2016
Total
2017
Copii
2016
Copii
2017
Total
2016
Total
2017
Copii
2016
Copii
2017
Total
2016
Total
2017
Copii
2016
Copii
2017
Urban
45.3 44.1 43.3 47.6 45.6 44.9 43.4 47.3 43.5 39.7 33.3 71.4
Rural 54.7 55.9 56.7 52.4 54.4 55.1 56.6 52.7 56.5 60.3 66.7 28.6
*La % din bolnavii înregistraţi în cursul anului
Graficul nr. 25
Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2017 comparativ cu anul
2016, pe medii (U/R)
Analiza incidenţei tuberculozei în anul 2016 pe medii, ne arată următoarea structură:
din incidenţa totală(globală), 45,3% din cazuri sunt în mediul urban şi 54,7% în mediul rural, iar
pentru copii, 43,3% din cazuri sunt în mediul urban şi 56,7% în mediul rural .
Pentru 2016 se constată că incidenţa tuberculozei în mediul rural este mai mare
comparativ cu mediul urban, pentru toate categoriile de incidenţă (globală, cazuri noi şi
recidive).
Pentru 2017, din incidenţa totală(globală), 44,1% din cazuri sunt în mediul urban şi
55,9% în mediul rural, iar pentru copii, 47,6% din cazuri sunt în mediul urban şi 52,4% în mediul
rural, au crescut în rural comparativ cu urban.
În 2017, incidenţa prin tuberculoză în urban, la categoriile de incidenţă (globală, cazuri
noi), are o pondere mai mică decât în 2016. La copii este mai mare incidența în 2017 la toate
categoriile față de 2016 în mediul urban. În mediul urban la copii recidive, sunt mai multe cazuri
decât în rural, în rest, la celelalte categorii sunt mai multe în rural.
Atrage atenţia numărul mare al bolnavilor cu tuberculoză din urban, unde densitatea
populaţiei este mare şi unde posibilitatea de răspândire a bolii este foarte mare. Pentru bolnavii
cu recidivela copii, în 2017 a fost o creștere semnificativă în urban
45
.3
44
.1
43
.3
47
.6
45
.6
44
.9
43
.4
47
.3
43
.5
39
.7
33
.3
71
.4
54
.7
55
.9
56
.7
52
.4
54
.4
55
.1
56
.6
52
.7
56
.5
60
.3 66
.7
28
.6
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017
total total copii copii total total copii copii total total copii copii
TB TOTAL TB BOLNAVI NOI TB RECIDIVE
La % din bolnavii TBC pe medii
urban rural
C.N.S.I.S
.P.
27
Incidenţa prin tuberculoză la copii 0- 14 ani
Atrage atenţia şi trage un semnal de alarmă ponderea mare a copiilor 0- 14 ani bolnavi de
tuberculoză.
În anul 2017 a crescut ponderea incidenţei prin tuberculoză la copii 0- 14 ani în România,
doar pentru bolnavi readmiși, iar pentru total bolnavi și cazuri noi a scăzut.
În anul 2016 copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară la grupa de vârstă 0- 14 ani, cazuri
noi, au o pondere de 4,6%, şi bolnavii readmişi, au o pondere de 0,05%.
În anul 2017 copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară la grupa de vârstă 0- 14 ani, cazuri
noi, au o pondere de 4,3%, şi bolnavii readmişi, au o pondere de 0,06%.
Pentru 2016, din total bolnavi înregistraţi în cursul anului, copiii deţin o pondere de 4,7%,
iar pentru 2017 copiii au o pondere tot de 4,3% din total bolnavi înregistraţi în cursul anului.
Tabelul nr. 17
Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România la copii 0-14 ani, din total cazuri TBC în
anul 2017 și anul 2016 COPII 0-14 ANI-
BOLNAVI TBC
(TOTAL)
COPII 0-14 ANI-
BOLNAVI TBC
(CAZURI NOI)
COPII 0-14 ANI-
BOLNAVI TBC
(READMIŞI)
AN 2016 2017 2016 2017 2016 2017
Copii % din total bolnavi TBC 4,7 4,3 4,6 4,3 0,05 0,06
* La % din total bolnavi înregistraţi în timpul anului
Graficul nr. 26
*La % din total bolnavi înregistraţi în timpul anului
4.7 4.6
0.05
4.3 4.3
0.06
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
Total Bolnavi noi Recidive
Copii 0-14 ani % din total bolnavi TBC
2016 2017C.N.S.I.S
.P.
28
Numărul cazurilor de tuberculoză globală, cazuri noi şi recidive, înregistrate în România în
2017, comparativ cu 2016 Tabelul nr. 18 -cifre absolute-
JUDEŢ
TOTAL
(C.NOI+R.)
CAZURI NOI
RECIDIVE
2017 2016 2017 2016 2017 2016
ROMANIA 12310 12774 10377 10727 1933 2047
Alba 106 128 93 113 13 15
Arad 294 311 247 255 47 56
Arges 400 379 301 302 99 77
Bacau 564 532 458 450 106 82
Bihor 241 274 220 243 21 31
Bistrita-N 127 138 118 122 9 16
Botosani 304 315 267 258 37 57
Brasov 148 169 134 145 14 24
Braila 211 230 180 195 31 35
Buzau 231 265 197 225 34 40
Caras-Sev 210 238 161 192 49 46
Calarasi 193 190 153 154 40 36
Cluj 235 243 201 212 34 31
Constanta 480 502 402 419 78 83
Covasna 60 65 53 58 7 7
Dambovita 294 285 250 240 44 45
Dolj 622 648 499 506 123 142
Galati 455 481 354 384 101 97
Giurgiu 253 270 212 227 41 43
Gorj 232 243 189 205 43 38
Harghita 63 59 58 53 5 6
Hunedoara 192 235 165 187 27 48
Ialomita 201 193 158 164 43 29
Iasi 637 600 554 530 83 70
Ilfov 251 257 204 217 47 40
Maramures 297 299 268 260 29 39
Mehedinti 225 183 186 139 39 44
Mures 246 263 209 228 37 35
Neamt 350 357 301 289 49 68
Olt 423 423 334 328 89 95
Prahova 357 445 302 383 55 62
Satu Mare 241 269 213 245 28 24
Salaj 93 91 87 87 6 4
Sibiu 159 130 133 105 26 25
Suceava 355 358 306 302 49 56
Teleorman 327 354 280 288 47 66
Timis 395 486 343 405 52 81
Tulcea 210 187 174 172 36 15
Vaslui 364 304 314 255 50 49
Valcea 181 211 149 172 32 39
Vrancea 183 230 161 210 22 20
Bucuresti 900 934 789 803 111 131 Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"-Declarări 2017, Definitive 2016
C.N
.S.I.S.P.
29
Incidența prin tuberculoză (globală, cazuri noi şi recidive), înregistrată în România în
2017, comparativ cu 2016 Tabelul nr. 19 - indici la 100.000 loc.-
JUDEŢ
TOTAL(C.NOI+R.) CAZURI NOI RECIDIVE
2017 2016 2017 2016 2017 2016
ROMANIA 62.8 64.8 53.0 54.4 9.9 10.4
Alba 32.2 38.5 28.2 34.0 3.9 4.5
Arad 69.9 73.5 58.7 60.3 11.2 13.2
Arges 68.0 63.9 51.2 50.9 16.8 13.0
Bacau 95.1 88.9 77.2 75.2 17.9 13.7
Bihor 42.6 48.3 38.9 42.8 3.7 5.5
Bistrita-N 45.2 48.9 42.0 43.3 3.2 5.7
Botosani 78.4 80.2 68.8 65.7 9.5 14.5
Brasov 26.9 30.7 24.3 26.3 2.5 4.4
Braila 71.1 76.3 60.7 64.7 10.4 11.6
Buzau 54.6 61.8 46.6 52.5 8.0 9.3
Caras-Sev 75.8 84.7 58.1 68.4 17.7 16.4
Calarasi 66.4 64.6 52.7 52.3 13.8 12.2
Cluj 33.4 34.6 28.6 30.2 4.8 4.4
Constanta 70.9 73.8 59.4 61.6 11.5 12.2
Covasna 29.4 31.6 25.9 28.2 3.4 3.4
Dambovita 58.9 56.6 50.1 47.7 8.8 8.9
Dolj 98.2 101.5 78.8 79.3 19.4 22.2
Galati 88.9 93.0 69.2 74.2 19.7 18.8
Giurgiu 93.1 98.4 78.0 82.7 15.1 15.7
Gorj 72.1 74.6 58.7 62.9 13.4 11.7
Harghita 20.6 19.2 19.0 17.3 1.6 2.0
Hunedoara 49.1 59.3 42.2 47.2 6.9 12.1
Ialomita 77.2 73.3 60.7 62.3 16.5 11.0
Iasi 80.6 76.0 70.1 67.1 10.5 8.9
Ilfov 53.7 56.8 43.7 48.0 10.1 8.8
Maramures 64.0 64.0 57.7 55.7 6.2 8.4
Mehedinti 90.9 72.9 75.2 55.3 15.8 17.5
Mures 45.6 48.5 38.7 42.0 6.9 6.5
Neamt 77.9 78.7 67.0 63.7 10.9 15.0
Olt 104.6 103.1 82.6 80.0 22.0 23.2
Prahova 48.9 60.4 41.4 52.0 7.5 8.4
Satu Mare 71.8 79.7 63.5 72.6 8.3 7.1
Salaj 43.3 42.0 40.5 40.1 2.8 1.8
Sibiu 39.8 32.5 33.3 26.3 6.5 6.3
Suceava 56.6 56.9 48.8 48.0 7.8 8.9 Teleorman 94.6 100.4 81.0 81.7 13.6 18.7
Timis 56.4 69.7 49.0 58.1 7.4 11.6
Tulcea 105.3 92.5 87.3 85.1 18.1 7.4
Vaslui 95.4 78.8 82.3 66.1 13.1 12.7
Valcea 51.0 58.9 42.0 48.0 9.0 10.9
Vrancea 56.1 69.8 49.3 63.7 6.7 6.1
Bucuresti 49.3 50.9 43.2 43.7 6.1 7.1 Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"-Declarări 2017, Definitive 2016
- Incidenta s-a calculat cu populatia la 1 iulie a
C.N
.S.I.S.P.
30
În anul 2017 au scăzut cazurile de tuberculoză globală cu 2,0%ooo loc., de la 64,8%ooo loc. în
2016, la 62,8%ooo loc. în 2016; cazurile noi scad cu 1,5%ooo loc., de la 54,4%ooo loc. în 2016,
la 53,0%ooo loc. în 2017, iar recidivele scad cu 0,5%ooo loc., de la 10,4%ooo loc. în 2016, la
9,9%ooo loc. în 2017(tabelul nr. 19). Graficul nr.27
Analiza făcută pe graficul nr.27 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
incidenței TBC cazuri noi a fost 54,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 17,3%ooo;
Valori mici sunt și în: Sibiu, Brașov, Covasna, Cluj. Valoarea maximă a fost în Tulcea
85,1%ooo; Valori mari se înregistrează în: Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Bacău. În anul 2016-
20 județe au valori sub medie și 22 peste. Graficul nr.28
Analiza făcută pe Graficul nr.28 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a incidenței
TBC cazuri noi a fost 53,0%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 19,0%ooo; Valori mici
sunt și în: Brașov, Covana, Alba, Cluj, Sibiu. Valoarea maximă a fost în Tulcea 87,3%ooo;
Valori mari se înregistrează în: Olt, Vaslui, Teleorman, Dolj, Giurgiu. În anul 2017-20 județe au
valori sub medie și 22 peste.
54
.48
5.1
82
.78
1.7
80
.07
9.3
75
.27
4.2
72
.66
8.4
67
.16
6.1
65
.76
4.7
63
.76
3.7
62
.96
2.3
61
.66
0.3
58
.15
5.7
55
.35
2.5
52
.35
2.0
50
.94
8.0
48
.04
8.0
47
.74
7.2
43
.74
3.3
42
.84
2.0
40
.13
4.0
30
.22
8.2
26
.32
6.3
17
.3
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0
Ro
ma
nia
Tu
lcea
Giu
rgiu
Tel
eorm
an
Olt
Do
ljB
acă
uG
ala
țiS
atu
Ma
reC
ara
ș-S
ever
inIa
șiV
asl
ui
Boto
șan
iB
răil
aN
eam
țV
ran
cea
Go
rjIa
lom
ița
Con
stan
țaA
rad
Tim
ișM
ara
mu
reș
Meh
edin
țiB
uză
uC
ălă
rași
Pra
ho
va
Arg
eșS
ucea
va
Vâ
lcea
Ilfo
vD
âm
boviț
aH
un
edoa
raB
ucu
reșt
iB
istr
ița-N
ăsă
ud
Bih
or
Mu
reș
Săla
jA
lba
Clu
jC
ova
sna
Bra
șov
Sib
iuH
arg
hit
a
Incidență TBC-cazuri noi - 2016
53
.08
7.3
82
.68
2.3
81
.07
8.8
78
.07
7.2
75
.27
0.1
69
.26
8.8
67
.06
3.5
60
.76
0.7
59
.45
8.7
58
.75
8.1
57
.75
2.7
51
.25
0.1
49
.34
9.0
48
.84
6.6
43
.74
3.2
42
.24
2.0
42
.04
1.4
40
.53
8.9
38
.73
3.3
28
.62
8.2
25
.92
4.3
19
.0
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0
100.0
Ro
ma
nia
Tu
lcea Olt
Va
slu
iT
eleo
rman
Do
ljG
iurg
iuB
acă
uM
ehed
inți
Iași
Gala
țiB
oto
șan
iN
eam
țS
atu
Ma
reB
răil
aIa
lom
ița
Con
stan
țaG
orj
Ara
dC
ara
ș-S
ever
inM
ara
mu
reș
Călă
rași
Arg
eșD
âm
boviț
aV
ran
cea
Tim
ișS
ucea
va
Bu
zău
Ilfo
vB
ucu
reșt
iH
un
edoa
raB
istr
ița-N
ăsă
ud
Vâ
lcea
Pra
ho
va
Săla
jB
ihor
Mu
reș
Sib
iuC
luj
Alb
aC
ova
sna
Bra
șov
Ha
rgh
ita
Incidență TBC-cazuri noi - 2017
C.N.S.I.S
.P.
31
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței cazuri noi prin tuberculoză în anul 2017 față de
anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză în județele:
Mehedinți - cu 19,8, de la 55,3%ooo locuitori la 75,2%ooo locuitori, Vaslui - cu 16,2, de la
66,1%ooo locuitori la 82,3%ooo locuitori, Sibiu - cu 7,0, de la 26,3%ooo locuitori la 33,3%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză au fost în Vrancea
- cu 14,4, de la 63,7%ooo locuitori la 49,3%ooo locuitori, Prahova- cu 10,6, de la 52,0%ooo
locuitori la 41,4%ooo locuitori, Caraș-Severin- cu 10,3, de la 68,4%ooo locuitori la 58,1%ooo
locuitori. Creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în
16 județe, în 26 județe rata a scăzut. Graficul nr.29
Analiza făcută pe Graficul nr.29 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a incidenței
TBC recidive a fost 10,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Sălaj 1,8%ooo; Valori mici sunt și
în: Harghita, Covasna, Brașov, Alba. Valoarea maximă a fost în Olt 22,9%ooo; Valori mari se
înregistrează în: Dolj, Galați, Teleorman, Mehedinți. În anul 2016-21 județe au valori sub medie
și 21 peste. Graficul nr.30
Analiza făcută pe Graficul nr.30 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a incidenței
TBC recidive a fost 9,9%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 1,6%ooo; Valori mici sunt
și în: Brașov, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Covasna. Valoarea maximă a fost în Olt 22,0%ooo; Valori
10
.42
3.2
22
.21
8.8
18
.71
7.5
16
.41
5.7
15
.01
4.5
13
.71
3.2
13
.01
2.7
12
.21
2.2
12
.11
1.7
11
.61
1.6
11
.01
0.9
9.3
8.9
8.9
8.9
8.8
8.4
8.4
7.4
7.1
7.1
6.5
6.3
6.1
5.7
5.5
4.5
4.4
4.4
3.4
2.0
1.8
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
Ro
ma
nia
Olt
Do
ljG
ala
țiT
eleo
rman
Meh
edin
țiC
ara
ș-S
ever
inG
iurg
iuN
eam
țB
oto
șan
iB
acă
uA
rad
Arg
eșV
asl
ui
Călă
rași
Con
stan
țaH
un
edoa
raG
orj
Tim
ișB
răil
aIa
lom
ița
Vâ
lcea
Bu
zău
Dâm
boviț
aS
ucea
va
Iași
Ilfo
vP
rah
ova
Mara
mu
reș
Tu
lcea
Bu
cure
ști
Satu
Ma
reM
ure
șS
ibiu
Vra
nce
aB
istr
ița-N
ăsă
ud
Bih
or
Alb
aC
luj
Bra
șov
Co
va
sna
Ha
rgh
ita
Săla
j
Incidență TBC-recidive - 2016
9.9
22
.01
9.7
19
.41
8.1
17
.91
7.7
16
.81
6.5
15
.81
5.1
13
.81
3.6
13
.41
3.1
11
.51
1.2
10
.91
0.5
10
.41
0.1
9.5
9.0
8.8
8.3
8.0
7.8
7.5
7.4
6.9
6.9
6.7
6.5
6.2
6.1
4.8
3.9
3.7
3.4
3.2
2.8
2.5
1.6
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
Ro
ma
nia
Olt
Gala
țiD
olj
Tu
lcea
Ba
cău
Cara
ș-S
ever
inA
rgeș
Ialo
miț
aM
ehed
inți
Giu
rgiu
Călă
rași
Tel
eorm
an
Go
rjV
asl
ui
Con
stan
țaA
rad
Nea
mț
Iași
Bră
ila
Ilfo
vB
oto
șan
iV
âlc
eaD
âm
boviț
aS
atu
Ma
reB
uză
uS
ucea
va
Pra
ho
va
Tim
ișH
un
edoa
raM
ure
șV
ran
cea
Sib
iuM
ara
mu
reș
Bu
cure
ști
Clu
jA
lba
Bih
or
Co
va
sna
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Săla
jB
rașo
vH
arg
hit
aIncidență TBC-recidive - 2017
C.N.S.I.S
.P.
32
mari se înregistrează în: Galați, Dolj, Tulcea, Bacău, Caraș-Severin. În anul 2017-22 județe au
valori sub medie și 20 peste medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin tuberculoză - recidive în anul 2017 față de
anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței recidive prin tuberculoză în județele: Tulcea -
cu 10,6, de la 7,4%ooo locuitori la 18,1%ooo locuitori, Ialomița - cu 5,5, de la 11,0%ooo
locuitori la 16,5%ooo locuitori, Bacău - cu 4,2, de la 13,7%ooo locuitori la 17,9%ooo locuitori.
Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin tuberculoză - recidive, au fost în Hunedoara - cu
5,2, de la 12,1%ooo locuitori la 6,9%ooo locuitori, Teleorman- cu 5,1, de la 18,7%ooo locuitori
la 13,6%ooo locuitori, Botoșani - cu 5,0, de la 14,5%ooo locuitori la 9,5%ooo locuitori. Creșteri
ale ratei incidenței prin tuberculoză - recidive în 2017 față de 2016 au fost în 24 județe, în 17
județe rata a scăzut și într-un județ valoarea a rămas constantă. Graficul nr.31
Analiza făcută pe Graficul nr.31 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a incidenței
globale prin tuberculoză a fost 64,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 19,2%ooo;
Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Sibiu, Cluj. Valoarea maximă a fost în Olt 103,1%ooo;
Valori mari se înregistrează în: Dolj, Teleorman, Giurgiu, Galați. În anul 2016-21 județe au avut
valori sub medie, și 21 peste.
Graficul nr.32
64
.81
03
.11
01
.51
00
.49
8.4
93
.09
2.5
88
.98
4.7
80
.27
9.7
78
.87
8.7
76
.37
6.0
74
.67
3.8
73
.57
3.3
72
.96
9.8
69
.76
4.6
64
.06
3.9
61
.86
0.4
59
.35
8.9
56
.95
6.8
56
.65
0.9
48
.94
8.5
48
.34
2.0
38
.53
4.6
32
.53
1.6
30
.71
9.2
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
Ro
ma
nia
Olt
Do
ljT
eleo
rman
Giu
rgiu
Gala
țiT
ulc
eaB
acă
uC
ara
ș-S
ever
inB
oto
șan
iS
atu
Ma
reV
asl
ui
Nea
mț
Bră
ila
Iași
Go
rjC
on
stan
țaA
rad
Ialo
miț
aM
ehed
inți
Vra
nce
aT
imiș
Călă
rași
Mara
mu
reș
Arg
eșB
uză
uP
rah
ova
Hu
ned
oa
raV
âlc
eaS
ucea
va
Ilfo
vD
âm
boviț
aB
ucu
reșt
iB
istr
ița-N
ăsă
ud
Mu
reș
Bih
or
Săla
jA
lba
Clu
jS
ibiu
Co
va
sna
Bra
șov
Ha
rgh
ita
Incidență TBC globală(cazuri noi+recidive) - 2016
62
.81
05
.31
04
.69
8.2
95
.49
5.1
94
.69
3.1
90
.98
8.9
80
.67
8.4
77
.97
7.2
75
.87
2.1
71
.87
1.1
70
.96
9.9
68
.06
6.4
64
.05
8.9
56
.65
6.4
56
.15
4.6
53
.75
1.0
49
.34
9.1
48
.94
5.6
45
.24
3.3
42
.63
9.8
33
.43
2.2
29
.42
6.9
20
.6
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
Ro
ma
nia
Tu
lcea Olt
Do
ljV
asl
ui
Ba
cău
Tel
eorm
an
Giu
rgiu
Meh
edin
țiG
ala
țiIa
șiB
oto
șan
iN
eam
țIa
lom
ița
Cara
ș-S
ever
inG
orj
Satu
Ma
reB
răil
aC
on
stan
țaA
rad
Arg
eșC
ălă
rași
Mara
mu
reș
Dâm
boviț
aS
ucea
va
Tim
ișV
ran
cea
Bu
zău
Ilfo
vV
âlc
eaB
ucu
reșt
iH
un
edoa
raP
rah
ova
Mu
reș
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Săla
jB
ihor
Sib
iuC
luj
Alb
aC
ova
sna
Bra
șov
Ha
rgh
ita
Incidență TBC globală(cazuri noi +recidive) - 2017
C.N.S.I.S
.P.
33
Analiza făcută pe Graficul nr.32 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a incidenței
globale prin tuberculoză a fost 62,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 20,6%ooo;
Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Alba, Cluj. Valoarea maximă a fost în Tulcea
105,3%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Dolj, Vaslui, Bacău, Teleorman. În anul 2017-
20 județe au valori sub medie și 22 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței globale prin tuberculoză în anul 2017 față de anul
2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței globale prin tuberculoză în județele: Mehedinți - cu
18,1, de la 72,9%ooo locuitori la 90,9%ooo locuitori, Vaslui - cu 16,6, de la 78,8%ooo locuitori
la 95,4%ooo locuitori, Tulcea - cu 12,8, de la 92,5%ooo locuitori la 105,3%ooo locuitori. Cele
mai mari scăderi ale ratei incidenței globale prin tuberculoză au fost în Vrancea - cu 13,7, de la
69,8%ooo locuitori la 56,1%ooo locuitori, Timiș - cu 13,2, de la 69,7%ooo locuitori la 56,4%ooo
locuitori, Prahova- cu 11,5, de la 60,4%ooo locuitori la 48,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
incidenței globale prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 12 județe, în 30 județe rata a
scăzut.
Aceste diferenţe în repartizarea teritorială a cazurilor de tuberculoză în profil teritorial,
confirmă problemele economico- sociale legate de sărăcie şi şomaj, şi în acelaşi timp
semnalizează programe de sănătate aplicate diferit şi deficitar în judeţe, deficienţe în educaţia
sanitară a populaţiei, responsabilitate ce revine întregului personal sanitar.
TBC-Cazuri noi şi total, incidența în România pe regiuni, în 2016
Tabelul nr.20
REGIUNI 2016 TOTAL
CAZURI
TOTAL(CAZURI
NOI)
COPII(CAZURI
NOI)
TOTAL
CAZURI
TOTAL(CAZURI
NOI)
COPII(CAZURI
NOI)
TOTALŢARĂ 12774 10727 590 64.8 54.4 19.3
N - E 2466 2084 87 75.9 64.2 15.0
S - E 1895 1605 110 77.1 65.3 28.8
SUD 2116 1758 111 70.1 58.2 24.7
S - V 1708 1350 45 86.1 68.0 16.2
V 1270 1039 37 70.6 57.8 14.4
N - V 1314 1169 98 51.1 45.4 24.1
CENTRU 814 702 36 34.8 30.0 9.4
M.BUC. ŞI ILFOV 1191 1020 66 52.1 44.6 20.1
Graficul nr.33
64
.8 75
.9
77
.1
70
.1
86
.1
70
.6
51
.1
34
.8
52
.1
54
.4 64
.2
65
.3
58
.2 68
.0
57
.8
45
.4
30
.0
44
.6
19
.3
15
.0
28
.8
24
.7
16
.2
14
.4 24
.1
9.4
20
.1
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
100.0
TOTAL
ŢARĂ
N - E S - E SUD S - V V N - V CENTRU M.BUC. ŞI
ILFOV
TBC regiuni 2016
Total cazuri TB Total cazuri noi TB Copii cazuri noi TB
C.N.S.I.S
.P.
34
Tabelul nr.21
MACROREGIUNI
2016
TOTAL ŢARĂ
TOTAL
CAZURI
TOTAL
(CAZURI NOI)
COPII
(CAZURI NOI)
TOTAL
CAZURI
TOTAL
(CAZURI NOI)
COPII
(CAZURI NOI)
12774 10727 590 64.8 54.4 19.3
Macroregiunea 1 (N - V; Centru) 2128 1871 134 43.3 38.1 17.0
Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 4361 3689 197 76.4 64.6 20.5
Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M. Buc.
şi Ilfov) 3307 2778 177 62.3 52.4 22.8
Macroregiunea 4 (S - V Oltenia; V) 2978 2389 82 78.7 63.2 15.3
Graficul nr.34
TBC-Cazuri noi şi total, incidența în România pe regiuni, în 2017
Tabelul nr.22
REGIUNI 2017 TOTAL
CAZURI
TOTAL
(CAZURI NOI)
COPII
(CAZURI NOI)
TOTAL
CAZURI
TOTAL
(CAZURI NOI)
COPII
(CAZURI NOI)
TOTAL ŢARĂ 12310 10377 524 62.8 53.0 17.2
N - E 2574 2200 87 79.7 68.1 15.1
S - E 1770 1468 85 72.7 60.3 22.5
SUD 2025 1656 97 67.8 55.5 21.9
S - V 1683 1357 39 85.8 69.2 14.3
V 1091 916 31 61.0 51.2 12.1
N - V 1234 1107 97 48.1 43.2 23.9
CENTRU 782 680 32 33.6 29.2 8.4
M.BUC. ŞI ILFOV 1151 993 56 50.2 43.3 16.7
Tabelele și graficele de mai sus arată diferențe în repartizarea teritorială la nivel de regiune și
macroregiune a cazurilor de TBC. Cele mai multe cazuri, atât în 2016, cât și în 2017 sunt în
regiunea sud vest Oltenia.
64
.8
43
.3
76
.4
62
.3
78
.7
54
.4
38
.1
64
.6
52
.4
63
.2
19
.3
17 20
.5
22
.8
15
.3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;
CENTRU)
Macroregiunea 2(N-E;
S-E)
Macroregiunea 3(S-
MUNTENIA; M.BUC.
ŞI ILFOV)
Macroregiunea 4(S-V
OLTENIA; V)
TBC macroregiuni 2016
Total cazuri TB Total cazuri noi TB Copii cazuri noi TB
C.N.S.I.S
.P.
35
Incidenţa prin TBC(cazuri noi) şi total în România, pe regiuni, în 2017
Graficul nr.35
Tabelul nr.23
MACROREGIUNI
2017
TOTAL ŢARĂ
TOTAL
CAZURI
TOTAL
(CAZURI
NOI)
COPII
(CAZURI
NOI)
TOTAL
CAZURI
TOTAL
(CAZURI
NOI)
COPII
(CAZURI
NOI)
12310 10377 524 62.8 53.0 17.2
Macroregiunea 1 ( N – V; Centru) 2016 1787 129 41.2 36.5 16.4
Macroregiunea 2 ( N – E; S – E) 4344 3668 172 76.7 64.8 18.1
Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M.Buc.
şi Ilfov) 3176 2649 153 60.2 50.2 19.7
Macroregiunea 4 ( S – V Oltenia; V) 2774 2273 70 74.0 60.6 13.2
Graficul nr.35
Cele mai puține cazuri sunt conform tabelelor și graficelor de mai sus în macroregiunea 1(N-V;
Centru).
62
.8
79
.7
72
.7
67
.8
85
.8
61
48
.1
33
.6
50
.2
53
68
.1
60
.3
55
.5
69
.2
51
.2
43
.2
29
.2
43
.3
17
.2
15
.1 22
.5
21
.9
14
.3
12
.1
23
.9
8.4
16
.7
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
TOTAL
ŢARĂ
N - E S - E SUD S - V V N - V CENTRU M.BUC. ŞI
ILFOV
TBC regiuni 2017
Total cazuri TB Total cazuri noi TB Copii cazuri noi TB
62
.8
41
.2
76
.7
60
.2
74
.0
53
.0
36
.5
64
.8
50
.2 60
.6
17
.2
16
.4
18
.1
19
.7
13
.2
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;
CENTRU)
Macroregiunea 2(N-E;
S-E)
Macroregiunea 3(S-
MUNTENIA; M.BUC.
ŞI ILFOV)
Macroregiunea 4(S-V
OLTENIA; V)
TBC macroregiuni 2017
Total cazuri TB Total cazuri noi TB Copii cazuri noi TBC.N.S.I.S
.P.
36
Număr cazuri tuberculoză la copii în România, 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 24 cifre absolute
JUDEŢ
TBC COPII TOTAL
(C.NOI+R.)
TBC COPII
CAZURI NOI
TBC COPII
RECIDIVE
2017 2016 2017 2016 2017 2016 ROMANIA 531 596 524 590 7 6
Alba 2 2 2 2 0 0
Arad 5 3 5 3 0 0
Arges 13 16 13 16 0 0
Bacau 11 11 11 11 0 0
Bihor 15 20 15 20 0 0
Bistrita-N 18 5 18 5 0 0
Botosani 6 8 6 8 0 0
Brasov 3 13 3 13 0 0
Braila 18 30 18 29 0 1
Buzau 5 13 5 13 0 0
Caras-Sev 5 8 5 8 0 0
Calarasi 5 5 5 5 0 0
Cluj 11 18 10 18 1 0
Constanta 22 30 21 30 1 0
Covasna 2 2 2 2 0 0
Dambovita 15 7 15 5 0 2
Dolj 17 28 16 27 1 1
Galati 26 31 26 31 0 0
Giurgiu 17 16 17 16 0 0
Gorj 4 5 4 5 0 0
Harghita 3 1 3 1 0 0
Hunedoara 5 7 5 7 0 0
Ialomita 8 18 8 17 0 1
Iasi 18 32 18 32 0 0
Ilfov 16 23 14 23 2 0
Maramures 40 33 39 33 1 0
Mehedinti 6 4 5 4 1 0
Mures 20 16 20 15 0 1
Neamt 14 5 14 5 0 0
Olt 6 5 6 5 0 0
Prahova 10 23 10 23 0 0
Satu Mare 14 21 14 21 0 0
Salaj 1 1 1 1 0 0
Sibiu 2 3 2 3 0 0
Suceava 22 26 22 26 0 0
Teleorman 29 29 29 29 0 0
Timis 16 19 16 19 0 0
Tulcea 8 4 8 4 0 0
Vaslui 16 5 16 5 0 0
Valcea 8 4 8 4 0 0
Vrancea 7 3 7 3 0 0
Bucuresti 42 43 42 43 0 0
Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"
C.N.S.I.S
.P.
37
Incidenţa prin tuberculoză în România la copii, 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 25 - indici la 100.000 loc.-
JUDEŢ
TBC COPII TOTAL
(C.NOI+R.)
TBC COPII
CAZURI NOI
TBC COPII
RECIDIVE
2017 2016 2017 2016 2017 2016
ROMANIA 17.4 19.5 17.2 19.3 0.2 0.2
Alba 4.1 4.1 4.1 4.1 0.0 0.0
Arad 7.9 4.7 7.9 4.7 0.0 0.0
Arges 15.6 19.0 15.6 19.0 0.0 0.0
Bacau 10.6 10.5 10.6 10.5 0.0 0.0
Bihor 16.5 22.0 16.5 22.0 0.0 0.0
Bistrita-N 36.0 9.9 36.0 9.9 0.0 0.0
Botosani 8.9 11.6 8.9 11.6 0.0 0.0
Brasov 3.3 14.6 3.3 14.6 0.0 0.0
Braila 43.3 70.9 43.3 68.5 0.0 2.4
Buzau 8.0 20.4 8.0 20.4 0.0 0.0
Caras-Sev 12.7 19.9 12.7 19.9 0.0 0.0
Calarasi 10.4 10.3 10.4 10.3 0.0 0.0
Cluj 11.2 18.6 10.2 18.6 1.0 0.0
Constanta 20.1 27.4 19.2 27.4 0.9 0.0
Covasna 5.7 5.6 5.7 5.6 0.0 0.0
Dambovita 20.0 9.2 20.0 6.5 0.0 2.6
Dolj 18.8 30.7 17.7 29.6 1.1 1.1
Galati 33.1 39.0 33.1 39.0 0.0 0.0
Giurgiu 42.1 38.9 42.1 38.9 0.0 0.0
Gorj 8.9 10.9 8.9 10.9 0.0 0.0
Harghita 5.9 2.0 5.9 2.0 0.0 0.0
Hunedoara 9.3 12.9 9.3 12.9 0.0 0.0
Ialomita 18.0 40.0 18.0 37.8 0.0 2.2
Iasi 12.6 22.4 12.6 22.4 0.0 0.0
Ilfov 20.2 30.2 17.7 30.2 2.5 0.0
Maramures 54.1 44.2 52.8 44.2 1.4 0.0
Mehedinti 17.2 11.1 14.3 11.1 2.9 0.0
Mures 22.3 17.8 22.3 16.7 0.0 1.1
Neamt 19.0 6.7 19.0 6.7 0.0 0.0
Olt 11.0 9.0 11.0 9.0 0.0 0.0
Prahova 9.5 21.6 9.5 21.6 0.0 0.0
Satu Mare 24.7 36.8 24.7 36.8 0.0 0.0
Salaj 2.8 2.8 2.8 2.8 0.0 0.0
Sibiu 3.0 4.5 3.0 4.5 0.0 0.0
Suceava 19.0 22.3 19.0 22.3 0.0 0.0
Teleorman 62.9 61.6 62.9 61.6 0.0 0.0
Timis 15.9 19.3 15.9 19.3 0.0 0.0
Tulcea 25.7 12.6 25.7 12.6 0.0 0.0
Vaslui 22.2 6.8 22.2 6.8 0.0 0.0
Valcea 16.6 8.1 16.6 8.1 0.0 0.0
Vrancea 12.9 5.5 12.9 5.5 0.0 0.0
Bucuresti 16.4 17.1 16.4 17.1 0.0 0.0
Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"
- Incidenta s-a calculat cu populatia de la 1 iulie
C.N.S.I.S
.P.
38
Graficul nr.36
Analiza făcută pe Graficul nr.36 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a incidenței
TBC cazuri noi la copii a fost 19,3%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 2,0%ooo;
Valori mici sunt și în: Sălaj, Alba, Sibiu, Arad. Valoarea maximă a fost în Brăila 68,5%ooo;
Valori mari se înregistrează în:Teleorman, Maramureș, Galați, Giurgiu. În anul 2016-25 județe
au valori ale incidenței TB cazuri noi la copii sub medie și 17 peste. Graficul nr. 37
Analiza făcută pe Graficul nr.37 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a incidenței
TBC cazuri noi la copii a fost 17,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Sălaj 2,8%ooo loc.;
Valori mici sunt și în: Sibiu, Brașov, Alba, Covasna. Valoarea maximă a fost în Teleorman
62,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Maramureș, Brăila, Giurgiu, Bistrița-Năsăud. În anul
2017-25 județe au valori a incidenței TBC cazuri noi la copii sub medie și 17 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței cazuri noi prin tuberculoză la copii în anul 2017
față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză la copii în
județele: Bistrița-Năsăud - cu 26,0, de la 9,9%ooo locuitori la 36,0%ooo locuitori, Vaslui - cu
15,3, de la 6,8%ooo locuitori la 22,2%ooo locuitori, Dâmbovița - cu 13,5, de la 6,5%ooo
locuitori la 20,0%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței cazuri noi la copii prin
tuberculoză au fost în Brăila - cu 25,2, de la 68,5%ooo locuitori la 43,3%ooo locuitori, Ialomița-
19
.36
8.5
61
.64
4.2
39
.03
8.9
37
.83
6.8
30
.22
9.6
27
.42
2.4
22
.32
2.0
21
.62
0.4
19
.91
9.3
19
.01
8.6
17
.11
6.7
14
.61
2.9
12
.61
1.6
11
.11
0.9
10
.51
0.3
9.9
9.0
8.1
6.8
6.7
6.5
5.6
5.5
4.7
4.5
4.1
2.8
2.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0R
om
an
iaB
răil
aT
eleo
rman
Mara
mu
reș
Gala
țiG
iurg
iuIa
lom
ița
Satu
Ma
reIl
fov
Do
ljC
on
stan
țaIa
șiS
ucea
va
Bih
or
Pra
ho
va
Bu
zău
Cara
ș-S
ever
inT
imiș
Arg
eșC
luj
Bu
cure
ști
Mu
reș
Bra
șov
Hu
ned
oa
raT
ulc
eaB
oto
șan
iM
ehed
inți
Go
rjB
acă
uC
ălă
rași
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Olt
Vâ
lcea
Va
slu
iN
eam
țD
âm
boviț
aC
ova
sna
Vra
nce
aA
rad
Sib
iuA
lba
Săla
jH
arg
hit
a
Incidență TBC cazuri noi la copii - 2016
17
.26
2.9
52
.84
3.3
42
.13
6.0
33
.12
5.7
24
.72
2.3
22
.22
0.0
19
.21
9.0
19
.01
8.0
17
.71
7.7
16
.61
6.5
16
.41
5.9
15
.61
4.3
12
.91
2.7
12
.61
1.0
10
.61
0.4
10
.29
.59
.38
.98
.98
.07
.95
.95
.74
.13
.33
.02
.8
-10.00.0
10.020.030.040.050.060.070.0
Ro
ma
nia
Tel
eorm
an
Mara
mu
reș
Bră
ila
Giu
rgiu
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Gala
țiT
ulc
eaS
atu
Ma
reM
ure
șV
asl
ui
Dâm
boviț
aC
on
stan
țaS
ucea
va
Nea
mț
Ialo
miț
aIl
fov
Do
ljV
âlc
eaB
ihor
Bu
cure
ști
Tim
ișA
rgeș
Meh
edin
țiV
ran
cea
Cara
ș-S
ever
inIa
șiO
ltB
acă
uC
ălă
rași
Clu
jP
rah
ova
Hu
ned
oa
raB
oto
șan
iG
orj
Bu
zău
Ara
dH
arg
hit
aC
ova
sna
Alb
aB
rașo
vS
ibiu
Săla
j
Incidență TBC cazuri noi la copii - 2017
C.N.S.I.S
.P.
39
cu 19,8, de la 37,8%ooo locuitori la 18,0%ooo locuitori, Ilfov- cu 12,5, de la 30,2%ooo locuitori
la 17,7%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză la copii în 2017
față de 2016 au fost în 18 județe, în 22 județe rata a scăzut, și în 2 a rămas constantă.
Graficul nr.38
Analiza făcută pe Graficul nr.38 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a ratei
incidenței globale TBC la copii a fost 19,5%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita
2,0%ooo ; Valori mici sunt și în: Sălaj, Alba, Sibiu, Arad. Valoarea maximă a fost în Brăila
70,9%ooo; Valori mari ale ratei incidenței globale TBC la copii se înregistrează în: Teleorman,
Maramureș Ialomița, Galați. În anul 2016-26 județe au valori sub medie și 16 peste.
Graficul nr. 39
Analiza făcută pe Graficul nr.39 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a ratei
incidenței globale TBC la copii a fost 17,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Sălaj 2,8%ooo
loc.; Valori mici sunt și în: Sibiu, Brașov, Alba, Covasna. Valoarea maximă a fost în Teleorman
62,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Maramureș, Brăila, Giurgiu, Bistrița-Năsăud. În anul
2017-25 județe au valori sub medie și 17 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței globale prin tuberculoză la copii în anul 2017 față
de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței globale prin tuberculoză la copii în județele:
Bistrița -Năsăud - cu 26,0, de la 9,9%ooo locuitori la 36,0%ooo locuitori, Vaslui - cu 15,3, de la
19
.57
0.9
61
.64
4.2
40
.03
9.0
38
.93
6.8
30
.73
0.2
27
.42
2.4
22
.32
2.0
21
.62
0.4
19
.91
9.3
19
.01
8.6
17
.81
7.1
14
.61
2.9
12
.61
1.6
11
.11
0.9
10
.51
0.3
9.9
9.2
9.0
8.1
6.8
6.7
5.6
5.5
4.7
4.5
4.1
2.8
2.0
-10.00.0
10.020.030.040.050.060.070.080.0
Ro
ma
nia
Bră
ila
Tel
eorm
an
Mara
mu
reș
Ialo
miț
aG
ala
țiG
iurg
iuS
atu
Ma
reD
olj
Ilfo
vC
on
stan
țaIa
șiS
ucea
va
Bih
or
Pra
ho
va
Bu
zău
Cara
ș-S
ever
inT
imiș
Arg
eșC
luj
Mu
reș
Bu
cure
ști
Bra
șov
Hu
ned
oa
raT
ulc
eaB
oto
șan
iM
ehed
inți
Go
rjB
acă
uC
ălă
rași
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Dâm
boviț
aO
ltV
âlc
eaV
asl
ui
Nea
mț
Co
va
sna
Vra
nce
aA
rad
Sib
iuA
lba
Săla
jH
arg
hit
a
Incidență TBC globală(cazuri noi+recidive)la copii -2016
17
.46
2.9
54
.14
3.3
42
.13
6.0
33
.12
5.7
24
.72
2.3
22
.22
0.2
20
.12
0.0
19
.01
9.0
18
.81
8.0
17
.21
6.6
16
.51
6.4
15
.91
5.6
12
.91
2.7
12
.61
1.2
11
.01
0.6
10
.49
.59
.38
.98
.98
.07
.95
.95
.74
.13
.33
.02
.8
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
Ro
ma
nia
Tel
eorm
an
Mara
mu
reș
Bră
ila
Giu
rgiu
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Gala
țiT
ulc
eaS
atu
Ma
reM
ure
șV
asl
ui
Ilfo
vC
on
stan
țaD
âm
boviț
aS
ucea
va
Nea
mț
Do
ljIa
lom
ița
Meh
edin
țiV
âlc
eaB
ihor
Bu
cure
ști
Tim
ișA
rgeș
Vra
nce
aC
ara
ș-S
ever
inIa
șiC
luj
Olt
Ba
cău
Călă
rași
Pra
ho
va
Hu
ned
oa
raB
oto
șan
iG
orj
Bu
zău
Ara
dH
arg
hit
aC
ova
sna
Alb
aB
rașo
vS
ibiu
Săla
j
Incidență TBC globală(cazuri noi+recidive) la copii -2017
C.N.S.I.S
.P.
40
6,8%ooo locuitori la 22,2%ooo locuitori, Tulcea - cu 13,1, de la 12,6%ooo locuitori la 25,7%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței globale prin tuberculoză la copii au fost în
Brăila - cu 27,5, de la 70,9%ooo locuitori la 43,3%ooo locuitori, Ialomița- cu 22,0, de la
40,0%ooo locuitori la 18,0%ooo locuitori, Buzău- cu 12,4, de la 20,4%ooo locuitori la 8,0%ooo
locuitori. Creșteri ale ratei incidenței globale prin tuberculoză la copii în 2017 față de 2016 au
fost în 18 județe, în 22 județe rata a scăzut, și în 2 a rămas constant.
Analiza făcută pe datele din Tabelul nr.25 privind incidența prin TBC recidive la copii,
ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a fost 0,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost 0
în 37 județe; Valoarea maximă a fost în Dâmbovița 2,6%ooo; Cazuri de TBC recidive se
înregistrează și în: Brăila, Ialomița, Mureș, Dolj. În anul 2016-37 județe au valoarea 0, și 5 peste.
Analiza făcută pe datele din Tabelul nr.25 privind incidența prin TBC recidive la copii,
ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a fost 0,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost 0
în 36 județe; Valoarea maximă a fost în Mehedinți 2,9%ooo; Cazuri de TBC recidive se
înregistrează și în: Ilfov, Maramureș, Dâmbovița, Dolj, Cluj. În anul 2017-36 județe au valoarea
0, și 6 peste.
Incidența prin TBC la copii scade în 2017 comparativ cu 2016 pentru incidența globală și pentru
cazurile noi, și rămâne constantă pentru recidive.
Această scădere a incidenţei tuberculozei, poate fi datorită aplicării Programului Naţional de
Control al Tuberculozei, al cărui principal obiectiv l-a constituit limitarea cât mai rapidă a
răspândirii infecţiei şi bolii în populaţie, bazat pe tratament regulat, sub directa observaţie, pe
toată durata necesară până la vindecare.
Aceste diferenţe în repartizarea teritorială a cazurilor de tuberculoză în profil teritorial, confirmă
problemele economico- sociale legate de sărăcie şi şomaj, şi în acelaşi timp semnalizează
programe de sănătate aplicate diferit şi deficitar în judeţe, deficienţe în educaţia sanitară a
populaţiei, responsabilitate ce revine întregului personal sanitar.
Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România la copii, în perioada 1970- 2017 Tabelul nr. 26 *Indici la 100.000 loc
ANII
1970 1980 1989 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2016 2017
INCIDENŢA TB
(CAZURI NOI- COPII) 77,3 10,3 9,3 12,7 21,0 41,9 32,1 25,0 21,1 19,3 17,2
Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România, la copii, în ultimii 46 de ani Graficul nr. 40
*Indici la 100.000 loc
77.3
10.3 9.312.7
21
41.9
32.125
21.1 19.3 17.2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1970 1980 1989 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2016 2017
ANII
incidența TBC cazuri noi copii
C.N.S.I.S
.P.
41
Începând din anul 1970, incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) la copii, a scăzut pe
parcursul a 10 ani(1970- 1980), de aproximativ 7 ori, de la 77,3 %ooo loc., la 10,3 %ooo loc. în
1980. Scăderea continuă şi considerabilă a incidenţei prin tuberculoză în perioada menţionată
1970-1980, este reflectarea creşterii nivelului de trai al populaţiei.
Urmează o perioadă de relativă stagnare la valori mici pe o perioadă de 10 ani până în
anul 1989, după care incidenţa începe să crească, ajungând în 1990 la 12,7%ooo loc., iar în 2000
la 41,9 %ooo loc., reprezentând cea mai mare valoare atinsă în intervalul 1980- 2017, şi o
creştere de mai mult de patru ori a valorii din 1989.
Din anul 2000 urmează un trend descendent, ajungând în anul 2017 la valoarea de 17,2
%ooo loc., ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din valoarea înregistrată la începutul
intervalului studiat.
Deşi se constată o scădere importantă a incidenţei tuberculozei la copii(cazuri noi), se fac
eforturi mari pentru scăderea infecţiei şi a bolii, încă se menţine la o valoare foarte
ridicată(Tabelul nr.26 şi Graficul nr. 39). Tabelul nr. 27
Dinamica incidenţei prin tuberculoză în România în ultimii 10 ani şi ponderea cazurilor de
tuberculoză globală confirmate bacteriologic în România în aceeaşi perioadă de timp (2006-2017).
ANII
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Incidenţa
TBC 109.7 110.4 104.8 95.3 87.7 83.6 77.6 74.5 71.7 64.8 62.8
confirmaţi 63.0 62.9 62.3 61.3 62.7 62.5 61.5 60.8 63.5 62.7 64.9 *Incidenţa la %ooo loc.
*Confirmaţi bacteriologic % din înregistraţi
Graficul nr. 40 şi tabelul nr. 27 prezintă dinamica incidenţei globale prin tuberculoză în ultimii
10 ani, permiţând aprecierea raportului dintre incidenţa cazurilor de tuberculoză globală (total
cazuri noi şi recidive) şi cazurile de tuberculoză confirmate bacteriologic (eliminatori de bK în
spută). Recrudescenţa actuală s-a manifestat din 2007, numărul de surse (bolnavi cu bK pozitiv)
reprezentând 63,0% din bolnavii de tuberculoză ai anului respectiv, după care ponderea
bolnavilor cu bK pozitiv începe să scadă, oscilând în jurul valorii de peste 60 %, pentru ca în
2017 să crească la valoarea de 64,9% din total cazuri confirmate bacteriologic, reprezentând cea
mai mare valoare a intervalului. Comparând 2017 cu 2016, se poate spune că incidenţa prin
tuberculoză scade, dar ponderea bolnavilor bK pozitivi, cei care sunt contagioși și care transmit
și răspândesc infecția, crește. Graficul nr. 40
*Incidenţa la %ooo loc. înregistraţi
*Confirmaţi bacteriologic % din înregistraţi
10
9.7
11
0.4
10
4.8
95
.3
87
.7
83
.6
77
.6
74
.5
71
.7
64
.8
62
.8
63
62
.9
62
.3
61
.3
62
.7
62
.5
61
.5
60
.8
63
.5
62
.7
64
.9
0
20
40
60
80
100
120
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Anii
Incidența globală și ponderea cazurilor confirmate bacteriologic
Incidenţa confirmaţiC.N.S.I.S
.P.
42
Dinamica incidenţei prin tuberculoză în România în ultimii 10 ani Tabelul nr.28
IncidenţaTBC
Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Totală(globală) 110.4 104.8 95.3 87.7 83.6 77.6 74.6 71.7 64.8 62.8
Cazuri noi 91.1 87.3 78.7 72.1 69.2 64.3 62.8 60.4 54.4 53.0
Recidive 19.3 17.5 16.6 15.6 14.4 13.3 11.8 11.2 10.4 9.9
Indici la %ooo loc.
Dinamica incidenţei prin tuberculoză în România în ultimii 10 ani Graficul nr. 41 - Indici la %ooo loc.-
Analiza în dinamică a incidenţei tuberculozei total(global), cazuri noi şi recidive, arată
tendinţa de scădere a cazurilor înregistrate în toate cele trei situaţii menţionate. Pentru perioada
studiată cele mai mari valori se înregistrează în anul 2008 în ceea ce priveşte incidenţa total,
cazuri noi și recidive. Cele mai mici valori pentru toate tipurile de incidenţă se înregistrează în
anul 2017, aceasta fiind probabil prin aplicarea programelor naționale de sănătate. Tendința
pentru toate categoriile de TBC este descrescătoare.
Dinamica incidenţei prin TBC(cazuri noi) în România, în perioada 1960- 2017
Incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) în România a scăzut constant începând din 1960,
când se înregistrează cea mai mare valoare a intervalului studiat (319,3%ooo loc.), până în 1985,
când se înregistrează valoarea minimă a intervalului (50,7%ooo loc). Urmează o perioadă de
creştere constantă a incidenţei până în anul 2000 (105,5%ooo loc.), după care începe să scadă
constant, iar în 2017 scade incidenţa cazurilor noi de tuberculoză la 53,0%ooo loc..
Tendinţa în cazul incidenţei(cazuri noi) în dinamică începând cu 1960 până în prezent
este de scădere, conform graficului nr. 42.
Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România în ultimii 56 de ani
Tabelul nr. 29 Indici la 100.000 loc.
INCIDENŢA
(cazuri noi)
ANII
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017
319,3 169,1 137,7 99,0 54,5 50,7 64,6 95,0 105,5 104,8 78,7 60.4 53.0
11
0.4
10
4.8
95
.3
87
.7
83
.6
77
.6
74
.6
71
.7
64
.8
62
.8
91
.1
87
.3
78
.7
72
.1
69
.2
64
.3
62
.8
60
.4
54
.4
53
19
.3
17
.5
16
.6
15
.6
14
.4
13
.3
11
.8
11
.2
10
.4
9.9
0
20
40
60
80
100
120
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Anul
Dinamica incidenței TBC
Incidența TB totală Incidența TB - Cazuri noi Incidența TB- Recidive
C.N.S.I.S
.P.
43
Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România în ultimii 57 de ani Graficul nr. 42
*Indici la 100.000 loc.
Incidenţa prin TBC(cazuri noi) - ultimele date disponibile - în unele ţări din Europa
(conform datelor oficiale din WHO / Europa, HFA Database, 2018) Tabelul nr.30 *La 100.000 locuitori
ŢARA
INCIDENŢA PRIN
TUBERCULOZĂ
(CAZURI NOI)
ŢARA
INCIDENŢA PRIN
TUBERCULOZĂ
(CAZURI NOI)
ŢARA
INCIDENŢA PRIN
TUBERCULOZĂ
(CAZURI NOI)
Albania 14.3 Georgia 80.0 Olanda 5.2
Andora 5.8 Germania 7.1 Polonia 16.0
Armenia 33.9 Grecia 3.7 Portugalia 17.4
Austria 7.2 Irlanda 6.2 România 66.0
Azerbaigean 52.2 Islanda 1.8 Rusia 64.4
Belarus 33.8 Israel 3.1 Serbia 20.6
Belgia 8.7 Italia 5.7 Slovacia 5.2
Bosnia și
Herțegovina 23.9 Kazahstan 69.0 Slovenia 5.7
Bulgaria 21.5 Kîrgîstan 116.4 Spania 10.2
Cehia 4.8 Letonia 32.8 Suedia 7.1
CIS 63.0 Lituania 47.3 Tajichistan 69.0
Cipru 6.8 Luxemburg 5.0 Turcia 15.4
Croaţia 10.6 Monaco 0 Turkmenistan 38.7
Danemarca 5.1 Malta 11.9 Ucraina 65.1
Elveţia 6.8 M. Britanie 8.9 Ungaria 7.5
Estonia 14.4 Moldova 100.5 Uzbechistan 53.0
Finlanda 4.1 Muntenegru 13.9 Europa(reg.) 27.8
Franţa 7.2 Norvegia 5.3 EU 11.0
319.3
169.1
137.7
99.0
54.5 50.764.6
95.0105.5 104.8
78.7
60.453.0
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017
ANII
INCIDENŢA TBC(CAZURI NOI)
C.N.S.I.S
.P.
44
În graficul nr.43 şi în tabelul nr.30 sunt prezentate comparativ valorile incidenţei prin
tuberculoză în unele ţări europene, luând ca punct de reper rata incidenţei EU, care are valoarea
de 11.0%ooo loc. Au fost comparaţi indicatorii ţărilor puternic dezvoltate din Europa. Regiunea
Europa are valoarea de 27.8%ooo loc., de aproximativ 2,5 ori mai mare decât EU. Cele două ţări
care au aderat în EU în ianuarie 2007, România (66.0%ooo loc.) şi Bulgaria(21.5%ooo loc.), au
indicatori total diferiţi, România având valori de aproximativ 2,5 ori mai mari decât Bulgaria.
Ungaria, ţară vecină şi care a aderat la EU în mai 2004, are un indicator de 7.5%ooo loc.,
valoare puţin mai mică decât valoarea indicatorului EU. Se constată următoarele: majoritatea
ţărilor dezvoltate au valori scăzute ale indicatorilor, ceea ce arată că nivelul de dezvoltare
influenţează starea de sănătate a populaţiei.
Graficul nr.43
Incidenţa prin tuberculoză(cazuri noi) în unele ţări din Europa. *La 100.000 locuitori
6.8
7.1
4.1
5.7
7.1
7.2
7.2
10.2
4.8
6.8
5.2
5.7
7.5
11.9
16.0
14.4
32.8
47.3
21.5
66.0
27.8
11.0
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0
Elveţia
Germania
Finlanda
Italia
Suedia
Austria
Franţa
Spania
Cehia
Cipru
Slovacia
Slovenia
Ungaria
Malta
Polonia
Estonia
Letonia
Lituania
Bulgaria
Romania
Europa(reg.)
EU
Incidența TB
C.N.S.I.S
.P.
45
Prevalenţa
Este definită ca numărul cazurilor de boală existente în rândul populaţiei ( la un
moment dat- ex. prevalenţa instantanee la 31 decembrie, sau într- o anumită perioadă- ex.
prevalenţa periodică pentru toţi bolnavii ce intersectează un an calendaristic) indiferent de
data depistării, şi se exprimă la 100 de locuitori (prevalenţa se poate calcula şi la 100.000
loc.,1.000 loc.)
Rata de prevalenţă se calculează după formula: Rata de prevalenţă = număr total de
bolnavi (bolnavi noi + bolnavi vechi) / populaţia medie *100, 1.000, 100.000 loc.
Bilanţul dintre influxul de cazuri (cazuri noi, readmişi sau imigraţi în teritoriu) şi efluxul
de bolnavi (deces, vindecare sau mutare din teritoriu) determină calcularea prevalenţei.
Dimensiunea frecvenţei tuberculozei poate fi apreciată cu ajutorul indicatorului de
prevalenţă al tuberculozei.
Prevalenţa instantanee a bolnavilor aflaţi în tratamant la 31 decembrie cuprinde toate
cazurile care la data respectivă se află în tratament(cele la care nu a fost completată data
încheierii tratamentului).
Prevalenţă instantanee oferă valori apropiate prevalenţei bolnavilor cu tuberculoză aflaţi
în evidenţă în momentul respectiv, în condiţii normale de supraveghere epidemiologică a
teritoriului(fără abandonuri terapeutice, pierduţi din tratament sau cronici cu
polichimiorezistenţă, lipsiţi de şansă terapeutică).
În anul 2016 prevalenţa instantanee la sfârşitul anului (31 decembrie) are următoarea
structură: 11.143 cazuri înregistrate cu tuberculoză, din care 461 (reprezentând 4,1%) sunt copii
0- 14 ani.
Din total bolnavi în evidenţă la 31 decembrie 2016, 10.329(92,7%) au tuberculoză
respiratorie, iar din aceştia 9.225(89,3%) au tuberculoză pulmonară.
Tuberculoză extrapulmonară în 2016 au 814 bolnavi (7,3 %), din care: 152(18,7%) au
tuberculoză osteoarticulară, 202 (24,8%) au tuberculoză ganglionară, 51 (6,3%)au tuberculoză
urogenitală, şi restul de 409(50,2%)au alte forme de tuberculoză.
În anul 2017 prevalenţa instantanee la sfârşitul anului (la 31 decembrie) are următoarea
structură: 10.442 cazuri înregistrate cu tuberculoză, din care 375(reprezentând 3,6 %) sunt copii
0- 14 ani.
Din total bolnavi în evidenţă la 31 decembrie 2017, 9.750(93,4 %) au tuberculoză
respiratorie, iar din aceştia 8.512(87,3 %) au tuberculoză pulmonară.
Tuberculoză extrapulmonară în 2017 au 692 bolnavi(6,6%), din care: 111(16,0%) au
tuberculoză osteoarticulară, 175(25,3%) au tuberculoză ganglionară, 57(8,2%)au tuberculoză
urogenitală, şi restul de 349(50,4%)au alte forme de tuberculoză.
Comparând prevalenţa instantanee 2017 cu 2016 se poate spune că au scăzut bolnavii
rămaşi în evidenţă atât total, cât și pentru copii ( vezi tabelul nr.31 ).
C.N.S.I.S
.P.
46
Prevalenţa instantanee prin TBC(la 31 decembrie) comparativ 2017 şi 2016 Tabelul nr. 31
PREVALENŢA
INSTANTANEE LA
31 DEC.
TOTAL (CIFRE
ABSOLUTE) TOTAL(INDICI)
COPII( CIFRE
ABSOLUTE) COPII(INDICI)
2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016
Total 10442 11143 100% 100% 375 461 100% 100%
Urban 4363 4824 41.8 43.3 175 186 46.7 40.3
Rural 6079 6319 58.2 56.7 200 275 53.3 59.7
Graficul nr. 44
Prevalenţa instantanee prin TBC(la 31 decembrie) pe medii
Structura pe medii pentru anul 2017 a prevalenţei instantanee prin tuberculoză la 31
decembrie, arată o frecvenţă mai mare în mediul rural(58,2 %) decât în cel urban (41,8%).
Structura pe medii pentru anul 2016 a prevalenţei instantanee prin tuberculoză la 31
decembrie, arată o frecvenţă mai mare în mediul rural (56,7%) decât în cel urban (43,3%).
În cazul tuberculozei aparatului respirator în anul 2017 structura este următoarea: în
mediul rural 58,9 % şi 41,1 % în urban, ceea ce ne arată că în mediul rural condiţiile economico-
sociale sunt precare şi educaţia sanitară este deficitară.
În cazul tuberculozei aparatului respirator în anul 2016 structura este următoarea: în
mediul rural 57,1 % şi 42,9 % în urban, ceea ce ne arată că în mediul rural condiţiile economico-
sociale sunt precare şi educaţia sanitară este deficitară.
In cazul tuberculozei extrapulmonare în 2017: în mediul rural 48,0 % şi 52,0 % în urban.
Frecvenţa mai mare a tuberculozei extrapulmonare în mediul urban comparativ cu mediul rural,
este dată de toate tipurile de tuberculoză extrapulmonară, care sunt mai mari în mediul urban, cu
10442
375
11143
461
4363
175
4824
186
6079
200
6319
275
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
total copii total copii
2017 2016
Prevalența instantanee TBC la 31 decembrie
Total Urban Rural
C.N.S.I.S
.P.
47
excepţia ,,alte localizări”. Deci se poate concluziona că există o frecvenţă mai mare a
tuberculozei în mediul rural, atât la adulţi, cât şi la copii.
In cazul tuberculozei extrapulmonare în 2016: în mediul rural 51,1% şi 48,9 % în urban.
Frecvenţa mai mare a tuberculozei extrapulmonare în mediul urban comparativ cu mediul rural,
este dată de ponderile mari ale tuberculozei ganglionare şi uro-genitale, care sunt mai mari în
mediul urban. Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de natură economico-
socială între cele două medii, a slabei accesibilităţi la serviciile medicale în rural faţă de urban, a
diferenţei de educaţie sanitară şi comportamentul faţă de propria sănătate, cei din urban fiind mai
preocupaţi de prevenţia diferitelor boli. Se impune a se acorda o atenţie prioritară acestei
probleme de sănătate, pentru care se consumă resurse imense.
Prevalenţa instantanee prin TBC (la 31 decembrie)- pondere pe medii
Tabelul nr. 32
MEDIU
PREVALENŢA INSTANTANEE LA 31
DECEMBRIE
2017
total
2017
copii
2016
total
2016
copii
Urban 41.8 46.7 43,3 40,3
Rural 58.2 53.3 56,7 59,7
Graficul nr. 45
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe
In profil teritorial cazurile de tuberculoză nu sunt uniform repartizate în anul 2017 şi
2016. Prevalenţa prin tuberculoză oferă informaţii asupra volumului de bolnavi aflat la un
moment dat în evidenţă, deci conţine totalitatea bolnavilor luaţi în evidenţă dintr-o colectivitate
teritorială ( cazuri noi şi cazuri vechi). Graficele de mai jos ilustrează repartizarea în profil
teritorial a cazurilor de bolnavi TBC pe total, medii și gen, comparativ 2017 și 2016.
41.8
46.743.3
40.3
58.2
53.356.7
59.7
0
10
20
30
40
50
60
70
total copii total copii
2017 2016
Prevalența instantanee TBC la 31 decembrie pe medii
Urban RuralC.N.S.I.S
.P.
48
Graficul nr.46
Analiza făcută pe Graficul nr.46 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC a fost 100,9%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 25,6%ooo loc.;
Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Alba. Valoarea maximă a fost în Olt 167,4%ooo;
Valori mari se înregistrează în: Dolj, Tulcea, Galați, Bacău. În anul 2017-23 județe au valori sub
medie și 19 peste. Graficul nr.47
Analiza făcută pe Graficul nr.47 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a prevalenței
TBC a fost 105,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 25,8%ooo; Valori mici sunt și
în: Cluj, Covasna, Botoșani, Alba. Valoarea maximă a fost în Dolj 175,1%ooo; Valori mari se
înregistrează în: Olt, Galați, Teleorman, Bacău. În anul 2016-20 județe au valori sub medie și 22
peste.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin tuberculoză în anul 2017 față de anul 2016,
remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin tuberculoză în județele: Tulcea - cu 19,9, de la
134,6%ooo locuitori la 154,5%ooo locuitori, Olt- cu 7,0, de la 160,4%ooo locuitori la
167,4%ooo locuitori, Vaslui - cu 2,3, de la 140,2%ooo locuitori la 142,5%ooo locuitori. Cele
mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin tuberculoză au fost în Timiș - cu 21,0, de la
117,3%ooo locuitori la 96,3%ooo locuitori, Vrancea- cu 19,4, de la 110,1%ooo locuitori la
10
0.9
16
7.4
16
2.7
15
4.5
15
2.2
14
9.9
14
4.4
14
2.5
13
6.9
13
6.7
13
2.8
12
8.7
12
8.5
12
4.5
12
3.8
11
8.6
11
6.5
11
5.9
11
4.3
11
3.6
10
7.4
10
3.7
96
.39
5.6
92
.09
0.7
89
.38
7.9
86
.38
5.1
84
.28
0.1
78
.56
9.9
69
.36
5.6
65
.36
5.2
54
.95
3.4
47
.04
2.8
25
.6
0.020.040.060.080.0
100.0120.0140.0160.0180.0
TO
TA
LO
ltD
olj
Tu
lcea
Ga
lați
Ba
cău
Tele
orm
an
Vasl
ui
Giu
rgiu
Iași
Ca
ra
ș-S
everin
Nea
mț
Meh
ed
inți
Bo
toșa
ni
Arad
Ialo
miț
aG
orj
Satu
Ma
re
Co
nst
an
țaB
răil
a
Că
lăra
șiA
rg
eș
Tim
ișM
ara
mu
reș
Dâ
mb
oviț
aV
ran
cea
Su
cea
va
Vâlc
eaIl
fov
Pra
hova
Bu
zău
Bu
cu
reșt
iH
un
ed
oara
Bih
or
Mu
reș
Săla
jS
ibiu
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Alb
aC
luj
Cov
asn
a
Bra
șov
Hargh
ita
Prevalența TBC 2017
10
5.8
17
5.1
16
0.4
15
6.4
15
2.3
15
0.1
14
2.4
14
0.2
13
8.8
13
8.3
13
4.8
13
4.6
13
0.7
12
6.6
12
5.9
12
4.0
12
3.0
12
2.7
12
2.1
12
1.5
11
7.3
11
0.1
10
6.4
10
1.8
96
.69
5.3
94
.79
3.2
92
.19
1.7
90
.29
0.0
82
.18
1.9
75
.26
9.5
67
.86
6.5
65
.05
6.8
48
.64
6.1
25
.8
0.020.040.060.080.0
100.0120.0140.0160.0180.0200.0
TO
TA
LD
olj
Olt
Ga
lați
Tele
orm
an
Ba
cău
Ca
ra
ș-S
everin
Vasl
ui
Giu
rgiu
Bo
toșa
ni
Iași
Tu
lcea
Nea
mț
Meh
ed
inți
Co
nst
an
țaG
orj
Satu
Ma
reA
rad
Brăil
a
Ialo
miț
aT
imiș
Vran
cea
Că
lăra
șiA
rg
eș
Pra
hova
Ma
ram
ure
șH
un
ed
oara
Vâlc
eaS
ucea
va
Bu
zău
Dâ
mb
oviț
aIl
fov
Bih
or
Bu
cu
reșt
iM
ureș
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Săla
jS
ibiu
Alb
aC
luj
Cov
asn
a
Bra
șov
Hargh
ita
Prevalența TBC 2016
C.N.S.I.S
.P.
49
90,7%ooo locuitori, Hunedoara- cu 16,1, de la 94,7%ooo locuitori la 78,5%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei prevalenței prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 10 județe, iar în 32
județe rata a scăzut. Graficul nr.48
Analiza făcută pe Graficul nr.48 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru genul masculin a fost 143,1%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 30,5%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Alba. Valoarea maximă a
fost în Olt 249,0%ooo; Valori mari se înregistrează în: Dolj, Galați, Bacău, Teleorman. În anul
2017-23 județe au valori sub medie și 19 peste. Graficul nr.49
Analiza făcută pe Graficul nr.49 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru genul masculin a fost 148,9%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 34,9%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Sălaj. Valoarea maximă a
fost în Dolj 249,5%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Teleorman, Galați, Bacău. În anul
2016-23 județe au valori sub medie și 19 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru genul masculin în anul 2017 față de
anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul masculin în județele: Tulcea
- cu 35,5, de la 181,8%ooo locuitori la 217,3%ooo locuitori, Mehedinți - cu 21,4, de la
174,3%ooo locuitori la 195,7%ooo locuitori, Olt - cu 13,1, de la 231,3%ooo locuitori la
249,0%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru genul masculin au
fost în Timiș - cu 27,8, de la157,4%ooo locuitori la 129,6%ooo locuitori, Prahova- cu 25,9, de la
14
3.1
24
9.0
23
8.9
23
0.1
22
4.8
21
7.4
21
7.3
21
2.4
19
8.8
19
5.7
18
7.1
18
3.9
18
2.7
17
5.3
17
4.3
17
3.9
17
3.3
16
8.5
16
6.7
15
0.1
14
3.0
14
2.8
13
2.0
13
0.0
12
9.6
12
6.8
12
4.6
12
3.5
12
1.5
12
0.1
11
5.1
11
0.7
10
6.3
94
.79
3.0
90
.58
9.0
86
.37
8.6
78
.16
6.2
59
.63
0.5
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
TO
TA
LO
ltD
olj
Ga
lați
Ba
cău
Tele
orm
an
Tu
lcea
Vasl
ui
Giu
rgiu
Meh
ed
inți
Iași
Ca
ra
ș-S
everin
Nea
mț
Bo
toșa
ni
Arad
Brăil
a
Ialo
miț
aG
orj
Co
nst
an
țaC
ălă
ra
șiS
atu
Ma
re
Arg
eș
Bu
zău
Vran
cea
Tim
ișD
âm
bo
viț
aV
âlc
eaP
rah
ova
Su
cea
va
Ma
ra
mu
reș
Ilfo
vH
un
ed
oara
Bu
cu
reșt
iM
ureș
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Sib
iuB
ihor
Săla
jA
lba
Clu
jC
ov
asn
a
Bra
șov
Hargh
ita
Prevalența TBC masculin 20171
48
.92
49
.52
31
.32
31
.22
24
.42
23
.62
02
.42
00
.01
99
.01
94
.61
91
.21
85
.61
81
.81
81
.41
78
.41
78
.41
74
.61
74
.31
66
.71
57
.41
56
.91
52
.81
52
.51
49
.31
43
.01
41
.61
39
.41
33
.01
31
.11
24
.51
20
.31
13
.81
10
.01
03
.91
03
.71
03
.49
4.1
90
.88
8.5
80
.36
4.8
60
.03
4.9
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
TO
TA
LD
olj
Olt
Tele
orm
an
Ga
lați
Ba
cău
Giu
rgiu
Vasl
ui
Bo
toșa
ni
Ca
ra
ș-S
everin
Nea
mț
Brăil
aT
ulc
ea
Iași
Gorj
Co
nst
an
țaIa
lom
ița
Meh
ed
inți
Arad
Tim
ișS
atu
Ma
reV
ran
cea
Că
lăra
șiP
rah
ova
Vâlc
ea
Arg
eș
Bu
zău
Hu
ned
oara
Dâ
mb
oviț
aS
ucea
va
Ma
ra
mu
reș
Ilfo
v
Bu
cu
reșt
iB
ihor
Mu
reș
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Sib
iuA
lba
Săla
jC
luj
Cov
asn
a
Bra
șov
Hargh
ita
Prevalența TBC masculin 2016
C.N.S.I.S
.P.
50
149,3%ooo locuitori la 123,5%ooo locuitori, Botoșani- cu 23,7, de la 199,0%ooo locuitori la
175,3%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul masculin în 2017 față de
2016 au fost în 11 județe, în 31 județe rata a scăzut. Graficul nr.50
Analiza făcută pe Graficul nr.50 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru genul feminin a fost 60,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 20,8%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Alba. Valoarea maximă a
fost în Tulcea 91,5%ooo; Valori mari se înregistrează în: Satu Mare, Dolj, Olt, Iași. În anul
2017-20 județe au valori sub medie și 22 peste. Graficul nr.51
Analiza făcută pe Graficul nr.51 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru genul feminin a fost 64,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 16,8%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Covasna, Brașov, Cluj, Bistrița-Năsăud. Valoarea
maximă a fost în Dolj 103,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Caraș-Severin, Olt, Satu
Mare, Galați. În anul 2017-20 județe au valori sub medie și 22 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru genul feminin în anul 2017 față de
anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul feminin în județele:
Dâmbovița- cu 7,7, de la 50,3%ooo locuitori la 57,9%ooo locuitori, Vâlcea - cu 7,1, de la
45,4%ooo locuitori la 52,5%ooo locuitori, Călărași - cu 4,3, de la 61,6%ooo locuitori la
65,9%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru genul feminin au fost
în Mehedinți - cu 17,1, de la 80,1%ooo locuitori la 63,0%ooo locuitori, Vrancea- cu 16,1, de la
69,0%ooo locuitori la 52,9%ooo locuitori, Timiș- cu 14,6, de la 79,6%ooo locuitori la 64,9%ooo
60
.6
91
.5
90
.4
89
.7
87
.9
86
.9
84
.0
76
.6
76
.5
76
.0
76
.0
75
.9
74
.4
73
.2
72
.0
71
.4
66
.4
65
.9
65
.3
65
.2
64
.9
64
.5
63
.0
58
.7
57
.9
57
.6
57
.3
55
.5
52
.9
52
.5
51
.6
48
.7
47
.7
45
.7
44
.8
41
.4
38
.1
37
.6
31
.8
30
.4
28
.1
26
.9
20
.8
0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0
100.0
TO
TA
L
Tu
lcea
Satu
Ma
re
Dolj
Olt
Iași
Ca
ra
ș-S
everin
Ga
lați
Ba
cău
Nea
mț
Giu
rgiu
Arad
Bo
toșa
ni
Tele
orm
an
Ma
ra
mu
reș
Vasl
ui
Arg
eș
Că
lăra
șiG
orj
Ialo
miț
a
Tim
iș
Co
nst
an
ța
Meh
ed
inți
Ilfo
v
Dâ
mb
oviț
aS
ucea
va
Bu
cu
reșt
iB
răil
a
Vran
cea
Vâlc
ea
Bih
or
Pra
hova
Hu
ned
oara
Săla
j
Mu
reș
Sib
iu
Bu
zău
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Alb
a
Clu
j
Cov
asn
a
Bra
șov
Hargh
ita
Prevalența TBC feminin 2017
64
.6
10
3.9
92
.6
91
.4
91
.0
90
.4
88
.7
87
.2
80
.9
80
.1
79
.6
79
.5
78
.4
78
.1
76
.5
76
.0
75
.5
71
.8
71
.1
70
.6
69
.7
69
.0
67
.1
63
.9
61
.6
61
.3
61
.1
60
.2
57
.9
57
.5
50
.3
48
.0
47
.8
46
.6
45
.8
45
.4
40
.4
39
.8
36
.0
34
.9
32
.9
32
.7
16
.8
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
TO
TA
L
Dolj
Ca
ra
ș-S
everin
Olt
Satu
Ma
re
Ga
lați
Iași
Tu
lcea
Arad
Meh
ed
inți
Tim
ișV
asl
ui
Bo
toșa
ni
Ba
cău
Giu
rgiu
Co
nst
an
țaT
ele
orm
an
Nea
mț
Ma
ra
mu
reș
Gorj
Ialo
miț
aV
ran
cea
Ilfo
v
Arg
eș
Că
lăra
șiB
ihor
Brăil
a
Su
cea
va
Hu
ned
oara
Bu
cu
reșt
i
Dâ
mb
oviț
a
Săla
j
Mu
reș
Pra
hova
Bu
zău
Vâlc
ea
Sib
iu
Alb
a
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Clu
j
Bra
șov
Cov
asn
a
Hargh
ita
Prevalența TBC feminin 2016
C.N.S.I.S
.P.
51
locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul feminin în 2017 față de 2016 au fost în
11 județe, în 31 județe rata a scăzut. Graficul nr.52
Analiza făcută pe Graficul nr.52 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a ratei
prevalenței TBC pentru mediul urban a fost 83,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita
18,6%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Covasna, Brașov, Bistrița-Năsăud, Cluj. Valoarea maximă
a fost în Olt 141,1%ooo; Valori mari se înregistrează în: Galați, Caraș-Severin, Dolj, Bacău. În
anul 2017-19 județe au valori sub medie și 23 peste. Graficul nr. 53
Analiza făcută pe Graficul nr.53 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru mediul urban a fost 89,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 31,6%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Covasna, Brașov, Cluj, Sibiu. Valoarea maximă a
fost în Caraș-Severin 145,2%ooo; Valori mari se înregistrează în: Teleorman, Olt, Dolj, Galați.
În anul 2016-17 județe au valori sub medie și 25 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru mediul urban în anul 2017 față de
anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul urban în județele: Giurgiu
- cu 30,1, de la 72,0%ooo locuitori la 102,1%ooo locuitori, Maramureș- cu 7,0, de la 93,6%ooo
locuitori la 100,6%ooo locuitori, Arad - cu 2,4, de la 107,7%ooo locuitori la 110,1%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru mediul urban au fost în Timiș -
cu 24,6, de la 107,3%ooo locuitori la 82,7%ooo locuitori, Teleorman- cu 24,1, de la 141,5%ooo
locuitori la 117,4%ooo locuitori, Vrancea- cu 22,8, de la 93,1%ooo locuitori la 70,3%ooo
83
.81
41
.11
35
.11
33
.21
25
.81
21
.41
17
.41
15
.61
12
.21
12
.11
10
.11
09
.31
06
.31
02
.51
02
.11
00
.61
00
.09
7.4
93
.49
1.2
89
.38
8.6
87
.58
4.0
82
.78
2.6
80
.17
6.6
70
.36
8.1
66
.16
5.1
63
.86
2.3
59
.45
6.1
53
.65
1.5
45
.74
3.8
40
.53
7.4
18
.6
0.020.040.060.080.0
100.0120.0140.0160.0
TO
TA
LO
lt
Ga
lați
Ca
ra
ș-S
everin
Dolj
Ba
cău
Tele
orm
an
Tu
lcea
Vasl
ui
Nea
mț
Arad
Brăil
a
Bo
toșa
ni
Co
nst
an
țaG
iurg
iu
Ma
ra
mu
reș
Meh
edin
țiIa
lom
ița
Iași
Gorj
Su
cea
va
Arg
eș
Satu
Ma
re
Că
lăra
șiT
imiș
Hu
ned
oara
Bu
cu
reșt
iS
ăla
jV
ran
cea
Dâ
mb
oviț
aB
uză
uP
rah
ova
Vâlc
ea
Mu
reș
Ilfo
vA
lba
Sib
iuB
ihor
Clu
j
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Bra
șov
Cov
asn
aH
argh
ita
Prevalența TBC urban 20178
9.8
14
5.2
14
1.5
13
9.9
13
8.5
13
7.8
12
6.9
12
6.3
12
3.5
11
5.1
11
4.9
11
1.1
11
1.1
10
7.7
10
7.3
10
4.6
10
4.4
99
.1
98
.4
96
.4
96
.0
93
.8
93
.6
93
.39
3.1
91
.7
88
.9
81
.9
80
.77
2.0
71
.4
68
.9
67
.06
5.1
64
.0
62
.7
62
.0
55
.05
1.5
47
.8
41
.2
35
.0
31
.6
0.020.040.060.080.0
100.0120.0140.0160.0
TO
TA
L
Ca
ra
ș-S
everin
Tele
orm
an
Olt
Dolj
Ga
lați
Nea
mț
Bo
toșa
ni
Ba
cău
Vasl
ui
Tu
lcea
Co
nst
an
țaB
răil
a
Arad
Tim
iș
Meh
ed
inți
Gorj
Ialo
miț
a
Iași
Hu
ned
oara
Satu
Ma
re
Arg
eș
Ma
ra
mu
reș
Că
lăra
șiV
ran
cea
Su
cea
va
Săla
j
Bu
cu
reșt
iP
rah
ova
Giu
rgiu
Dâ
mb
oviț
aV
âlc
ea
Mu
reș
Alb
aB
uză
u
Ilfo
v
Bih
or
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Sib
iu
Clu
j
Bra
șov
Cov
asn
aH
arg
hit
a
Prevalența TBC urban 2016
C.N.S.I.S
.P.
52
locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul urban în 2017 față de 2016 au fost în 8
județe, în 34 județe rata a scăzut. Graficul nr.54
Analiza făcută pe Graficul nr.54 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru mediul rural a fost 120,7%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 30,6%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Alba, Covasna, Sălaj. Valoarea maximă
a fost în Dolj 202,1%ooo; Valori mari se înregistrează în: Tulcea, Olt, Iași, Galați. În anul 2017-
24 județe au valori sub medie și 18 peste. Graficul nr.55
Analiza făcută pe Graficul nr.55 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a
ratei prevalenței TBC pentru mediul rural a fost 124,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în
Harghita 21,5%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Sălaj, Brașov, Covasna, Alba. Valoarea maximă
a fost în Dolj 214,4%ooo; Valori mari se înregistrează în: Galați, Olt, Bacău, Giurgiu. În anul
2017-22 județe au valori sub medie și 20 peste.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru mediul rural în anul 2017 față de
anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul rural în județele: Tulcea -
cu 36,5, de la 151,7%ooo locuitori la 188,3%ooo locuitori, Olt - cu 10,8, de la 173,4%ooo
locuitori la 184,2%ooo locuitori, Harghita - cu 9,2, de la 21,5%ooo locuitori la 30,6%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru mediul rural au fost în
Hunedoara - cu 22,8, de la 89,5%ooo locuitori la 66,7%ooo locuitori, Brăila- cu 19,5, de la
139,9%ooo locuitori la 120,4%ooo locuitori, Constanța- cu 18,3, de la 157,1%ooo locuitori la
12
0.7
20
2.1
18
8.3
18
4.2
17
3.9
17
2.6
17
1.4
16
3.2
15
7.2
15
2.4
15
1.0
14
0.7
13
8.8
13
8.8
13
7.7
13
7.2
13
7.1
13
5.4
13
2.3
12
0.6
12
0.4
11
6.5
11
6.5
10
8.0
10
7.2
10
4.2
10
2.2
10
1.4
95
.4
89
.3
89
.0
87
.4
87
.2
78
.4
76
.2
67
.8
66
.7
58
.4
55
.6
53
.2
48
.4
30
.6
0.0
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
TO
TA
L
Dolj
Tu
lcea Olt
Iași
Ga
lați
Ba
cău
Vasl
ui
Tele
orm
an
Meh
ed
inți
Giu
rgiu
Arad
Co
nst
an
ța
Satu
Ma
re
Nea
mț
Gorj
Bo
toșa
ni
Ialo
miț
a
Ca
ra
ș-S
everin
Că
lăra
și
Brăil
a
Tim
iș
Arg
eș
Ilfo
v
Vâlc
ea
Pra
hova
Vran
cea
Dâ
mb
oviț
a
Bu
zău
Su
cea
va
Ma
ra
mu
reș
Bih
or
Sib
iu
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Mu
reș
Clu
j
Hu
ned
oara
Săla
j
Cov
asn
a
Alb
a
Bra
șov
Hargh
ita
Bu
cu
reșt
i
Prevalența TBC rural 20171
24
.4
21
4.4
17
8.6
17
3.4
17
0.2
16
6.0
16
5.9
15
7.4
15
7.2
15
7.1
15
1.7
14
6.5
14
5.0
14
4.8
14
1.1
14
0.1
13
9.9
13
9.2
13
9.1
13
2.8
13
2.5
11
9.7
11
3.7
11
2.7
11
1.9
11
1.7
10
8.9
10
8.6
10
1.2
97
.6
97
.6
95
.0
92
.4
89
.5
83
.4
78
.4
74
.0
64
.9
60
.8
58
.3
54
.1
21
.5
0.0
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
TO
TA
L
Dolj
Ga
lați
Olt
Ba
cău
Giu
rgiu
Iași
Tele
orm
an
Vasl
ui
Co
nst
an
țaT
ulc
ea
Bo
toșa
ni
Meh
ed
inți
Satu
Ma
re
Arad
Gorj
Brăil
a
Ca
raș-
Sev
erin
Ialo
miț
a
Nea
mț
Tim
ișV
ran
cea
Că
lăra
șiV
âlc
ea
Pra
hova
Ilfo
v
Bu
zău
Arg
eș
Bih
or
Dâ
mb
oviț
a
Ma
ra
mu
reș
Sib
iu
Su
cea
va
Hu
ned
oara
Mu
reș
Bis
triț
a-N
ăsă
ud
Clu
j
Alb
a
Cov
asn
a
Bra
șov
Săla
j
Hargh
ita
Bu
cu
reșt
i
Prevalența TBC rural 2016
C.N.S.I.S
.P.
53
138,8%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul rural în 2017 față de 2016
au fost în 12 județe, în 28 județe rata a scăzut, și în 2 a rămas constantă.
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 33 - Cifre absolute –
PREVALENŢA PE GEN 2017 COMPARATIV CU 2016
Judeţul
An 2017 An 2016
Total masculin feminin Total masculin feminin
ROMANIA 19768 13698 6070 20845 14336 6509
ALBA 181 128 53 216 149 67
ARAD 521 357 164 519 343 176
ARGES 610 410 200 604 410 194
BACAU 889 660 229 898 662 236
BIHOR 395 246 149 466 288 178
BISTRITA-N 183 130 53 196 145 51
BOTOSANI 483 338 145 543 388 155
BRASOV 236 160 76 254 161 93
BRAILA 337 253 84 368 274 94
BUZAU 356 274 82 393 293 100
CARAS-S 368 249 119 400 267 133
CALARASI 312 215 97 313 221 92
CLUJ 376 265 111 399 272 127
CONSTANTA 774 550 224 856 591 265
COVASNA 96 67 29 100 66 34
DAMBOVITA 459 313 146 454 326 128
DOLJ 1030 740 290 1118 779 339
GALATI 779 580 199 809 572 237
GIURGIU 372 268 104 381 275 106
GORJ 375 269 106 404 288 116
HARGHITA 78 46 32 79 53 26
HUNEDOARA 307 212 95 375 258 117
IALOMITA 309 223 86 320 227 93
IASI 1080 735 345 1064 712 352
ILFOV 403 263 140 407 252 155
MARAMURES 444 274 170 445 276 169
MEHEDINTI 318 239 79 318 216 102
MURES 374 251 123 408 276 132
NEAMT 578 405 173 593 428 165
OLT 677 497 180 658 468 190
PRAHOVA 621 439 182 712 536 176
SATU MARE 389 233 156 415 257 158
SALAJ 141 91 50 147 94 53
SIBIU 261 176 85 266 183 83
SUCEAVA 560 378 182 579 388 191
TELEORMAN 499 371 128 537 402 135
TIMIS 674 440 234 818 532 286
TULCEA 308 217 91 272 184 88
VASLUI 544 409 135 541 389 152
VÂLCEA 312 217 95 334 251 83
VRANCEA 296 208 88 363 247 116
BUCURESTI 1463 902 561 1503 937 566
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
54
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 34 - la%000 loc. –
PREVALENŢA PE GEN 2017 COMPARATIV CU 2016
Judeţul
An 2017 An 2016
Total masculin feminin Total masculin feminin
ROMANIA 100.9 143.1 60.6 105.8 148.9 64.6
ALBA 54.9 78.6 31.8 65.0 90.8 39.8
ARAD 123.8 174.3 75.9 122.7 166.7 80.9
ARGES 103.7 142.8 66.4 101.8 141.6 63.9
BACAU 149.9 224.8 76.5 150.1 223.6 78.1
BIHOR 69.9 89.0 51.6 82.1 103.9 61.3
BISTRITA-N 65.2 93.0 37.6 69.5 103.4 36.0
BOTOSANI 124.5 175.3 74.4 138.3 199.0 78.4
BRASOV 42.8 59.6 26.9 46.1 60.0 32.9
BRAILA 113.6 173.9 55.5 122.1 185.6 61.1
BUZAU 84.2 132.0 38.1 91.7 139.4 45.8
CARAS-S 132.8 183.9 84.0 142.4 194.6 92.6
CALARASI 107.4 150.1 65.9 106.4 152.5 61.6
CLUJ 53.4 78.1 30.4 56.8 80.3 34.9
CONSTANTA 114.3 166.7 64.5 125.9 178.4 76.0
COVASNA 47.0 66.2 28.1 48.6 64.8 32.7
DAMBOVITA 92.0 126.8 57.9 90.2 131.1 50.3
DOLJ 162.7 238.9 89.7 175.1 249.5 103.9
GALATI 152.2 230.1 76.6 156.4 224.4 90.4
GIURGIU 136.9 198.8 76.0 138.8 202.4 76.5
GORJ 116.5 168.5 65.3 124.0 178.4 70.6
HARGHITA 25.6 30.5 20.8 25.8 34.9 16.8
HUNEDOARA 78.5 110.7 47.7 94.7 133.0 57.9
IALOMITA 118.6 173.3 65.2 121.5 174.6 69.7
IASI 136.7 187.1 86.9 134.8 181.4 88.7
ILFOV 86.3 115.1 58.7 90.0 113.8 67.1
MARAMURES 95.6 120.1 72.0 95.3 120.3 71.1
MEHEDINTI 128.5 195.7 63.0 126.6 174.3 80.1
MURES 69.3 94.7 44.8 75.2 103.7 47.8
NEAMT 128.7 182.7 76.0 130.7 191.2 71.8
OLT 167.4 249.0 87.9 160.4 231.3 91.4
PRAHOVA 85.1 123.5 48.7 96.6 149.3 46.6
SATU MARE 115.9 143.0 90.4 123.0 156.9 91.0
SALAJ 65.6 86.3 45.7 67.8 88.5 48.0
SIBIU 65.3 90.5 41.4 66.5 94.1 40.4
SUCEAVA 89.3 121.5 57.6 92.1 124.5 60.2
TELEORMAN 144.4 217.4 73.2 152.3 231.2 75.5
TIMIS 96.3 129.6 64.9 117.3 157.4 79.6
TULCEA 154.5 217.3 91.5 134.6 181.8 87.2
VASLUI 142.5 212.4 71.4 140.2 200.0 79.5
VÂLCEA 87.9 124.6 52.5 93.2 143.0 45.4
VRANCEA 90.7 130.0 52.9 110.1 152.8 69.0
BUCURESTI 80.1 106.3 57.3 81.9 110.0 57.5
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
55
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 35 - Cifre absolute –
PREVALENŢA PE MEDII 2017 COMPARATIV CU 2016
Judeţul
An 2017 An 2016
Total urban rural Total urban rural
ROMANIA 19768 8817 10951 20845 9501 11344
ALBA 181 108 73 216 126 90
ARAD 521 255 266 519 251 268
ARGES 610 239 371 604 255 349
BACAU 889 310 579 898 318 580
BIHOR 395 142 253 466 172 294
BISTRITA-N 183 47 136 196 59 137
BOTOSANI 483 168 315 543 202 341
BRASOV 236 158 78 254 161 93
BRAILA 337 200 137 368 207 161
BUZAU 356 107 249 393 105 288
CARAS-S 368 197 171 400 218 182
CALARASI 312 88 224 313 99 214
CLUJ 376 210 166 399 220 179
CONSTANTA 774 470 304 856 513 343
COVASNA 96 36 60 100 34 66
DAMBOVITA 459 96 363 454 102 352
DOLJ 1030 412 618 1118 457 661
GALATI 779 375 404 809 387 422
GIURGIU 372 80 292 381 57 324
GORJ 375 132 243 404 153 251
HARGHITA 78 24 54 79 41 38
HUNEDOARA 307 240 67 375 284 91
IALOMITA 309 112 197 320 115 205
IASI 1080 341 739 1064 358 706
ILFOV 403 124 279 407 126 281
MARAMURES 444 267 177 445 250 195
MEHEDINTI 318 113 205 318 120 198
MURES 374 166 208 408 180 228
NEAMT 578 178 400 593 204 389
OLT 677 222 455 658 223 435
PRAHOVA 621 231 390 712 290 422
SATU MARE 389 131 258 415 145 270
SALAJ 141 65 76 147 76 71
SIBIU 261 140 121 266 135 131
SUCEAVA 560 228 332 579 235 344
TELEORMAN 499 131 368 537 161 376
TIMIS 674 346 328 818 451 367
TULCEA 308 107 201 272 108 164
VASLUI 544 174 370 541 179 362
VÂLCEA 312 101 211 334 110 224
VRANCEA 296 83 213 363 111 252
BUCURESTI 1463 1463 0 1503 1503 0
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
56
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 36 - la%000 loc. -
PREVALENŢA PE MEDII 2017 COMPARATIV CU 2016
Judeţul
An 2017 An 2016
Total urban rural Total urban rural
ROMANIA 100.9 83.8 120.7 105.8 89.8 124.4
ALBA 54.9 56.1 53.2 65.0 65.1 64.9
ARAD 123.8 110.1 140.7 122.7 107.7 141.1
ARGES 103.7 88.6 116.5 101.8 93.8 108.6
BACAU 149.9 121.4 171.4 150.1 123.5 170.2
BIHOR 69.9 51.5 87.4 82.1 62.0 101.2
BISTRITA-N 65.2 43.8 78.4 69.5 55.0 78.4
BOTOSANI 124.5 106.3 137.1 138.3 126.3 146.5
BRASOV 42.8 40.5 48.4 46.1 41.2 58.3
BRAILA 113.6 109.3 120.4 122.1 111.1 139.9
BUZAU 84.2 66.1 95.4 91.7 64.0 108.9
CARAS-S 132.8 133.2 132.3 142.4 145.2 139.2
CALARASI 107.4 84.0 120.6 106.4 93.3 113.7
CLUJ 53.4 45.7 67.8 56.8 47.8 74.0
CONSTANTA 114.3 102.5 138.8 125.9 111.1 157.1
COVASNA 47.0 37.4 55.6 48.6 35.0 60.8
DAMBOVITA 92.0 68.1 101.4 90.2 71.4 97.6
DOLJ 162.7 125.8 202.1 175.1 138.5 214.4
GALATI 152.2 135.1 172.6 156.4 137.8 178.6
GIURGIU 136.9 102.1 151.0 138.8 72.0 166.0
GORJ 116.5 91.2 137.2 124.0 104.4 140.1
HARGHITA 25.6 18.6 30.6 25.8 31.6 21.5
HUNEDOARA 78.5 82.6 66.7 94.7 96.4 89.5
IALOMITA 118.6 97.4 135.4 121.5 99.1 139.1
IASI 136.7 93.4 173.9 134.8 98.4 165.9
ILFOV 86.3 59.4 108.0 90.0 62.7 111.7
MARAMURES 95.6 100.6 89.0 95.3 93.6 97.6
MEHEDINTI 128.5 100.0 152.4 126.6 104.6 145.0
MURES 69.3 62.3 76.2 75.2 67.0 83.4
NEAMT 128.7 112.1 137.7 130.7 126.9 132.8
OLT 167.4 141.1 184.2 160.4 139.9 173.4
PRAHOVA 85.1 65.1 104.2 96.6 80.7 111.9
SATU MARE 115.9 87.5 138.8 123.0 96.0 144.8
SALAJ 65.6 76.6 58.4 67.8 88.9 54.1
SIBIU 65.3 53.6 87.2 66.5 51.5 95.0
SUCEAVA 89.3 89.3 89.3 92.1 91.7 92.4
TELEORMAN 144.4 117.4 157.2 152.3 141.5 157.4
TIMIS 96.3 82.7 116.5 117.3 107.3 132.5
TULCEA 154.5 115.6 188.3 134.6 114.9 151.7
VASLUI 142.5 112.2 163.2 140.2 115.1 157.2
VÂLCEA 87.9 63.8 107.2 93.2 68.9 112.7
VRANCEA 90.7 70.3 102.2 110.1 93.1 119.7
BUCURESTI 80.1 80.1 #DIV/0! 81.9 81.9 0
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
57
Prevalenţa anuală pe judeţe, gen, medii în 2017
Tabelul nr. 37 - Cifre absolute –
PREVALENŢA PE MEDII ŞI GEN ANUL 2017
Judeţul
Urban Rural
total masculin feminin total masculin feminin
ROMANIA 8817 5748 3069 10951 7950 3001
ALBA 108 72 36 73 56 17
ARAD 255 169 86 266 188 78
ARGES 239 139 100 371 271 100
BACAU 310 218 92 579 442 137
BIHOR 142 93 49 253 153 100
BISTRITA-N 47 33 14 136 97 39
BOTOSANI 168 108 60 315 230 85
BRASOV 158 105 53 78 55 23
BRAILA 200 151 49 137 102 35
BUZAU 107 82 25 249 192 57
CARAS-S 197 125 72 171 124 47
CALARASI 88 58 30 224 157 67
CLUJ 210 147 63 166 118 48
CONSTANTA 470 321 149 304 229 75
COVASNA 36 25 11 60 42 18
DAMBOVITA 96 58 38 363 255 108
DOLJ 412 265 147 618 475 143
GALATI 375 266 109 404 314 90
GIURGIU 80 54 26 292 214 78
GORJ 132 85 47 243 184 59
HARGHITA 24 12 12 54 34 20
HUNEDOARA 240 162 78 67 50 17
IALOMITA 112 75 37 197 148 49
IASI 341 202 139 739 533 206
ILFOV 124 80 44 279 183 96
MARAMURES 267 165 102 177 109 68
MEHEDINTI 113 75 38 205 164 41
MURES 166 102 64 208 149 59
NEAMT 178 122 56 400 283 117
OLT 222 143 79 455 354 101
PRAHOVA 231 152 79 390 287 103
SATU MARE 131 76 55 258 157 101
SALAJ 65 42 23 76 49 27
SIBIU 140 84 56 121 92 29
SUCEAVA 228 150 78 332 228 104
TELEORMAN 131 91 40 368 280 88
TIMIS 346 221 125 328 219 109
TULCEA 107 71 36 201 146 55
VASLUI 174 132 42 370 277 93
VÂLCEA 101 59 42 211 158 53
VRANCEA 83 56 27 213 152 61
BUCURESTI 1463 902 561 0 0 0
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
58
Prevalenţa anuală pe judeţe, gen și medii în 2017 Tabelul nr. 38 - la%000 loc. –
PREVALENŢA PE MEDII ŞI GEN ANUL 2017
Judeţul
Urban Rural
total masculin feminin total masculin feminin
ROMANIA 83.8 114.5 55.8 120.7 174.5 66.5
ALBA 56.1 77.3 36.2 53.2 80.3 25.2
ARAD 110.1 152.1 71.3 140.7 200.6 81.8
ARGES 88.6 108.0 70.9 116.5 171.0 62.5
BACAU 121.4 178.4 69.1 171.4 257.8 82.3
BIHOR 51.5 70.7 34.0 87.4 105.7 69.1
BISTRITA-N 43.8 63.2 25.4 78.4 110.8 45.4
BOTOSANI 106.3 141.0 73.7 137.1 197.9 74.9
BRASOV 40.5 56.1 26.2 48.4 67.7 28.8
BRAILA 109.3 171.6 51.6 120.4 177.6 62.1
BUZAU 66.1 106.8 29.4 95.4 146.8 43.7
CARAS-S 133.2 175.7 93.8 132.3 193.0 72.3
CALARASI 84.0 115.2 55.2 120.6 169.1 72.1
CLUJ 45.7 67.5 26.1 67.8 97.2 38.9
CONSTANTA 102.5 146.1 62.4 138.8 207.8 68.9
COVASNA 37.4 53.6 22.1 55.6 76.9 33.7
DAMBOVITA 68.1 86.4 51.5 101.4 141.9 60.6
DOLJ 125.8 168.6 86.3 202.1 311.3 93.4
GALATI 135.1 199.7 75.5 172.6 264.2 78.1
GIURGIU 102.1 141.6 64.6 151.0 221.3 80.7
GORJ 91.2 120.9 63.1 137.2 205.9 67.2
HARGHITA 18.6 19.2 18.0 30.6 38.4 22.8
HUNEDOARA 82.6 114.7 52.3 66.7 99.4 33.9
IALOMITA 97.4 134.3 62.6 135.4 203.3 67.4
IASI 93.4 115.6 73.1 173.9 244.3 99.6
ILFOV 59.4 79.2 40.9 108.0 143.6 73.3
MARAMURES 100.6 128.5 74.4 89.0 109.2 68.6
MEHEDINTI 100.0 137.8 64.9 152.4 242.2 61.4
MURES 62.3 79.7 46.2 76.2 108.6 43.4
NEAMT 112.1 161.7 67.2 137.7 193.5 81.1
OLT 141.1 189.7 96.3 184.2 284.9 82.3
PRAHOVA 65.1 90.0 42.5 104.2 153.8 54.9
SATU MARE 87.5 107.4 69.7 138.8 170.3 107.7
SALAJ 76.6 102.3 52.5 58.4 76.1 41.1
SIBIU 53.6 67.3 41.0 87.2 131.8 42.1
SUCEAVA 89.3 121.4 59.2 89.3 121.6 56.4
TELEORMAN 117.4 170.5 68.7 157.2 238.7 75.4
TIMIS 82.7 111.0 57.0 116.5 156.0 77.3
TULCEA 115.6 157.1 76.0 188.3 267.0 105.6
VASLUI 112.2 175.4 52.7 163.2 236.2 85.0
VÂLCEA 63.8 78.3 50.7 107.2 160.0 54.1
VRANCEA 70.3 99.0 43.9 102.2 146.9 58.2
BUCURESTI 80.1 106.3 57.3 0 0 0
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
59
Prevalenţa anuală pe judeţe, gen, medii în 2016 Tabelul nr. 39 - Cifre absolute -
PREVALENŢA PE MEDII ŞI GEN ANUL 2016
Judeţul
Urban Rural
total masculin feminin total masculin feminin
ROMANIA 9501 6234 3267 11344 8102 3242
ALBA 126 85 41 90 64 26
ARAD 251 169 82 268 174 94
ARGES 255 163 92 349 247 102
BACAU 318 219 99 580 443 137
BIHOR 172 111 61 294 177 117
BISTRITA-N 59 43 16 137 102 35
BOTOSANI 202 140 62 341 248 93
BRASOV 161 98 63 93 63 30
BRAILA 207 153 54 161 121 40
BUZAU 105 79 26 288 214 74
CARAS-S 218 140 78 182 127 55
CALARASI 99 71 28 214 150 64
CLUJ 220 143 77 179 129 50
CONSTANTA 513 351 162 343 240 103
COVASNA 34 24 10 66 42 24
DAMBOVITA 102 72 30 352 254 98
DOLJ 457 281 176 661 498 163
GALATI 387 269 118 422 303 119
GIURGIU 57 40 17 324 235 89
GORJ 153 101 52 251 187 64
HARGHITA 41 25 16 38 28 10
HUNEDOARA 284 194 90 91 64 27
IALOMITA 115 81 34 205 146 59
IASI 358 201 157 706 511 195
ILFOV 126 79 47 281 173 108
MARAMURES 250 152 98 195 124 71
MEHEDINTI 120 77 43 198 139 59
MURES 180 117 63 228 159 69
NEAMT 204 140 64 389 288 101
OLT 223 139 84 435 329 106
PRAHOVA 290 214 76 422 322 100
SATU MARE 145 90 55 270 167 103
SALAJ 76 45 31 71 49 22
SIBIU 135 88 47 131 95 36
SUCEAVA 235 158 77 344 230 114
TELEORMAN 161 110 51 376 292 84
TIMIS 451 293 158 367 239 128
TULCEA 108 68 40 164 116 48
VASLUI 179 123 56 362 266 96
VÂLCEA 110 76 34 224 175 49
VRANCEA 111 75 36 252 172 80
BUCURESTI 1503 937 566 0 0 0
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
60
Prevalenţa anuală pe judeţe, gen, medii în 2016
Tabelul nr. 40 - la %000 loc.-
PREVALENŢA PE MEDII ŞI GEN ANUL 2016
Judeţul
Urban Rural
total masculin feminin total masculin feminin
ROMANIA 89.8 123.4 59.1 124.4 177.1 71.3
ALBA 65.1 90.7 41.0 64.9 91.1 38.0
ARAD 107.7 151.3 67.5 141.1 185.1 97.9
ARGES 93.8 125.4 64.8 108.6 154.8 63.1
BACAU 123.5 177.5 73.8 170.2 256.7 81.5
BIHOR 62.0 83.9 42.1 101.2 122.1 80.4
BISTRITA-N 55.0 82.3 29.1 78.4 115.9 40.3
BOTOSANI 126.3 180.5 75.3 146.5 211.2 80.6
BRASOV 41.2 52.1 31.0 58.3 78.3 37.9
BRAILA 111.1 170.7 55.8 139.9 208.6 70.1
BUZAU 64.0 101.3 30.2 108.9 161.9 55.9
CARAS-S 145.2 193.7 100.2 139.2 195.6 83.5
CALARASI 93.3 139.2 50.8 113.7 159.8 67.9
CLUJ 47.8 65.5 31.9 74.0 107.4 41.0
CONSTANTA 111.1 158.6 67.4 157.1 218.2 95.1
COVASNA 35.0 51.0 19.9 60.8 76.6 44.7
DAMBOVITA 71.4 105.8 40.1 97.6 140.6 54.5
DOLJ 138.5 177.2 102.6 214.4 324.2 105.3
GALATI 137.8 199.2 80.9 178.6 252.8 102.2
GIURGIU 72.0 103.6 41.9 166.0 241.5 90.9
GORJ 104.4 141.8 69.1 140.1 207.2 72.0
HARGHITA 31.6 39.8 23.9 21.5 31.5 11.4
HUNEDOARA 96.4 135.5 59.5 89.5 126.0 53.1
IALOMITA 99.1 143.4 57.1 139.1 198.5 79.9
IASI 98.4 115.5 82.8 165.9 234.0 94.1
ILFOV 62.7 81.1 45.4 111.7 139.5 84.6
MARAMURES 93.6 117.6 71.0 97.6 123.8 71.2
MEHEDINTI 104.6 139.1 72.5 145.0 202.8 86.8
MURES 67.0 90.7 45.1 83.4 115.9 50.6
NEAMT 126.9 183.0 76.0 132.8 195.5 69.3
OLT 139.9 181.7 101.3 173.4 261.5 84.8
PRAHOVA 80.7 125.1 40.3 111.9 171.4 52.8
SATU MARE 96.0 126.0 69.1 144.8 180.8 109.5
SALAJ 88.9 108.7 70.4 54.1 75.6 33.1
SIBIU 51.5 70.3 34.3 95.0 136.9 52.5
SUCEAVA 91.7 127.2 58.2 92.4 122.7 61.6
TELEORMAN 141.5 201.7 86.1 157.4 244.7 70.3
TIMIS 107.3 146.5 71.6 132.5 173.1 92.1
TULCEA 114.9 148.1 83.2 151.7 209.8 90.9
VASLUI 115.1 162.5 70.1 157.2 223.9 86.1
VÂLCEA 68.9 99.9 40.7 112.7 176.0 49.4
VRANCEA 93.1 131.0 58.1 119.7 164.8 75.4
BUCURESTI 89.8 123.4 59.1 124.4 177.1 71.3
Sursa date: M. Nasta
C.N.S.I.S
.P.
61
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni Tabelul nr. 41
Prevalenţa prin tuberculoză pe regiuni în anul 2016
REGIUNI
CAZURI TBC
2016
INDICI
2016
Total ţară 20845 105.8
N-E 4218 129.8
S-E 3061 124.5
SUD 3321 110.0
S-V 2832 142.7
V 2112 117.5
N-V 2068 80.4
CENTRU 1323 56.6
M.BUC.ŞI ILFOV 1910 83.5
Graficul nr. 56 şi tabelul nr. 41 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză
pe regiuni în anul 2016. Graficul nr. 56
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2016
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2016 Tabelul nr. 42
MACROREGIUNI
2016
TOTAL ŢARĂ
TOTAL CAZURI
2016
INDICI
2016
20845 105.8
Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 3391 69.0
Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 7279 127.5
Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M.Buc. Şi
Ilfov) 5231 98.6
Macroregiunea 4 ( S - V Oltenia; V) 4944 130.7
Tabelul nr. 42 şi graficul nr. 57 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de
tuberculoză pe macroregiuni.
105.8
129.8124.5
110
142.7
117.5
80.4
56.6
83.5
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Total ţară N-E S-E SUD S-V V N-V CENTRU M.BUC.ŞI
ILFOV
Prevalența anuală TBC - 2016
C.N.S.I.S
.P.
62
Graficul nr. 57
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în anul 2016
Tabelul nr. 43
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2017
REGIUNI CAZURI TBC
2017
INDICI
2017
Total ţară 19768 100.9
N-E 4134 128.0
S-E 2850 117.1
SUD 3182 106.6
S-V 2712 138.2
V 1870 104.6
N-V 1928 75.2
CENTRU 1226 52.6
M.BUC.ŞI ILFOV 1866 81.3
Graficul nr. 58 şi tabelul nr. 43 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză
pe regiuni în anul 2017. Graficul nr.58
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2017
105.8
69
127.5
98.6
130.7
0
20
40
60
80
100
120
140
TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;
CENTRU)
Macroregiunea 2(N-E;
S-E)
Macroregiunea 3(S-
MUNTENIA; M.BUC.
ŞI ILFOV)
Macroregiunea 4(S-V
OLTENIA; V)
Prevalența anuală TBC macroregiuni - 2016
100.9
128117.1
106.6
138.2
104.6
75.2
52.6
81.3
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Total ţară N-E S-E SUD S-V V N-V CENTRU M.BUC.ŞI
ILFOV
Prevalența anuală TBC - 2017
C.N.S.I.S
.P.
63
Tabelul nr. 44
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2017
MACROREGIUNI
2017
TOTAL ŢARĂ
TOTAL
CAZURI 2017
INDICI
2017
19768 100.9
Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 3154 64.4
Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 6984 123.3
Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M.Buc. Şi
Ilfov) 5048 95.6
Macroregiunea 4 ( S - V Oltenia; V) 4582 122.2
Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2017
Graficul nr.59
Tabelul nr. 44 şi graficul nr. 59 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de
tuberculoză pe macroregiuni.
Se poate concluziona că există o frecvenţă mai mare a tuberculozei în mediul rural, atât la
adulţi, cât şi la copii. Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de natură
economico- socială şi comportamentului faţă de propria sănătate.
Prevalenţa anuală prin tuberculoză an 2017, comparativ cu an 2016
Graficul nr. 60
100.9
64.4
123.3
95.6
122.2
0
20
40
60
80
100
120
140
TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;
CENTRU)
Macroregiunea 2(N-E;
S-E)
Macroregiunea 3(S-
MUNTENIA; M.BUC.
ŞI ILFOV)
Macroregiunea 4(S-V
OLTENIA; V)
Prevalența anuală TBC macroregiuni - 2017
100.9
83.8
120.7
143.1
60.6
105.8
89.8
124.4
148.9
64.6
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Total urban rural masculin feminin Total urban rural masculin feminin
2017 2016
Prevalența anuală TBC
C.N.S.I.S
.P.
64
Prevalenţa anuală prin tuberculoză an 2017, comparativ cu an 2016 Graficul nr.61
Dinamica prevalenţei anuale Tabelul nr. 45
Prevalența
TBC
Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
160.8 155.7 174.2 158.6 144.1 133.5 127.8 121.5 116.4 105.8 100.9
Prevalenţa anuală prin tuberculoză Graficul nr.62
Urmărind în dinamică prevalența prin TBC în perioada 2006-2017, se constată tendința de
scădere accentuată, de la 160,8%oooo loc. în 2007, la 100,9%ooo loc. în 2017, cu un vârf în
2009, de 174,2%ooo loc.
83.8
114.5
55.8
120.7
174.5
66.5
89.8
123.4
59.1
124.4
177.1
71.3
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin
Urban Rural Urban Rural
2017 2016
Prevalența anuală TBC
160.8 155.7
174.2
158.6
144.1133.5
127.8121.5 116.4
105.8 100.9
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Prevalența anuală TBC
C.N.S.I.S
.P.
65
ACTIVITATEA SANITARĂ ANTITUBERCULOASĂ
ÎN ROMÂNIA Realizarea obiectivelor Programului actual de Control al Tuberculozei, şi anume,
limitarea răspândirii cât mai rapide a infecţiei şi bolii în populaţie, bazată pe tratament regulat
sub directa observare, pe toată durata necesară până la vindecare, a tuturor cazurilor de
tuberculoză pulmonară înalt contagioase (confirmată bacteriologic prin microscopie) asigură
eficacitatea activităţii sanitare.
La sfârşitul perioadei de aplicare a Programului actual, vindecările vor ajunge la 85
% din cazurile noi cu tuberculoză pulmonară confirmată bacteriologic în momentul
diagnosticării.
Realizarea obiectivelor de mai sus asigură cea mai eficace profilaxie a răspândirii
infecţiei şi bolii tuberculoase în rândul populaţiei.
Pentru a vedea rezultatele aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei,
s-au urmărit rezultatele activităţii sanitare în felul următor:
1) Evoluţia sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului 2016;
2) Bolnavi cronici de tuberculoză pulmonară cu alte retratamente în anul 2017;
3) Baciloscopia în anul 2017;
4) Mişcarea baciliferilor în anul 2017.
1)Evoluţia sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului 2016
Criteriul principal de monitorizare şi evaluare a eficacităţii chimioterapiei aplicată
bolnavilor cu tuberculoză, este evoluţia bacteriologică.
Din cohorta anului 2016 s- a analizat evoluţia sub tratament a bolnavilor cu tuberculoza
pulmonară( pozitivi la examenul microscopic şi pozitivi numai la cultură), considerată şi sursa
cea mai importantă de contagiune, şi a bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).
Bolnavii cu tuberculoză pulmonară, pozitivi numai la examenul microscopic au fost 5407
cazuri noi, din care au fost evaluaţi 5343 (98,8%) şi 1387 readmişi, din care au fost evaluaţi
1366(98,5 %).
Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi 64 (1,2%) şi pentru readmişi
21 (1,5%).
Bolnavii cu tuberculoză pulmonară, pozitivi numai la cultură au fost 1746 cazuri noi, din
care evaluaţi 1731(99,1%), şi 367 readmişi, din care evaluaţi 360 (98,1%).
Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi 15(0,9%) şi pentru readmişi
7(1,9%).
Bolnavii cu alte tuberculoze (pulmonare negative) au fost 3008 cazuri noi, din care
evaluaţi 2970(98,7%), şi 390 readmişi, din care evaluaţi 386 (99,0%).
Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi 38(1,3%) şi pentru readmişi
4(1,0%).
Se observă numărul mare de bolnavi de tuberculoză pozitivi la examenul microscopic (de
cca. 3 ori mai mare decât cei pozitivi numai la cultură), ei reprezentând marii eliminatori de
bacili, principala sursă de infecţie şi de răspândire a bolii.
Structura evoluţiei sub tratament este următoarea: în cazul bolnavilor cu tuberculoză
pulmonară- pozitivi la examenul microscopic, cazurile noi au avut o evoluţie pozitivă sub
C.N.S.I.S
.P.
66
tratament chimioterapic în proporţie 70,8% (bolnavi vindecaţi), 72,6% (bolnavi vindecaţi) în
cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară- pozitivi numai la cultură, şi 3,2% (bolnavi
vindecaţi) în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).
Pentru readmişi ponderea celor cu evoluţie pozitivă este mai mică 57,1% (bolnavi
vindecaţi) pentru- pozitivi la examenul microscopic, 59,7%(bolnavi vindecaţi) pentru cei-
pozitivi numai la cultură,2,8% (bolnavi vindecaţi) în cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară
negativă.
Bolnavii cu tratament încheiat, au urmatoarele ponderi: cazuri noi pozitive la microscopie
11,4%, 12,5% cazuri noi pozitive numai la cultură şi 77,7 în cazul bolnavilor cu tuberculoză
pulmonară negativă; 12,1% readmişi pozitivi numai la microscopie 10,0% readmişi pozitivi
numai la cultură, şi 61,4% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative). Aceşti
pacienţi pot fi consideraţi tot cu rezultate pozitive ale tratamentului chimioterapic.
Se constată că ponderea celor care sunt sursă importantă de boală este încă mare, mai
mare în cazul celor pozitivi la examenul microscopic, faţă de cazul celor pozitivi numai la
cultură. Restul pacienţilor (abandon, eşec, mutaţi, continuă tratament), sunt cei care reprezintă
surse importante de contagiune. În cazul acestor pacienţi (abandon, eşec, mutaţi, continuă
tratament), sunt următoarele ponderi: cazuri noi- pozitivi la examenul microscopic 9,2%, 7,3%
cazuri noi- pozitivi numai la cultură şi 5,9% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare
negative); 17,6% readmişi - pozitivi la examenul microscopic, 18,1% readmişi pozitivi numai la
cultură, 7,8% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).
Ponderile la cele trei categorii analizate(cazuri noi, readmişi, alte tuberculoze) în ceea ce
privesc decesele atât prin tuberculoză şi prin alte cauze, sunt menţionate în tabelele de mai jos.
Pentru calcularea ratei de succes terapeutic se folosesc datele privind bolnavii vindecaţi şi
cei cu tratament încheiat.
Rata de succes terapeutic pentru cohorta anului 2016 este de:
- 81.27 % din cazuri noi- pozitivi la examenul microscopic
- 68.13% din cazuri noi- pozitivi numai la cultură
- 84.36 % din cazuri noi- alte tuberculoze( pulmonare negative).
- 68.39 % din readmişi- pozitivi numai la microscopie
- 79.89 % din readmişi- pozitivi numai la cultură.
-63.59% din readmişi- alte tuberculoze( pulmonare negative).
Tabelul nr. 46 Evoluţiei sub tratament a tuberculozei pentru cohorta
anului 2016
Total
în
evid.
Total
eva-
luaţi
Evaluaţi Ne-
eva-
luaţi Vindecat
Trata-
ment
încheiat
Infir-
maţi
Aban-
don,
pierdut
Eşec Mu-
taţi
Continuă
tratament
Decese
Tbc Alte
Tbc.pulmonară
– pozitivi la
examenul
microscopic
N 5407 5343 3784 610 12 205 115 84 89 361 83 64
R 1387 1366 780 165 17 92 64 20 65 138 25 21
Tbc.pulmonară
– pozitivi numai
la cultură
N 1746 1731 1257 216 7 70 16 19 21 87 38 15
R 367 360 215 36 3 22 16 1 26 32 9 7
Alte TB
(pulmonare
negative)
N 3008 2970 94 2309 211 100 8 39 27 119 63 38
R 390 386 11 237 63 20 2 2 6 33 12 4
N- caz nou;R- readmişi
C.N.S.I.S
.P.
67
Tabelul nr. 47
Ponderea evoluţiei sub tratament a tuberculozei pentru cohorta
anului 2016
Total
în
evid.
Total
eva-
luaţi
Evaluaţi Ne-
eva-
luaţi Vindecat
Trata-
ment
încheiat
Infir
-
maţi
Aban-
don,
pierdut
Eşec Mu-
taţi
Continuă
tratament
Decese
Tbc Alte
Tbc.pulmonară –
pozitivi la
examenul
microscopic
N 5407 98.8 70.8 11.4 0.2 3.8 2.2 1.6 1.7 6.8 1.6 1.2
R 1387 98.5 57.1 12.1 1.2 6.7 4.7 1.5 4.8 10.1 1.8 1.5
Tbc.pulmonară –
pozitivi numai la
cultură
N 1746 99.1 72.6 12.5 0.4 4.0 0.9 1.1 1.2 5.0 2.2 0.9
R 367 98.1 59.7 10.0 0.8 6.1 4.4 0.3 7.2 8.9 2.5 1.9
Alte TB
(pulmonare
negative)
N 3008 98.7 3.2 77.7 7.1 3.4 0.3 1.3 0.9 4.0 2.1 1.3
R 390 99.0 2.8 61.4 16.3 5.2 0.5 0.5 1.6 8.5 3.1 1.0
N- caz nou; R- readmişi
*La % din cohorta anului 2016
Evoluţia sub tratament arată eficienţa măsurilor complexe medico- sociale. Pentru a
înţelege rezultatele aplicării tratamentului cu tuberculostatice este bine să se ştie ce reprezintă
fiecare categorie de bolnavi.
Categorii de evoluţie sub tratament pentru bolnavii confirmaţi bacteriologic sunt:
- Vindecaţi- pacienţi cu cel puţin 2 examene de spută negativ (microscopic şi cultură), unul la
împlinirea unui an.
- Tratament încheiat - pacienţi care au efectuat întraga cură de tratament prescris şi nu au fost
controlaţi de 2 ori bacteriologic având spută negativă pentru a fi etichetat ca vindecat.
- Eşec terapeutic - pacient care este pozitiv la 5 luni sau ulterior, în primul an de la începerea
tratamentului:
* bolnav care a întrerupt tratamentul cel puţin 2 luni , fiind bacteriologic pozitiv.
* Bolnav iniţial negativ la examenul bacteriologic, şi pozitiv pe parcurs.
- Deces tuberculoză- a decedat din orice cauză în cursul tratamentului tuberculostatic.
- Mutat- transferul în altă unitate la care la care dispensarul care l-a declarat nu poate stabili
rezultatul final.
- Abandon- bolnav care a întrerupt administrarea tratamentului pe o perioadă de cel puţin 2 luni
din durata tratamentului prescris, fiind bacteriologic negativ.
- Pierdut- bolnav la care nu există date suficiente pentru a fi evaluat.
În cazul bolnavilor pulmonari neconfirmaţi bacteriologic sau cu localizare
extrapulmonară, singurul indiciu de evaluare a rezultatului tratamentului este corectitudinea
administrării. Evaluarea rezultatelor tratamentului după criteriile de mai sus nu se aplicăpentru
localizările extrapulmonare.
2) Bolnavi de tuberculoză pulmonară, cu retratament în anul 2017
În anul 2017 au fost la retratament 5735 pacienţi, cu următoarea structură: 523 cronici
(9,1%), 921 reluaţi după abandon (16,1 %), 569 reluaţi după eşec (9,9%) şi 3722 recidive(64,9
%). Din pacienţii cu retratament au fost evaluaţi 3368 pacienţi: 58,3% din cronici, 58,8 % din
reluaţi după abandon , 59,6% din reluaţi după eşec şi 58,6% din recidive.
C.N.S.I.S
.P.
68
Evoluţia a fost următoarea: vindecaţi sau cu tratament încheiat 34,8% din cronici, 50,7%
din reluaţi după abandon, 56,0 % din reluaţi după eşec şi 68,1 % din recidive. Restul au fost
abandon, plecaţi, pierduţi, decese. Aproximativ 30 % din bolnavii fiecărei categorii nu au fost
evaluaţi.
Retratamentul se aplică bolnavilor la care s-a înregistrat repozitivarea sputei în primele 3
- 6 luni de la oprirea tratamentului, cel mai frecvent datorat nerespectării duratei minime
recomandate de medic.
Retratamentul acestor bolnavi este dificil, fiind vorba de o subpopulaţie de pacienţi cu
disponibilitate redusă de colaborare la tratament, şi proporţia de cazuri rezolvate cu tratamentele
administrate ulterior este din ce în ce mai redusă.
În timp, din aceştia se selectează o categorie de bolnavi eliminatori de bacili cu multiple
rezistenţe medicamentoase, care sunt bolnavi practic incurabili, şi care constituie surse de
contagiune de lungă durată, adeseori până la deces. Aceste cazuri stau la originea unor infecţii şi
/ sau îmbolnăviri cu chimiorezistenţă primară.
Tabelul nr. 48
Evoluţia sub tratament a tuberculozei pulmonare pentru bolnavii cu retratament în
anul 2017
Specificare
TOTAL
Aflaţi +
intraţi
TOTAL
evaluaţi
DIN CARE EVALUAŢI Nee-
valu-
aţi
Ramaşi
la 31
dec.
Vindecat
sau trat.
încheiat
Infir-
maţi
Abandon;
pierdut Eşec Mutaţi
Continuă
trat.
Decese
TB Alte
Cronici 523 305 106 0 29 62 6 65 36 1 218 373
Reluaţi
după
abandon
921 542 275 6 134 20 15 24 62 6 379 557
Reluaţi
după eşec 569 339 190 3 21 37 8 57 19 4 230 345
Recidive 3722 2182 1485 80 125 65 28 161 200 38 1540 1891
Tabelul nr. 49
Ponderea evoluţiei sub tratament a tuberculozei pulmonare pentru bolnavii cu
retratament în anul 2017
Specificare
TOTAL
Aflaţi +
intraţi
TOTAL
evaluaţi
DIN CARE EVALUAŢI Nee-
valu-
aţi
Ramaşi
la 31
dec.
Vindecat
sau trat.
încheiat
Infirmaţi Abandon;
pierdut Eşec
Mu-
taţi
Continuă
trat.
Decese
TB Alte
Cronici 9.1 58.3 34.8 0.0 9.5 20.3 2.0 21.3 11.8 0.3 41.7 11.8
Reluaţi
după
abandon
16.1 58.8 50.7 1.1 24.7 3.7 2.8 4.4 11.4 1.1 41.2 17.6
Reluaţi
după eşec 9.9 59.6 56.0 0.9 6.2 10.9 2.4 16.8 5.6 1.2 40.4 10.9
Recidive 64.9 58.6 68.1 3.7 5.7 3.0 1.3 7.4 9.2 1.7 41.4 59.7
*La % din bolnavii la retratament în 2017
C.N.S.I.S
.P.
69
3) Baciloscopia Izvorul epidemiogen îl constituie purtătorii de bK(bK+), de aceea este nevoie să fie
depistaţi şi identificaţi.
În anul 2017 au fost identificaţi 11.079 bolnavi cu baciloscopie pozitivă la internare,
45.351 bolnavi cu baciloscopie negativă la internare şi 14.755 bolnavi necontrolaţi bacteriologic.
La ieşirea din unitatea sanitară examenul bacteriologic arată că evoluţia sub tratament a
bolnavilor cu baciloscopie pozitivă stabilită la internare este următoarea: au rămas pozitivi
40,9%, 55,8 % s-au negativat, iar 3,3 % reprezintă necontrolaţi la ieşirea din unitate.
În cazul bolnavilor cu baciloscopie negativă stabilită la internare 2,0 % s- au pozitivat,
91,2% au rămas negativi, iar 6,8% au fost necontrolaţi.
Dintre bolnavii cu baciloscopie necontrolată la internare, la ieşirea din spital 3,3 % au
avut baciloscopia pozitivă, 10,8 % negativă iar pentru 85,8 % nu a fost controlată.
Se constată că numărul celor pozitivaţi este încă mare, că se pozitivează şi cei negativi la
internare, posibil datorită contactului cu bolnavii cronici, eşecuri, sau cei chimiorezistenţi din
spitale.
Pozitivii reprezintă o sursă importantă de boală şi rămân la un nivel foarte ridicat. Se
impun măsuri intense medico - sociale, pentru a rezulta un număr cât mai mare de pacienţi
negativaţi la ieşirea din unitatea sanitară. Se constată că un număr mare de pacienţi sunt
necontrolaţi baciloscopic la ieşirea din unitate.
Tabelul nr. 50
Ponderea evoluţiei bacteriologice la bolnavii internaţi numai pentru tuberculoza
aparatului respirator în anul 2017
BACILOSCOPIA LA INTERNAŢI
INTERNAŢI
BACILOSCOPIA LA IEŞIREA DIN UNITATE
Pozitivă Negativă Necontrolată
Bolnavi cu baciloscopia pozitivă stabilită la
internare 11079 40.9 55.8 3.3
Bolnavi cu baciloscopia negativă stabilită la
internare 45351 2.0 91.2 6.8
Bolnavi cu baciloscopia necontrolată la
internare 14755 3.3 10.8 85.8
*La % din bolnavii internaţi în 2017
4) Mişcarea baciliferilor În anul 2017 numărul baciliferilor a fost de 10.754, din care 2.486 au fost bolnavi cu bK
pozitiv la 01 ianuarie 2017, iar 8.268 au devenit pozitivi în cursul anului 2017. Din aceştia s- au
negativat 7.439(69,2%), au plecat sau decedat 1013(9,4% )şi au rămas pozitivi la sfârşitul anului
2302(21,4 %), un număr mai mic decât cel din 2016. Ponderea surselor faţă de 2016 a scăzut,
însă se menţin la o valoare ridicată.
Analizând mişcarea baciliferilor în ultimii 10 ani, constatăm că valoarea cea mai mare
este înregistrată în 2007 - 101,2 %ooo loc. Valoarea minimă este în anul 2017- 54,9 %ooo loc..
În ultimii ani se observă tendinţa de scădere a prevalenţei baciliferilor, ceea ce a dus şi la
scăderea incidenţei tuberculozei. Negativarea baciliferilor fiind mai mare de 50%, apropiată de
70%, determină scăderea incidenţei tuberculozei în anul următor.
Mişcarea baciliferilor în cadrul grupelor de dispensarizare constituie un indicator de mare
eficienţă a dispensarizării bolnavilor.
C.N.S.I.S
.P.
70
În cadrul grupelor de dispensarizare proporţia recidivelor din fişierul pasiv constituie un
eşec în lupta împotriva tuberculozei. În cazul în care numărul bolnavilor şi proporţia lor este
mare din totalul cazurilor intrate arată limitele eficienţei tratamentului aplicat.
Eficienţa chimioterapiei este reflectată prin scăderea numărului bolnavilor cu bK pozitiv
la sfârşitul anului, reprezentând o evoluţie favorabilă.
Tabelul nr.51
Prevalenţa baciliferilor în ultimii 10 ani
ANUL 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Prevalenţa
baciliferilor 101.2 101.0 98.4 90.5 83.5 79.7 69.4 65.9 62.8 58.3 54.9
*La 100.000 locuitori
Prevalenţa baciliferilor în ultimii 10 ani
Graficul nr. 63
*La 100.000 locuitori
Mişcarea anuală a baciliferilor se referă la bolnavi cu bK pozitiv la sfârşitul anului
precedent plus bolnavii deveniţi pozitivi în cursul anului (inclusiv transferaţi).
În afară de aspectele medicale, incidenţa şi prevalenţa crescută a tuberculozei ridică
probleme şi din punct de vedere al costului operaţiunii de supraveghere clinico- epidemică,
prevenţie şi control al populaţiei generale şi îndeosebi a grupurilor cu risc crescut.
Sunt necesare, de asemenea, eforturi financiare în vederea evaluării reale a morbidităţii
prin utilizarea de metode de diagnostic precoce, care implică folosirea unor tehnici laborioase şi
costisitoare. În ceea ce priveşte costul medical şi social, informaţiile disponibile se referă la
ansamblul resurselor din sectorul medical mobilizate pentru asistenţa ambulatorie sau spitalizare,
ca şi pierderile de timp productiv de către bolnav şi cei care îl îngrijesc pe acesta.
Imposibilitatea de a evalua suferinţa fizică şi morală a bolnavului şi a anturajului, a
pierderilor cauzate prin deces la vârsta activă, face şi mai dificilă cunoaşterea reală şi implicarea
socio- economică a tuberculozei.
101.2 101 98.490.5
83.5 79.7
69.4 65.9 62.858.3 54.9
0
20
40
60
80
100
120
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Prevalenţa baciliferilor
C.N.S.I.S
.P.
71
Activitatea profilactică antituberculoasă
a)Imunizarea- vaccinarea BCG
Limitarea răspândirii infecţiei şi a bolii în rândul populaţiei este obiectivul activităţii
profilactice. Vaccinarea BCG este o metodă de imunizare activă prin care se realizează o
profilaxie antituberculoasă relativă, care nu împiedică infectarea cu Mycobacterium Tuberculosis
şi nici nu întrerupe lanţul epidemiologic al bolii.
În condiţiile din ţara noastră se menţine ca masură profilactică obligativitatea vaccinării
BCG la toţi nou născuţii, la 4-7 zile odată cu externarea din maternitate şi fără testare
tuberculinică prealabilă.
În cadrul Programului Naţional de Imunizare se recomandă imunizarea corectă a
minimum 95 % din nou născuţi.
În anul 2017, au fost efectuate 175.636 vaccinări BCG şi 836 revaccinari BCG.
În mediul urban au fost efectuate 117.218 vaccinări şi 407 revaccinări. La categoria de
vârstă 0- 2 ani ponderea imunizărilor este de 100,0 % vaccinări şi 100,0% revaccinări.
S- au efectuat foarte puține imunizări şi la alte categorii de vârstă: la 3- 4 ani-(1)
vaccinări. La 15 ani şi peste și la gravide nu s- au efectuat vaccinări sau revaccinări.
În mediul rural s- au efectuat 58418 vaccinări şi 429 revaccinări; pentru categoria de
vârstă 0- 2 ani, ponderea fiind de 100,0 % vaccinări şi revaccinări. Nu au fost efectuate vaccinări
la 3- 4 ani sau alte grupe de vârstă sau categorii. Nu au fost efectuate revaccinări şi la celelalte
categorii de vârstă: 3- 4 ani, 5- 14 ani, la 15 ani şi peste şi gravide.
Se poate afirma că vacinare BCG se face, cu o pondere foarte mare, la grupa de vârstă 0-
2 ani.
Din totalul vaccinărilor şi revaccinărilor, în mediul urban s- au efectuat 66,7%- vaccinări
şi 48,7 % - revaccinări.
În mediul rural s- au efectuat- 33,3% vaccinări şi – 51,3,% revaccinări.
Tabelul nr. 52
Ponderea imunizărilor BCG
Ponderea imunizărilor BCG pe grupe de vârstă şi medii
Grupa de vârstă
Vaccinări BCG Revaccinări BCG
Urban Rural Urban Rural
vâ
rsta
0 - 2 ani 100.0 100.0 100.0 100.0
3 - 4 ani 0.0 0.0 0.0 0.0
5 - 14ani 0.0 0.0 0.0 0.0
15 ani şi peste
din care:
pop.gen. 0.0 0.0 0.0 0.0
gravide 0.0 0.0 0.0 0.0
*La % din vaccinări și revaccinări BCG
C.N
.S.I.S.P.
72
b)Testări tuberculinice pentru depistarea hiperalergicilor
Depistarea hiperalergicilor este o altă activitate de depistare precoce a tuberculozei. În
2017 au fost efectuate 39.334 testări tuberculinice, din care 23.296 (59,2%) în mediul urban şi
16.038(40,8%) în mediul rural.
Din totalul testărilor 78,0 % au fost negative (<10 mm), pozitive au fost 14,5% (10 – 14
mm) şi 7,4 % (=>15 mm). În urban 77,1% au fost negative (<10 mm), 16,0 % (10 – 14 mm) şi
7,0% (=>15 mm). În rural sunt negative 79,5 % (<10 mm), 12,5 % (10 – 14 mm), şi 8,0 % (=>15
mm).
Deci în rural ponderea negativilor este mai mare decât în urban. Tabelul nr. 53
Ponderea testărilor tuberculinice
Mediul
Vârstă (ani)
din care: pozitive
<10
mm
10 - 14
mm
>= 15
mm
Total ţară 78.0 14.5 7.4
Total Urban 77.1 16.0 7.0
din
car
e:
gru
pa
de
vâr
stă 0 – 1 ani 82.8 15.8 1.4
1 – 2 ani 81.6 16.3 2.1
3 – 6 ani 80.5 15.5 4.1
7 – 14 ani 75.5 16.1 8.4
15 ani +
din care:
pop.gen. 74.8 16.0 9.2
gravide 87.1 8.2 4.7
Total Rural 79.5 12.5 8.0
din
car
e:
gru
pa
de
vâr
stă 0 – 1 ani 79.5 19.4 1.1
1 – 2 ani 90.4 6.7 2.9
3 – 6 ani 72.9 15.0 12.1
7 – 14 ani 83.3 10.2 6.5
15 ani +
din care:
pop.gen. 75.5 13.2 11.3
gravide 69.2 7.7 23.1
*La % din testările tuberculinice în 2017
Rezultate negative ale testărilor tuberculinice reprezintă rezultat pozitiv al imunizărilor
BCG, arată eficacitatea activităţii de control al tuberculozei.
Un test tuberculinic negativ ori cu valoare neaşteptat de mică, poate fi întâlnit şi la
bolnavii de tuberculoză, traducând anergia cutanată.
Testul tuberculinic este foarte important, în diagnosticarea tuberculozei, cu condiţia
interpretării corecte în contextul celorlalte informaţii disponibile.
Deşi reactivitatea tuberculinică este o funcţie cantitativă care variază ca intensitate de la
un moment la altul pentru fiecare persoană şi în plus supusă unor riscuri de tehnică şi
subiectivismului măsurării, ea rămâne o sursă esenţială de informaţii cu caracter epidemic şi
diagnostic. C.N
.S.I.S.P.
73
Testul tuberculinic este modalitatea cea mai larg utilizată de a stabili existenţa şi
amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigenele tuberculinice ale unei persoane.
c) Depistare radiologică
Este o metodă de screening cu specificitate scăzută pentru diagnosticarea tuberculozei.
Examinarea radiologică s- a efectuat în cadrul unor acţiuni de depistare a tuberculozei: - depistări
în cadrul grupelor vulnerabile şi - depistări în cadrul anchetelor epidemiologice.
În categoria: - depistări în cadrul grupelor vulnerabile, au fost examinate 118807
persoane, din care 22939(19,3%) au fost suspecte de modificări pulmonare. Din persoanele
examinate la grupele vulnerabile, 2326 fiind confirmaţi cu tuberculoză. Aceasta înseamnă că
10,1% din persoanele suspecte de modificări pulmonare şi 2,0% din persoanele examinate(la
această categorie) au fost depistate radiologic cu tuberculoză.
În categoria: - depistări în cadrul anchetelor epidemiologice, au fost examinate 56365
persoane, din care 7313(13,0%) au fost suspecte de modificări pulmonare. Din persoanele
examinate în grupul anchete epidemiologice, 1207 au fost confirmaţi cu tuberculoză. Aceasta
înseamnă că 16,5% din persoanele suspecte de modificări pulmonare şi 2,1% din persoanele
examinate(la această categorie) au fost depistate radiologic cu tuberculoză.
Din totalul persoanelor examinate radiologic pentru depistare tuberculoză 67,8% aparţin
grupelor vulnerabile şi 32,2% anchetelor epidemiologice.
Din totalul persoanelor suspecte de modificări pulmonare la examinarea radiologică,
75,8% aparţin grupelor vulnerabile şi 24,2% anchetelor epidemiologice.
Din totalul persoanelor confirmate cu tuberculoză în cadrul acţiunii de depistare
radiologică, 65,8% aparţin grupelor vulnerabile şi 34,2% anchetelor epidemiologice.
Organizarea depistării trebuie să permită identificarea surselor de infecţie din comunitate.
O metodă eficientă este cea pasivă, şi anume identificarea formelor de tuberculoză pulmonară
printre simptomaticii ce se prezintă de bună voie în unităţile sanitare. Pentru a asigura
prezentarea pacienţilor din proprie iniţiativă la consultaţie este nevoie de educaţie sanitară
intensă şi susţinută, atât din partea medicilor de familie, cât şi din partea celor implicaţi în
programul naţional de control al tuberculozei. În cazul grupelor populaţionale cu risc (persoane
instituţionalizate, penitenciare, toxicomani), se efectuează depistarea activă.
Specialiştii afirmă că se exagerează cu radiografii pulmonare la angajare, recruţi,
profesori, control periodic, radiografiile pulmonare ducând la iradierea inutilă a unui om
sănătos şi la costuri imense, care pot fi redirecţionate în cadrul programului de control al
tuberculozei.
Potrivit specialiştilor în domeniu, o boală de plămâni poate fi identificată în cadrul
controlului clinic, suspiciunea de tuberculoză pulmonară trebuie avută în vedere când un
pacient prezintă simptome mai mult de 3 săptămâni , după ce a fost exclusă o boală
respiratorie cronică.
Examinarea radiologică este o componentă importantă în diagnosticarea bolii, şi uneori
prima investigaţie la care se apelează. Este însă eronat să se stabilească ca diagnostic şi să se
trateze specific numai pe baza examinării radiologice, oricât de sugestiv ar fi el, fără a efectua o
investigaţie bacteriologică corectă a sputei.
Examinarea radiologică este utilizată în cazurile cu simptomatologie sugestivă pentru
tuberculoză pulmonară, care au o examinare microscopică negativă, pacienţi pentru care trebuie
să se ia o decizie în ceea ce priveşte instituirea tratamentului. Depistarea tuberculozei în fază C.N
.S.I.S.P.
74
incipientă, cu leziuni minime, trebuie să constituie obiectivul întregii reţele sanitare şi a
cabinetului de pneumoftiziologie.
Tabelul nr. 54
Depistări radiologice în anul 2017
Depistări
radiologice
în cadrul:
Depistare radiologică
Nr. persoane
examinate
Nr. persoane
suspecte de
modificări
pulmonare
% persoane
suspecte de
modificări
pulmonare
din persoane
examinate
Nr. persoane
confirmate
cu TBC
% persoane
confirmate
cu TBC din
persoane
suspecte de
modificări
pulmonare
% persoane
confirmate
cu TBC din
persoane
examinate
Grupe
vulnerabile 113737 21508 18.9 2522 11.7 2.2
Anchete
epidemiologice 67506 7526 11.1 1109 14.7 1.6
*Nr.persoane;** %- ponderi din categorie
Tabelul nr. 54
Ponderi depistări radiologice în anul 2017- din total
Depistări radiologice
Depistare radiologică
Persoane
examinate
Persoane
suspecte de
modificări
pulmonare
Persoane
confirmate cu
TB
Total 181243 29034 3631
Grupe vulnerabile 62.75 74.08 69.46
Anchete epidemiologice 37.25 25.92 30.54
* %- ponderi din totalul grupei
Ca o concluzie privind activitatea profilactică antituberculoasă se poate spune :
- Pentru activitatea profilactică antituberculoasă, există tendinţă mondială de renunţare la
vaccinarea BCG, din cauza diminuării protecţiei oferite de acest vaccin şi prin scăderea
incidenţei bolii. Sunt ţări în care vaccinarea se face numai la copii cu risc, care provin din familii
care au persoane cu tuberculoză sau care provin dintr- o ţară cu o incidenţă mare a bolii.
- Examinarea radiologică se recomandă să fie folosită numai atunci cînd este cazul, pentru a
evita o iradiere inutilă.
- Deşi reactivitatea tuberculinică este o funcţie cantitativă care variază ca intensitate de la un
moment la altul pentru fiecare persoană şi în plus supusă unor riscuri de tehnică şi
subiectivismului măsurării, ea rămâne o sursă esenţială de informaţii cu caracter epidemic şi
diagnostic.
C.N.S.I.S
.P.
75
Evaluarea activităţii sanitare
Bugetul, cheltuielile pentru activitatea sanitară, constituie o problemă de cea mai mare
importanţă din punct de vedere financiar, dar şi al asistenţei medicale.
Resursele financiare sunt asigurate prin: programe de sănătate, asigurări sociale de
sănătate, asigurări private de sănătate (coplată), asociaţii, fundaţii, ONG-uri.
Reţeaua de specialitate este asigurată de: dispensare TBC şi unităţi cu paturi (sanatorii,
secţii sau compartimente de spital, preventorii, unităţi aparţinând Ministerelor cu reţea sanitară
proprie), cu următorii indicatori pentru anul 2017:
- Asigurarea populaţiei cu paturi de spital în secţiile TB este 0,26 la 1.000 de locuitori.
- Asigurarea populaţiei cu medici pneumologi- în public, este 0,58 la 10.000 de
locuitori (1129 medici pneumologi- în public).
- Asigurarea populaţiei cu medici pneumologi- în public şi privat, este 0,63 la 10.000
de locuitori (1235 medici pneumologi- în public şi privat).
Dispensarele TBC
Dispensarele TBC în anul 2017 au fost în număr de 177.
Acestea sunt cele care precizează diagnosticul de tuberculoză şi îndrumă cabinetele
medicale în lupta de prevenire şi combatere a tuberculozei.
Dispensarele TBC desfăşoară activităţi care nu pot fi apreciate decât cu ajutorul
indicatorilor, cum ar fi depistarea precoce a cazurilor de tuberculoză, izolarea lor şi consultaţii
profilactice şi curative.
Dispensarele medicale permit asigurarea administrării regimurilor standardizate de scurtă
durată în funcţie de istoricul terapeutic al pacientului şi de tipul de boală prin folosirea de
preferinţă a combinaţiilor medicamentoase şi sub directa observare. La activităţile de depistare şi
profilaxie s-a făcut referire în capitolele anterioare.
În anul 2017 au fost acordate 659.156 consultaţii.
Unităţile de asistenţă medicală cu paturi
S-au calculat o serie de indicatori de eficienţă economică, dar care au tangenţă imediată
cu eficacitatea rezultatelor medicale obţinute.
Spitalul este o unitate medicală complexă şi costisitoare, pentru care s- au analizat
următorii indicatori de eficienţă:
Utilizarea paturilor în secţia de pneumologie, în anul 2017 a fost de 240,1(om zile de
spitalizare contabile/media anuală a paturilor).
Utilizarea paturilor de spital este determinată de numeroşi factori, printre care cei mai
importanţi sunt: structura şi dinamica morbidităţii, accesibilitatea populaţiei, calitatea asistenţei
acordate de personalul sanitar, nivelul educativ-sanitar al populaţiei.
Dacă valoarea indicatorului s-ar fi apropiat de maximum posibil (365 zile ) am fi avut
de- a face cu o lipsă acută de paturi. Valoarea indicatorului, pentru anul 2017, este mai mare
decât indicele raţional de 320- 330 zile (care reprezintă valoarea optimă).
C.N.S.I.S
.P.
76
Durata medie de spitalizare în secţia de pneumologie, a fost 13,5 zile de spitalizare în
anul 2017 .
Durata medie de spitalizare este un indice contabil, el exprimând, alături de indicele stării
la ieşirea din spital, calitatea acestei unităţi spitaliceşti. La calcularea lui ar trebui să se ţină cont
de sex, grupa de vârstă, forma clinică a bolii, boli concomitente. De asemenea, o parte din
bolnavi provin din anul anterior, o altă parte sunt admişi în ultimele zile ale anului respectiv şi
rămân şi în anul următor.
O utilizare mai mare se poate datora uneori şi unei durate de spitalizare a bolnavilor peste
necesar. Nu am putut compara spitalele, deoarece nu sunt toate de acelaşi rang, unele sunt secţii
sau compartimente ale unor spitale.
Internările în spital, în secţia de pneumologie în anul 2017 au fost în număr de
135.332 bolnavi.
Numărul de paturi de spital în secţia de pneumologie, a fost de 8.196 în anul 2017.
Rulajul bolnavilor în secţiile de pneumologie, pentru anul 2017 a fost de 16,8.
Deoarece nu avem spitale de acelaşi rang, unele sunt secţii sau compartimente de spital,
pentru analiza comparabilă a acestor indicatori am studiat în dinamică evoluţia lor în perioada
2007- 2017.
În tabelul şi graficele de mai jos se poate vedea evoluţia în dinamică a acestor indicatori
pentru secţia de pneumologie.
Tabelul nr. 56
Activitatea în secţiile de pneumologie
ANUL UTILIZAREA
PATURILOR
DURATA MEDIE DE SPITALIZARE
INTERNĂRI ÎN SPITAL
NUMĂR PATURI DE SPITAL
RULAJUL BOLNAVILOR
2007 290,1 17,2 158.641 9.499 16,8
2008 304,1 16,5 160.539 9.245 17,5
2009 298,9 15,9 161.887 9.214 18,8
2010 285,4 15,7 156.614 9.094 17.0
2011 275,2 15,2 146.055 8.792 16,9
2012 270,5 14,8 149.091 8.790 17,1
2013 265,6 14,3 148.878 8.534 17,7
2014 261,4 14,0 146.719 8.421 17,6
2015 257,0 14,0 142.004 8.336 17,4
2016 243,2 13,8 135.586 8.239 16,7
2017 240,1 13,5 135.332 8.196 16,8
În tabelul nr.56 şi graficele 64- 68 este reprezentată evoluţia principalilor indicatori din
secţia de pneumologie în perioada 2007- 2017. Utilizarea paturilor este fluctuantă, ajungând în
anul 2017 la o valoare de 240,1( vezi graficul nr. 64);
Anul 2008 a înregistrat cea mai mare valoare a intervalului studiat. După acest an s- a
înregistrat o scădere permanentă a ratei utilizării paturilor, până la cea mai mică valoare a
intervalului studiat, la 240,1 înregistrată în 2017. S- a înregistrat o scădere continuă a duratei de
spitalizare începând din anul 2007, de la valoarea de 19,6 la 13,5 în 2017. Numărul bolnavilor
internaţi în secţiile de pneumologie a crescut de la 158.641 internări în 2007 până la un număr de
161.887 internări în 2009, pentru ca în 2017 să scadă la un număr de 135.332 internați. C.N
.S.I.S.P.
77
Numărul de paturi în secţia de pneumologie a avut o evoluţie descrescătoare din anul
2007 (9.499 paturi), care reprezintă cel mai mare număr în perioada studiată, după care a scade
continuu la 8.196 în anul 2017.
În consecinţă, variază rulajul bolnavilor în mod continuu de la16,8 în 2007, la cea mai
mare valoare a intervalului 18,8 în 2009, ajungând la 16,8 în 2017.
Pentru 2017 se poate constata că a scăzut numărul de paturi în secţiile de pneumologie, a
scăzut numărul bolnavilor de tuberculoză internaţi, de asemenea au scăzut și durata medie de
spitalizare, utilizarea paturilor și a crescut foarte puțin(cu 0,1) rulajul bolnavilor.
Graficul nr. 64
Utilizarea paturilor în secţiile de pneumologie
*zile de spitalizare / pat
Graficul nr.65
Durata medie de spitalizare în secţiile de pneumologie
*zile de spitalizare / internaţi
Acesta nu este numai un indice financiar contabil, el are o înaltă semnificaţie medicală,
exprimând alături de indicele stării de sănătate la ieşirea din spital, esenţa, calitatea activităţii
unităţii sanitare.
29
0.0
8
30
4.0
6
29
8.9
28
5.4
27
5.2
27
0.5
26
5.6
26
1.4
25
7
24
3.2
24
0.1
0
50
100
150
200
250
300
350
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
utilizare paturi în secții pneumologie
17
.22
16
.45
15
.9
15
.7
15
.2
14
.8
14
.3
14
14
13
.8
13
.5
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
durata medie a spitalizării în secții pneumologie
C.N.S.I.S
.P.
78
Pentru 2017 a scăzut durata medie de spitalizare(cu 0,3) comparativ cu 2016, ajungând la
cea mai mică valoare a intervalului studiat(13,5).
Graficul nr. 66
Bolnavi internaţi în secţiile de pneumologie
*număr internaţi / pat
A scăzut numărul de internări în spital în 2017 comparativ cu 2016, ajungând la cea mai
mica valoare a intervalului(135332 internări), valoare mai mica decât cea a anului 2007.
Graficul nr. 67
Paturi în secţiile de pneumologie
*Număr paturi
Comparativ cu 2016 şi întreaga perioadă studiată, în 2017 a scăzut numărul de paturi în
spital, ajungând la cel mai mic număr al perioadei studiate, mai mic cu 1.303 paturi comparativ
cu anul în care se înregistrează cel mai mare număr de paturi din perioada studiată, şi anume anul
2007.
15
86
41
16
05
39
16
18
87
15
66
14
14
60
55
14
90
91
14
88
78
14
67
19
14
20
04
13
55
86
13
53
32
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
internari în spital în secții pneumologie9
49
9
92
45
92
14
90
94
87
92
87
90
85
34
84
21
83
36
82
39
81
96
7000
7500
8000
8500
9000
9500
10000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
numar paturi de spital în secții pneumologie
C.N.S.I.S
.P.
79
Graficul nr. 68
Rulajul bolnavilor în secţiile de pneumologie
*bolnavi / pat
Rulajul bolnavilor a crescut în 2017 comparativ cu 2016 ajungând la valoarea de 16,8,
aceeași valoare din 2007, dar mai mică decât în anul 2009 când a avut cea mai mare valoare de
18,8.
Costul asistenţei medicale pentru medicamente în secţia de pneumologie. Costul este diferit în funcţie de gen, grupă de vârstă şi rangul spitalului.
Cheltuieli pe spital sau secţii, chiar similare nu sunt comparabile, fiind necesar
studiul pe cauză de boală.
Valoarea medie a acestor cheltuieli pentru anul 2016 este următoarea:
- Cost pentru medicamente pe un pat/ an 3806,0 RON;
- Cost pentru medicamente pe un bolnav: 227,5 RON
- Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 15,6 RON.
Valoarea medie a acestor cheltuieli pentru anul 2017 este următoarea:
- Cost pentru medicamente pe un pat/ an 3779,8 RON;
- Cost pentru medicamente pe un bolnav: 224,6 RON
- Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 15,7 RON.
Tabelul nr. 57
Costul asistenţei medicale cu medicamentele în secţia de pneumologie
ANUL 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cost.med./un
pat de spital 594,01 822,45 836,0 893,10 881,85 853,60 859,8 869,3 867,7 847,7 841,8
Cost.med./
un bolnav 48,89 47,02 46,96 52,53 52,25 49,80 48,6 49,4 49,9 50,7 50,0
Cost.med./o
zi spitalizare 2,06 2,71 2,80 3,13 3,20 3,16 3,2. 3,3 3,4 3,5 3,5
* în €
16
.85
17
.49
18
.8
18
.2
16
.9 17
.1
17
.7
17
.6
17
.4
16
.7
16
.8
15.5
16
16.5
17
17.5
18
18.5
19
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
rulajul bolnavilor în secții pneumologie
C.N.S.I.S
.P.
80
Graficul nr. 69
Costul medicamentelor/ un pat de spital în secţiile de pneumologie (în €)
*€ / un pat de spital
A scăzut costul medicamentelor pe un pat de spital în 2017 comparativ cu 2016.
Graficul nr. 70
Costul medicamentelor de un bolnav în secţiile de pneumologie (în €)
*€ / de un bolnav
Pentru 2017 a scăzut costul medicamentelor de un bolnav, comparativ cu 2016.
59
4.0
82
2.5
82
8.5 89
3.1
88
1.9
85
3.6
85
9.8
86
9.3
86
7.7
84
7.7
84
1.8
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
700.0
800.0
900.0
1000.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./1pat în secții pneumologie
48
.9
47
.0
46
.5
52
.5
52
.3
49
.8
48
.6
49
.4 49
.9
50
.7
50
43.0
44.0
45.0
46.0
47.0
48.0
49.0
50.0
51.0
52.0
53.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./1bolnav în secții de pneumologie
C.N.S.I.S
.P.
81
Graficul nr. 71
Costul medicamentelor pentru o zi de spitalizare în secţiile de pneumologie(în €)
*€ / o zi spitalizare
Comparativ cu 2016, în 2017 costul medicamentelor pentru o zi în secțiile de
pneumologie a rămas constant.
În graficele de mai sus (69- 71) este prezentată evoluţia costului medicamentelor în secţia
de pneumologie (în €) pe un pat de spital, pe un bolnav spitalizat în secţia de pneumologie şi
pentru o zi de spitalizare contabilă în perioada 2007- 2017.
Evoluţia acestor costuri se datorează problemelor cauzate de situația economică şi nu se
poate face o evaluare corectă a influenţei acesteia asupra stării de sănătate a populaţiei.
Activitatea sanatoriilor antituberculoase şi preventoriilor
Sanatorii În anul 2017 sanatoriile antituberculoase au fost în număr de două.
Comparativ cu 2016, numărul sanatoriilor antituberculoase este acelaşi.
Sanatoriile au o activitate similară cu cea desfăşurată în spitale, şi în plus specificitatea
luptei antituberculoase.
În sanatoriile antituberculoase se internează bolnavii pentru administrarea sub directa
observare a medicamentelor, până la debacilizarea leziunilor, şi înlăturarea riscului de
selecţionare a mutanţilor rezistenţi şi instruirea pacienţilor.
În cazul sanatoriilor antituberculoase(total), ca şi în cazul spitalelor, putem vorbi de
următorii indicatori pentru anul 2017:
Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase(total): 236,7 zile;
Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase(total): 28,3 zile;
Internări în sanatoriile antituberculoase(total: 3.432, din care: 244 aflaţi în sanatoriu la
începutul anului, 3.188 intraţi în cursul anului 2017 şi 3.196 ieşiţi. Au decedat 44 bolnavi,
reprezentând o mortalitate de 1,4 % din bolnavii externaţi;
Paturi în sanatoriile antituberculoase(total): 410 paturi.
Rulajul bolnavilor pe un pat în sanatoriile antituberculoase(total): 8,4 bolnavi.
2.1
2.7 2.8
3.1 3.2
3.2 3.2 3.3 3.4 3.5
3.5
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./ 1zi în secții de pneumologie
C.N.S.I.S
.P.
82
În cazul sanatoriilor antituberculoase pulmonare, putem vorbi de următorii indicatori
pentru anul 2017:
Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 243,5 zile;
Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 28,6 zile;
Internări în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 3.275, din care: 240 aflaţi în
sanatoriu la începutul anului, 3.035 intraţi în cursul anului 2017 şi 3.040 ieşiţi.
Au decedat 44 bolnavi, reprezentând o rată de mortalitate de 1,4% din bolnavii
externaţi;
Paturi în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 385 paturi.
Rulajul bolnavilor pe un pat în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 8,5 bolnavi. Tabelul nr. 58
Activitatea în sanatorii antituberculoase pulmonare
ANUL UTILIZAREA
PATURILOR
DURATA
MEDIEDE
SPITALIZARE
INTERNĂRI
ÎN
SANATORIU
NUMĂRUL
PATURILORÎN
SANATORII
RULAJUL
BOLNAVILOR
MORTALITATEA
ÎN SANATORII
2007 286,9 39,4 6794 883 7,3 1,8
2008 287,2 37,3 6818 893 7,7 1,7
2009 273,7 37,3 6488 883 7,4 1,1
2010 266,2 36,6 4407 585 7,3 1,9
2011 278,3 35,1 3881 445 7,9 1,5
2012 268.5 34.0 3040 385 7,9 1,5
2013 317,9 31,9 3835 385 10,0 1,5
2014 260,4 32,5 3089 385 8,0 1,7
2015 250,2 31,1 3098 385 8,0 1,6
2016 253,5 31,6 3090 385 8,0 1,9
2017 243,5 28,6 3275 385 8,5 1,4
Graficul nr. 72
Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase
*zile de spitalizare/pat
În 2017, a scăzut utilizarea paturilor comparativ cu 2016 în sanatoriile antituberculoase
pulmonare.
28
6.9
28
7.2
27
3.7
26
6.2
27
8.3
26
8.5
31
7.9
26
0.4
25
0.2
25
3.5
24
3.5
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
utilizare paturi în sanatorii antituberculoase pulmonare
C.N.S.I.S
.P.
83
Graficul nr. 73
Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase
*zile de spitalizare/ internaţi
În 2017 a scăzut durata medie a spitalizării comparativ cu 2016, fiind în concordanţă cu
ideea de a reduce numărul de zile de spitalizare în sanatoriu, pentru ca bolnavii după ce nu mai
sunt eliminatori de bacili să fie integraţi în familie şi chiar în colectivitate.
Graficul nr. 74
Bolnavi internaţi în sanatorii antituberculoase
*numar internaţi / pat
Numărul bolnavilor internaţi în sanatorii antituberculoase a crescut în 2017 comparativ
cu 2016.
39
.5
37
.3
37
.3
36
.6
35
.1
34
.0
31
.9
32
.5
31
.1
31
.6
28
.6
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
durata medie a spitalizării în sanatorii antituberculoase
pulmonare
67
94
68
18
64
88
44
07
38
81
30
40 3
83
5
30
89
30
98
30
90
32
75
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
internari în sanatorii antituberculoase pulmonare
C.N.S.I.S
.P.
84
Graficul nr. 75
Paturi în sanatoriile antituberculoase
*Număr paturi
Comparativ cu 2016, în 2017 a rămas acelaşi număr de paturi în sanatorii(385), iar
comparativ cu 2008 când au fost cele mai multe paturi în sanatorii antituberculoase din intervalul
studiat(893), au fost reduse cu mai mult de 50%.
Graficul nr. 76
Rulajul bolnavilor în sanatoriile antituberculoase
*bolnavi / pat
În 2017, comparativ cu 2016 rulajul bolnavilor crește, având o valoare mai mare decât valoarea
înregistrată în 2007, și mai mică decât 2013(cea mai mare valoare a intervalului studiat).
88
3
89
3
88
3
58
5
44
5
38
5
38
5
38
5
38
5
38
5
38
5
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
numar paturi în sanatorii antituberculoase pulmonare
7.3 7
.7
7.4
7.3 7
.9
7.9
10
.0
8.0
8.0
8.0 8
.5
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Rulajul bolnavilor în sanatorii antituberculoase pulmonare
C.N.S.I.S
.P.
85
Graficul nr. 77
Mortalitatea în sanatoriile antituberculoase
*decedaţi % iesiţi
Decesele prin tuberculoză în sanatoriile antituberculoase în 2017, comparativ cu 2016 au scăzut.
În tabelul nr. 58 şi graficele 72- 77 este prezentată evoluţia principalilor indicatori ai
activităţii sanitare precum şi mortalitatea din sanatoriile antituberculoase.
Tendinţa mondială este de scădere a numărului de paturi în sanatoriile antituberculoase şi
tratarea pacienţilor în familie, având în vedere că un tratament corect administrat duce la
negativarea bolnavilor bK pozitivi în două săptămâni.
În România numărul de paturi în sanatoriile antituberculoase pulmonare în anul 2017
comparativ cu anul 2016 este constant (385), aceeași cifră începând cu anul 2012. În acelaşi timp
a scăzut utilizarea paturilor la 243,5 zile pe pat, a scăzut durata medie de spitalizare de la 39,5 în
anul 2007, la 28,6 în anul 2017.
Rulajul bolnavilor în sanatorii antituberculoase pulmonare a crescut la 8,5 în anul 2017,
mai mult ca în 2014, 2015 și 2016.
Mortalitatea în sanatoriile antituberculoase pulmonare a înregistrat valoarea cea mai mare
în anul 2007 de 1,8 % din ieşiţi din sanatorii antituberculoase, iar în anul 2017 atinge valoarea
1,4 % de externaţi.
Costul asistenţei medicale pentru medicamente în sanatorii
antituberculoase.
Pentru asistenţa medicală din sanatorii antituberculoase în 2016 putem discuta de:
Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 2011,6 RON;
Cost pentru medicamente pe un bolnav: 252,5 RON;
Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 8,2 RON.
Pentru asistenţa medicală din sanatorii antituberculoase în 2017 putem discuta de:
Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 1559,9 RON;
Cost pentru medicamente pe un bolnav: 186,4 RON;
Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 6,6 RON.
1.8
4
1.6
7
1.0
8
1.8
5
1.5
1.4
8
1.4
8
1.7
1.6
1.9
1.4
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
2
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Mortalitatea în sanatorii antituberculoase pulmonare
C.N.S.I.S
.P.
86
În graficele de mai jos este reprezentat în dinamică costul medicamentelor în sanatoriile
antituberculoase (în €) pe un pat de spital, de un bolnav spitalizat în sanatorii antituberculoase şi
pe o zi spitalizare contabilă în perioada 2007- 2017.
Evoluţia fluctuantă a acestor costuri se datorează problemelor cauzate de tranziţie şi nu
poate fi făcută o evaluare corectă a influenţei acesteia asupra stării de sănătate a populaţiei.
Tabelul nr. 59
Costul asistenţei medicale în sanatorii antituberculoase
ANII 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cost.med./u
n pat în
sanatoriu
304,6 278,2 335,6 405,7 503,5 565,5 494,6 550,6 425,3 448,0 347,4
Cost.med./
un bolnav
în sanatoriu
41,4 35,4 44,7 55,2 64,2 72,4 50,4 68,1 53,0 56,2 41,5
Cost.med./o
zi
spitalizare
în sanatoriu
1,0 0,9 1,2 1,5 1,8 2,1 1,6 2,2 1,7 1,8 1,5
* în €
Analizând datele din tabelul nr.59 se poate spune că în anul 2017 comparativ cu 2016, a scăzut
costul pentru un pat, un bolnav şi pentru o zi spitalizare.
Graficul nr. 78
Costul medicamentelor pe un pat de sanatoriu antituberculos în €
*€/ un pat de spital
A scăzut costul medicamentelor pe un pat în sanatoriu în 2017, comparativ cu 2016.
30
4.6
27
8.2 3
35
.6
40
5.8
50
3.6 5
65
.5
49
4.6 5
50
.6
42
5.3
44
8
34
7.4
0.0
100.0
200.0
300.0
400.0
500.0
600.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./1pat în sanatorii antituberculoase pulmonare
C.N.S.I.S
.P.
87
Graficul nr. 79
Costul medicamentelor de un bolnav în sanatoriu antituberculos în €
*€/ de un bolnav
În 2017 comparativ cu 2016, a scăzut costul medicamentelor pentru un bolnav în
sanatoriu, dar rămâne mult mai mic decât costul din 2012, cel mmai mare cost în perioada
studiată.
Graficul nr. 80
Costul medicamentelor pe o zi de spitalizare în sanatoriu antituberculos în €
*€ / o zi spitalizare
Costul medicamentelor pentru o zi de spitalizare a crescut în 2016, comparativ cu 2015.
41
.4
35
.4
44
.7
55
.2
64
.2
72
.4
50
.4
68
.1
53 5
6.2
41
.5
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./ 1 bolnav în sanatorii antituberculoase pulmonare
1.0
1.0
1.2
1.5
1.8
2.1
1.6
2.2
1.7 1
.8
1.5
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./ 1 zi în sanatorii antituberculoase pulmonare
C.N.S.I.S
.P.
88
Preventorii
În România în anul 2017 au funcţionat două preventorii.
Utilizarea paturilor în preventorii: 223,0 zile;
Durata medie de spitalizare în preventorii: 122,3 zile;
Internări în preventorii: 412, din care aflaţi 77, intraţi 335, iar ieşiţi 328.
Rulajul: 1,8
Număr paturi în preventorii: un număr de 297 paturi.
Tabelul nr. 59 Activitatea în preventorii
ANUL UTILIZAREA
PATURILOR
DURATA MEDIE DE
INTERNARE RULAJUL
NUMĂRUL PATURILOR
DE PREVENTORIU
2007 259,4 74,0 3,5 420
2008 247,1 83,4 3,0 420
2009 232,3 83,6 2,8 390
2010 176,9 65,7 2,7 370
2011 196,3 102,4 1,9 320
2012 216,3 105,5 2,1 312
2013 208,0 109,3 1,9 297
2014 219,6 114,4 1,9 297
2015 122,4 62,2 2,0 297
2016 218,6 111,0 2,0 297
2017 223,0 122,3 1,8 297
În tabelul nr. 60 şi graficele nr. 81- 84 este prezentată evoluţia principalilor indicatori din
preventorii în perioada 2007- 2017.
Graficul nr. 81
Paturi în preventorii
*Număr paturi
În 2017 numărul paturilor din preventorii a rămas constant, comparativ cu 2016, meținându-se la
aceleași valori din 2013.
42
0
42
0
39
0
37
0
32
0
31
2
29
7
29
7
29
7
29
7
29
7
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
numar paturi în preventorii
C.N.S.I.S
.P.
89
Graficul nr. 82
Utilizarea paturilor în preventorii
*zile de internare / pat
În 2017 a crescut utilizarea paturilor în preventorii, comparativ cu 2016.
Graficul nr.83
Durata medie de spitalizare în preventorii
*zile de internare / internaţi
Comparativ cu 2016, în 2017 a crescut durata medie de spitalizare.
25
9.4
24
7.1
23
2.3
17
6.9 19
6.3 21
6.3
20
8.0
21
9.6
12
2.4
21
8.6
22
3.0
0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
utilizare paturi preventorii
74
.0 83
.4
83
.6
65
.7
10
2.4
10
5.5
10
9.3
11
4.4
62
.2
11
1 12
2.3
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
durata medie a spitalizării în preventorii
C.N.S.I.S
.P.
90
Graficul nr. 84
Rulajul internaţilor pe un pat în preventorii
*internaţi / pat
Comparativ cu 2016, în 2017 rulajul internaţilor în preventorii a scăzut.
În anul 2017 în preventorii a fost următoarea situație: numărul de paturi (297 paturi), utilizarea
paturilor 223,0( om- zile contabile pe numărul mediu de paturi), durata medie de internare în
preventorii ( 122,3 zile) şi rulajul (1,8 internaţi pe un pat).
Începând din anul 2003, s- au desfiinţat preventoriile pentru adulţi, rămânând numai cele
pentru copii.
Costul asistenţei medicale în preventoria Pentru asistenţa medicală din preventorii 2016 putem discuta de:
Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 141,1 RON;
Cost pentru medicamente pe un bolnav: 71,6 RON;
Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 0,6 RON.
Pentru asistenţa medicală din preventorii 2015 putem discuta de:
Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 139,3 RON;
Cost pentru medicamente pe un bolnav: 70,8 RON;
Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 1,1 RON. Tabelul nr. 61
Costul asistenţei medicale în preventorii
ANII 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2016 2017
Cost.med./un
pat în
preventoriu 25.3 29.7 26.5 35.0 30.7 26.7 18.9 21.2 31.4 31.4 29.3 25.3
Cost.med./ de
un bolnav în
preventoriu 7.2 10.0 9.5 9.9 16.0 13.9 9.9 11.0 16.0 16.0 16.1 7.2
Cost.med./o zi
spitalizare în
preventoriu 0.1 0.1 0.1 0.1 0.2 0.1 0.1 0.1 0.3 0.1 0.1 0.1
*€
3.5
3.0
2.8
2.7
1.9 2.1
1.9
1.9 2.0
2.0
1.8
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Rulajul bolnavilor în preventorii
C.N.S.I.S
.P.
91
O atenţie deosebită trebuie să se acorde activităţii preventive, având în vedere că
începând din 2003, în preventorii sunt internaţi copii, aceşti copii provenind din medii de
tuberculoză, de cele mai multe ori din medii insalubre şi supraaglomerate, unde riscul pentru
sănătatea lor este mare.
Din punct de vedere epidemiologic, tuberculoza copilului reflectă direct riscul de infecţie
dintr- un teritoriu; formele grave şi cele letale de tuberculoză la copii constituie indicatori fideli
ai gravităţii unei endemii.
Graficul nr.85
Costul medicamentelor pe un pat de preventoriu în €
*€/ un pat de preventoriu
Comparativ cu 2016, în 2017 a scăzut costul pe un pat în preventoriu.
Graficul nr. 86
Costul medicamentelor de un bolnav în preventoriu( în €)
*€/ de un bolnav
În 2017 a crescut costul pentru un bolnav în preventoriu, comparativ cu 2016.
25
.3
29
.7
26
.5
35
.0
30
.7
26
.7
18
.9 21
.2
31
.4
31
.4
29
.3
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./ 1 pat în preventorii
7.2
10
.0
9.5 9.9
16
.0
13
.9
9.9 1
1.0
16
.0
16
.0
16
.1
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./1bolnav în preventorii
C.N.S.I.S
.P.
92
Graficul nr. 87
Costul medicamentelor pe o zi de spitalizare în preventoriu(în €)
*€ / o zi în preventoriu
Comparativ cu 2016, în 2017 a rămas constant costul pe zi de spitalizare în preventorii.
Se poate spune că au rămas constante costurile cu medicamente în preventorii în 201, pentru o zi
de spitalizare, au crescut pentru un bolnav, și au scăzut pentru un pat.
0.1 0
.1
0.1
0.1 0
.2
0.1
0.1 0.1
0.3
0.1
0.1
0.0
0.1
0.1
0.2
0.2
0.3
0.3
0.4
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
cost med./ 1 zi în preventorii
C.N.S.I.S
.P.
93
Concluzii
Tuberculoza reprezintă o problemă şi o prioritate de sănătate publică pentru ţara noastră
deoarece se înregistrează anual un număr crescut de cazuri noi şi recidive.
Pentru depistarea precoce, tratarea corectă şi controlul acesteia sunt necesare eforturi
umane şi materiale deosebite.
România aplică din 1998 Strategia OMS pentru controlul tuberculozei, primind asistenţa
tehnică necesară din partea acestei organizaţii.
Strategia actuală permite vindecarea bolii în proporţie de 85%, dacă tratamentul este
efectuat corect .
Tuberculoza evoluează în două direcţii:
- Netratată, nu se vindecă, este mortală;
-Tratată, tuberculoza este una din cele mai vindecabile boli infecţioase. Cu cât
tratamentul este început mai repede, cu atât boala se vindecă cu mai puţine sechele.
Un bolnav de tuberculoză vindecat redevine un om normal, se poate reintegra social şi îşi
poate continua activitatea.
În ultimii ani România a înregistrat progrese importante în ceea ce privește: incidența
total și copii, prevalența, mortalitatea.
Oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză.
Odată cu apariţia epidemiei HIV a crescut riscul tuberculozei active la persoane HIV
pozitive şi cu tuberculoză latentă, precum şi al apariţiei tuberculozei multirezistente, ceea ce
reprezintă doi factori majori responsabili de recrudescenţa tuberculozei în ultimele decenii (este
necesară studierea tuberculozei la persoanele HIV pozitive).
În epoca chimiorezistenţei tuberculozei şi a SIDA, principiile clasice ale politicilor de
control al tuberculozei rămân valabile mai mult decât oricind. Aceste principii includ diagnostic
adecvat, tratament complet al persoanelor cu tuberculoză activă şi investigarea contacţilor,
tratament profilactic.
Condiţionarea economico-socială face din tuberculoză un adevărat barometru al nivelului
de trai al populaţiei. Riscul de infecţie creşte în raport cu vârsta, deoarece reactivitatea
organismului se reduce o dată cu înaintarea în vârstă.
Tuberculoza cunoaște un trend descendent la decese, incidență, prevalență.
C.N.S.I.S
.P.
94
CUPRINS
Date generale ..............................................................................................................................1
Mortalitatea .................................................................................................................................2
Morbiditatea ..............................................................................................................................24
Incidenţa ....................................................................................................................................24
Prevalenţa ..................................................................................................................................45
Activitatea sanitară antituberculoasă ........................................................................................65
Activitatea profilactică antituberculoasă ...................................................................................71
Unităţile de asistenţă medicală cu paturi (sectii de pneumologie) ............................................75
Activitatea sanatoriilor antituberculoase şi preventoriilor ........................................................81
Sanatorii ....................................................................................................................................81
Preventorii .................................................................................................................................88
Concluzii ...................................................................................................................................93
C.N.S.I.S
.P.
95
Autoarea lucrării mulţumeşte pe această cale tuturor colaboratorilor care au oferit
date pentru realizarea acestei lucrări: Serviciul pentru metodologie statistică şi
sistem informatic, Compartimentul Demografie - Centrul Naţional de Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică, Institutului Clinic de Pneumoftiziologie Prof. Dr.
Marius Nasta.
Datele din prezenta lucrare nu se pot utiliza în alte publicaţii decât cu
precizarea sursei de provenienţă şi cu acordul autorului.
Lucrarea a fost multiplicată în 3 exemplare la:
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
Str. Dr.Leonte., sect. 5, Bucureşti
- octombrie 2018 -
C.N.S.I.S
.P.
top related