ministerul sĂnĂtĂŢii institutul naŢional de sĂnĂtate ... · africanum), numit şi bacilul...

M I N I S T E R U L S Ă N Ă T Ă Ţ I I

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎN

SĂNĂTATE PUBLICĂ

EVOLUŢIA TUBERCULOZEI

ÎN ANII 2007 - 2017

ÎN ROMÂNIA

2018

C.N.S.I.S

.P.

Autor: Dr. CONSTANTINA CRISTEA

SERVICIUL PENTRU METODOLOGIE

STATISTICĂ ŞI SISTEM INFORMATIC

Tehnoredactare: Dr. CONSTANTINA CRISTEA

Au colaborat: Ana Constantin

C.N.S.I.S

.P.

1

EVOLUŢIA TUBERCULOZEI ÎN ANII 2007 – 2017

ÎN ROMÂNIA

Date generale

Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, cu prevalenţă mare în populaţie,

cauzată de Mycobacterium tuberculosis(foarte rar de Mycobacterium bovis, Mycobacterium

africanum), numit şi bacilul Koch. Bacilul Koch este o mycobacterie foarte rezistentă la frig şi

căldură, dar care poate fi relativ uşor omorâtă de expunerea la soare (UV) şi dezinfecţia cu

produşi chimici speciali (cei mai simpli sunt cei cloruraţi).

În România tuberculoza constituie una din problemele prioritare de sănătate publică, iar

Guvernul a aprobat Strategia Naţională de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020,

care are la bază direcţiile stabilite în Planul Global OMS de stopare a Tuberculozei 2015-2030, a

indus coordonatele elaborării noului Program Naţional de Control al Tuberculozei.

Combaterea tuberculozei nu se poate face decât integrat, în cadrul activităţii întregii

reţele sanitare, neputând fi doar apanajul activităţii specialiştilor pneumoftiziologi.

În ţările dezvoltate, incidenţa tuberculozei este mai mare în rândul vârstnicilor; în timp

ce în ţările cu nivel economic scăzut, boala este mai frecventă în rândul tinerilor.Vârstnicii sunt

mai vulnerabili la tuberculoză datorită reactivării infecţiei latente, pe masura slăbirii sistemului

imunitar, odată cu înaintarea în vârstă. Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet

efectuat sau inadecvat este deosebit de periculos. Atunci când bolnavii nu iau medicamentele

prescrise, nu respectă posologia sau întrerup tratamentul înainte de termen, ei pot să rămână

infecţioşi, iar bacteriile pot dezvolta o rezistenţă la medicamente. Persoanele pe care le pot

infecta, vor purta la rândul lor o formă de tuberculoză chimiorezistentă.

C.N.S.I.S

.P.

2

Indicatori epidemiometrici

Indicatorii epidemiometrici sunt indici aparţinând statisticii sanitare, care aduc

informaţii sintetice asupra mortalităţii, incidenţei şi prevalenţei bolilor, asupra structurii

îmbolnăvirii pe sexe, grupe de vârstă, medii sociale.

Studiul epidemiologic al tuberculozei permite măsurarea răspândirii bolii şi evoluţia ei

în timp, spontan sau ca urmare a aplicării Programelor Ministerului Sănătăţii, şi anume

Subprogramul de Supraveghere şi Control al Tuberculozei. Indicatorii utilizaţi în studiul

tuberculozei sunt: Mortalitatea, Morbiditatea (Incidenţa, Prevalenţa).

Indicatorii epidemiometrici ai tuberculozei în România înregistrează printre cele mai

ridicate valori din Europa, cu toate măsurile luate pentru reducerea ei. Tuberculoza are implicaţii

sociale şi economice deosebite întrucât afectează în special populaţia la vârsta maximei activităţi

profesionale.

Mortalitatea

Este definită ca numărul de decese prin tuberculoză, survenite în rândul populaţiei

într-un interval de timp dat, în cazul nostru un an, raportat la 100.000 de locuitori.

În anul 2017 au fost înregistrate 260.886 decese generale, din care 927 au fost decese

prin tuberculoză.

Pentru genul masculin, în anul 2017 au fost 135.833 decese generale, din care 741 prin

tuberculoză.

La genul feminin, în anul 2017 au fost înregistrate 125.053 decese generale, din care 186

prin tuberculoză.

În anul 2016 au fost înregistrate 257.547 decese generale, din care 969 au fost decese prin

tuberculoză.

Pentru genul masculin, în anul 2016 au fost 134.684 decese generale, din care 785 prin

tuberculoză.

La genul feminin, în anul 2016 au fost înregistrate 122.863 decese generale, din care

184 prin tuberculoză.

Analiza deceselor generale, a deceselor prin tuberculoză din anul 2017, comparativ cu

decesele din anul 2016, duc la următoarea concluzie: decesele generale au crescut în anul 2017;

iar cele specifice prin tuberculoză au scăzut în 2017 pe total și genul masculin, și au crescut cu 2

cazuri pentru genul feminin, comparativ cu 2016. Mortalitatea prin tuberculoză a scăzut pentru

total și genul masculin, și a rămas constantă pentru genul feminin.

În Tabelul nr. 1 este prezentată repartizarea deceselor prin tuberculoză pe grupe de

vârstă şi gen, anul 2017 comparativ cu anul 2016.

C.N.S.I.S

.P.

3

Tabelul nr. 1

Decesele prin tuberculoză în România în anul 2017 comparativ cu anul 2016, pe

grupe de vârstă şi gen

DECEDAŢI INDICI MORTALITATE*

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016

Total ţară 927 969 741 785 186 184 4.2 4.4 6.8 7.2 1.6 1.6

0-4 ani 3 2 3 1 0 1 0.3 0.2 0.6 0.2 0.0 0.2

5-9 ani 0 3 0 1 0 2 0.0 0.3 0.0 0.2 0.0 0.4

10-14 ani 0 1 0 0 0 1 0.0 0.1 0.0 0 0.0 0.2

15-19 ani 2 3 2 1 0 2 0.2 0.3 0.3 0.2 0.0 0.4

20-24 ani 4 5 3 3 1 2 0.3 0.4 0.5 0.5 0.2 0.3

25-29 ani 16 28 8 23 8 5 1.0 1.6 1.0 2.6 1.0 0.6

30-34 ani 16 27 13 20 3 7 1.0 1.6 1.5 2.4 0.4 0.9

35-39 ani 37 47 24 37 13 10 2.0 2.5 2.5 3.8 1.4 1.1

40-44 ani 67 91 59 79 8 12 3.6 5.0 6.3 8.6 0.9 1.4

45-49 ani 114 127 98 112 16 15 5.6 6.5 9.6 11.4 1.6 1.6

50-54 ani 99 95 89 83 10 12 8.2 7.9 14.7 13.9 1.6 2.0

55-59 ani 112 139 99 123 13 16 8.2 9.8 15.1 18.0 1.8 2.2

60-64 ani 135 132 117 119 18 13 9.4 9.3 17.5 18.0 2.3 1.7

65-69 ani 88 64 76 55 12 9 7.4 5.6 14.3 10.8 1.8 1.4

70-74 ani 52 61 39 43 13 18 6.6 7.8 11.7 13.1 2.8 3.9

75-79 ani 79 56 60 35 19 21 11.2 7.7 22.1 12.5 4.4 4.7

80-84 ani 67 56 35 36 32 20 13.1 11.1 18.9 19.5 9.8 6.2

85 ani și peste 36 32 16 14 20 18 9.8 9.1 12.9 11.7 8.2 7.7

*decedaţi la 100.000 loc.

Graficul nr. 1


4.4

0.2

0.3

0.1 0.3

0.4 1

.6

1.6 2.5

5

6.5 7

.9

9.8

9.3

5.6

7.8

7.7

11

.1

9.1

7.2

0.2

0.2

0 0.2 0.5

2.6

2.4 3

.8

8.6

11

.4 13

.9

18

18

10

.8 13

.1

12

.5

19

.5

11

.7

1.6

0.2 0.4

0.2 0.4

0.3 0.6 0.9 1.1 1.4 1.6 2 2.2

1.7

1.4

3.9 4.7 6

.2 7.7

0

5

10

15

20

25

Total

ţară

0-4

ani

5-9

ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

75-79

ani

80-84

ani85 ani

și

peste

Mortalitate TBC 2016

Total Masculin FemininC.N.S.I.S

.P.

4

Graficul nr. 2


Mortalitatea prin tuberculoză pe grupe de vârstă

În anul 2017 decesele prin tuberculoză sunt mai puține, 927(4,2%ooo loc.), comparativ

cu 2016 când au fost înregistrate 969(4,4%ooo loc.).

Atât în anul 2016 cât și 2017, valoarea maximă a ratei de mortalitate prin TBC se

înregistrează la grupa de vârstă 80 - 84 ani, și anume 11,1%ooo loc. în 2016 și 13,1%ooo loc. în

2017. Valori ridicate în 2016 mai sunt la şi la următoarele grupe de vârstă: 55 - 59 ani, 60 - 64

ani şi 85 și peste. Valori ridicate în 2017 sunt şi la următoarele grupe de vârstă: 75 - 79 ani, 85 și

peste și 60 - 64 ani.

Cele mai mici valori în 2016 se înregistrează la copii şi tineri până la 24 ani (graficul

nr.1). Cele mai mici valori se înregistrează la copii şi tineri până la 24 ani și în 2017 (graficul

nr.2) iar pentru copii 10 – 14 ani și 5-9 ani nu au fost decese.

Graficul nr. 3

Mortalitate prin tuberculoză în România 2017 comparativ cu 2016, pe grupe de vârstă


4.2

0.3

0 0 0.2

0.3 1 1

2

3.6

5.6

8.2

8.2 9

.4

7.4

6.6

11

.2 13

.1

9.8

6.8

0.6

0 0 0.3 0.5 1 1

.5 2.5

6.3

9.6

14

.7

15

.1 17

.5

14

.3

11

.7

22

.1

18

.9

12

.9

1.6

0 0 0 0 0.2 1 0.4 1

.4

0.9 1.6

1.6 1.8 2.3

1.8 2

.8 4.4

9.8

8.2

0

5

10

15

20

25

Total

ţară

0-4

ani

5-9

ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

75-79

ani

80-84

ani85 ani

și

peste


Total Masculin Feminin

4.4

0.2 0.3

0.1 0.3 0.4 1

.6

1.6 2

.5

5

6.5

7.9

9.8

9.3

5.6

7.8

7.7

11

.1

9.1

4.2

0.3

0 0 0.2 0.3 1 1

2

3.6

5.6

8.2

8.2 9

.4

7.4

6.6

11

.2 13

.1

9.8

0

2

4

6

8

10

12

14

Total

ţară

0-4

ani

5-9

ani

10-14

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

75-79

ani

80-84

ani85 ani

și

peste

Mortalitate TBC

2016 2017C.N.S.I.S

.P.

5

Mortalitate prin tuberculoză pe gen Decesele prin tuberculoză scad în anul 2017 comparativ cu 2016, dar se menţin pe primul

loc în cazul bolilor infecţioase şi parazitare.

La genul masculin au fost înregistrate mai puține decese prin TBC în anul 2017 - 741

decese(6,8%ooo loc.), comparativ cu anul 2016 - 785 decese(7,2%ooo loc.).

La genul masculin, grupa de vârstă la care rata de mortalitate prin TBC este cea mai

mare, în anul 2017, este grupa 75-79 ani(22,1%ooo loc.), iar pentru 2016, grupa 80-84

ani(19,5%ooo loc.). În 2016, la genul masculin nu au fost decese la grupa de vârstă 10-14 ani, iar

în 2017, la grupa de vârstă 5-9 ani și 10-14 ani.

La genul feminin, grupa de vârstă la care rata de mortalitate prin TBC este cea mai mare,

în anul 2017, este grupa 80-84 ani(9,8%ooo loc.), iar pentru 2016, grupa 85 ani și peste(7,7%ooo

loc.). În 2017, la genul feminin nu au fost decese la grupa de vârstă 0-4 ani, 5-9 ani,10-14 ani și

15-19 ani, iar în 2016, au fost la toate grupele de vârstă. (Tabelul nr.1). Graficul nr. 4

Mortalitate prin tuberculoză pe medii (U / R ) şi gen – 2017


Graficul nr. 4 ilustrează mortalitatea prin tuberculoză pe gen şi medii, evidenţiind diferenţa între

cele două genuri; pentru anul 2017, cele mai multe decese au fost la genul masculin şi în mediul

rural. La genul feminin, sunt mai multe decese prin tuberculoză în mediul rural decât în mediul

urban. Graficul nr.5

Mortalitate prin tuberculoză pe medii (U /R ) şi gen – 2016


5.3

1.3

8.7

2.2

0

2

4

6

8

10

masculin feminin masculin feminin

urban rural

2017

Mortalitate TBC

5.9

1.3

8.8

2.1

0

2

4

6

8

10

masculin feminin masculin feminin

urban rural

2016

Mortalitate TB

C.N.S.I.S

.P.

6

Graficul nr. 5 ilustrează mortalitatea prin tuberculoză pe gen şi medii, pentru 2016, arătând că

cele mai mari rate de mortalitate prin tuberculoză sunt în mediul rural la genul masculin; aşa cum

arată figurile de mai sus, în 2017 comparativ cu 2016 au crescut ratele de mortalitate prin TBC în

mediul rural, la genul feminin, iar la feminin urban rata a rămas constantă, în rest ratele au

scăzut. Tabelul nr. 2

Decesele prin tuberculoză în România în anul 2017, comparativ

cu anul 2016, pe medii (U/R) şi gen

URBAN RURAL


2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016

Decedaţi 400 438 318 355 82 83 527 531 423 430 104 101

Mortalitate* 3.2 3.5 5.3 5.9 1.3 1.3 5.4 5.5 8.7 8.8 2.2 2.1


În anul 2017 au fost înregistrate 927 decese prin tuberculoză, 527 în mediul rural, din care

femei - 104 şi bărbaţi - 423, iar în mediul urban, 400, din care femei - 82 şi bărbaţi - 318.

În anul 2016, din totalul de 969 decese prin tuberculoză, 531 au fost înregistrate în mediul

rural, din care 101 femei şi 430 bărbaţi, restul de 438 au fost înregistrate în mediul urban, din

care 83 femei şi 355 bărbaţi.

Repartiţia pe medii şi pe gen pentru anul 2016 arată un număr mai mare de decese prin

tuberculoză în mediul rural, comparativ cu mediul urban, iar pe gen se constată că numărul

deceselor este mai mare la genul masculin comparativ cu cel feminin.

Repartiţia pe medii şi pe gen pentru anul 2017 arată un număr mai mare de decese prin

tuberculoză în mediul rural comparativ cu mediul urban, iar pe gen se constată că numărul

deceselor este mai mare la genul masculin comparativ cu cel feminin atât pentru urban cât şi

pentru rural.

Decesele prin tuberculoză mai numeroase la genul masculin comparativ cu genul feminin, pot fi

explicate prin lipsa de preocupare a bărbaţilor privind starea lor de sănătate. Se poate

concluziona că tuberculoza afectează mai mult bărbaţii; apar tot mai multe cazuri la vârste mai

înaintate, determinând importante probleme economico-sociale la ambele genuri atât în 2017 cât

și în 2016. Condiţiile economice şi nivelul de trai scăzut au determinat menținerea la un nivel

crescut a deceselor prin tuberculoză. Graficul nr.6

Mortalitate prin tuberculoză 2017, comparativ cu 2016, pe medii (U/R) şi gen


3.2 3.5

5.3 5.9

1.3 1.3

5.4 5.5

8.7 8.8

2.2 2.1

0

2

4

6

8

10

2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016


Urban Rural

Mortalitate TBC

C.N.S.I.S

.P.

7

Decesele prin tuberculoză pe judeţe

Decesele prin tuberculoză pe judeţe, 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 3 -Indici la 100.000 loc.-

JUDEŢUL DECEDAŢI

2017

DECEDAŢI

2016

MORTALITATE*

(%000

LOC.)2017

MORTALITATE*

(%0000 LOC.)2016

ROMANIA 927 969 4.2 4.4

ALBA 10 6 2.6 1.6

ARAD 21 17 4.4 3.6

ARGES 34 37 5.3 5.7

BACAU 52 43 7.0 5.8

BIHOR 16 12 2.6 1.9

BISTRITA-N 8 15 2.4 4.6

BOTOSANI 7 16 1.5 3.5

BRASOV 8 7 1.3 1.1

BRAILA 15 19 4.3 5.4

BUZAU 10 12 2.1 2.5

CARAS-S 20 18 6.2 5.5

CALARASI 11 8 3.5 2.5

CLUJ 20 25 2.8 3.5

CONSTANTA 29 39 3.8 5.1

COVASNA 10 8 4.4 3.5

DAMBOVITA 11 17 2.1 3.2

DOLJ 47 39 6.8 5.6

GALATI 37 52 5.9 8.3

GIURGIU 26 26 9.5 9.4

GORJ 4 7 1.1 1.9

HARGHITA 0 4 0.0 1.2

HUNEDOARA 14 23 3.0 4.9

IALOMITA 6 15 2.1 5.1

IASI 31 31 3.3 3.4

ILFOV 19 20 4.6 5.0

MARAMURES 31 16 5.9 3.0

MEHEDINTI 20 12 7.1 4.2

MURES 33 30 5.6 5.0

NEAMT 33 37 5.8 6.4

OLT 40 34 9.0 7.6

PRAHOVA 25 33 3.1 4.1

SATU MARE 16 19 4.1 4.9

SALAJ 9 9 3.7 3.6

SIBIU 12 17 2.6 3.7

SUCEAVA 31 34 4.1 4.6

TELEORMAN 30 29 7.9 7.5

TIMIS 50 52 6.7 7.0

TULCEA 14 15 5.8 6.2

VASLUI 27 24 5.5 5.0

VÂLCEA 9 13 2.3 3.2

VRANCEA 15 13 3.9 3.3

BUCURESTI 66 66 3.1 3.1

C.N.S.I.S

.P.

8

Graficul nr. 7

Analiza făcută pe Graficul nr.7 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a fost 4,2%ooo

loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 0,0%ooo; Valori mici sunt și în:Gorj, Brașov, Botoșani,

Ialomița. Valoarea maximă a fost în Giurgiu 9,5%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt,

Teleorman, Mehedinți, Bacău, Dolj. În anul 2017 -23 județe au valori sub medie și 19 peste. Graficul nr. 8

Analiza făcută pe Graficul nr.8 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a fost 4,4%ooo

loc.; Valoarea minimă a fost în Brașov 1,1%ooo; Valori mici sunt și în: Harghita, Alba, Gorj,

Bihor. Valoarea maximă a fost în Giurgiu 9,4%ooo; Valori mari se înregistrează în: Galați, Olt,

Teleorman, Timiș. În anul 2016- 21 județe au valori sub medie și tot atâtea peste medie.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză în anul 2017 față de anul

2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele: Maramureș - cu 2,9, de

la 3,0%ooo locuitori la 5,9%ooo locuitori, Mehedinți - cu 2,9, de la 4,2%ooo locuitori la

7,1%ooo locuitori, Olt - cu 1,4, de la 7,6%ooo locuitori la 9,0%ooo locuitori. Cele mai mari

scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Ialomița - cu 3,0, de la 5,1%ooo locuitori

la 2,1%ooo locuitori, Galați- cu 2,4, de la 8,3%ooo locuitori la 5,9%ooo locuitori, Bistrița-

Năsăud - cu 2,2, de la 4,6%ooo locuitori la 2,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin

tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 19 județe și în 23 județe mortalitatea a scăzut.

4.2

9.5

9.0

7.9

7.1

7.0

6.8

6.7

6.2

5.9

5.9

5.8

5.8

5.6

5.5

5.3

4.6

4.4

4.4

4.3

4.1

4.1

3.9

3.8

3.7

3.5

3.3

3.1

3.1

3.0

2.8

2.6

2.6

2.6

2.4

2.3

2.1

2.1

2.1

1.5

1.3

1.1

0.0

0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0

10.0

RO

MA

NIA

Giu

rgiu

Olt

Tele

orm

an

Meh

edin

ti

Ba

cau

Dolj

Tim

is

Caras-

Sev

erin

Maram

ure

s

Gala

ti

Tu

lcea

Neam

t

Mu

res

Vasl

ui

Arges

Ilfo

v

Arad

Cov

asn

a

Brail

a

Su

cea

va

Satu

Ma

re

Vran

cea

Con

stan

ta

Sala

j

Cala

rasi

Iasi

Mu

nic

ipiu

l…

Pra

hova

Hu

ned

oara

Clu

j

Alb

a

Bih

or

Sib

iu

Bis

trit

a-N

asa

ud

Valc

ea

Bu

zau

Dim

bo

vit

a

Ialo

mit

a

Bo

tosa

ni

Braso

v

Gorj

Hargh

ita


.4

9.4

8.3

7.6

7.5

7.0

6.4

6.2

5.8

5.7

5.6

5.5

5.4

5.1

5.1

5.0

5.0

5.0

4.9

4.9

4.6

4.6

4.2

4.1

3.7

3.6

3.6

3.5

3.5

3.5

3.4

3.3

3.2

3.2

3.1

3.0

2.5

2.5

1.9

1.9

1.6

1.2

1.1

0123456789

10

RO

MA

NIA

Giu

rgiu

Gala

ti

Olt

Tele

orm

an

Tim

is

Neam

t

Tu

lcea

Ba

cau

Arg

es

Dolj

Caras-

Sev

erin

Brail

a

Con

stan

ta

Ialo

mit

a

Ilfo

v

Mu

res

Vasl

ui

Hu

ned

oara

Satu

Ma

re

Bis

trit

a-N

asa

ud

Su

cea

va

Meh

edin

ti

Pra

hova

Sib

iu

Arad

Sala

j

Bo

tosa

ni

Clu

j

Cov

asn

a

Iasi

Vran

cea

Dim

bo

vit

a

Valc

ea

Mu

nic

ipiu

l…

Maram

ure

s

Bu

zau

Cala

rasi

Bih

or

Gorj

Alb

a

Hargh

ita

Braso

v

Mortalitate TB 2016

C.N.S.I.S

.P.

9

Decese prin tuberculoză 2017 pe judeţe, gen, medii

Tabelul nr. 4

JUDEŢUL

DECEDAŢI

TBC 2017/

TOTAL

DECEDAŢI

TBC 2017/

MASCULIN

DECEDAŢI

TBC 2017/

FEMININ

DECEDAŢI

TBC 2017/

URBAN

DECEDAŢI

TBC 2017/

RURAL

ROMANIA 927 741 186 400 527 ALBA 10 6 4 4 6 ARAD 21 12 9 9 12 ARGES 34 25 9 11 23 BACAU 52 46 6 14 38 BIHOR 16 11 5 6 10 BISTRITA-N 8 6 2 4 4 BOTOSANI 7 6 1 2 5 BRASOV 8 6 2 7 1 BRAILA 15 13 2 9 6 BUZAU 10 9 1 2 8 CARAS-S 20 14 6 8 12 CALARASI 11 9 2 5 6 CLUJ 20 18 2 10 10 CONSTANTA 29 26 3 14 15 COVASNA 10 9 1 5 5 DAMBOVITA 11 6 5 2 9 DOLJ 47 38 9 19 28 GALATI 37 35 2 16 21 GIURGIU 26 22 4 4 22 GORJ 4 3 1 2 2 HARGHITA 0 0 0 0 0 HUNEDOARA 14 11 3 9 5 IALOMITA 6 6 0 2 4 IASI 31 29 2 10 21 ILFOV 19 16 3 7 12 MARAMURES 31 20 11 19 12 MEHEDINTI 20 16 4 11 9 MURES 33 23 10 13 20 NEAMT 33 23 10 14 19 OLT 40 36 4 12 28 PRAHOVA 25 19 6 11 14 SATU MARE 16 12 4 7 9 SALAJ 9 7 2 3 6 SIBIU 12 10 2 3 9 SUCEAVA 31 22 9 12 19 TELEORMAN 30 25 5 4 26 TIMIS 50 38 12 25 25 TULCEA 14 14 0 5 9 VASLUI 27 21 6 9 18 VÂLCEA 9 8 1 1 8 VRANCEA 15 13 2 4 11 BUCURESTI 66 52 14 66 0

C.N.S.I.S

.P.

10

Decese prin tuberculoză 2016 pe judeţe, gen, medii

Tabelul nr. 5

JUDEŢUL

DECEDAŢI

TBC 2016 /

TOTAL

DECEDAŢI

TBC 2016 /

MASCULIN

DECEDAŢI

TBC 2016 /

FEMININ

DECEDAŢI

TBC 2016 /

URBAN

DECEDAŢI

TBC 2016 /

RURAL

ROMANIA 969 785 184 438 531 ALBA 6 6 0 4 2 ARAD 17 15 2 9 8 ARGES 37 29 8 14 23 BACAU 43 35 8 14 29 BIHOR 12 9 3 6 6 BISTRITA-N 15 12 3 5 10 BOTOSANI 16 15 1 5 11 BRASOV 7 7 0 6 1 BRAILA 19 19 0 9 10 BUZAU 12 11 1 4 8 CARAS-S 18 15 3 8 10 CALARASI 8 7 1 5 3 CLUJ 25 17 8 12 13 CONSTANTA 39 33 6 24 15 COVASNA 8 6 2 2 6 DAMBOVITA 17 15 2 5 12 DOLJ 39 35 4 15 24 GALATI 52 45 7 16 36 GIURGIU 26 21 5 11 15 GORJ 7 6 1 2 5 HARGHITA 4 3 1 2 2 HUNEDOARA 23 21 2 19 4 IALOMITA 15 11 4 2 13 IASI 31 20 11 16 15 ILFOV 20 15 5 8 12 MARAMURES 16 13 3 9 7 MEHEDINTI 12 10 2 3 9 MURES 30 23 7 9 21 NEAMT 37 29 8 13 24 OLT 34 26 8 11 23 PRAHOVA 33 28 5 12 21 SATU MARE 19 14 5 5 14 SALAJ 9 8 1 3 6 SIBIU 17 15 2 14 3 SUCEAVA 34 28 6 13 21 TELEORMAN 29 23 6 8 21 TIMIS 52 41 11 26 26 TULCEA 15 10 5 6 9 VASLUI 24 18 6 6 18 VÂLCEA 13 11 2 8 5 VRANCEA 13 10 3 3 10 BUCURESTI 66 50 16 66

C.N.S.I.S

.P.

11

Mortalitate prin tuberculoză 2017 pe judeţe, gen, medii Tabelul nr. 6 -Indici la 100.000 loc.-

JUDEŢUL

MORTALITATE*

TBC 2017/

TOTAL

MORTALITATE*

TBC 2017/

MASCULIN

MORTALITATE*

TBC 2017/

FEMININ

MORTALITATE*

TBC 2017/

URBAN

MORTALITATE*

TBC 2017/

RURAL

ROMANIA 4.2 6.8 1.6 3.2 5.4

ALBA 2.6 3.2 2.1 1.8 4.0

ARAD 4.4 5.2 3.7 3.4 5.9

ARGES 5.3 8.0 2.7 3.5 7.0

BACAU 7.0 12.5 1.6 4.0 9.7

BIHOR 2.6 3.7 1.6 1.9 3.3

BISTRITA-N 2.4 3.7 1.2 3.1 2.0

BOTOSANI 1.5 2.7 0.4 1.0 2.0

BRASOV 1.3 2.0 0.6 1.5 0.6

BRAILA 4.3 7.6 1.1 3.9 4.9

BUZAU 2.1 3.9 0.4 1.0 2.9

CARAS-S 6.2 8.8 3.6 4.2 8.9

CALARASI 3.5 5.8 1.3 4.0 3.2

CLUJ 2.8 5.1 0.5 2.1 4.0

CONSTANTA 3.8 7.0 0.8 2.6 6.4

COVASNA 4.4 8.0 0.9 4.4 4.4

DAMBOVITA 2.1 2.3 1.9 1.2 2.5

DOLJ 6.8 11.3 2.5 5.0 9.0

GALATI 5.9 11.3 0.6 4.5 7.8

GIURGIU 9.5 16.3 2.9 4.5 11.9

GORJ 1.1 1.7 0.6 1.1 1.1

HARGHITA 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

HUNEDOARA 3.0 4.9 1.3 2.5 4.9

IALOMITA 2.1 4.2 0.0 1.5 2.6

IASI 3.3 6.2 0.4 2.2 4.4

ILFOV 4.6 7.9 1.4 3.7 5.3

MARAMURES 5.9 7.8 4.1 6.0 5.8

MEHEDINTI 7.1 11.5 2.8 7.7 6.4

MURES 5.6 7.9 3.3 4.2 7.1

NEAMT 5.8 8.2 3.4 6.2 5.4

OLT 9.0 16.4 1.8 6.2 11.2

PRAHOVA 3.1 4.9 1.5 2.7 3.6

SATU MARE 4.1 6.3 2.0 3.8 4.4

SALAJ 3.7 5.8 1.6 2.8 4.3

SIBIU 2.6 4.4 0.8 1.0 5.9

SUCEAVA 4.1 5.9 2.4 3.7 4.5

TELEORMAN 7.9 13.3 2.6 2.9 10.7

TIMIS 6.7 10.5 3.1 5.5 8.4

TULCEA 5.8 11.6 0.0 4.2 7.4

VASLUI 5.5 8.5 2.5 3.9 7.0

VÂLCEA 2.3 4.1 0.5 0.5 3.9

VRANCEA 3.9 6.8 1.0 2.7 4.5

BUCURESTI 3.1 5.3 1.3 3.1

C.N.S.I.S

.P.

12

Mortalitate prin tuberculoză 2016 pe judeţe, gen, medii Tabel nr. 7 -Indici la 100.000 loc.-

JUDEŢUL

MORTALITATE

TBC 2016 /

TOTAL

MORTALITATE

TBC 2016 /

MASCULIN

MORTALITATE

TBC 2016/

FEMININ

MORTALITATE

TBC 2016 /

URBAN

MORTALITATE

TBC 2016 /

RURAL

ROMANIA 4.4 7.2 1.6 3.5 5.5

ALBA 1.6 3.2 0.0 1.8 1.3

ARAD 3.6 6.5 0.8 3.3 3.9

ARGES 5.7 9.3 2.4 4.4 7.0

BACAU 5.8 9.5 2.1 4.0 7.4

BIHOR 1.9 3.0 0.9 1.9 2.0

BISTRITA-N 4.6 7.3 1.8 3.9 5.0

BOTOSANI 3.5 6.6 0.4 2.5 4.3

BRASOV 1.1 2.3 0.0 1.3 0.6

BRAILA 5.4 11.1 0.0 3.9 8.1

BUZAU 2.5 4.7 0.4 2.0 2.9

CARAS-S 5.5 9.4 1.8 4.2 7.4

CALARASI 2.5 4.5 0.6 4.0 1.6

CLUJ 3.5 4.9 2.1 2.5 5.3

CONSTANTA 5.1 8.8 1.5 4.5 6.4

COVASNA 3.5 5.3 1.7 1.7 5.3

DAMBOVITA 3.2 5.8 0.7 3.0 3.3

DOLJ 5.6 10.3 1.1 3.9 7.7

GALATI 8.3 14.5 2.2 4.5 13.3

GIURGIU 9.4 15.5 3.6 12.2 8.0

GORJ 1.9 3.3 0.5 1.1 2.7

HARGHITA 1.2 1.8 0.6 1.4 1.1

HUNEDOARA 4.9 9.2 0.8 5.2 3.9

IALOMITA 5.1 7.7 2.7 1.4 8.4

IASI 3.4 4.3 2.4 3.6 3.1

ILFOV 5.0 7.7 2.4 4.5 5.5

MARAMURES 3.0 5.0 1.1 2.8 3.4

MEHEDINTI 4.2 7.1 1.4 2.1 6.4

MURES 5.0 7.9 2.3 2.9 7.4

NEAMT 6.4 10.2 2.7 5.8 6.9

OLT 7.6 11.7 3.5 5.7 9.1

PRAHOVA 4.1 7.2 1.2 2.9 5.3

SATU MARE 4.9 7.3 2.5 2.7 6.9

SALAJ 3.6 6.6 0.8 2.8 4.3

SIBIU 3.7 6.6 0.8 4.5 2.0

SUCEAVA 4.6 7.6 1.6 4.0 5.0

TELEORMAN 7.5 12.1 3.1 5.7 8.5

TIMIS 7.0 11.4 2.9 5.7 8.9

TULCEA 6.2 8.2 4.1 5.0 7.3

VASLUI 5.0 7.4 2.5 2.7 6.9

VÂLCEA 3.2 5.6 1.0 4.1 2.4

VRANCEA 3.3 5.2 1.5 2.0 4.1

BUCURESTI 3.1 5.1 1.4 3.1 0.0

C.N.S.I.S

.P.

13

Graficul nr. 9

Analiza făcută pe graficul nr.9 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a

mortalității TBC la genul feminin a fost 1,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Brăila, Brașov,

Alba (0); Valori mici sunt în: Buzău, Botoșani. Valoarea maximă a fost în Tulcea 4,1%ooo loc.;

Valori mari se înregistrează în: Giurgiu, Olt, Teleorman, Timiș. În anul 2016- 22 județe au valori

sub medie și 20 peste. Graficul nr.10


mortalității TBC la genul feminin a fost 1,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Tulcea,

Ialomița, Harghita (0); Valori mici sunt în: Buzău, Iași. Valoarea maximă a fost în Maramureș

4,1%ooo loc.; Valori mari se înregistrează în: Arad, Caraș-Severin, Neamț, Mureș. În anul 2017-

25 județe au valori sub medie și 17 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză la genul feminin în anul

2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele:

Maramureș - cu 3,0, de la 1,1%ooo locuitori la 4,1%ooo locuitori, Arad - cu 2,9, de la 0,8%ooo

locuitori la 3,7%ooo locuitori, Alba - cu 2,1, de la 0,0%ooo locuitori la 2,1%ooo locuitori. Cele

mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză la genul feminin au fost în Tulcea- cu 4,1,

de la 4,1%ooo locuitori la 0,0%ooo locuitori, Ialomița - cu 2,7, de la 2,7%ooo locuitori la

0,0%ooo locuitori, Iași - cu 2,0, de la 2,4%ooo locuitori la 0,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei

mortalității prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 20 județe și în 18 județe mortalitatea

a scăzut, și în 4 județe este constantă.

1.6

4.1

3.6

3.5

3.1

2.9

2.7

2.7

2.5

2.5

2.4

2.4

2.4

2.3

2.2

2.1

2.1

1.8

1.8

1.7

1.6

1.5

1.5

1.4

1.4

1.2

1.1

1.1

1 0.9

0.8

0.8

0.8

0.8

0.7

0.6

0.6

0.5

0.4

0.4

0 0 0

-0.50

0.51

1.52

2.53

3.54

4.5R

OM

AN

IA

Tu

lcea

Giu

rgiu

Olt

Tele

orm

an

Tim

is

Ialo

mit

a

Neam

t

Satu

Ma

re

Vasl

ui

Arges

Iasi

Ilfo

v

Mu

res

Gala

ti

Ba

cau

Clu

j

Bis

trit

a-N

asa

ud

Caras-

Sev

erin

Cov

asn

a

Su

cea

va

Con

stan

ta

Vran

cea

Meh

edin

ti

Mu

nic

ipiu

l…

Pra

hova

Dolj

Maram

ure

s

Valc

ea

Bih

or

Arad

Hu

ned

oara

Sala

j

Sib

iu

Dim

bo

vit

a

Cala

rasi

Hargh

ita

Gorj

Bo

tosa

ni

Bu

zau

Alb

a

Braso

v

Brail

a

Mortalitate TBC feminin - 2016

1.6

4.1

3.7

3.6

3.4

3.3

3.1

2.9

2.8

2.7

2.6

2.5

2.5

2.4

2.1

2.0

1.9

1.8

1.6

1.6

1.6

1.5

1.4

1.3

1.3

1.3

1.2

1.1

1.0

0.9

0.8

0.8

0.6

0.6

0.6

0.5

0.5

0.4

0.4

0.4

0.0

0.0

0.0

-0.50.00.51.01.52.02.53.03.54.04.5

RO

MA

NIA

Maram

ure

s

Arad

Caras-

Sev

erin

Neam

t

Mu

res

Tim

is

Giu

rgiu

Meh

edin

ti

Arges

Tele

orm

an

Dolj

Vasl

ui

Su

cea

va

Alb

a

Satu

Ma

re

Dim

bo

vit

a

Olt

Sala

j

Ba

cau

Bih

or

Pra

hova

Ilfo

v

Hu

ned

oara

Cala

rasi

Mu

nic

ipiu

l…

Bis

trit

a-N

asa

ud

Brail

a

Vran

cea

Cov

asn

a

Sib

iu

Con

stan

ta

Gala

ti

Braso

v

Gorj

Clu

j

Valc

ea

Bo

tosa

ni

Iasi

Bu

zau

Hargh

ita

Ialo

mit

a

Tu

lcea

Mortalitate TB feminin - 2017

C.N.S.I.S

.P.

14

Graficul nr. 11

Analiza făcută pe graficul nr.11 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a mortalității

TBC la genul masculin a fost 7,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 1,8%ooo; Valori

mici sunt și în: Brașov, Bihor, Alba, Gorj. Valoarea maximă a fost în Giurgiu 15,5%ooo; Valori

mari se înregistrează în: Galați, Teleorman, Olt, Timiș. În anul 2016- 20 județe au valori sub

medie, 21 peste, și un județ egal cu media.

Graficul nr. 12

Analiza făcută graficul nr.12 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a

mortalității TBC la genul masculin a fost 6,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita

0,0%ooo; Valori mici sunt și în: Gorj, Brașov, Dâmbovița, Botoșani, Alba. Valoarea maximă a

fost în Olt 16,4%ooo; Valori mari se înregistrează în: Giurgiu, Teleorman, Bacău, Tulcea,

Mehedinți. În anul 2017- 22 județe au valori sub medie, 19 peste și un județ egal cu media.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză la genul masculin în anul

2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele: Olt -

cu 4,7, de la 11,7%ooo locuitori la 16,4%ooo locuitori, Mehedinți - cu 4,4, de la 7,1%ooo

locuitori la 11,5%ooo locuitori, Tulcea - cu 3,4, de la 8,2%ooo locuitori la 11,6%ooo locuitori.

Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Hunedoara - cu 4,3, de la

9,2%ooo locuitori la 4,9%ooo locuitori, Botoșani- cu 3,9 de la 6,6%ooo locuitori la 2,7%ooo

locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 3,6, de la 7,3%ooo locuitori la 3,7%ooo locuitori. Creșteri ale ratei

mortalității prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 17 județe, în 2 au fost constante, și

în 23 județe mortalitatea a scăzut.

7.2

15

.5

14

.5

12

.1

11

.7

11

.4

11

.1

10

.3

10

.2

9.5

9.4

9.3

9.2

8.8

8.2

7.9

7.7

7.7

7.6

7.4

7.3

7.3

7.2

7.1

6.6

6.6

6.6

6.5

5.8

5.6

5.3

5.2

5.1

5 4.9

4.7

4.5

4.3

3.3

3.2

3 2.3

1.8

02468

1012141618

RO

MA

NIA

Giu

rgiu

Ga

lati

Tel

eorm

an

Olt

Tim

is

Bra

ila

Do

lj

Nea

mt

Ba

cau

Ca

ras-

Sever

in

Arg

es

Hu

ned

oa

ra

Co

nst

an

ta

Tu

lcea

Mu

res

Ialo

mit

a

Ilfo

v

Su

cea

va

Va

slu

i

Bis

trit

a-N

asa

ud

Satu

Ma

re

Pra

ho

va

Meh

edin

ti

Bo

tosa

ni

Sala

j

Sib

iu

Ara

d

Dim

bo

vit

a

Va

lcea

Co

va

sna

Vra

nce

a

Mu

nic

ipiu

l…

Maram

ures

Clu

j

Bu

zau

Ca

lara

si

Iasi

Go

rj

Alb

a

Bih

or

Bra

sov

Ha

rgh

ita

Mortalitate TBC masculin -2016

6.8

16

.41

6.3

13

.31

2.5

11

.61

1.5

11

.31

1.3

10

.58

.88

.58

.28

.08

.07

.97

.97

.87

.67

.06

.86

.36

.25

.95

.85

.85

.35

.25

.14

.94

.94

.44

.24

.13

.93

.73

.73

.22

.72

.32

.01

.70

.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

RO

MA

NIA Olt

Giu

rgiu

Tel

eorm

an

Ba

cau

Tu

lcea

Meh

edin

tiG

ala

tiD

olj

Tim

isC

ara

s-…

Va

slu

iN

eam

tA

rges

Co

va

sna

Ilfo

vM

ure

sM

aram

ures

Bra

ila

Co

nst

an

taV

ran

cea

Satu

Ma

reIa

siS

ucea

va

Ca

lara

siS

ala

jM

un

icip

iul…

Ara

dC

luj

Pra

ho

va

Hu

ned

oa

raS

ibiu

Ialo

mit

aV

alc

eaB

uza

uB

istr

ita

-…B

ihor

Alb

aB

oto

san

iD

imb

ovit

aB

raso

vG

orj

Ha

rgh

ita

Mortalitate TBC masculin- 2017

C.N.S.I.S

.P.

15

Graficul nr. 13

Analiza făcută pe graficul nr.13 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie

mortalității TBC în mediul rural a fost 5,5%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Brașov 0,6%ooo;

Valori mici sunt și în: Harghita, Alba, Călărași, Sibiu. Valoarea maximă a fost în Galați

13,3%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Timiș, Teleorman, Ialomița. În anul 2016- 22

județe au valori sub medie și 19 peste. Graficul nr. 14


mortalității TBC în mediul rural a fost 5,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita

0,0%ooo; Valori mici sunt și în: Brașov, Gorj, Botoșani, Bistrița-Năsăud. Valoarea maximă a

fost în Giurgiu 11,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Teleorman, Giurgiu, Bacău, Dolj.

În anul 2017-23 județe au valori sub medie și 18 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză în mediul rural în anul

2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele: Sibiu

- cu 3,9, de la 2,0%ooo locuitori la 5,9%ooo locuitori, Giurgiu - cu 3,9, de la 8,0%ooo locuitori

la 11,9%ooo locuitori, Alba - cu 2,7, de la 1,3%ooo locuitori la 4,0%ooo locuitori. Cele mai mari

scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Ialomița - cu 5,8, de la 8,4%ooo locuitori

la 2,6%ooo locuitori, Galați- cu 5,5, de la 13,3%ooo locuitori la 7,8%ooo locuitori, Brăila- cu

3,2, de la 8,1%ooo locuitori la 4,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză

în 2017 față de 2016 au fost în 18 județe, în 17 județe mortalitatea a scăzut și în 7 a rămas

constant.

5.5

13

.39

.18

.98

.58

.48

.18 7.7

7.4

7.4

7.4

7.3

7 6.9

6.9

6.9

6.4

6.4

5.5

5.3

5.3

5.3

5 5 4.3

4.3

4.1

3.9

3.9

3.4

3.3

3.1

2.9

2.7

2.4

2 2 1.6

1.3

1.1

0.6

0

02468

101214

RO

MA

NIA

Ga

lati

Olt

Tim

isT

eleo

rman

Ialo

mit

aB

rail

aG

iurg

iuD

olj

Ba

cau

Ca

ras-

Sever

inM

ure

sT

ulc

eaA

rges

Nea

mt

Satu

Ma

reV

asl

ui

Co

nst

an

taM

ehed

inti

Ilfo

vC

luj

Co

va

sna

Pra

ho

va

Bis

trit

a-…

Su

cea

va

Bo

tosa

ni

Sala

jV

ran

cea

Ara

dH

un

edoa

raM

aram

ures

Dim

bo

vit

aIa

siB

uza

uG

orj

Va

lcea

Bih

or

Sib

iuC

ala

rasi

Alb

aH

arg

hit

aB

raso

vM

un

icip

iul…

Mortalitate TBC-rural-2016

5.4

11

.91

1.2

10

.79

.79

.08

.98

.47

.87

.47

.17

.07

.06

.46

.45

.95

.95

.85

.45

.34

.94

.94

.54

.54

.44

.44

.44

.34

.04

.03

.93

.63

.33

.22

.92

.62

.52

.02

.01

.10

.60

.0

0.02.04.06.08.0

10.012.014.0

RO

MA

NIA

Giu

rgiu

Olt

Tel

eorm

an

Ba

cau

Do

ljC

ara

s-S

ever

inT

imis

Ga

lati

Tu

lcea

Mu

res

Arg

esV

asl

ui

Meh

edin

tiC

on

stan

taS

ibiu

Ara

dM

aram

ures

Nea

mt

Ilfo

vB

rail

aH

un

edoa

raV

ran

cea

Su

cea

va

Satu

Ma

reC

ova

sna

Iasi

Sala

jC

luj

Alb

aV

alc

eaP

rah

ova

Bih

or

Ca

lara

siB

uza

uIa

lom

ita

Dim

bo

vit

aB

istr

ita

-…B

oto

san

iG

orj

Bra

sov

Ha

rgh

ita

Mu

nic

ipiu

l…

Mortalitate TBC-rural- 2017

C.N.S.I.S

.P.

16

Graficul nr. 15


mortalității TBC în mediul urban a fost 3,5%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Gorj 1,1%ooo;

Valori mici sunt și în: Brașov, Ialomița, Harghita, Covasna. Valoarea maximă a fost în Giurgiu

12,2%ooo; Valori mari se înregistrează în: Neamț, Olt, Teleorman, Timiș. În anul 2016- 21

județe au valori sub medie și 21 peste. Graficul nr. 16


mortalității TBC în mediul urban a fost 3,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita

0,0%ooo; Valori mici sunt și în: Vâlcea, Sibiu, Buzău, Botoșani. Valoarea maximă a fost în

Mehedinți 7,7%ooo; Valori mari se înregistrează în: Neamț, Olt, Maramureș, Timiș. În anul

2017- 21 județe au valori sub medie și 21 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tuberculoză în mediul urban în anul

2017 față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei mortalității prin tuberculoză în județele:

Mehedinți - cu 5,6, de la 2,1%ooo locuitori la 7,7%ooo locuitori, Maramureș - cu 3,2, de la

2,8%ooo locuitori la 6,0%ooo locuitori, Covasna - cu 2,7, de la 1,7%ooo locuitori la 4,4%ooo

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tuberculoză au fost în Giurgiu - cu 7,7,

de la 12,2%ooo locuitori la 4,5%ooo locuitori, Vâlcea- cu 3,6, de la 4,1%ooo locuitori la

0,5%ooo locuitori, Sibiu - cu 3,5, de la 4,5%ooo locuitori la 1,0%ooo locuitori. Creșteri ale ratei

mortalității prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 13 județe, în 10 a rămas constantă și

în 19 județe mortalitatea a scăzut.

3.5

12

.25

.85

.75

.75

.75

.25 4.5

4.5

4.5

4.5

4.4

4.2

4.1

4 4 4 3.9

3.9

3.9

3.6

3.3

3.1

3 2.9

2.9

2.8

2.8

2.7

2.7

2.5

2.5

2.1

2 2 1.9

1.8

1.7

1.4

1.4

1.3

1.1

02468

101214

RO

MA

NIA

Giu

rgiu

Nea

mt

Olt

Tel

eorm

an

Tim

isH

un

edoa

raT

ulc

eaC

on

stan

taG

ala

tiIl

fov

Sib

iuA

rges

Ca

ras-

Sever

inV

alc

eaB

aca

uC

ala

rasi

Su

cea

va

Bis

trit

a-N

asa

ud

Bra

ila

Do

ljIa

siA

rad

Mu

nic

ipiu

l…D

imb

ovit

aM

ure

sP

rah

ova

Maram

ures

Sala

jS

atu

Ma

reV

asl

ui

Bo

tosa

ni

Clu

jM

ehed

inti

Bu

zau

Vra

nce

aB

ihor

Alb

aC

ova

sna

Ha

rgh

ita

Ialo

mit

aB

raso

vG

orj

Mortalitate TBC urban -2016

3.2

7.7

6.2

6.2

6.0

5.5

5.0

4.5

4.5

4.4

4.2

4.2

4.2

4.0

4.0

3.9

3.9

3.8

3.7

3.7

3.5

3.4

3.1

3.1

2.9

2.8

2.7

2.7

2.6

2.5

2.2

2.1

1.9

1.8

1.5

1.5

1.2

1.1

1.0

1.0

1.0

0.5

0.0

0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0

RO

MA

NIA

Meh

edin

tiN

eam

tO

ltM

aram

ures

Tim

isD

olj

Ga

lati

Giu

rgiu

Co

va

sna

Ca

ras-

Sever

inT

ulc

eaM

ure

sB

aca

uC

ala

rasi

Bra

ila

Va

slu

iS

atu

Ma

reIl

fov

Su

cea

va

Arg

esA

rad

Mu

nic

ipiu

l…B

istr

ita

-…T

eleo

rman

Sala

jV

ran

cea

Pra

ho

va

Co

nst

an

taH

un

edoa

raIa

siC

luj

Bih

or

Alb

aB

raso

vIa

lom

ita

Dim

bo

vit

aG

orj

Bo

tosa

ni

Bu

zau

Sib

iuV

alc

eaH

arg

hit

a

Mortalitate TBC urban -2017

C.N.S.I.S

.P.

17

Decese prin tuberculoză pe regiuni în România Tabelul nr. 8

Decese prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2016

REGIUNI

DECEDAȚI TBC-TOTAL ŢARĂ 2016 MORTALITATE TBC-TOTAL ŢARĂ 2016

Total Masc. Fem. Urban Rural Total Masc. Fem. Urban Rural TOTAL ŢARĂ 969 785 184 438 531 4.4 7.2 1.6 3.5 5.5

N -E 185 145 40 67 118 4.7 7.4 2.0 3.8 5.5

S -E 150 128 22 62 88 5.2 9.1 1.5 3.9 6.9

S -MUNTENIA 165 134 31 57 108 5.1 8.4 1.9 4.1 5.8

S -V OLTENIA 105 88 17 39 66 4.8 8.2 1.5 3.6 6.0

V 110 92 18 62 48 5.5 9.4 1.7 4.9 6.5

N -V 96 73 23 40 56 3.4 5.3 1.6 2.6 4.3

CENTRU 72 60 12 37 35 2.7 4.7 0.9 2.4 3.3

M.BUC. ŞI ILFOV 86 65 21 74 12 3.4 5.5 1.6 3.2 5.5

Decedaţi la 100.000 loc. Tabelul nr.8 prezintă comparativ decesele și mortalitatea prin tuberculoză în diferite

regiuni geografice din România în 2016.

Nu sunt de neglijat influenţele pe care le au asupra mortalităţii structura populaţiei,

dezvoltarea economică diferită în diferitele regiuni geografice, educaţia sanitară, precum şi

preocuparea pentru propria sănătate.

Graficul nr. 17

Mortalitate prin tuberculoză pe regiuni în România, în anul 2016

Decedaţi la 100.000 loc.

4.4 4

.7 5.2

5.1

4.8

5.5

3.4

2.7

3.4

7.2 7.4

9.1

8.4

8.2

9.4

5.3

4.7

5.5

1.6 2

1.5 1

.9

1.5 1.7

1.6

0.9

1.6

3.5 3

.8 3.9 4.1

3.6

4.9

2.6

2.4

3.2

5.5

5.5

6.9

5.8 6

6.5

4.3

3.3

5.5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Mortalitate TBC regiuni - 2016

Total Masc. Fem. Urban RuralC.N.S.I.S

.P.

18

Tabelul nr. 9


REGIUNI DECEDAȚI TBC -TOTAL ŢARĂ 2017 MORTALITATE TBC - TOTAL ŢARĂ 2017

Total Masc. Fem. Urban Rural Total Masc. Fem. Urban Rural TOTAL ŢARĂ 927 741 186 400 527 4.2 6.8 1.6 3.2 5.4

N -E 181 147 34 61 120 4.6 7.5 1.7 3.4 5.6

S -E 120 110 10 50 70 4.2 7.9 0.7 3.2 5.5

S -MUNTENIA 143 112 31 39 104 4.4 7.1 1.9 2.8 5.6

S -V OLTENIA 120 101 19 45 75 5.5 9.4 1.7 4.1 6.8

V 105 75 30 51 54 5.2 7.7 2.9 4.0 7.3

N -V 100 74 26 49 51 3.5 5.3 1.8 3.2 3.9

CENTRU 73 54 19 32 41 2.8 4.2 1.4 2.0 3.9

M.BUC. ŞI ILFOV 85 68 17 73 12 3.4 5.7 1.3 3.2 5.3


Tabelul nr.9 prezintă comparativ decesele prin tuberculoză în diferite regiuni geografice

din România în 2017.

Aplicarea programelor de sănătate, va duce la diminuarea cazurilor de tuberculoză şi

implicit a mortalităţii prin tuberculoză atrăgând atenţia că tuberculoza este nu numai o problemă

personală a bolnavului, ci este o problemă colectivă (fiind o boală contagioasă), socială.

Graficul nr. 18



4.2 4

.6

4.2 4.4

5.5

5.2

3.5

2.8

3.4

6.8

7.5 7

.9

7.1

9.4

7.7

5.3

4.2

5.7

1.6 1.7

0.7

1.9

1.7

2.9

1.8

1.4

1.3

3.2 3.4

3.2

2.8

4.1

4

3.2

2

3.2

5.4 5.6

5.5 5.6

6.8 7

.3

3.9

3.9

5.3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Mortalitate TBC regiuni - 2017

Total Masc. Fem. Urban RuralC.N.S.I.S

.P.

19

Decese prin tuberculoză - pe macroregiuni - în România

Tabelul nr.10

Decese prin tuberculoză- pe macroregiuni- în România, an 2016

MACROREGIUNI

DECEDAŢI

TBC 2016

MORTALITATE*

2016

TOTAL ŢARĂ 969 4.4

MACROREGIUNEA 1 ( N - V; CENTRU) 168 3.1

MACROREGIUNEA 2 ( N - E; S - E) 335 4.9

MACROREGIUNEA 3 (S- MUNTENIA; M.BUC. ŞI ILFOV) 251 4.4

MACROREGIUNEA 4 ( S - V OLTENIA; V) 215 5.1


Graficul nr. 19


În 2016 macroregiunea cu cele mai puţine decese este macroregiunea 1(3,1%ooo loc.), cele mai

multe decese înregistrându-se în macroregiunea 4(5,1%ooo loc.).

Tabelul nr. 11

Decese prin tuberculoză- pe macroregiuni- în România, an 2017

MACROREGIUNI

DECEDAŢI

TBC 2017

MORTALITATE*

2017

TOTAL ŢARĂ 927 4.2

MACROREGIUNEA 1 ( N - V; CENTRU) 173 3.2

MACROREGIUNEA 2 ( N - E; S - E) 301 4.4

MACROREGIUNEA 3 (S- MUNTENIA; M.BUC. ŞI ILFOV) 228 4.0

MACROREGIUNEA 4 (S - V OLTENIA; V) 225 5.4

*Decedaţi la 100.000loc.

4.4

3.1

4.94.4

5.1

0

1

2

3

4

5

6

TOTAL ŢARĂ Macroregiunea1(N-V;

CENTRU)

Macroregiunea 2(N-E;

S-E)

Macroregiunea 3(S-

MUNTENIA; M.BUC.

ŞI ILFOV)

Macroregiunea 4(S-V

OLTENIA; V)

Mortalitate TBC macroregiuni-2016

C.N.S.I.S

.P.

20

Graficul nr. 20


În 2017 macroregiunea cu cele mai puţine decese este macroregiunea 1(3,2%ooo loc.)., cele mai

multe decese au fost înregistrate în macroregiunea 4(5,4%ooo loc.)..

Tuberculoza este nu numai o problemă personală a bolnavului, ci este o problemă

colectivă (fiind o boală contagioasă), socială, aplicarea programelor de sănătate va duce la

diminuarea cazurilor de tuberculoză şi implicit a mortalităţii prin tuberculoză. În acelaţi timp se

observă valori diferite, cu diferenţe mari între macroregiuni, posibil şi prin aplicarea deficitară a

programelor de sănătate în zonele unde sunt mai mari probleme şi care se repetă în fiecare an.

Dinamica mortalităţii prin tuberculoză în România în perioada 2007- 2017 Tabelul nr.12

Mortalitate*TBC

ANII

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

7.1 7.3 6.8 6.6 5.7 5.6 5.1 5.0 4.8 4.4 4.2

*Decedaţi la 100.000 locuitori

Graficul nr. 21

Dinamica mortalităţii prin tuberculoză în România în perioada 2007–2017

*Decedaţi la 100.000 locuitori

Tabelul nr. 12 şi graficul nr. 21 ilustrează dinamica mortalităţii prin tuberculoză în

România în ultimii 10 ani.

Cea mai mică valoare a ratei mortalităţii a fost înregistrată în anul 2017 (4,2 %ooo loc.),

arătând că încep să apară rezultate pozitive ale aplicării Programelor Naţionale de Sănătate .

4.2

3.2

4.44.0

5.4

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0


CENTRU)


S-E)

Macroregiunea 3(S-

MUNTENIA; M.BUC.

ŞI ILFOV)

Macroregiunea 4(S-V

OLTENIA; V)

Mortalitate TBC macroregiuni-2017

7.1 7.36.8 6.6

5.7 5.65.1 5 4.8

4.4 4.2

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Mortalitate TBC

C.N.S.I.S

.P.

21

Comparativ cu anul 2016, în 2017 se constată o scădere uşoară a ratei mortalităţii prin

tuberculoză.

Pentru perioada studiată(2007-2017), cea mai mare valoare a ratei mortalităţii a fost

înregistrată în anul 2008 (7,3 %ooo loc) şi cea mai mică în 2017(4,2 %ooo loc).

Dinamica deceselor prin tuberculoză în România în ultimii 56 de ani

Tabelul nr. 13

ANII

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

Decedaţi 6460 4567 3741 1418 830 947 1602 2560 2130 1784 1482 1058 927

Mortalitate* 35.1 24.0 18.5 6.7 3.7 4.2 6.9 11.3 9.5 7.9 6.6 4.8 4.2

Decedaţi la 100.000loc.

Graficul nr. 22


Tabelul nr. 13 şi graficul nr.22 arată dinamica deceselor prin tuberculoză în România în

aproximativ ultima jumătate de secol. Tuberculoza a fost considerată vreme îndelungată un

pericol social, din cauza extinderii în masă şi a caracterului ei, practic incurabil, înainte de

descoperirea tuberculostaticelor. După anul 1950, au fost descoperite mijloace şi stategii eficace

de combatere a bolii, dar cu toate acestea tuberculoza continuă să reprezinte şi în secolul XXI o

problemă de sănătate publică. În România, la fel ca şi în majoritatea ţărilor lumii, mortalitatea a

scăzut progresiv după introducerea tratamentului antituberculos, ajungând la valoarea minimă în

anul 1980. Aşa cum se vede din tabelul nr.14 cele mai multe decese prin tuberculoză se

înregistrează în anul 1960, când au decedat prin tuberculoză 6.460 de oameni.

Dinamica mortalităţii prin tuberculoză(pentru perioada 1960- 2017) cunoaşte un trend

descendent până în 1980, când atinge cel mai scăzut nivel din această perioadă, 830 decese prin

tuberculoză. Decesele se menţine la valori scăzute şi în 1985, când au fost înregistrate 947

decese, dar încep să crească constant pînă în 1995 când se înregistrează 2.560 decese, după care

scad constant, ajungând în 2017 la 927 decese.

Comparativ cu anul 1960, în anul 2017 decesele prin tuberculoză s- au redus la mai puţin de o

cincime, şi totuşi se menţine la valori foarte mari având în vedere că a fost introdusă medicaţia

tuberculostatică, medicina a făcut multe progrese, iar efortul sistemului sanitar este foarte mare.

Condiţiile socio- economice, complianţa pacienţilor sunt factori care duc la menţinerea la valori

crescute ale ratelor mortalităţii prin tuberculoză.

35.1

24.0

18.5

6.73.7 4.2

6.9

11.39.5

7.9 6.64.8 4.2

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

Mortalitate TBC

C.N.S.I.S

.P.

22

Mortalitatea prin tuberculoză în ţări din Europa Tabelul nr.14

Mortalitatea prin TBC în unele ţări din Europa (conform datelor din WHO/ Europa, HFA Database, 2018) -

ultimele date disponibile-

ŢARA

MORTALITATE

(%OOO LOC.)

ŢARA

MORTALITATE

(%OOO LOC.)

Austria 0.3 Letonia 4.0

Belgia 0.3 Lituania 5.1

Bulgaria 1.3 Malta 0.2

Cehia 0.3 Norvegia 0.1

Cipru 0.2 Olanda 0.1

Danemarca 0.2 Portugalia 1.2

Estonia 1.3 România 4.2

Finlanda 0.3 Spania 0.3

Georgia 1.6 Ucraina 9.9

Germania 0.2 EU 0.6

Grecia 0.2 Europa(regiunea) 3.3

Graficul nr. 23 *Decedaţi la 100.000 loc

Tabelul nr. 14 şi Graficul nr. 23 prezintă comparativ valorile mortalităţii prin

tuberculoză în unele ţări din Europa conform ultimelor date disponibile (programul informativ al

O.M.S. HFA 2017). Media pentru Europa(regiunea) este de 3,3 %ooo loc.; EU, la care am aderat

în ianuarie 2007, are o rată de 0,6 %ooo loc..

România are o rată de 4,2%ooo loc., mai mare decât EU şi decât media pentru regiunea

Europa. Din grafic şi tabel se poate spune că fostele ţări comuniste au valori mari ale ratelor

mortalităţii, iar ţările puternic dezvoltate, care acordă o grijă deosebită pacientului, au valori

foarte mici ale ratelor mortalităţii. Bulgaria care a aderat alături de România la EU, are valori de

aproximativ 3 ori mai mici decât ţara noastră.

Tabelul nr. 15 şi Graficul nr. 24 evidenţiază faptul că în România se întâmplă acelaşi

fenomen ca în ţările dezvoltate sau mai puţin dezvoltate, unde decesele prin tuberculoză au rate

ale mortalităţii mult mai mari pentru sexul masculin comparativ cu sexul feminin, la care ratele

sunt mult mai mici.

9.9

5.1

4

1.6

1.3

1.3

1.2

0.3

0.3

0.3

0.3

0.3

0.2

0.2

0.2

0.2

0.2

0.1

0.1 0.6

3.3 4

.2

0

2

4

6

8

10

12

Mortalitatea TBC

C.N.S.I.S

.P.

23

Tabelul nr.15

Mortalitatea prin TBC - ultimele date disponibile – în unele ţări din Europa, pe sexe

(conform datelor din WHO/ Europa, HFA Database, 2018)

-Decedaţi la 100.000 loc.-

ŢARA MORTALITATE

(%OOO LOC.)MASC.

MORTALITATE

(%OOO LOC.)FEM.

Austria 0.4 0.1

Bulgaria 2.3 0.5

Cehia 0.5 0.1

Cipru 0.3 0.2 Danemarca 0.3 0.1

Finlanda 0.5 0.3

Georgia 2.7 0.6

Germania 0.3 0.1

Grecia 0.3 0.2

Letonia 7.8 1.0

Lituania 9.4 1.6

Malta 0.5 0

Norvegia 0.1 0.1

Olanda 0.1 0.1

România 7.2 1.4

Spania 0.4 0.2

Ungaria 0.9 0.3

Ucraina 17.6 3.3

EU 1.0 0.3

Europa(reg.) 5.4 1.4

Graficul nr. 24

*Decedaţi la 100.000 loc

2.3

0.5

0.3

0.3 0.5

2.7

0.3

0.3

7.8

9.4

0.5

0.1

0.1 0.4 0.9

17

.6

7.2

1

5.4

0.1 0.5

0.1 0.2

0.1 0.3 0.6

0.1 0.2 1 1

.6

0 0.1

0.1 0.2 0.3

3.3

1.4

0.3

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Mortalitate TBC

Masculin FemininC.N.S.I.S

.P.

24

Morbiditatea Amploarea îmbolnăvirilor prin tuberculoză este exprimată prin doi indicatori majori:

incidenţa şi prevalenţa.

Incidenţa Este definită ca numărul de îmbolnăviri ce apar în interval de un an într- un teritoriu ,

raportat la 1.000 locuitori.

Incidenţa tuberculozei, fiind incidenţă specifică, reprezintă numărul de îmbolnăviri (şi

reâmbolnăviri) survenite în rândul populaţiei într- un interval de timp dat, de obicei un an,

raportat la 100.000 de locuitori.

Incidenţa tuberculozei variază, în funcţie de densitatea populaţiei, distribuţia geografică,

calitatea şi extensia Programului Naţional de Tuberculoză.

Tuberculoza afectează orice parte a corpului, însă tuberculoza pulmonară este forma cea

mai frecventă a bolii, şi singura formă susceptibilă de a fi contagioasă.

Pentru anul 2017: tuberculoza aparatului respirator, reprezintă 92,7% din bolnavii

înregistraţi în cursul anului, iar tuberculoza pulmonară 83,0% din bolnavii înregistraţi în cursul

anului;

Referitor la bolnavii înregistraţi în cursul anului 91,9% din bolnavii noi şi 97,1% din

bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoza aparatului respirator; iar din aceştia, 87,8% din

bolnavii noi şi 98,1% din bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoză pulmonară.

Pentru anul 2016: tuberculoza aparatului respirator, reprezintă 92,4% din bolnavii

înregistraţi în cursul anului, în timp ce tuberculoza pulmonară 83,1% din bolnavii înregistraţi în

cursul anului;

Dacă ne referim la bolnavii înregistraţi în cursul anului, 91,7 % din bolnavii noi şi 95,8 %

din bolnavii readmişi(recidive) au tuberculoza aparatului respirator; iar din aceştia, 88,6% din

bolnavii noi şi 96,7% din bolnavii readmişi (recidive) au tuberculoză pulmonară.

Tuberculoza extrapulmonară afectează cel mai frecvent pleura, ganglionii limfatici,

coloana vertebrală, articulaţiile, căile genito- urinare, sistemul nervos sau abdomenul.

Tuberculoza extrapulmonară în anul 2017 a avut o rată de 8,1% din bolnavii noi

înregistraţi şi 2,9% din bolnavii readmişi(recidive).

Pentru bolnavii noi înregistraţi în cursul anului, în 2017, structura tuberculozei

extrapulmonare este următoarea: 13,1% tuberculoză osteo- articulară, 25,2% tuberculoză

ganglionară, 7,1% tuberculoză uro- genitală şi 54,6% alte localizări.

În anul 2017 structura tuberculozei extrapulmonare pentru bolnavii readmişi(recidive)

înregistraţi în cursul anului este următoarea: 15,3% tuberculoză osteo- articulară, 40,7%

tuberculoză ganglionară, 5,1% tuberculoză uro- genitală şi 39,0% alte localizări.

Tuberculoza extrapulmonară în anul 2016 a avut o rată de 8,3% din bolnavii noi

înregistraţi şi 4,2% din bolnavii readmişi(recidive).

Pentru bolnavii noi înregistraţi în cursul anului, în 2016, structura tuberculozei

extrapulmonare este următoarea: 15,7% tuberculoză osteo- articulară, 27,3% tuberculoză

ganglionară, 5,1% tuberculoză uro- genitală şi 51,9% alte localizări.

În anul 2016 structura tuberculozei extrapulmonare pentru bolnavii readmişi(recidive)

înregistraţi în cursul anului este următoarea: 26,7% tuberculoză osteo- articulară, 23,3%

tuberculoză ganglionară, 12,2% tuberculoză uro- genitală şi 37,8% alte localizări.

C.N.S.I.S

.P.

25

Pentru cazurile noi de tuberculoză extrapulmonară, atât pentru anul 2017 cât şi pentru

2016, pe primul loc se află ,,alte localizări’’; pentru recidive în 2016 se află tuberculoza la ,,alte

localizări’’, iar pentru 2017-tuberculoza ganglionară. Cele mai puţine cazuri sunt de tuberculoză

uro-genitală, atât la cazuri noi, cât și la readmişi(recidive).

Se poate concluziona că simptomatologia din tuberculoza aparatului respirator şi din

tuberculoza pulmonară atrag atenţia asupra unei eventuale boli, în timp ce pentru tuberculoza

extrapulmonară se pune diagnosticul mai greu, şi din acestea este diagnosticată mai uşor

tuberculoza ganglionară, care atrage atenţia bolnavului prin modificările apărute.

În cele mai multe situaţii momentul exact al îmbolnăvirii nu poate fi precizat, şi din

această cauză, incidenţa totală(globală) se bazează pe proporţia de cazuri noi şi recidive

(readmişi).

Din bolnavii înregistraţi în cursul anului 2016 bolnavii noi deţin o pondere de 83,4%, iar

recidivele 16,6%.

Din bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară în anul 2016, -75,1% sunt bK pozitivi .

Pentru 2017, bolnavii noi deţin o pondere de 83,9%, iar recidivele 16,1%. Din bolnavii

noi cu tuberculoză pulmonară în anul 2017,- 78,2% sunt bK pozitivi.

Bolnavii bK pozitivi sunt cei mai mari eliminatori de germeni şi reprezintă principala

sursă de contagiune.

Pentru 2017, bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară bK pozitivi la microscopie, au o

pondere de 77,9%. Bolnavii pozitivi numai la cultură pentru 2017 au o pondere de 22,1% ei

reprezentând o sursă probabilă de contagiune dacă nu se administrează imediat tratament eficace,

şi bolnavi neconfirmaţi bacteriologic cu o pondere de 21,8%, sursă posibilă la care administrarea

unui tratament înlătură sau previne suferinţele individului şi îi protejează pe cei din jurul lor.

Pentru 2016, bolnavii noi cu tuberculoză pulmonară bK pozitivi la microscopie au o

pondere de 76,8%; pozitivi numai la cultură cu o pondere de 23,2% şi bolnavi neconfirmaţi

bacteriologic, cu o pondere de 24,9 %.

Bolnavii readmişi (recădere sau reâmbolnăvire) cu tuberculoză pulmonară pentru anul

2016 au o pondere de 96,7% din tuberculoza aparatului respirator şi următoarea structură:

bolnavi bK pozitivi, din care pozitivi la microscopie cu o pondere de 77,9%, pozitivi numai la

cultură cu o pondere de 22,1%. Bolnavi neconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 22,7%.

Pentru 2017 bolnavii readmişi (recădere sau reâmbolnăvire) cu tuberculoză pulmonară

au o pondere de 98,1% din tuberculoza aparatului respirator şi următoarea structură: bolnavi bK

pozitivi, din care numai la microscopie cu o pondere de 80,8%, pozitivi numai la cultură, cu o

pondere de 19,2%. Bolnavi neconfirmaţi bacteriologic, cu o pondere de 21,8%.

Comparând anul 2017 cu 2016, se constată: în anul 2017 au scăzut cazurile de

tuberculoză globală, cazuri noi şi recidive.

Bolnavul readmis(recidivă), este bolnavul care prezintă acum un puseu de tuberculoză

necesitând tratament, şi care a făcut anterior un tratament antituberculos în urma căruia a fost

considerat vindecat.

Reânceperea tratamentului implică înregistrarea şi declararea statistică :,, readmis în

evidenţă,,.

-rata de confirmare bacteriologică a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, prin

microscopie = 48,6% pentru 2017şi 42,4% pentru 2016.

-rata de confirmare bacteriologică a bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, prin cultură

= 13,4% pentru 2017 şi 12,6% pentru 2016 .

Incidenţa tuberculozei variază în funcţie de mediu, vârstă, sex, zonă geografică.

C.N.S.I.S

.P.

26

Incidenţa prin tuberculoză pe medii ( U/ R ) Tabelul nr. 16

Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2017 și anul 2016, pe

medii (U/R)

MEDIUL

TOTAL TB(CAZURI NOI +

RECIDIVE)

CAZURI NOI

TBC

BOLNAVI RECIDIVE

TBC

Total

2016

Total

2017

Copii

2016

Copii

2017

Total

2016

Total

2017

Copii

2016

Copii

2017

Total

2016

Total

2017

Copii

2016

Copii

2017

Urban

45.3 44.1 43.3 47.6 45.6 44.9 43.4 47.3 43.5 39.7 33.3 71.4

Rural 54.7 55.9 56.7 52.4 54.4 55.1 56.6 52.7 56.5 60.3 66.7 28.6

*La % din bolnavii înregistraţi în cursul anului

Graficul nr. 25

Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România în anul 2017 comparativ cu anul

2016, pe medii (U/R)

Analiza incidenţei tuberculozei în anul 2016 pe medii, ne arată următoarea structură:

din incidenţa totală(globală), 45,3% din cazuri sunt în mediul urban şi 54,7% în mediul rural, iar

pentru copii, 43,3% din cazuri sunt în mediul urban şi 56,7% în mediul rural .

Pentru 2016 se constată că incidenţa tuberculozei în mediul rural este mai mare

comparativ cu mediul urban, pentru toate categoriile de incidenţă (globală, cazuri noi şi

recidive).

Pentru 2017, din incidenţa totală(globală), 44,1% din cazuri sunt în mediul urban şi

55,9% în mediul rural, iar pentru copii, 47,6% din cazuri sunt în mediul urban şi 52,4% în mediul

rural, au crescut în rural comparativ cu urban.

În 2017, incidenţa prin tuberculoză în urban, la categoriile de incidenţă (globală, cazuri

noi), are o pondere mai mică decât în 2016. La copii este mai mare incidența în 2017 la toate

categoriile față de 2016 în mediul urban. În mediul urban la copii recidive, sunt mai multe cazuri

decât în rural, în rest, la celelalte categorii sunt mai multe în rural.

Atrage atenţia numărul mare al bolnavilor cu tuberculoză din urban, unde densitatea

populaţiei este mare şi unde posibilitatea de răspândire a bolii este foarte mare. Pentru bolnavii

cu recidivela copii, în 2017 a fost o creștere semnificativă în urban

45

.3

44

.1

43

.3

47

.6

45

.6

44

.9

43

.4

47

.3

43

.5

39

.7

33

.3

71

.4

54

.7

55

.9

56

.7

52

.4

54

.4

55

.1

56

.6

52

.7

56

.5

60

.3 66

.7

28

.6

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017

total total copii copii total total copii copii total total copii copii

TB TOTAL TB BOLNAVI NOI TB RECIDIVE

La % din bolnavii TBC pe medii

urban rural

C.N.S.I.S

.P.

27

Incidenţa prin tuberculoză la copii 0- 14 ani

Atrage atenţia şi trage un semnal de alarmă ponderea mare a copiilor 0- 14 ani bolnavi de

tuberculoză.

În anul 2017 a crescut ponderea incidenţei prin tuberculoză la copii 0- 14 ani în România,

doar pentru bolnavi readmiși, iar pentru total bolnavi și cazuri noi a scăzut.

În anul 2016 copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară la grupa de vârstă 0- 14 ani, cazuri

noi, au o pondere de 4,6%, şi bolnavii readmişi, au o pondere de 0,05%.

În anul 2017 copiii bolnavi de tuberculoză pulmonară la grupa de vârstă 0- 14 ani, cazuri

noi, au o pondere de 4,3%, şi bolnavii readmişi, au o pondere de 0,06%.

Pentru 2016, din total bolnavi înregistraţi în cursul anului, copiii deţin o pondere de 4,7%,

iar pentru 2017 copiii au o pondere tot de 4,3% din total bolnavi înregistraţi în cursul anului.

Tabelul nr. 17

Ponderea incidenţei prin tuberculoză în România la copii 0-14 ani, din total cazuri TBC în

anul 2017 și anul 2016 COPII 0-14 ANI-

BOLNAVI TBC

(TOTAL)

COPII 0-14 ANI-

BOLNAVI TBC

(CAZURI NOI)

COPII 0-14 ANI-

BOLNAVI TBC

(READMIŞI)

AN 2016 2017 2016 2017 2016 2017

Copii % din total bolnavi TBC 4,7 4,3 4,6 4,3 0,05 0,06

* La % din total bolnavi înregistraţi în timpul anului

Graficul nr. 26

*La % din total bolnavi înregistraţi în timpul anului

4.7 4.6

0.05

4.3 4.3

0.06

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Total Bolnavi noi Recidive

Copii 0-14 ani % din total bolnavi TBC

2016 2017C.N.S.I.S

.P.

28

Numărul cazurilor de tuberculoză globală, cazuri noi şi recidive, înregistrate în România în

2017, comparativ cu 2016 Tabelul nr. 18 -cifre absolute-

JUDEŢ

TOTAL

(C.NOI+R.)

CAZURI NOI

RECIDIVE

2017 2016 2017 2016 2017 2016

ROMANIA 12310 12774 10377 10727 1933 2047

Alba 106 128 93 113 13 15

Arad 294 311 247 255 47 56

Arges 400 379 301 302 99 77

Bacau 564 532 458 450 106 82

Bihor 241 274 220 243 21 31

Bistrita-N 127 138 118 122 9 16

Botosani 304 315 267 258 37 57

Brasov 148 169 134 145 14 24

Braila 211 230 180 195 31 35

Buzau 231 265 197 225 34 40

Caras-Sev 210 238 161 192 49 46

Calarasi 193 190 153 154 40 36

Cluj 235 243 201 212 34 31

Constanta 480 502 402 419 78 83

Covasna 60 65 53 58 7 7

Dambovita 294 285 250 240 44 45

Dolj 622 648 499 506 123 142

Galati 455 481 354 384 101 97

Giurgiu 253 270 212 227 41 43

Gorj 232 243 189 205 43 38

Harghita 63 59 58 53 5 6

Hunedoara 192 235 165 187 27 48

Ialomita 201 193 158 164 43 29

Iasi 637 600 554 530 83 70

Ilfov 251 257 204 217 47 40

Maramures 297 299 268 260 29 39

Mehedinti 225 183 186 139 39 44

Mures 246 263 209 228 37 35

Neamt 350 357 301 289 49 68

Olt 423 423 334 328 89 95

Prahova 357 445 302 383 55 62

Satu Mare 241 269 213 245 28 24

Salaj 93 91 87 87 6 4

Sibiu 159 130 133 105 26 25

Suceava 355 358 306 302 49 56

Teleorman 327 354 280 288 47 66

Timis 395 486 343 405 52 81

Tulcea 210 187 174 172 36 15

Vaslui 364 304 314 255 50 49

Valcea 181 211 149 172 32 39

Vrancea 183 230 161 210 22 20

Bucuresti 900 934 789 803 111 131 Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"-Declarări 2017, Definitive 2016

C.N

.S.I.S.P.

29

Incidența prin tuberculoză (globală, cazuri noi şi recidive), înregistrată în România în

2017, comparativ cu 2016 Tabelul nr. 19 - indici la 100.000 loc.-

JUDEŢ

TOTAL(C.NOI+R.) CAZURI NOI RECIDIVE

2017 2016 2017 2016 2017 2016

ROMANIA 62.8 64.8 53.0 54.4 9.9 10.4

Alba 32.2 38.5 28.2 34.0 3.9 4.5

Arad 69.9 73.5 58.7 60.3 11.2 13.2

Arges 68.0 63.9 51.2 50.9 16.8 13.0

Bacau 95.1 88.9 77.2 75.2 17.9 13.7

Bihor 42.6 48.3 38.9 42.8 3.7 5.5

Bistrita-N 45.2 48.9 42.0 43.3 3.2 5.7

Botosani 78.4 80.2 68.8 65.7 9.5 14.5

Brasov 26.9 30.7 24.3 26.3 2.5 4.4

Braila 71.1 76.3 60.7 64.7 10.4 11.6

Buzau 54.6 61.8 46.6 52.5 8.0 9.3

Caras-Sev 75.8 84.7 58.1 68.4 17.7 16.4

Calarasi 66.4 64.6 52.7 52.3 13.8 12.2

Cluj 33.4 34.6 28.6 30.2 4.8 4.4

Constanta 70.9 73.8 59.4 61.6 11.5 12.2

Covasna 29.4 31.6 25.9 28.2 3.4 3.4

Dambovita 58.9 56.6 50.1 47.7 8.8 8.9

Dolj 98.2 101.5 78.8 79.3 19.4 22.2

Galati 88.9 93.0 69.2 74.2 19.7 18.8

Giurgiu 93.1 98.4 78.0 82.7 15.1 15.7

Gorj 72.1 74.6 58.7 62.9 13.4 11.7

Harghita 20.6 19.2 19.0 17.3 1.6 2.0

Hunedoara 49.1 59.3 42.2 47.2 6.9 12.1

Ialomita 77.2 73.3 60.7 62.3 16.5 11.0

Iasi 80.6 76.0 70.1 67.1 10.5 8.9

Ilfov 53.7 56.8 43.7 48.0 10.1 8.8

Maramures 64.0 64.0 57.7 55.7 6.2 8.4

Mehedinti 90.9 72.9 75.2 55.3 15.8 17.5

Mures 45.6 48.5 38.7 42.0 6.9 6.5

Neamt 77.9 78.7 67.0 63.7 10.9 15.0

Olt 104.6 103.1 82.6 80.0 22.0 23.2

Prahova 48.9 60.4 41.4 52.0 7.5 8.4

Satu Mare 71.8 79.7 63.5 72.6 8.3 7.1

Salaj 43.3 42.0 40.5 40.1 2.8 1.8

Sibiu 39.8 32.5 33.3 26.3 6.5 6.3

Suceava 56.6 56.9 48.8 48.0 7.8 8.9 Teleorman 94.6 100.4 81.0 81.7 13.6 18.7

Timis 56.4 69.7 49.0 58.1 7.4 11.6

Tulcea 105.3 92.5 87.3 85.1 18.1 7.4

Vaslui 95.4 78.8 82.3 66.1 13.1 12.7

Valcea 51.0 58.9 42.0 48.0 9.0 10.9

Vrancea 56.1 69.8 49.3 63.7 6.7 6.1

Bucuresti 49.3 50.9 43.2 43.7 6.1 7.1 Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"-Declarări 2017, Definitive 2016

- Incidenta s-a calculat cu populatia la 1 iulie a

C.N

.S.I.S.P.

30

În anul 2017 au scăzut cazurile de tuberculoză globală cu 2,0%ooo loc., de la 64,8%ooo loc. în

2016, la 62,8%ooo loc. în 2016; cazurile noi scad cu 1,5%ooo loc., de la 54,4%ooo loc. în 2016,

la 53,0%ooo loc. în 2017, iar recidivele scad cu 0,5%ooo loc., de la 10,4%ooo loc. în 2016, la

9,9%ooo loc. în 2017(tabelul nr. 19). Graficul nr.27


incidenței TBC cazuri noi a fost 54,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 17,3%ooo;

Valori mici sunt și în: Sibiu, Brașov, Covasna, Cluj. Valoarea maximă a fost în Tulcea

85,1%ooo; Valori mari se înregistrează în: Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Bacău. În anul 2016-

20 județe au valori sub medie și 22 peste. Graficul nr.28

Analiza făcută pe Graficul nr.28 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a incidenței

TBC cazuri noi a fost 53,0%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 19,0%ooo; Valori mici

sunt și în: Brașov, Covana, Alba, Cluj, Sibiu. Valoarea maximă a fost în Tulcea 87,3%ooo;

Valori mari se înregistrează în: Olt, Vaslui, Teleorman, Dolj, Giurgiu. În anul 2017-20 județe au

valori sub medie și 22 peste.

54

.48

5.1

82

.78

1.7

80

.07

9.3

75

.27

4.2

72

.66

8.4

67

.16

6.1

65

.76

4.7

63

.76

3.7

62

.96

2.3

61

.66

0.3

58

.15

5.7

55

.35

2.5

52

.35

2.0

50

.94

8.0

48

.04

8.0

47

.74

7.2

43

.74

3.3

42

.84

2.0

40

.13

4.0

30

.22

8.2

26

.32

6.3

17

.3

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

Ro

ma

nia

Tu

lcea

Giu

rgiu

Tel

eorm

an

Olt

Do

ljB

acă

uG

ala

țiS

atu

Ma

reC

ara

ș-S

ever

inIa

șiV

asl

ui

Boto

șan

iB

răil

aN

eam

țV

ran

cea

Go

rjIa

lom

ița

Con

stan

țaA

rad

Tim

ișM

ara

mu

reș

Meh

edin

țiB

uză

uC

ălă

rași

Pra

ho

va

Arg

eșS

ucea

va

Vâ

lcea

Ilfo

vD

âm

boviț

aH

un

edoa

raB

ucu

reșt

iB

istr

ița-N

ăsă

ud

Bih

or

Mu

reș

Săla

jA

lba

Clu

jC

ova

sna

Bra

șov

Sib

iuH

arg

hit

a

Incidență TBC-cazuri noi - 2016

53

.08

7.3

82

.68

2.3

81

.07

8.8

78

.07

7.2

75

.27

0.1

69

.26

8.8

67

.06

3.5

60

.76

0.7

59

.45

8.7

58

.75

8.1

57

.75

2.7

51

.25

0.1

49

.34

9.0

48

.84

6.6

43

.74

3.2

42

.24

2.0

42

.04

1.4

40

.53

8.9

38

.73

3.3

28

.62

8.2

25

.92

4.3

19

.0

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

100.0

Ro

ma

nia

Tu

lcea Olt

Va

slu

iT

eleo

rman

Do

ljG

iurg

iuB

acă

uM

ehed

inți

Iași

Gala

țiB

oto

șan

iN

eam

țS

atu

Ma

reB

răil

aIa

lom

ița

Con

stan

țaG

orj

Ara

dC

ara

ș-S

ever

inM

ara

mu

reș

Călă

rași

Arg

eșD

âm

boviț

aV

ran

cea

Tim

ișS

ucea

va

Bu

zău

Ilfo

vB

ucu

reșt

iH

un

edoa

raB

istr

ița-N

ăsă

ud

Vâ

lcea

Pra

ho

va

Săla

jB

ihor

Mu

reș

Sib

iuC

luj

Alb

aC

ova

sna

Bra

șov

Ha

rgh

ita

Incidență TBC-cazuri noi - 2017

C.N.S.I.S

.P.

31

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței cazuri noi prin tuberculoză în anul 2017 față de

anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză în județele:

Mehedinți - cu 19,8, de la 55,3%ooo locuitori la 75,2%ooo locuitori, Vaslui - cu 16,2, de la

66,1%ooo locuitori la 82,3%ooo locuitori, Sibiu - cu 7,0, de la 26,3%ooo locuitori la 33,3%ooo

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză au fost în Vrancea

- cu 14,4, de la 63,7%ooo locuitori la 49,3%ooo locuitori, Prahova- cu 10,6, de la 52,0%ooo

locuitori la 41,4%ooo locuitori, Caraș-Severin- cu 10,3, de la 68,4%ooo locuitori la 58,1%ooo

locuitori. Creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în

16 județe, în 26 județe rata a scăzut. Graficul nr.29


TBC recidive a fost 10,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Sălaj 1,8%ooo; Valori mici sunt și

în: Harghita, Covasna, Brașov, Alba. Valoarea maximă a fost în Olt 22,9%ooo; Valori mari se

înregistrează în: Dolj, Galați, Teleorman, Mehedinți. În anul 2016-21 județe au valori sub medie

și 21 peste. Graficul nr.30


TBC recidive a fost 9,9%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 1,6%ooo; Valori mici sunt

și în: Brașov, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Covasna. Valoarea maximă a fost în Olt 22,0%ooo; Valori

10

.42

3.2

22

.21

8.8

18

.71

7.5

16

.41

5.7

15

.01

4.5

13

.71

3.2

13

.01

2.7

12

.21

2.2

12

.11

1.7

11

.61

1.6

11

.01

0.9

9.3

8.9

8.9

8.9

8.8

8.4

8.4

7.4

7.1

7.1

6.5

6.3

6.1

5.7

5.5

4.5

4.4

4.4

3.4

2.0

1.8

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

Ro

ma

nia

Olt

Do

ljG

ala

țiT

eleo

rman

Meh

edin

țiC

ara

ș-S

ever

inG

iurg

iuN

eam

țB

oto

șan

iB

acă

uA

rad

Arg

eșV

asl

ui

Călă

rași

Con

stan

țaH

un

edoa

raG

orj

Tim

ișB

răil

aIa

lom

ița

Vâ

lcea

Bu

zău

Dâm

boviț

aS

ucea

va

Iași

Ilfo

vP

rah

ova

Mara

mu

reș

Tu

lcea

Bu

cure

ști

Satu

Ma

reM

ure

șS

ibiu

Vra

nce

aB

istr

ița-N

ăsă

ud

Bih

or

Alb

aC

luj

Bra

șov

Co

va

sna

Ha

rgh

ita

Săla

j

Incidență TBC-recidive - 2016

9.9

22

.01

9.7

19

.41

8.1

17

.91

7.7

16

.81

6.5

15

.81

5.1

13

.81

3.6

13

.41

3.1

11

.51

1.2

10

.91

0.5

10

.41

0.1

9.5

9.0

8.8

8.3

8.0

7.8

7.5

7.4

6.9

6.9

6.7

6.5

6.2

6.1

4.8

3.9

3.7

3.4

3.2

2.8

2.5

1.6

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

Ro

ma

nia

Olt

Gala

țiD

olj

Tu

lcea

Ba

cău

Cara

ș-S

ever

inA

rgeș

Ialo

miț

aM

ehed

inți

Giu

rgiu

Călă

rași

Tel

eorm

an

Go

rjV

asl

ui

Con

stan

țaA

rad

Nea

mț

Iași

Bră

ila

Ilfo

vB

oto

șan

iV

âlc

eaD

âm

boviț

aS

atu

Ma

reB

uză

uS

ucea

va

Pra

ho

va

Tim

ișH

un

edoa

raM

ure

șV

ran

cea

Sib

iuM

ara

mu

reș

Bu

cure

ști

Clu

jA

lba

Bih

or

Co

va

sna

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Săla

jB

rașo

vH

arg

hit

aIncidență TBC-recidive - 2017

C.N.S.I.S

.P.

32

mari se înregistrează în: Galați, Dolj, Tulcea, Bacău, Caraș-Severin. În anul 2017-22 județe au

valori sub medie și 20 peste medie.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin tuberculoză - recidive în anul 2017 față de

anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței recidive prin tuberculoză în județele: Tulcea -

cu 10,6, de la 7,4%ooo locuitori la 18,1%ooo locuitori, Ialomița - cu 5,5, de la 11,0%ooo

locuitori la 16,5%ooo locuitori, Bacău - cu 4,2, de la 13,7%ooo locuitori la 17,9%ooo locuitori.

Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin tuberculoză - recidive, au fost în Hunedoara - cu

5,2, de la 12,1%ooo locuitori la 6,9%ooo locuitori, Teleorman- cu 5,1, de la 18,7%ooo locuitori

la 13,6%ooo locuitori, Botoșani - cu 5,0, de la 14,5%ooo locuitori la 9,5%ooo locuitori. Creșteri

ale ratei incidenței prin tuberculoză - recidive în 2017 față de 2016 au fost în 24 județe, în 17

județe rata a scăzut și într-un județ valoarea a rămas constantă. Graficul nr.31


globale prin tuberculoză a fost 64,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 19,2%ooo;

Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Sibiu, Cluj. Valoarea maximă a fost în Olt 103,1%ooo;

Valori mari se înregistrează în: Dolj, Teleorman, Giurgiu, Galați. În anul 2016-21 județe au avut

valori sub medie, și 21 peste.

Graficul nr.32

64

.81

03

.11

01

.51

00

.49

8.4

93

.09

2.5

88

.98

4.7

80

.27

9.7

78

.87

8.7

76

.37

6.0

74

.67

3.8

73

.57

3.3

72

.96

9.8

69

.76

4.6

64

.06

3.9

61

.86

0.4

59

.35

8.9

56

.95

6.8

56

.65

0.9

48

.94

8.5

48

.34

2.0

38

.53

4.6

32

.53

1.6

30

.71

9.2

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

Ro

ma

nia

Olt

Do

ljT

eleo

rman

Giu

rgiu

Gala

țiT

ulc

eaB

acă

uC

ara

ș-S

ever

inB

oto

șan

iS

atu

Ma

reV

asl

ui

Nea

mț

Bră

ila

Iași

Go

rjC

on

stan

țaA

rad

Ialo

miț

aM

ehed

inți

Vra

nce

aT

imiș

Călă

rași

Mara

mu

reș

Arg

eșB

uză

uP

rah

ova

Hu

ned

oa

raV

âlc

eaS

ucea

va

Ilfo

vD

âm

boviț

aB

ucu

reșt

iB

istr

ița-N

ăsă

ud

Mu

reș

Bih

or

Săla

jA

lba

Clu

jS

ibiu

Co

va

sna

Bra

șov

Ha

rgh

ita

Incidență TBC globală(cazuri noi+recidive) - 2016

62

.81

05

.31

04

.69

8.2

95

.49

5.1

94

.69

3.1

90

.98

8.9

80

.67

8.4

77

.97

7.2

75

.87

2.1

71

.87

1.1

70

.96

9.9

68

.06

6.4

64

.05

8.9

56

.65

6.4

56

.15

4.6

53

.75

1.0

49

.34

9.1

48

.94

5.6

45

.24

3.3

42

.63

9.8

33

.43

2.2

29

.42

6.9

20

.6

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

Ro

ma

nia

Tu

lcea Olt

Do

ljV

asl

ui

Ba

cău

Tel

eorm

an

Giu

rgiu

Meh

edin

țiG

ala

țiIa

șiB

oto

șan

iN

eam

țIa

lom

ița

Cara

ș-S

ever

inG

orj

Satu

Ma

reB

răil

aC

on

stan

țaA

rad

Arg

eșC

ălă

rași

Mara

mu

reș

Dâm

boviț

aS

ucea

va

Tim

ișV

ran

cea

Bu

zău

Ilfo

vV

âlc

eaB

ucu

reșt

iH

un

edoa

raP

rah

ova

Mu

reș

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Săla

jB

ihor

Sib

iuC

luj

Alb

aC

ova

sna

Bra

șov

Ha

rgh

ita

Incidență TBC globală(cazuri noi +recidive) - 2017

C.N.S.I.S

.P.

33


globale prin tuberculoză a fost 62,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 20,6%ooo;

Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Alba, Cluj. Valoarea maximă a fost în Tulcea

105,3%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Dolj, Vaslui, Bacău, Teleorman. În anul 2017-

20 județe au valori sub medie și 22 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței globale prin tuberculoză în anul 2017 față de anul

2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței globale prin tuberculoză în județele: Mehedinți - cu

18,1, de la 72,9%ooo locuitori la 90,9%ooo locuitori, Vaslui - cu 16,6, de la 78,8%ooo locuitori

la 95,4%ooo locuitori, Tulcea - cu 12,8, de la 92,5%ooo locuitori la 105,3%ooo locuitori. Cele

mai mari scăderi ale ratei incidenței globale prin tuberculoză au fost în Vrancea - cu 13,7, de la

69,8%ooo locuitori la 56,1%ooo locuitori, Timiș - cu 13,2, de la 69,7%ooo locuitori la 56,4%ooo

locuitori, Prahova- cu 11,5, de la 60,4%ooo locuitori la 48,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei

incidenței globale prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 12 județe, în 30 județe rata a

scăzut.

Aceste diferenţe în repartizarea teritorială a cazurilor de tuberculoză în profil teritorial,

confirmă problemele economico- sociale legate de sărăcie şi şomaj, şi în acelaşi timp

semnalizează programe de sănătate aplicate diferit şi deficitar în judeţe, deficienţe în educaţia

sanitară a populaţiei, responsabilitate ce revine întregului personal sanitar.

TBC-Cazuri noi şi total, incidența în România pe regiuni, în 2016

Tabelul nr.20

REGIUNI 2016 TOTAL

CAZURI

TOTAL(CAZURI

NOI)

COPII(CAZURI

NOI)

TOTAL

CAZURI

TOTAL(CAZURI

NOI)

COPII(CAZURI

NOI)

TOTALŢARĂ 12774 10727 590 64.8 54.4 19.3

N - E 2466 2084 87 75.9 64.2 15.0

S - E 1895 1605 110 77.1 65.3 28.8

SUD 2116 1758 111 70.1 58.2 24.7

S - V 1708 1350 45 86.1 68.0 16.2

V 1270 1039 37 70.6 57.8 14.4

N - V 1314 1169 98 51.1 45.4 24.1

CENTRU 814 702 36 34.8 30.0 9.4

M.BUC. ŞI ILFOV 1191 1020 66 52.1 44.6 20.1

Graficul nr.33

64

.8 75

.9

77

.1

70

.1

86

.1

70

.6

51

.1

34

.8

52

.1

54

.4 64

.2

65

.3

58

.2 68

.0

57

.8

45

.4

30

.0

44

.6

19

.3

15

.0

28

.8

24

.7

16

.2

14

.4 24

.1

9.4

20

.1

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

TOTAL

ŢARĂ

N - E S - E SUD S - V V N - V CENTRU M.BUC. ŞI

ILFOV

TBC regiuni 2016

Total cazuri TB Total cazuri noi TB Copii cazuri noi TB

C.N.S.I.S

.P.

34

Tabelul nr.21

MACROREGIUNI

2016

TOTAL ŢARĂ

TOTAL

CAZURI

TOTAL

(CAZURI NOI)

COPII

(CAZURI NOI)

TOTAL

CAZURI

TOTAL

(CAZURI NOI)

COPII

(CAZURI NOI)

12774 10727 590 64.8 54.4 19.3

Macroregiunea 1 (N - V; Centru) 2128 1871 134 43.3 38.1 17.0

Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 4361 3689 197 76.4 64.6 20.5

Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M. Buc.

şi Ilfov) 3307 2778 177 62.3 52.4 22.8

Macroregiunea 4 (S - V Oltenia; V) 2978 2389 82 78.7 63.2 15.3

Graficul nr.34

TBC-Cazuri noi şi total, incidența în România pe regiuni, în 2017

Tabelul nr.22

REGIUNI 2017 TOTAL

CAZURI

TOTAL

(CAZURI NOI)

COPII

(CAZURI NOI)

TOTAL

CAZURI

TOTAL

(CAZURI NOI)

COPII

(CAZURI NOI)

TOTAL ŢARĂ 12310 10377 524 62.8 53.0 17.2

N - E 2574 2200 87 79.7 68.1 15.1

S - E 1770 1468 85 72.7 60.3 22.5

SUD 2025 1656 97 67.8 55.5 21.9

S - V 1683 1357 39 85.8 69.2 14.3

V 1091 916 31 61.0 51.2 12.1

N - V 1234 1107 97 48.1 43.2 23.9

CENTRU 782 680 32 33.6 29.2 8.4

M.BUC. ŞI ILFOV 1151 993 56 50.2 43.3 16.7

Tabelele și graficele de mai sus arată diferențe în repartizarea teritorială la nivel de regiune și

macroregiune a cazurilor de TBC. Cele mai multe cazuri, atât în 2016, cât și în 2017 sunt în

regiunea sud vest Oltenia.

64

.8

43

.3

76

.4

62

.3

78

.7

54

.4

38

.1

64

.6

52

.4

63

.2

19

.3

17 20

.5

22

.8

15

.3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90


CENTRU)


S-E)

Macroregiunea 3(S-

MUNTENIA; M.BUC.

ŞI ILFOV)

Macroregiunea 4(S-V

OLTENIA; V)

TBC macroregiuni 2016


C.N.S.I.S

.P.

35

Incidenţa prin TBC(cazuri noi) şi total în România, pe regiuni, în 2017

Graficul nr.35

Tabelul nr.23

MACROREGIUNI

2017

TOTAL ŢARĂ

TOTAL

CAZURI

TOTAL

(CAZURI

NOI)

COPII

(CAZURI

NOI)

TOTAL

CAZURI

TOTAL

(CAZURI

NOI)

COPII

(CAZURI

NOI)

12310 10377 524 62.8 53.0 17.2

Macroregiunea 1 ( N – V; Centru) 2016 1787 129 41.2 36.5 16.4

Macroregiunea 2 ( N – E; S – E) 4344 3668 172 76.7 64.8 18.1

Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M.Buc.

şi Ilfov) 3176 2649 153 60.2 50.2 19.7

Macroregiunea 4 ( S – V Oltenia; V) 2774 2273 70 74.0 60.6 13.2

Graficul nr.35

Cele mai puține cazuri sunt conform tabelelor și graficelor de mai sus în macroregiunea 1(N-V;

Centru).

62

.8

79

.7

72

.7

67

.8

85

.8

61

48

.1

33

.6

50

.2

53

68

.1

60

.3

55

.5

69

.2

51

.2

43

.2

29

.2

43

.3

17

.2

15

.1 22

.5

21

.9

14

.3

12

.1

23

.9

8.4

16

.7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

TOTAL

ŢARĂ

N - E S - E SUD S - V V N - V CENTRU M.BUC. ŞI

ILFOV

TBC regiuni 2017


62

.8

41

.2

76

.7

60

.2

74

.0

53

.0

36

.5

64

.8

50

.2 60

.6

17

.2

16

.4

18

.1

19

.7

13

.2

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0


CENTRU)


S-E)

Macroregiunea 3(S-

MUNTENIA; M.BUC.

ŞI ILFOV)

Macroregiunea 4(S-V

OLTENIA; V)

TBC macroregiuni 2017

Total cazuri TB Total cazuri noi TB Copii cazuri noi TBC.N.S.I.S

.P.

36

Număr cazuri tuberculoză la copii în România, 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 24 cifre absolute

JUDEŢ

TBC COPII TOTAL

(C.NOI+R.)

TBC COPII

CAZURI NOI

TBC COPII

RECIDIVE

2017 2016 2017 2016 2017 2016 ROMANIA 531 596 524 590 7 6

Alba 2 2 2 2 0 0

Arad 5 3 5 3 0 0

Arges 13 16 13 16 0 0

Bacau 11 11 11 11 0 0

Bihor 15 20 15 20 0 0

Bistrita-N 18 5 18 5 0 0

Botosani 6 8 6 8 0 0

Brasov 3 13 3 13 0 0

Braila 18 30 18 29 0 1

Buzau 5 13 5 13 0 0

Caras-Sev 5 8 5 8 0 0

Calarasi 5 5 5 5 0 0

Cluj 11 18 10 18 1 0

Constanta 22 30 21 30 1 0

Covasna 2 2 2 2 0 0

Dambovita 15 7 15 5 0 2

Dolj 17 28 16 27 1 1

Galati 26 31 26 31 0 0

Giurgiu 17 16 17 16 0 0

Gorj 4 5 4 5 0 0

Harghita 3 1 3 1 0 0

Hunedoara 5 7 5 7 0 0

Ialomita 8 18 8 17 0 1

Iasi 18 32 18 32 0 0

Ilfov 16 23 14 23 2 0

Maramures 40 33 39 33 1 0

Mehedinti 6 4 5 4 1 0

Mures 20 16 20 15 0 1

Neamt 14 5 14 5 0 0

Olt 6 5 6 5 0 0

Prahova 10 23 10 23 0 0

Satu Mare 14 21 14 21 0 0

Salaj 1 1 1 1 0 0

Sibiu 2 3 2 3 0 0

Suceava 22 26 22 26 0 0

Teleorman 29 29 29 29 0 0

Timis 16 19 16 19 0 0

Tulcea 8 4 8 4 0 0

Vaslui 16 5 16 5 0 0

Valcea 8 4 8 4 0 0

Vrancea 7 3 7 3 0 0

Bucuresti 42 43 42 43 0 0

Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"

C.N.S.I.S

.P.

37

Incidenţa prin tuberculoză în România la copii, 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 25 - indici la 100.000 loc.-

JUDEŢ

TBC COPII TOTAL

(C.NOI+R.)

TBC COPII

CAZURI NOI

TBC COPII

RECIDIVE

2017 2016 2017 2016 2017 2016

ROMANIA 17.4 19.5 17.2 19.3 0.2 0.2

Alba 4.1 4.1 4.1 4.1 0.0 0.0

Arad 7.9 4.7 7.9 4.7 0.0 0.0

Arges 15.6 19.0 15.6 19.0 0.0 0.0

Bacau 10.6 10.5 10.6 10.5 0.0 0.0

Bihor 16.5 22.0 16.5 22.0 0.0 0.0

Bistrita-N 36.0 9.9 36.0 9.9 0.0 0.0

Botosani 8.9 11.6 8.9 11.6 0.0 0.0

Brasov 3.3 14.6 3.3 14.6 0.0 0.0

Braila 43.3 70.9 43.3 68.5 0.0 2.4

Buzau 8.0 20.4 8.0 20.4 0.0 0.0

Caras-Sev 12.7 19.9 12.7 19.9 0.0 0.0

Calarasi 10.4 10.3 10.4 10.3 0.0 0.0

Cluj 11.2 18.6 10.2 18.6 1.0 0.0

Constanta 20.1 27.4 19.2 27.4 0.9 0.0

Covasna 5.7 5.6 5.7 5.6 0.0 0.0

Dambovita 20.0 9.2 20.0 6.5 0.0 2.6

Dolj 18.8 30.7 17.7 29.6 1.1 1.1

Galati 33.1 39.0 33.1 39.0 0.0 0.0

Giurgiu 42.1 38.9 42.1 38.9 0.0 0.0

Gorj 8.9 10.9 8.9 10.9 0.0 0.0

Harghita 5.9 2.0 5.9 2.0 0.0 0.0

Hunedoara 9.3 12.9 9.3 12.9 0.0 0.0

Ialomita 18.0 40.0 18.0 37.8 0.0 2.2

Iasi 12.6 22.4 12.6 22.4 0.0 0.0

Ilfov 20.2 30.2 17.7 30.2 2.5 0.0

Maramures 54.1 44.2 52.8 44.2 1.4 0.0

Mehedinti 17.2 11.1 14.3 11.1 2.9 0.0

Mures 22.3 17.8 22.3 16.7 0.0 1.1

Neamt 19.0 6.7 19.0 6.7 0.0 0.0

Olt 11.0 9.0 11.0 9.0 0.0 0.0

Prahova 9.5 21.6 9.5 21.6 0.0 0.0

Satu Mare 24.7 36.8 24.7 36.8 0.0 0.0

Salaj 2.8 2.8 2.8 2.8 0.0 0.0

Sibiu 3.0 4.5 3.0 4.5 0.0 0.0

Suceava 19.0 22.3 19.0 22.3 0.0 0.0

Teleorman 62.9 61.6 62.9 61.6 0.0 0.0

Timis 15.9 19.3 15.9 19.3 0.0 0.0

Tulcea 25.7 12.6 25.7 12.6 0.0 0.0

Vaslui 22.2 6.8 22.2 6.8 0.0 0.0

Valcea 16.6 8.1 16.6 8.1 0.0 0.0

Vrancea 12.9 5.5 12.9 5.5 0.0 0.0

Bucuresti 16.4 17.1 16.4 17.1 0.0 0.0

Sursa: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"

- Incidenta s-a calculat cu populatia de la 1 iulie

C.N.S.I.S

.P.

38

Graficul nr.36


TBC cazuri noi la copii a fost 19,3%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 2,0%ooo;

Valori mici sunt și în: Sălaj, Alba, Sibiu, Arad. Valoarea maximă a fost în Brăila 68,5%ooo;

Valori mari se înregistrează în:Teleorman, Maramureș, Galați, Giurgiu. În anul 2016-25 județe

au valori ale incidenței TB cazuri noi la copii sub medie și 17 peste. Graficul nr. 37


TBC cazuri noi la copii a fost 17,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Sălaj 2,8%ooo loc.;

Valori mici sunt și în: Sibiu, Brașov, Alba, Covasna. Valoarea maximă a fost în Teleorman

62,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Maramureș, Brăila, Giurgiu, Bistrița-Năsăud. În anul

2017-25 județe au valori a incidenței TBC cazuri noi la copii sub medie și 17 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței cazuri noi prin tuberculoză la copii în anul 2017

față de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză la copii în

județele: Bistrița-Năsăud - cu 26,0, de la 9,9%ooo locuitori la 36,0%ooo locuitori, Vaslui - cu

15,3, de la 6,8%ooo locuitori la 22,2%ooo locuitori, Dâmbovița - cu 13,5, de la 6,5%ooo

locuitori la 20,0%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței cazuri noi la copii prin

tuberculoză au fost în Brăila - cu 25,2, de la 68,5%ooo locuitori la 43,3%ooo locuitori, Ialomița-

19

.36

8.5

61

.64

4.2

39

.03

8.9

37

.83

6.8

30

.22

9.6

27

.42

2.4

22

.32

2.0

21

.62

0.4

19

.91

9.3

19

.01

8.6

17

.11

6.7

14

.61

2.9

12

.61

1.6

11

.11

0.9

10

.51

0.3

9.9

9.0

8.1

6.8

6.7

6.5

5.6

5.5

4.7

4.5

4.1

2.8

2.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0R

om

an

iaB

răil

aT

eleo

rman

Mara

mu

reș

Gala

țiG

iurg

iuIa

lom

ița

Satu

Ma

reIl

fov

Do

ljC

on

stan

țaIa

șiS

ucea

va

Bih

or

Pra

ho

va

Bu

zău

Cara

ș-S

ever

inT

imiș

Arg

eșC

luj

Bu

cure

ști

Mu

reș

Bra

șov

Hu

ned

oa

raT

ulc

eaB

oto

șan

iM

ehed

inți

Go

rjB

acă

uC

ălă

rași

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Olt

Vâ

lcea

Va

slu

iN

eam

țD

âm

boviț

aC

ova

sna

Vra

nce

aA

rad

Sib

iuA

lba

Săla

jH

arg

hit

a

Incidență TBC cazuri noi la copii - 2016

17

.26

2.9

52

.84

3.3

42

.13

6.0

33

.12

5.7

24

.72

2.3

22

.22

0.0

19

.21

9.0

19

.01

8.0

17

.71

7.7

16

.61

6.5

16

.41

5.9

15

.61

4.3

12

.91

2.7

12

.61

1.0

10

.61

0.4

10

.29

.59

.38

.98

.98

.07

.95

.95

.74

.13

.33

.02

.8

-10.00.0

10.020.030.040.050.060.070.0

Ro

ma

nia

Tel

eorm

an

Mara

mu

reș

Bră

ila

Giu

rgiu

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Gala

țiT

ulc

eaS

atu

Ma

reM

ure

șV

asl

ui

Dâm

boviț

aC

on

stan

țaS

ucea

va

Nea

mț

Ialo

miț

aIl

fov

Do

ljV

âlc

eaB

ihor

Bu

cure

ști

Tim

ișA

rgeș

Meh

edin

țiV

ran

cea

Cara

ș-S

ever

inIa

șiO

ltB

acă

uC

ălă

rași

Clu

jP

rah

ova

Hu

ned

oa

raB

oto

șan

iG

orj

Bu

zău

Ara

dH

arg

hit

aC

ova

sna

Alb

aB

rașo

vS

ibiu

Săla

j

Incidență TBC cazuri noi la copii - 2017

C.N.S.I.S

.P.

39

cu 19,8, de la 37,8%ooo locuitori la 18,0%ooo locuitori, Ilfov- cu 12,5, de la 30,2%ooo locuitori

la 17,7%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței cazuri noi prin tuberculoză la copii în 2017

față de 2016 au fost în 18 județe, în 22 județe rata a scăzut, și în 2 a rămas constantă.

Graficul nr.38

Analiza făcută pe Graficul nr.38 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a ratei

incidenței globale TBC la copii a fost 19,5%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita

2,0%ooo ; Valori mici sunt și în: Sălaj, Alba, Sibiu, Arad. Valoarea maximă a fost în Brăila

70,9%ooo; Valori mari ale ratei incidenței globale TBC la copii se înregistrează în: Teleorman,

Maramureș Ialomița, Galați. În anul 2016-26 județe au valori sub medie și 16 peste.

Graficul nr. 39


incidenței globale TBC la copii a fost 17,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Sălaj 2,8%ooo

loc.; Valori mici sunt și în: Sibiu, Brașov, Alba, Covasna. Valoarea maximă a fost în Teleorman

62,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Maramureș, Brăila, Giurgiu, Bistrița-Năsăud. În anul

2017-25 județe au valori sub medie și 17 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței globale prin tuberculoză la copii în anul 2017 față

de anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei incidenței globale prin tuberculoză la copii în județele:

Bistrița -Năsăud - cu 26,0, de la 9,9%ooo locuitori la 36,0%ooo locuitori, Vaslui - cu 15,3, de la

19

.57

0.9

61

.64

4.2

40

.03

9.0

38

.93

6.8

30

.73

0.2

27

.42

2.4

22

.32

2.0

21

.62

0.4

19

.91

9.3

19

.01

8.6

17

.81

7.1

14

.61

2.9

12

.61

1.6

11

.11

0.9

10

.51

0.3

9.9

9.2

9.0

8.1

6.8

6.7

5.6

5.5

4.7

4.5

4.1

2.8

2.0

-10.00.0

10.020.030.040.050.060.070.080.0

Ro

ma

nia

Bră

ila

Tel

eorm

an

Mara

mu

reș

Ialo

miț

aG

ala

țiG

iurg

iuS

atu

Ma

reD

olj

Ilfo

vC

on

stan

țaIa

șiS

ucea

va

Bih

or

Pra

ho

va

Bu

zău

Cara

ș-S

ever

inT

imiș

Arg

eșC

luj

Mu

reș

Bu

cure

ști

Bra

șov

Hu

ned

oa

raT

ulc

eaB

oto

șan

iM

ehed

inți

Go

rjB

acă

uC

ălă

rași

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Dâm

boviț

aO

ltV

âlc

eaV

asl

ui

Nea

mț

Co

va

sna

Vra

nce

aA

rad

Sib

iuA

lba

Săla

jH

arg

hit

a

Incidență TBC globală(cazuri noi+recidive)la copii -2016

17

.46

2.9

54

.14

3.3

42

.13

6.0

33

.12

5.7

24

.72

2.3

22

.22

0.2

20

.12

0.0

19

.01

9.0

18

.81

8.0

17

.21

6.6

16

.51

6.4

15

.91

5.6

12

.91

2.7

12

.61

1.2

11

.01

0.6

10

.49

.59

.38

.98

.98

.07

.95

.95

.74

.13

.33

.02

.8

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

Ro

ma

nia

Tel

eorm

an

Mara

mu

reș

Bră

ila

Giu

rgiu

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Gala

țiT

ulc

eaS

atu

Ma

reM

ure

șV

asl

ui

Ilfo

vC

on

stan

țaD

âm

boviț

aS

ucea

va

Nea

mț

Do

ljIa

lom

ița

Meh

edin

țiV

âlc

eaB

ihor

Bu

cure

ști

Tim

ișA

rgeș

Vra

nce

aC

ara

ș-S

ever

inIa

șiC

luj

Olt

Ba

cău

Călă

rași

Pra

ho

va

Hu

ned

oa

raB

oto

șan

iG

orj

Bu

zău

Ara

dH

arg

hit

aC

ova

sna

Alb

aB

rașo

vS

ibiu

Săla

j

Incidență TBC globală(cazuri noi+recidive) la copii -2017

C.N.S.I.S

.P.

40

6,8%ooo locuitori la 22,2%ooo locuitori, Tulcea - cu 13,1, de la 12,6%ooo locuitori la 25,7%ooo

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței globale prin tuberculoză la copii au fost în

Brăila - cu 27,5, de la 70,9%ooo locuitori la 43,3%ooo locuitori, Ialomița- cu 22,0, de la

40,0%ooo locuitori la 18,0%ooo locuitori, Buzău- cu 12,4, de la 20,4%ooo locuitori la 8,0%ooo

locuitori. Creșteri ale ratei incidenței globale prin tuberculoză la copii în 2017 față de 2016 au

fost în 18 județe, în 22 județe rata a scăzut, și în 2 a rămas constant.

Analiza făcută pe datele din Tabelul nr.25 privind incidența prin TBC recidive la copii,

ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a fost 0,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost 0

în 37 județe; Valoarea maximă a fost în Dâmbovița 2,6%ooo; Cazuri de TBC recidive se

înregistrează și în: Brăila, Ialomița, Mureș, Dolj. În anul 2016-37 județe au valoarea 0, și 5 peste.

Analiza făcută pe datele din Tabelul nr.25 privind incidența prin TBC recidive la copii,

ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a fost 0,2%ooo loc.; Valoarea minimă a fost 0

în 36 județe; Valoarea maximă a fost în Mehedinți 2,9%ooo; Cazuri de TBC recidive se

înregistrează și în: Ilfov, Maramureș, Dâmbovița, Dolj, Cluj. În anul 2017-36 județe au valoarea

0, și 6 peste.

Incidența prin TBC la copii scade în 2017 comparativ cu 2016 pentru incidența globală și pentru

cazurile noi, și rămâne constantă pentru recidive.

Această scădere a incidenţei tuberculozei, poate fi datorită aplicării Programului Naţional de

Control al Tuberculozei, al cărui principal obiectiv l-a constituit limitarea cât mai rapidă a

răspândirii infecţiei şi bolii în populaţie, bazat pe tratament regulat, sub directa observaţie, pe

toată durata necesară până la vindecare.

Aceste diferenţe în repartizarea teritorială a cazurilor de tuberculoză în profil teritorial, confirmă

problemele economico- sociale legate de sărăcie şi şomaj, şi în acelaşi timp semnalizează

programe de sănătate aplicate diferit şi deficitar în judeţe, deficienţe în educaţia sanitară a

populaţiei, responsabilitate ce revine întregului personal sanitar.

Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România la copii, în perioada 1970- 2017 Tabelul nr. 26 *Indici la 100.000 loc

ANII

1970 1980 1989 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2016 2017

INCIDENŢA TB

(CAZURI NOI- COPII) 77,3 10,3 9,3 12,7 21,0 41,9 32,1 25,0 21,1 19,3 17,2

Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România, la copii, în ultimii 46 de ani Graficul nr. 40

*Indici la 100.000 loc

77.3

10.3 9.312.7

21

41.9

32.125

21.1 19.3 17.2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1970 1980 1989 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2016 2017

ANII

incidența TBC cazuri noi copii

C.N.S.I.S

.P.

41

Începând din anul 1970, incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) la copii, a scăzut pe

parcursul a 10 ani(1970- 1980), de aproximativ 7 ori, de la 77,3 %ooo loc., la 10,3 %ooo loc. în

1980. Scăderea continuă şi considerabilă a incidenţei prin tuberculoză în perioada menţionată

1970-1980, este reflectarea creşterii nivelului de trai al populaţiei.

Urmează o perioadă de relativă stagnare la valori mici pe o perioadă de 10 ani până în

anul 1989, după care incidenţa începe să crească, ajungând în 1990 la 12,7%ooo loc., iar în 2000

la 41,9 %ooo loc., reprezentând cea mai mare valoare atinsă în intervalul 1980- 2017, şi o

creştere de mai mult de patru ori a valorii din 1989.

Din anul 2000 urmează un trend descendent, ajungând în anul 2017 la valoarea de 17,2

%ooo loc., ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din valoarea înregistrată la începutul

intervalului studiat.

Deşi se constată o scădere importantă a incidenţei tuberculozei la copii(cazuri noi), se fac

eforturi mari pentru scăderea infecţiei şi a bolii, încă se menţine la o valoare foarte

ridicată(Tabelul nr.26 şi Graficul nr. 39). Tabelul nr. 27

Dinamica incidenţei prin tuberculoză în România în ultimii 10 ani şi ponderea cazurilor de

tuberculoză globală confirmate bacteriologic în România în aceeaşi perioadă de timp (2006-2017).

ANII

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Incidenţa

TBC 109.7 110.4 104.8 95.3 87.7 83.6 77.6 74.5 71.7 64.8 62.8

confirmaţi 63.0 62.9 62.3 61.3 62.7 62.5 61.5 60.8 63.5 62.7 64.9 *Incidenţa la %ooo loc.

*Confirmaţi bacteriologic % din înregistraţi

Graficul nr. 40 şi tabelul nr. 27 prezintă dinamica incidenţei globale prin tuberculoză în ultimii

10 ani, permiţând aprecierea raportului dintre incidenţa cazurilor de tuberculoză globală (total

cazuri noi şi recidive) şi cazurile de tuberculoză confirmate bacteriologic (eliminatori de bK în

spută). Recrudescenţa actuală s-a manifestat din 2007, numărul de surse (bolnavi cu bK pozitiv)

reprezentând 63,0% din bolnavii de tuberculoză ai anului respectiv, după care ponderea

bolnavilor cu bK pozitiv începe să scadă, oscilând în jurul valorii de peste 60 %, pentru ca în

2017 să crească la valoarea de 64,9% din total cazuri confirmate bacteriologic, reprezentând cea

mai mare valoare a intervalului. Comparând 2017 cu 2016, se poate spune că incidenţa prin

tuberculoză scade, dar ponderea bolnavilor bK pozitivi, cei care sunt contagioși și care transmit

și răspândesc infecția, crește. Graficul nr. 40

*Incidenţa la %ooo loc. înregistraţi

*Confirmaţi bacteriologic % din înregistraţi

10

9.7

11

0.4

10

4.8

95

.3

87

.7

83

.6

77

.6

74

.5

71

.7

64

.8

62

.8

63

62

.9

62

.3

61

.3

62

.7

62

.5

61

.5

60

.8

63

.5

62

.7

64

.9

0

20

40

60

80

100

120

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Anii

Incidența globală și ponderea cazurilor confirmate bacteriologic

Incidenţa confirmaţiC.N.S.I.S

.P.

42

Dinamica incidenţei prin tuberculoză în România în ultimii 10 ani Tabelul nr.28

IncidenţaTBC

Anul

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Totală(globală) 110.4 104.8 95.3 87.7 83.6 77.6 74.6 71.7 64.8 62.8

Cazuri noi 91.1 87.3 78.7 72.1 69.2 64.3 62.8 60.4 54.4 53.0

Recidive 19.3 17.5 16.6 15.6 14.4 13.3 11.8 11.2 10.4 9.9

Indici la %ooo loc.

Dinamica incidenţei prin tuberculoză în România în ultimii 10 ani Graficul nr. 41 - Indici la %ooo loc.-

Analiza în dinamică a incidenţei tuberculozei total(global), cazuri noi şi recidive, arată

tendinţa de scădere a cazurilor înregistrate în toate cele trei situaţii menţionate. Pentru perioada

studiată cele mai mari valori se înregistrează în anul 2008 în ceea ce priveşte incidenţa total,

cazuri noi și recidive. Cele mai mici valori pentru toate tipurile de incidenţă se înregistrează în

anul 2017, aceasta fiind probabil prin aplicarea programelor naționale de sănătate. Tendința

pentru toate categoriile de TBC este descrescătoare.

Dinamica incidenţei prin TBC(cazuri noi) în România, în perioada 1960- 2017

Incidenţa prin tuberculoză (cazuri noi) în România a scăzut constant începând din 1960,

când se înregistrează cea mai mare valoare a intervalului studiat (319,3%ooo loc.), până în 1985,

când se înregistrează valoarea minimă a intervalului (50,7%ooo loc). Urmează o perioadă de

creştere constantă a incidenţei până în anul 2000 (105,5%ooo loc.), după care începe să scadă

constant, iar în 2017 scade incidenţa cazurilor noi de tuberculoză la 53,0%ooo loc..

Tendinţa în cazul incidenţei(cazuri noi) în dinamică începând cu 1960 până în prezent

este de scădere, conform graficului nr. 42.

Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România în ultimii 56 de ani

Tabelul nr. 29 Indici la 100.000 loc.

INCIDENŢA

(cazuri noi)

ANII

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

319,3 169,1 137,7 99,0 54,5 50,7 64,6 95,0 105,5 104,8 78,7 60.4 53.0

11

0.4

10

4.8

95

.3

87

.7

83

.6

77

.6

74

.6

71

.7

64

.8

62

.8

91

.1

87

.3

78

.7

72

.1

69

.2

64

.3

62

.8

60

.4

54

.4

53

19

.3

17

.5

16

.6

15

.6

14

.4

13

.3

11

.8

11

.2

10

.4

9.9

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Anul

Dinamica incidenței TBC

Incidența TB totală Incidența TB - Cazuri noi Incidența TB- Recidive

C.N.S.I.S

.P.

43

Dinamica incidenţei prin tuberculoză (cazuri noi) în România în ultimii 57 de ani Graficul nr. 42

*Indici la 100.000 loc.

Incidenţa prin TBC(cazuri noi) - ultimele date disponibile - în unele ţări din Europa

(conform datelor oficiale din WHO / Europa, HFA Database, 2018) Tabelul nr.30 *La 100.000 locuitori

ŢARA

INCIDENŢA PRIN

TUBERCULOZĂ

(CAZURI NOI)

ŢARA

INCIDENŢA PRIN

TUBERCULOZĂ

(CAZURI NOI)

ŢARA

INCIDENŢA PRIN

TUBERCULOZĂ

(CAZURI NOI)

Albania 14.3 Georgia 80.0 Olanda 5.2

Andora 5.8 Germania 7.1 Polonia 16.0

Armenia 33.9 Grecia 3.7 Portugalia 17.4

Austria 7.2 Irlanda 6.2 România 66.0

Azerbaigean 52.2 Islanda 1.8 Rusia 64.4

Belarus 33.8 Israel 3.1 Serbia 20.6

Belgia 8.7 Italia 5.7 Slovacia 5.2

Bosnia și

Herțegovina 23.9 Kazahstan 69.0 Slovenia 5.7

Bulgaria 21.5 Kîrgîstan 116.4 Spania 10.2

Cehia 4.8 Letonia 32.8 Suedia 7.1

CIS 63.0 Lituania 47.3 Tajichistan 69.0

Cipru 6.8 Luxemburg 5.0 Turcia 15.4

Croaţia 10.6 Monaco 0 Turkmenistan 38.7

Danemarca 5.1 Malta 11.9 Ucraina 65.1

Elveţia 6.8 M. Britanie 8.9 Ungaria 7.5

Estonia 14.4 Moldova 100.5 Uzbechistan 53.0

Finlanda 4.1 Muntenegru 13.9 Europa(reg.) 27.8

Franţa 7.2 Norvegia 5.3 EU 11.0

319.3

169.1

137.7

99.0

54.5 50.764.6

95.0105.5 104.8

78.7

60.453.0

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2017

ANII

INCIDENŢA TBC(CAZURI NOI)

C.N.S.I.S

.P.

44

În graficul nr.43 şi în tabelul nr.30 sunt prezentate comparativ valorile incidenţei prin

tuberculoză în unele ţări europene, luând ca punct de reper rata incidenţei EU, care are valoarea

de 11.0%ooo loc. Au fost comparaţi indicatorii ţărilor puternic dezvoltate din Europa. Regiunea

Europa are valoarea de 27.8%ooo loc., de aproximativ 2,5 ori mai mare decât EU. Cele două ţări

care au aderat în EU în ianuarie 2007, România (66.0%ooo loc.) şi Bulgaria(21.5%ooo loc.), au

indicatori total diferiţi, România având valori de aproximativ 2,5 ori mai mari decât Bulgaria.

Ungaria, ţară vecină şi care a aderat la EU în mai 2004, are un indicator de 7.5%ooo loc.,

valoare puţin mai mică decât valoarea indicatorului EU. Se constată următoarele: majoritatea

ţărilor dezvoltate au valori scăzute ale indicatorilor, ceea ce arată că nivelul de dezvoltare

influenţează starea de sănătate a populaţiei.

Graficul nr.43

Incidenţa prin tuberculoză(cazuri noi) în unele ţări din Europa. *La 100.000 locuitori

6.8

7.1

4.1

5.7

7.1

7.2

7.2

10.2

4.8

6.8

5.2

5.7

7.5

11.9

16.0

14.4

32.8

47.3

21.5

66.0

27.8

11.0

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

Elveţia

Germania

Finlanda

Italia

Suedia

Austria

Franţa

Spania

Cehia

Cipru

Slovacia

Slovenia

Ungaria

Malta

Polonia

Estonia

Letonia

Lituania

Bulgaria

Romania

Europa(reg.)

EU

Incidența TB

C.N.S.I.S

.P.

45

Prevalenţa

Este definită ca numărul cazurilor de boală existente în rândul populaţiei ( la un

moment dat- ex. prevalenţa instantanee la 31 decembrie, sau într- o anumită perioadă- ex.

prevalenţa periodică pentru toţi bolnavii ce intersectează un an calendaristic) indiferent de

data depistării, şi se exprimă la 100 de locuitori (prevalenţa se poate calcula şi la 100.000

loc.,1.000 loc.)

Rata de prevalenţă se calculează după formula: Rata de prevalenţă = număr total de

bolnavi (bolnavi noi + bolnavi vechi) / populaţia medie *100, 1.000, 100.000 loc.

Bilanţul dintre influxul de cazuri (cazuri noi, readmişi sau imigraţi în teritoriu) şi efluxul

de bolnavi (deces, vindecare sau mutare din teritoriu) determină calcularea prevalenţei.

Dimensiunea frecvenţei tuberculozei poate fi apreciată cu ajutorul indicatorului de

prevalenţă al tuberculozei.

Prevalenţa instantanee a bolnavilor aflaţi în tratamant la 31 decembrie cuprinde toate

cazurile care la data respectivă se află în tratament(cele la care nu a fost completată data

încheierii tratamentului).

Prevalenţă instantanee oferă valori apropiate prevalenţei bolnavilor cu tuberculoză aflaţi

în evidenţă în momentul respectiv, în condiţii normale de supraveghere epidemiologică a

teritoriului(fără abandonuri terapeutice, pierduţi din tratament sau cronici cu

polichimiorezistenţă, lipsiţi de şansă terapeutică).

În anul 2016 prevalenţa instantanee la sfârşitul anului (31 decembrie) are următoarea

structură: 11.143 cazuri înregistrate cu tuberculoză, din care 461 (reprezentând 4,1%) sunt copii

0- 14 ani.

Din total bolnavi în evidenţă la 31 decembrie 2016, 10.329(92,7%) au tuberculoză

respiratorie, iar din aceştia 9.225(89,3%) au tuberculoză pulmonară.

Tuberculoză extrapulmonară în 2016 au 814 bolnavi (7,3 %), din care: 152(18,7%) au

tuberculoză osteoarticulară, 202 (24,8%) au tuberculoză ganglionară, 51 (6,3%)au tuberculoză

urogenitală, şi restul de 409(50,2%)au alte forme de tuberculoză.

În anul 2017 prevalenţa instantanee la sfârşitul anului (la 31 decembrie) are următoarea

structură: 10.442 cazuri înregistrate cu tuberculoză, din care 375(reprezentând 3,6 %) sunt copii

0- 14 ani.

Din total bolnavi în evidenţă la 31 decembrie 2017, 9.750(93,4 %) au tuberculoză

respiratorie, iar din aceştia 8.512(87,3 %) au tuberculoză pulmonară.

Tuberculoză extrapulmonară în 2017 au 692 bolnavi(6,6%), din care: 111(16,0%) au

tuberculoză osteoarticulară, 175(25,3%) au tuberculoză ganglionară, 57(8,2%)au tuberculoză

urogenitală, şi restul de 349(50,4%)au alte forme de tuberculoză.

Comparând prevalenţa instantanee 2017 cu 2016 se poate spune că au scăzut bolnavii

rămaşi în evidenţă atât total, cât și pentru copii ( vezi tabelul nr.31 ).

C.N.S.I.S

.P.

46

Prevalenţa instantanee prin TBC(la 31 decembrie) comparativ 2017 şi 2016 Tabelul nr. 31

PREVALENŢA

INSTANTANEE LA

31 DEC.

TOTAL (CIFRE

ABSOLUTE) TOTAL(INDICI)

COPII( CIFRE

ABSOLUTE) COPII(INDICI)

2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016

Total 10442 11143 100% 100% 375 461 100% 100%

Urban 4363 4824 41.8 43.3 175 186 46.7 40.3

Rural 6079 6319 58.2 56.7 200 275 53.3 59.7

Graficul nr. 44

Prevalenţa instantanee prin TBC(la 31 decembrie) pe medii

Structura pe medii pentru anul 2017 a prevalenţei instantanee prin tuberculoză la 31

decembrie, arată o frecvenţă mai mare în mediul rural(58,2 %) decât în cel urban (41,8%).

Structura pe medii pentru anul 2016 a prevalenţei instantanee prin tuberculoză la 31

decembrie, arată o frecvenţă mai mare în mediul rural (56,7%) decât în cel urban (43,3%).

În cazul tuberculozei aparatului respirator în anul 2017 structura este următoarea: în

mediul rural 58,9 % şi 41,1 % în urban, ceea ce ne arată că în mediul rural condiţiile economico-

sociale sunt precare şi educaţia sanitară este deficitară.

În cazul tuberculozei aparatului respirator în anul 2016 structura este următoarea: în

mediul rural 57,1 % şi 42,9 % în urban, ceea ce ne arată că în mediul rural condiţiile economico-

sociale sunt precare şi educaţia sanitară este deficitară.

In cazul tuberculozei extrapulmonare în 2017: în mediul rural 48,0 % şi 52,0 % în urban.

Frecvenţa mai mare a tuberculozei extrapulmonare în mediul urban comparativ cu mediul rural,

este dată de toate tipurile de tuberculoză extrapulmonară, care sunt mai mari în mediul urban, cu

10442

375

11143

461

4363

175

4824

186

6079

200

6319

275

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

total copii total copii

2017 2016

Prevalența instantanee TBC la 31 decembrie

Total Urban Rural

C.N.S.I.S

.P.

47

excepţia ,,alte localizări”. Deci se poate concluziona că există o frecvenţă mai mare a

tuberculozei în mediul rural, atât la adulţi, cât şi la copii.

In cazul tuberculozei extrapulmonare în 2016: în mediul rural 51,1% şi 48,9 % în urban.

Frecvenţa mai mare a tuberculozei extrapulmonare în mediul urban comparativ cu mediul rural,

este dată de ponderile mari ale tuberculozei ganglionare şi uro-genitale, care sunt mai mari în

mediul urban. Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de natură economico-

socială între cele două medii, a slabei accesibilităţi la serviciile medicale în rural faţă de urban, a

diferenţei de educaţie sanitară şi comportamentul faţă de propria sănătate, cei din urban fiind mai

preocupaţi de prevenţia diferitelor boli. Se impune a se acorda o atenţie prioritară acestei

probleme de sănătate, pentru care se consumă resurse imense.

Prevalenţa instantanee prin TBC (la 31 decembrie)- pondere pe medii

Tabelul nr. 32

MEDIU

PREVALENŢA INSTANTANEE LA 31

DECEMBRIE

2017

total

2017

copii

2016

total

2016

copii

Urban 41.8 46.7 43,3 40,3

Rural 58.2 53.3 56,7 59,7

Graficul nr. 45

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe

In profil teritorial cazurile de tuberculoză nu sunt uniform repartizate în anul 2017 şi

2016. Prevalenţa prin tuberculoză oferă informaţii asupra volumului de bolnavi aflat la un

moment dat în evidenţă, deci conţine totalitatea bolnavilor luaţi în evidenţă dintr-o colectivitate

teritorială ( cazuri noi şi cazuri vechi). Graficele de mai jos ilustrează repartizarea în profil

teritorial a cazurilor de bolnavi TBC pe total, medii și gen, comparativ 2017 și 2016.

41.8

46.743.3

40.3

58.2

53.356.7

59.7

0

10

20

30

40

50

60

70

total copii total copii

2017 2016

Prevalența instantanee TBC la 31 decembrie pe medii

Urban RuralC.N.S.I.S

.P.

48

Graficul nr.46

Analiza făcută pe Graficul nr.46 ne arată pentru 2017 următoarele: Valoarea medie a

ratei prevalenței TBC a fost 100,9%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 25,6%ooo loc.;

Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Alba. Valoarea maximă a fost în Olt 167,4%ooo;

Valori mari se înregistrează în: Dolj, Tulcea, Galați, Bacău. În anul 2017-23 județe au valori sub

medie și 19 peste. Graficul nr.47

Analiza făcută pe Graficul nr.47 ne arată pentru 2016 următoarele: Valoarea medie a prevalenței

TBC a fost 105,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita 25,8%ooo; Valori mici sunt și

în: Cluj, Covasna, Botoșani, Alba. Valoarea maximă a fost în Dolj 175,1%ooo; Valori mari se

înregistrează în: Olt, Galați, Teleorman, Bacău. În anul 2016-20 județe au valori sub medie și 22

peste.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin tuberculoză în anul 2017 față de anul 2016,

remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin tuberculoză în județele: Tulcea - cu 19,9, de la

134,6%ooo locuitori la 154,5%ooo locuitori, Olt- cu 7,0, de la 160,4%ooo locuitori la

167,4%ooo locuitori, Vaslui - cu 2,3, de la 140,2%ooo locuitori la 142,5%ooo locuitori. Cele

mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin tuberculoză au fost în Timiș - cu 21,0, de la

117,3%ooo locuitori la 96,3%ooo locuitori, Vrancea- cu 19,4, de la 110,1%ooo locuitori la

10

0.9

16

7.4

16

2.7

15

4.5

15

2.2

14

9.9

14

4.4

14

2.5

13

6.9

13

6.7

13

2.8

12

8.7

12

8.5

12

4.5

12

3.8

11

8.6

11

6.5

11

5.9

11

4.3

11

3.6

10

7.4

10

3.7

96

.39

5.6

92

.09

0.7

89

.38

7.9

86

.38

5.1

84

.28

0.1

78

.56

9.9

69

.36

5.6

65

.36

5.2

54

.95

3.4

47

.04

2.8

25

.6

0.020.040.060.080.0

100.0120.0140.0160.0180.0

TO

TA

LO

ltD

olj

Tu

lcea

Ga

lați

Ba

cău

Tele

orm

an

Vasl

ui

Giu

rgiu

Iași

Ca

ra

ș-S

everin

Nea

mț

Meh

ed

inți

Bo

toșa

ni

Arad

Ialo

miț

aG

orj

Satu

Ma

re

Co

nst

an

țaB

răil

a

Că

lăra

șiA

rg

eș

Tim

ișM

ara

mu

reș

Dâ

mb

oviț

aV

ran

cea

Su

cea

va

Vâlc

eaIl

fov

Pra

hova

Bu

zău

Bu

cu

reșt

iH

un

ed

oara

Bih

or

Mu

reș

Săla

jS

ibiu

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Alb

aC

luj

Cov

asn

a

Bra

șov

Hargh

ita

Prevalența TBC 2017

10

5.8

17

5.1

16

0.4

15

6.4

15

2.3

15

0.1

14

2.4

14

0.2

13

8.8

13

8.3

13

4.8

13

4.6

13

0.7

12

6.6

12

5.9

12

4.0

12

3.0

12

2.7

12

2.1

12

1.5

11

7.3

11

0.1

10

6.4

10

1.8

96

.69

5.3

94

.79

3.2

92

.19

1.7

90

.29

0.0

82

.18

1.9

75

.26

9.5

67

.86

6.5

65

.05

6.8

48

.64

6.1

25

.8

0.020.040.060.080.0

100.0120.0140.0160.0180.0200.0

TO

TA

LD

olj

Olt

Ga

lați

Tele

orm

an

Ba

cău

Ca

ra

ș-S

everin

Vasl

ui

Giu

rgiu

Bo

toșa

ni

Iași

Tu

lcea

Nea

mț

Meh

ed

inți

Co

nst

an

țaG

orj

Satu

Ma

reA

rad

Brăil

a

Ialo

miț

aT

imiș

Vran

cea

Că

lăra

șiA

rg

eș

Pra

hova

Ma

ram

ure

șH

un

ed

oara

Vâlc

eaS

ucea

va

Bu

zău

Dâ

mb

oviț

aIl

fov

Bih

or

Bu

cu

reșt

iM

ureș

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Săla

jS

ibiu

Alb

aC

luj

Cov

asn

a

Bra

șov

Hargh

ita

Prevalența TBC 2016

C.N.S.I.S

.P.

49

90,7%ooo locuitori, Hunedoara- cu 16,1, de la 94,7%ooo locuitori la 78,5%ooo locuitori.

Creșteri ale ratei prevalenței prin tuberculoză în 2017 față de 2016 au fost în 10 județe, iar în 32

județe rata a scăzut. Graficul nr.48


ratei prevalenței TBC pentru genul masculin a fost 143,1%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 30,5%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Alba. Valoarea maximă a

fost în Olt 249,0%ooo; Valori mari se înregistrează în: Dolj, Galați, Bacău, Teleorman. În anul

2017-23 județe au valori sub medie și 19 peste. Graficul nr.49


ratei prevalenței TBC pentru genul masculin a fost 148,9%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 34,9%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Sălaj. Valoarea maximă a

fost în Dolj 249,5%ooo; Valori mari se înregistrează în: Olt, Teleorman, Galați, Bacău. În anul


Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru genul masculin în anul 2017 față de

anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul masculin în județele: Tulcea

- cu 35,5, de la 181,8%ooo locuitori la 217,3%ooo locuitori, Mehedinți - cu 21,4, de la

174,3%ooo locuitori la 195,7%ooo locuitori, Olt - cu 13,1, de la 231,3%ooo locuitori la

249,0%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru genul masculin au

fost în Timiș - cu 27,8, de la157,4%ooo locuitori la 129,6%ooo locuitori, Prahova- cu 25,9, de la

14

3.1

24

9.0

23

8.9

23

0.1

22

4.8

21

7.4

21

7.3

21

2.4

19

8.8

19

5.7

18

7.1

18

3.9

18

2.7

17

5.3

17

4.3

17

3.9

17

3.3

16

8.5

16

6.7

15

0.1

14

3.0

14

2.8

13

2.0

13

0.0

12

9.6

12

6.8

12

4.6

12

3.5

12

1.5

12

0.1

11

5.1

11

0.7

10

6.3

94

.79

3.0

90

.58

9.0

86

.37

8.6

78

.16

6.2

59

.63

0.5

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

TO

TA

LO

ltD

olj

Ga

lați

Ba

cău

Tele

orm

an

Tu

lcea

Vasl

ui

Giu

rgiu

Meh

ed

inți

Iași

Ca

ra

ș-S

everin

Nea

mț

Bo

toșa

ni

Arad

Brăil

a

Ialo

miț

aG

orj

Co

nst

an

țaC

ălă

ra

șiS

atu

Ma

re

Arg

eș

Bu

zău

Vran

cea

Tim

ișD

âm

bo

viț

aV

âlc

eaP

rah

ova

Su

cea

va

Ma

ra

mu

reș

Ilfo

vH

un

ed

oara

Bu

cu

reșt

iM

ureș

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Sib

iuB

ihor

Săla

jA

lba

Clu

jC

ov

asn

a

Bra

șov

Hargh

ita

Prevalența TBC masculin 20171

48

.92

49

.52

31

.32

31

.22

24

.42

23

.62

02

.42

00

.01

99

.01

94

.61

91

.21

85

.61

81

.81

81

.41

78

.41

78

.41

74

.61

74

.31

66

.71

57

.41

56

.91

52

.81

52

.51

49

.31

43

.01

41

.61

39

.41

33

.01

31

.11

24

.51

20

.31

13

.81

10

.01

03

.91

03

.71

03

.49

4.1

90

.88

8.5

80

.36

4.8

60

.03

4.9

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

TO

TA

LD

olj

Olt

Tele

orm

an

Ga

lați

Ba

cău

Giu

rgiu

Vasl

ui

Bo

toșa

ni

Ca

ra

ș-S

everin

Nea

mț

Brăil

aT

ulc

ea

Iași

Gorj

Co

nst

an

țaIa

lom

ița

Meh

ed

inți

Arad

Tim

ișS

atu

Ma

reV

ran

cea

Că

lăra

șiP

rah

ova

Vâlc

ea

Arg

eș

Bu

zău

Hu

ned

oara

Dâ

mb

oviț

aS

ucea

va

Ma

ra

mu

reș

Ilfo

v

Bu

cu

reșt

iB

ihor

Mu

reș

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Sib

iuA

lba

Săla

jC

luj

Cov

asn

a

Bra

șov

Hargh

ita

Prevalența TBC masculin 2016

C.N.S.I.S

.P.

50

149,3%ooo locuitori la 123,5%ooo locuitori, Botoșani- cu 23,7, de la 199,0%ooo locuitori la

175,3%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul masculin în 2017 față de

2016 au fost în 11 județe, în 31 județe rata a scăzut. Graficul nr.50


ratei prevalenței TBC pentru genul feminin a fost 60,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 20,8%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Covasna, Cluj, Alba. Valoarea maximă a

fost în Tulcea 91,5%ooo; Valori mari se înregistrează în: Satu Mare, Dolj, Olt, Iași. În anul

2017-20 județe au valori sub medie și 22 peste. Graficul nr.51


ratei prevalenței TBC pentru genul feminin a fost 64,6%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 16,8%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Covasna, Brașov, Cluj, Bistrița-Năsăud. Valoarea

maximă a fost în Dolj 103,9%ooo; Valori mari se înregistrează în: Caraș-Severin, Olt, Satu

Mare, Galați. În anul 2017-20 județe au valori sub medie și 22 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru genul feminin în anul 2017 față de

anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul feminin în județele:

Dâmbovița- cu 7,7, de la 50,3%ooo locuitori la 57,9%ooo locuitori, Vâlcea - cu 7,1, de la

45,4%ooo locuitori la 52,5%ooo locuitori, Călărași - cu 4,3, de la 61,6%ooo locuitori la

65,9%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru genul feminin au fost

în Mehedinți - cu 17,1, de la 80,1%ooo locuitori la 63,0%ooo locuitori, Vrancea- cu 16,1, de la

69,0%ooo locuitori la 52,9%ooo locuitori, Timiș- cu 14,6, de la 79,6%ooo locuitori la 64,9%ooo

60

.6

91

.5

90

.4

89

.7

87

.9

86

.9

84

.0

76

.6

76

.5

76

.0

76

.0

75

.9

74

.4

73

.2

72

.0

71

.4

66

.4

65

.9

65

.3

65

.2

64

.9

64

.5

63

.0

58

.7

57

.9

57

.6

57

.3

55

.5

52

.9

52

.5

51

.6

48

.7

47

.7

45

.7

44

.8

41

.4

38

.1

37

.6

31

.8

30

.4

28

.1

26

.9

20

.8

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

100.0

TO

TA

L

Tu

lcea

Satu

Ma

re

Dolj

Olt

Iași

Ca

ra

ș-S

everin

Ga

lați

Ba

cău

Nea

mț

Giu

rgiu

Arad

Bo

toșa

ni

Tele

orm

an

Ma

ra

mu

reș

Vasl

ui

Arg

eș

Că

lăra

șiG

orj

Ialo

miț

a

Tim

iș

Co

nst

an

ța

Meh

ed

inți

Ilfo

v

Dâ

mb

oviț

aS

ucea

va

Bu

cu

reșt

iB

răil

a

Vran

cea

Vâlc

ea

Bih

or

Pra

hova

Hu

ned

oara

Săla

j

Mu

reș

Sib

iu

Bu

zău

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Alb

a

Clu

j

Cov

asn

a

Bra

șov

Hargh

ita

Prevalența TBC feminin 2017

64

.6

10

3.9

92

.6

91

.4

91

.0

90

.4

88

.7

87

.2

80

.9

80

.1

79

.6

79

.5

78

.4

78

.1

76

.5

76

.0

75

.5

71

.8

71

.1

70

.6

69

.7

69

.0

67

.1

63

.9

61

.6

61

.3

61

.1

60

.2

57

.9

57

.5

50

.3

48

.0

47

.8

46

.6

45

.8

45

.4

40

.4

39

.8

36

.0

34

.9

32

.9

32

.7

16

.8

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

TO

TA

L

Dolj

Ca

ra

ș-S

everin

Olt

Satu

Ma

re

Ga

lați

Iași

Tu

lcea

Arad

Meh

ed

inți

Tim

ișV

asl

ui

Bo

toșa

ni

Ba

cău

Giu

rgiu

Co

nst

an

țaT

ele

orm

an

Nea

mț

Ma

ra

mu

reș

Gorj

Ialo

miț

aV

ran

cea

Ilfo

v

Arg

eș

Că

lăra

șiB

ihor

Brăil

a

Su

cea

va

Hu

ned

oara

Bu

cu

reșt

i

Dâ

mb

oviț

a

Săla

j

Mu

reș

Pra

hova

Bu

zău

Vâlc

ea

Sib

iu

Alb

a

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Clu

j

Bra

șov

Cov

asn

a

Hargh

ita

Prevalența TBC feminin 2016

C.N.S.I.S

.P.

51

locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru genul feminin în 2017 față de 2016 au fost în

11 județe, în 31 județe rata a scăzut. Graficul nr.52


prevalenței TBC pentru mediul urban a fost 83,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în Harghita

18,6%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Covasna, Brașov, Bistrița-Năsăud, Cluj. Valoarea maximă

a fost în Olt 141,1%ooo; Valori mari se înregistrează în: Galați, Caraș-Severin, Dolj, Bacău. În

anul 2017-19 județe au valori sub medie și 23 peste. Graficul nr. 53


ratei prevalenței TBC pentru mediul urban a fost 89,8%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 31,6%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Covasna, Brașov, Cluj, Sibiu. Valoarea maximă a

fost în Caraș-Severin 145,2%ooo; Valori mari se înregistrează în: Teleorman, Olt, Dolj, Galați.

În anul 2016-17 județe au valori sub medie și 25 peste.

Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru mediul urban în anul 2017 față de

anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul urban în județele: Giurgiu

- cu 30,1, de la 72,0%ooo locuitori la 102,1%ooo locuitori, Maramureș- cu 7,0, de la 93,6%ooo

locuitori la 100,6%ooo locuitori, Arad - cu 2,4, de la 107,7%ooo locuitori la 110,1%ooo

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru mediul urban au fost în Timiș -

cu 24,6, de la 107,3%ooo locuitori la 82,7%ooo locuitori, Teleorman- cu 24,1, de la 141,5%ooo

locuitori la 117,4%ooo locuitori, Vrancea- cu 22,8, de la 93,1%ooo locuitori la 70,3%ooo

83

.81

41

.11

35

.11

33

.21

25

.81

21

.41

17

.41

15

.61

12

.21

12

.11

10

.11

09

.31

06

.31

02

.51

02

.11

00

.61

00

.09

7.4

93

.49

1.2

89

.38

8.6

87

.58

4.0

82

.78

2.6

80

.17

6.6

70

.36

8.1

66

.16

5.1

63

.86

2.3

59

.45

6.1

53

.65

1.5

45

.74

3.8

40

.53

7.4

18

.6

0.020.040.060.080.0

100.0120.0140.0160.0

TO

TA

LO

lt

Ga

lați

Ca

ra

ș-S

everin

Dolj

Ba

cău

Tele

orm

an

Tu

lcea

Vasl

ui

Nea

mț

Arad

Brăil

a

Bo

toșa

ni

Co

nst

an

țaG

iurg

iu

Ma

ra

mu

reș

Meh

edin

țiIa

lom

ița

Iași

Gorj

Su

cea

va

Arg

eș

Satu

Ma

re

Că

lăra

șiT

imiș

Hu

ned

oara

Bu

cu

reșt

iS

ăla

jV

ran

cea

Dâ

mb

oviț

aB

uză

uP

rah

ova

Vâlc

ea

Mu

reș

Ilfo

vA

lba

Sib

iuB

ihor

Clu

j

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Bra

șov

Cov

asn

aH

argh

ita

Prevalența TBC urban 20178

9.8

14

5.2

14

1.5

13

9.9

13

8.5

13

7.8

12

6.9

12

6.3

12

3.5

11

5.1

11

4.9

11

1.1

11

1.1

10

7.7

10

7.3

10

4.6

10

4.4

99

.1

98

.4

96

.4

96

.0

93

.8

93

.6

93

.39

3.1

91

.7

88

.9

81

.9

80

.77

2.0

71

.4

68

.9

67

.06

5.1

64

.0

62

.7

62

.0

55

.05

1.5

47

.8

41

.2

35

.0

31

.6

0.020.040.060.080.0

100.0120.0140.0160.0

TO

TA

L

Ca

ra

ș-S

everin

Tele

orm

an

Olt

Dolj

Ga

lați

Nea

mț

Bo

toșa

ni

Ba

cău

Vasl

ui

Tu

lcea

Co

nst

an

țaB

răil

a

Arad

Tim

iș

Meh

ed

inți

Gorj

Ialo

miț

a

Iași

Hu

ned

oara

Satu

Ma

re

Arg

eș

Ma

ra

mu

reș

Că

lăra

șiV

ran

cea

Su

cea

va

Săla

j

Bu

cu

reșt

iP

rah

ova

Giu

rgiu

Dâ

mb

oviț

aV

âlc

ea

Mu

reș

Alb

aB

uză

u

Ilfo

v

Bih

or

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Sib

iu

Clu

j

Bra

șov

Cov

asn

aH

arg

hit

a

Prevalența TBC urban 2016

C.N.S.I.S

.P.

52

locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul urban în 2017 față de 2016 au fost în 8

județe, în 34 județe rata a scăzut. Graficul nr.54


ratei prevalenței TBC pentru mediul rural a fost 120,7%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 30,6%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Brașov, Alba, Covasna, Sălaj. Valoarea maximă

a fost în Dolj 202,1%ooo; Valori mari se înregistrează în: Tulcea, Olt, Iași, Galați. În anul 2017-

24 județe au valori sub medie și 18 peste. Graficul nr.55


ratei prevalenței TBC pentru mediul rural a fost 124,4%ooo loc.; Valoarea minimă a fost în

Harghita 21,5%ooo loc.; Valori mici sunt și în: Sălaj, Brașov, Covasna, Alba. Valoarea maximă

a fost în Dolj 214,4%ooo; Valori mari se înregistrează în: Galați, Olt, Bacău, Giurgiu. În anul


Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței TBC pentru mediul rural în anul 2017 față de

anul 2016, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul rural în județele: Tulcea -

cu 36,5, de la 151,7%ooo locuitori la 188,3%ooo locuitori, Olt - cu 10,8, de la 173,4%ooo

locuitori la 184,2%ooo locuitori, Harghita - cu 9,2, de la 21,5%ooo locuitori la 30,6%ooo

locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței TBC pentru mediul rural au fost în

Hunedoara - cu 22,8, de la 89,5%ooo locuitori la 66,7%ooo locuitori, Brăila- cu 19,5, de la

139,9%ooo locuitori la 120,4%ooo locuitori, Constanța- cu 18,3, de la 157,1%ooo locuitori la

12

0.7

20

2.1

18

8.3

18

4.2

17

3.9

17

2.6

17

1.4

16

3.2

15

7.2

15

2.4

15

1.0

14

0.7

13

8.8

13

8.8

13

7.7

13

7.2

13

7.1

13

5.4

13

2.3

12

0.6

12

0.4

11

6.5

11

6.5

10

8.0

10

7.2

10

4.2

10

2.2

10

1.4

95

.4

89

.3

89

.0

87

.4

87

.2

78

.4

76

.2

67

.8

66

.7

58

.4

55

.6

53

.2

48

.4

30

.6

0.0

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

TO

TA

L

Dolj

Tu

lcea Olt

Iași

Ga

lați

Ba

cău

Vasl

ui

Tele

orm

an

Meh

ed

inți

Giu

rgiu

Arad

Co

nst

an

ța

Satu

Ma

re

Nea

mț

Gorj

Bo

toșa

ni

Ialo

miț

a

Ca

ra

ș-S

everin

Că

lăra

și

Brăil

a

Tim

iș

Arg

eș

Ilfo

v

Vâlc

ea

Pra

hova

Vran

cea

Dâ

mb

oviț

a

Bu

zău

Su

cea

va

Ma

ra

mu

reș

Bih

or

Sib

iu

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Mu

reș

Clu

j

Hu

ned

oara

Săla

j

Cov

asn

a

Alb

a

Bra

șov

Hargh

ita

Bu

cu

reșt

i

Prevalența TBC rural 20171

24

.4

21

4.4

17

8.6

17

3.4

17

0.2

16

6.0

16

5.9

15

7.4

15

7.2

15

7.1

15

1.7

14

6.5

14

5.0

14

4.8

14

1.1

14

0.1

13

9.9

13

9.2

13

9.1

13

2.8

13

2.5

11

9.7

11

3.7

11

2.7

11

1.9

11

1.7

10

8.9

10

8.6

10

1.2

97

.6

97

.6

95

.0

92

.4

89

.5

83

.4

78

.4

74

.0

64

.9

60

.8

58

.3

54

.1

21

.5

0.0

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

TO

TA

L

Dolj

Ga

lați

Olt

Ba

cău

Giu

rgiu

Iași

Tele

orm

an

Vasl

ui

Co

nst

an

țaT

ulc

ea

Bo

toșa

ni

Meh

ed

inți

Satu

Ma

re

Arad

Gorj

Brăil

a

Ca

raș-

Sev

erin

Ialo

miț

a

Nea

mț

Tim

ișV

ran

cea

Că

lăra

șiV

âlc

ea

Pra

hova

Ilfo

v

Bu

zău

Arg

eș

Bih

or

Dâ

mb

oviț

a

Ma

ra

mu

reș

Sib

iu

Su

cea

va

Hu

ned

oara

Mu

reș

Bis

triț

a-N

ăsă

ud

Clu

j

Alb

a

Cov

asn

a

Bra

șov

Săla

j

Hargh

ita

Bu

cu

reșt

i

Prevalența TBC rural 2016

C.N.S.I.S

.P.

53

138,8%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței TBC pentru mediul rural în 2017 față de 2016

au fost în 12 județe, în 28 județe rata a scăzut, și în 2 a rămas constantă.

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 33 - Cifre absolute –

PREVALENŢA PE GEN 2017 COMPARATIV CU 2016

Judeţul

An 2017 An 2016

Total masculin feminin Total masculin feminin

ROMANIA 19768 13698 6070 20845 14336 6509

ALBA 181 128 53 216 149 67

ARAD 521 357 164 519 343 176

ARGES 610 410 200 604 410 194

BACAU 889 660 229 898 662 236

BIHOR 395 246 149 466 288 178

BISTRITA-N 183 130 53 196 145 51

BOTOSANI 483 338 145 543 388 155

BRASOV 236 160 76 254 161 93

BRAILA 337 253 84 368 274 94

BUZAU 356 274 82 393 293 100

CARAS-S 368 249 119 400 267 133

CALARASI 312 215 97 313 221 92

CLUJ 376 265 111 399 272 127

CONSTANTA 774 550 224 856 591 265

COVASNA 96 67 29 100 66 34

DAMBOVITA 459 313 146 454 326 128

DOLJ 1030 740 290 1118 779 339

GALATI 779 580 199 809 572 237

GIURGIU 372 268 104 381 275 106

GORJ 375 269 106 404 288 116

HARGHITA 78 46 32 79 53 26

HUNEDOARA 307 212 95 375 258 117

IALOMITA 309 223 86 320 227 93

IASI 1080 735 345 1064 712 352

ILFOV 403 263 140 407 252 155

MARAMURES 444 274 170 445 276 169

MEHEDINTI 318 239 79 318 216 102

MURES 374 251 123 408 276 132

NEAMT 578 405 173 593 428 165

OLT 677 497 180 658 468 190

PRAHOVA 621 439 182 712 536 176

SATU MARE 389 233 156 415 257 158

SALAJ 141 91 50 147 94 53

SIBIU 261 176 85 266 183 83

SUCEAVA 560 378 182 579 388 191

TELEORMAN 499 371 128 537 402 135

TIMIS 674 440 234 818 532 286

TULCEA 308 217 91 272 184 88

VASLUI 544 409 135 541 389 152

VÂLCEA 312 217 95 334 251 83

VRANCEA 296 208 88 363 247 116

BUCURESTI 1463 902 561 1503 937 566

Sursa date: M. Nasta

C.N.S.I.S

.P.

54

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 34 - la%000 loc. –

PREVALENŢA PE GEN 2017 COMPARATIV CU 2016

Judeţul

An 2017 An 2016

Total masculin feminin Total masculin feminin

ROMANIA 100.9 143.1 60.6 105.8 148.9 64.6

ALBA 54.9 78.6 31.8 65.0 90.8 39.8

ARAD 123.8 174.3 75.9 122.7 166.7 80.9

ARGES 103.7 142.8 66.4 101.8 141.6 63.9

BACAU 149.9 224.8 76.5 150.1 223.6 78.1

BIHOR 69.9 89.0 51.6 82.1 103.9 61.3

BISTRITA-N 65.2 93.0 37.6 69.5 103.4 36.0

BOTOSANI 124.5 175.3 74.4 138.3 199.0 78.4

BRASOV 42.8 59.6 26.9 46.1 60.0 32.9

BRAILA 113.6 173.9 55.5 122.1 185.6 61.1

BUZAU 84.2 132.0 38.1 91.7 139.4 45.8

CARAS-S 132.8 183.9 84.0 142.4 194.6 92.6

CALARASI 107.4 150.1 65.9 106.4 152.5 61.6

CLUJ 53.4 78.1 30.4 56.8 80.3 34.9

CONSTANTA 114.3 166.7 64.5 125.9 178.4 76.0

COVASNA 47.0 66.2 28.1 48.6 64.8 32.7

DAMBOVITA 92.0 126.8 57.9 90.2 131.1 50.3

DOLJ 162.7 238.9 89.7 175.1 249.5 103.9

GALATI 152.2 230.1 76.6 156.4 224.4 90.4

GIURGIU 136.9 198.8 76.0 138.8 202.4 76.5

GORJ 116.5 168.5 65.3 124.0 178.4 70.6

HARGHITA 25.6 30.5 20.8 25.8 34.9 16.8

HUNEDOARA 78.5 110.7 47.7 94.7 133.0 57.9

IALOMITA 118.6 173.3 65.2 121.5 174.6 69.7

IASI 136.7 187.1 86.9 134.8 181.4 88.7

ILFOV 86.3 115.1 58.7 90.0 113.8 67.1

MARAMURES 95.6 120.1 72.0 95.3 120.3 71.1

MEHEDINTI 128.5 195.7 63.0 126.6 174.3 80.1

MURES 69.3 94.7 44.8 75.2 103.7 47.8

NEAMT 128.7 182.7 76.0 130.7 191.2 71.8

OLT 167.4 249.0 87.9 160.4 231.3 91.4

PRAHOVA 85.1 123.5 48.7 96.6 149.3 46.6

SATU MARE 115.9 143.0 90.4 123.0 156.9 91.0

SALAJ 65.6 86.3 45.7 67.8 88.5 48.0

SIBIU 65.3 90.5 41.4 66.5 94.1 40.4

SUCEAVA 89.3 121.5 57.6 92.1 124.5 60.2

TELEORMAN 144.4 217.4 73.2 152.3 231.2 75.5

TIMIS 96.3 129.6 64.9 117.3 157.4 79.6

TULCEA 154.5 217.3 91.5 134.6 181.8 87.2

VASLUI 142.5 212.4 71.4 140.2 200.0 79.5

VÂLCEA 87.9 124.6 52.5 93.2 143.0 45.4

VRANCEA 90.7 130.0 52.9 110.1 152.8 69.0

BUCURESTI 80.1 106.3 57.3 81.9 110.0 57.5


C.N.S.I.S

.P.

55

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 35 - Cifre absolute –

PREVALENŢA PE MEDII 2017 COMPARATIV CU 2016

Judeţul

An 2017 An 2016

Total urban rural Total urban rural

ROMANIA 19768 8817 10951 20845 9501 11344

ALBA 181 108 73 216 126 90

ARAD 521 255 266 519 251 268

ARGES 610 239 371 604 255 349

BACAU 889 310 579 898 318 580

BIHOR 395 142 253 466 172 294

BISTRITA-N 183 47 136 196 59 137

BOTOSANI 483 168 315 543 202 341

BRASOV 236 158 78 254 161 93

BRAILA 337 200 137 368 207 161

BUZAU 356 107 249 393 105 288

CARAS-S 368 197 171 400 218 182

CALARASI 312 88 224 313 99 214

CLUJ 376 210 166 399 220 179

CONSTANTA 774 470 304 856 513 343

COVASNA 96 36 60 100 34 66

DAMBOVITA 459 96 363 454 102 352

DOLJ 1030 412 618 1118 457 661

GALATI 779 375 404 809 387 422

GIURGIU 372 80 292 381 57 324

GORJ 375 132 243 404 153 251

HARGHITA 78 24 54 79 41 38

HUNEDOARA 307 240 67 375 284 91

IALOMITA 309 112 197 320 115 205

IASI 1080 341 739 1064 358 706

ILFOV 403 124 279 407 126 281

MARAMURES 444 267 177 445 250 195

MEHEDINTI 318 113 205 318 120 198

MURES 374 166 208 408 180 228

NEAMT 578 178 400 593 204 389

OLT 677 222 455 658 223 435

PRAHOVA 621 231 390 712 290 422

SATU MARE 389 131 258 415 145 270

SALAJ 141 65 76 147 76 71

SIBIU 261 140 121 266 135 131

SUCEAVA 560 228 332 579 235 344

TELEORMAN 499 131 368 537 161 376

TIMIS 674 346 328 818 451 367

TULCEA 308 107 201 272 108 164

VASLUI 544 174 370 541 179 362

VÂLCEA 312 101 211 334 110 224

VRANCEA 296 83 213 363 111 252

BUCURESTI 1463 1463 0 1503 1503 0


C.N.S.I.S

.P.

56

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe judeţe 2017 comparativ cu 2016 Tabelul nr. 36 - la%000 loc. -

PREVALENŢA PE MEDII 2017 COMPARATIV CU 2016

Judeţul

An 2017 An 2016

Total urban rural Total urban rural

ROMANIA 100.9 83.8 120.7 105.8 89.8 124.4

ALBA 54.9 56.1 53.2 65.0 65.1 64.9

ARAD 123.8 110.1 140.7 122.7 107.7 141.1

ARGES 103.7 88.6 116.5 101.8 93.8 108.6

BACAU 149.9 121.4 171.4 150.1 123.5 170.2

BIHOR 69.9 51.5 87.4 82.1 62.0 101.2

BISTRITA-N 65.2 43.8 78.4 69.5 55.0 78.4

BOTOSANI 124.5 106.3 137.1 138.3 126.3 146.5

BRASOV 42.8 40.5 48.4 46.1 41.2 58.3

BRAILA 113.6 109.3 120.4 122.1 111.1 139.9

BUZAU 84.2 66.1 95.4 91.7 64.0 108.9

CARAS-S 132.8 133.2 132.3 142.4 145.2 139.2

CALARASI 107.4 84.0 120.6 106.4 93.3 113.7

CLUJ 53.4 45.7 67.8 56.8 47.8 74.0

CONSTANTA 114.3 102.5 138.8 125.9 111.1 157.1

COVASNA 47.0 37.4 55.6 48.6 35.0 60.8

DAMBOVITA 92.0 68.1 101.4 90.2 71.4 97.6

DOLJ 162.7 125.8 202.1 175.1 138.5 214.4

GALATI 152.2 135.1 172.6 156.4 137.8 178.6

GIURGIU 136.9 102.1 151.0 138.8 72.0 166.0

GORJ 116.5 91.2 137.2 124.0 104.4 140.1

HARGHITA 25.6 18.6 30.6 25.8 31.6 21.5

HUNEDOARA 78.5 82.6 66.7 94.7 96.4 89.5

IALOMITA 118.6 97.4 135.4 121.5 99.1 139.1

IASI 136.7 93.4 173.9 134.8 98.4 165.9

ILFOV 86.3 59.4 108.0 90.0 62.7 111.7

MARAMURES 95.6 100.6 89.0 95.3 93.6 97.6

MEHEDINTI 128.5 100.0 152.4 126.6 104.6 145.0

MURES 69.3 62.3 76.2 75.2 67.0 83.4

NEAMT 128.7 112.1 137.7 130.7 126.9 132.8

OLT 167.4 141.1 184.2 160.4 139.9 173.4

PRAHOVA 85.1 65.1 104.2 96.6 80.7 111.9

SATU MARE 115.9 87.5 138.8 123.0 96.0 144.8

SALAJ 65.6 76.6 58.4 67.8 88.9 54.1

SIBIU 65.3 53.6 87.2 66.5 51.5 95.0

SUCEAVA 89.3 89.3 89.3 92.1 91.7 92.4

TELEORMAN 144.4 117.4 157.2 152.3 141.5 157.4

TIMIS 96.3 82.7 116.5 117.3 107.3 132.5

TULCEA 154.5 115.6 188.3 134.6 114.9 151.7

VASLUI 142.5 112.2 163.2 140.2 115.1 157.2

VÂLCEA 87.9 63.8 107.2 93.2 68.9 112.7

VRANCEA 90.7 70.3 102.2 110.1 93.1 119.7

BUCURESTI 80.1 80.1 #DIV/0! 81.9 81.9 0


C.N.S.I.S

.P.

57

Prevalenţa anuală pe judeţe, gen, medii în 2017

Tabelul nr. 37 - Cifre absolute –

PREVALENŢA PE MEDII ŞI GEN ANUL 2017

Judeţul

Urban Rural

total masculin feminin total masculin feminin

ROMANIA 8817 5748 3069 10951 7950 3001

ALBA 108 72 36 73 56 17

ARAD 255 169 86 266 188 78

ARGES 239 139 100 371 271 100

BACAU 310 218 92 579 442 137

BIHOR 142 93 49 253 153 100

BISTRITA-N 47 33 14 136 97 39

BOTOSANI 168 108 60 315 230 85

BRASOV 158 105 53 78 55 23

BRAILA 200 151 49 137 102 35

BUZAU 107 82 25 249 192 57

CARAS-S 197 125 72 171 124 47

CALARASI 88 58 30 224 157 67

CLUJ 210 147 63 166 118 48

CONSTANTA 470 321 149 304 229 75

COVASNA 36 25 11 60 42 18

DAMBOVITA 96 58 38 363 255 108

DOLJ 412 265 147 618 475 143

GALATI 375 266 109 404 314 90

GIURGIU 80 54 26 292 214 78

GORJ 132 85 47 243 184 59

HARGHITA 24 12 12 54 34 20

HUNEDOARA 240 162 78 67 50 17

IALOMITA 112 75 37 197 148 49

IASI 341 202 139 739 533 206

ILFOV 124 80 44 279 183 96

MARAMURES 267 165 102 177 109 68

MEHEDINTI 113 75 38 205 164 41

MURES 166 102 64 208 149 59

NEAMT 178 122 56 400 283 117

OLT 222 143 79 455 354 101

PRAHOVA 231 152 79 390 287 103

SATU MARE 131 76 55 258 157 101

SALAJ 65 42 23 76 49 27

SIBIU 140 84 56 121 92 29

SUCEAVA 228 150 78 332 228 104

TELEORMAN 131 91 40 368 280 88

TIMIS 346 221 125 328 219 109

TULCEA 107 71 36 201 146 55

VASLUI 174 132 42 370 277 93

VÂLCEA 101 59 42 211 158 53

VRANCEA 83 56 27 213 152 61

BUCURESTI 1463 902 561 0 0 0


C.N.S.I.S

.P.

58

Prevalenţa anuală pe judeţe, gen și medii în 2017 Tabelul nr. 38 - la%000 loc. –


Judeţul

Urban Rural


ROMANIA 83.8 114.5 55.8 120.7 174.5 66.5

ALBA 56.1 77.3 36.2 53.2 80.3 25.2

ARAD 110.1 152.1 71.3 140.7 200.6 81.8

ARGES 88.6 108.0 70.9 116.5 171.0 62.5

BACAU 121.4 178.4 69.1 171.4 257.8 82.3

BIHOR 51.5 70.7 34.0 87.4 105.7 69.1

BISTRITA-N 43.8 63.2 25.4 78.4 110.8 45.4

BOTOSANI 106.3 141.0 73.7 137.1 197.9 74.9

BRASOV 40.5 56.1 26.2 48.4 67.7 28.8

BRAILA 109.3 171.6 51.6 120.4 177.6 62.1

BUZAU 66.1 106.8 29.4 95.4 146.8 43.7

CARAS-S 133.2 175.7 93.8 132.3 193.0 72.3

CALARASI 84.0 115.2 55.2 120.6 169.1 72.1

CLUJ 45.7 67.5 26.1 67.8 97.2 38.9

CONSTANTA 102.5 146.1 62.4 138.8 207.8 68.9

COVASNA 37.4 53.6 22.1 55.6 76.9 33.7

DAMBOVITA 68.1 86.4 51.5 101.4 141.9 60.6

DOLJ 125.8 168.6 86.3 202.1 311.3 93.4

GALATI 135.1 199.7 75.5 172.6 264.2 78.1

GIURGIU 102.1 141.6 64.6 151.0 221.3 80.7

GORJ 91.2 120.9 63.1 137.2 205.9 67.2

HARGHITA 18.6 19.2 18.0 30.6 38.4 22.8

HUNEDOARA 82.6 114.7 52.3 66.7 99.4 33.9

IALOMITA 97.4 134.3 62.6 135.4 203.3 67.4

IASI 93.4 115.6 73.1 173.9 244.3 99.6

ILFOV 59.4 79.2 40.9 108.0 143.6 73.3

MARAMURES 100.6 128.5 74.4 89.0 109.2 68.6

MEHEDINTI 100.0 137.8 64.9 152.4 242.2 61.4

MURES 62.3 79.7 46.2 76.2 108.6 43.4

NEAMT 112.1 161.7 67.2 137.7 193.5 81.1

OLT 141.1 189.7 96.3 184.2 284.9 82.3

PRAHOVA 65.1 90.0 42.5 104.2 153.8 54.9

SATU MARE 87.5 107.4 69.7 138.8 170.3 107.7

SALAJ 76.6 102.3 52.5 58.4 76.1 41.1

SIBIU 53.6 67.3 41.0 87.2 131.8 42.1

SUCEAVA 89.3 121.4 59.2 89.3 121.6 56.4

TELEORMAN 117.4 170.5 68.7 157.2 238.7 75.4

TIMIS 82.7 111.0 57.0 116.5 156.0 77.3

TULCEA 115.6 157.1 76.0 188.3 267.0 105.6

VASLUI 112.2 175.4 52.7 163.2 236.2 85.0

VÂLCEA 63.8 78.3 50.7 107.2 160.0 54.1

VRANCEA 70.3 99.0 43.9 102.2 146.9 58.2

BUCURESTI 80.1 106.3 57.3 0 0 0


C.N.S.I.S

.P.

59

Prevalenţa anuală pe judeţe, gen, medii în 2016 Tabelul nr. 39 - Cifre absolute -


Judeţul

Urban Rural


ROMANIA 9501 6234 3267 11344 8102 3242

ALBA 126 85 41 90 64 26

ARAD 251 169 82 268 174 94

ARGES 255 163 92 349 247 102

BACAU 318 219 99 580 443 137

BIHOR 172 111 61 294 177 117

BISTRITA-N 59 43 16 137 102 35

BOTOSANI 202 140 62 341 248 93

BRASOV 161 98 63 93 63 30

BRAILA 207 153 54 161 121 40

BUZAU 105 79 26 288 214 74

CARAS-S 218 140 78 182 127 55

CALARASI 99 71 28 214 150 64

CLUJ 220 143 77 179 129 50

CONSTANTA 513 351 162 343 240 103

COVASNA 34 24 10 66 42 24

DAMBOVITA 102 72 30 352 254 98

DOLJ 457 281 176 661 498 163

GALATI 387 269 118 422 303 119

GIURGIU 57 40 17 324 235 89

GORJ 153 101 52 251 187 64

HARGHITA 41 25 16 38 28 10

HUNEDOARA 284 194 90 91 64 27

IALOMITA 115 81 34 205 146 59

IASI 358 201 157 706 511 195

ILFOV 126 79 47 281 173 108

MARAMURES 250 152 98 195 124 71

MEHEDINTI 120 77 43 198 139 59

MURES 180 117 63 228 159 69

NEAMT 204 140 64 389 288 101

OLT 223 139 84 435 329 106

PRAHOVA 290 214 76 422 322 100

SATU MARE 145 90 55 270 167 103

SALAJ 76 45 31 71 49 22

SIBIU 135 88 47 131 95 36

SUCEAVA 235 158 77 344 230 114

TELEORMAN 161 110 51 376 292 84

TIMIS 451 293 158 367 239 128

TULCEA 108 68 40 164 116 48

VASLUI 179 123 56 362 266 96

VÂLCEA 110 76 34 224 175 49

VRANCEA 111 75 36 252 172 80

BUCURESTI 1503 937 566 0 0 0


C.N.S.I.S

.P.

60

Prevalenţa anuală pe judeţe, gen, medii în 2016

Tabelul nr. 40 - la %000 loc.-


Judeţul

Urban Rural


ROMANIA 89.8 123.4 59.1 124.4 177.1 71.3

ALBA 65.1 90.7 41.0 64.9 91.1 38.0

ARAD 107.7 151.3 67.5 141.1 185.1 97.9

ARGES 93.8 125.4 64.8 108.6 154.8 63.1

BACAU 123.5 177.5 73.8 170.2 256.7 81.5

BIHOR 62.0 83.9 42.1 101.2 122.1 80.4

BISTRITA-N 55.0 82.3 29.1 78.4 115.9 40.3

BOTOSANI 126.3 180.5 75.3 146.5 211.2 80.6

BRASOV 41.2 52.1 31.0 58.3 78.3 37.9

BRAILA 111.1 170.7 55.8 139.9 208.6 70.1

BUZAU 64.0 101.3 30.2 108.9 161.9 55.9

CARAS-S 145.2 193.7 100.2 139.2 195.6 83.5

CALARASI 93.3 139.2 50.8 113.7 159.8 67.9

CLUJ 47.8 65.5 31.9 74.0 107.4 41.0

CONSTANTA 111.1 158.6 67.4 157.1 218.2 95.1

COVASNA 35.0 51.0 19.9 60.8 76.6 44.7

DAMBOVITA 71.4 105.8 40.1 97.6 140.6 54.5

DOLJ 138.5 177.2 102.6 214.4 324.2 105.3

GALATI 137.8 199.2 80.9 178.6 252.8 102.2

GIURGIU 72.0 103.6 41.9 166.0 241.5 90.9

GORJ 104.4 141.8 69.1 140.1 207.2 72.0

HARGHITA 31.6 39.8 23.9 21.5 31.5 11.4

HUNEDOARA 96.4 135.5 59.5 89.5 126.0 53.1

IALOMITA 99.1 143.4 57.1 139.1 198.5 79.9

IASI 98.4 115.5 82.8 165.9 234.0 94.1

ILFOV 62.7 81.1 45.4 111.7 139.5 84.6

MARAMURES 93.6 117.6 71.0 97.6 123.8 71.2

MEHEDINTI 104.6 139.1 72.5 145.0 202.8 86.8

MURES 67.0 90.7 45.1 83.4 115.9 50.6

NEAMT 126.9 183.0 76.0 132.8 195.5 69.3

OLT 139.9 181.7 101.3 173.4 261.5 84.8

PRAHOVA 80.7 125.1 40.3 111.9 171.4 52.8

SATU MARE 96.0 126.0 69.1 144.8 180.8 109.5

SALAJ 88.9 108.7 70.4 54.1 75.6 33.1

SIBIU 51.5 70.3 34.3 95.0 136.9 52.5

SUCEAVA 91.7 127.2 58.2 92.4 122.7 61.6

TELEORMAN 141.5 201.7 86.1 157.4 244.7 70.3

TIMIS 107.3 146.5 71.6 132.5 173.1 92.1

TULCEA 114.9 148.1 83.2 151.7 209.8 90.9

VASLUI 115.1 162.5 70.1 157.2 223.9 86.1

VÂLCEA 68.9 99.9 40.7 112.7 176.0 49.4

VRANCEA 93.1 131.0 58.1 119.7 164.8 75.4

BUCURESTI 89.8 123.4 59.1 124.4 177.1 71.3


C.N.S.I.S

.P.

61

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni Tabelul nr. 41

Prevalenţa prin tuberculoză pe regiuni în anul 2016

REGIUNI

CAZURI TBC

2016

INDICI

2016

Total ţară 20845 105.8

N-E 4218 129.8

S-E 3061 124.5

SUD 3321 110.0

S-V 2832 142.7

V 2112 117.5

N-V 2068 80.4

CENTRU 1323 56.6

M.BUC.ŞI ILFOV 1910 83.5

Graficul nr. 56 şi tabelul nr. 41 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză

pe regiuni în anul 2016. Graficul nr. 56

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe regiuni în anul 2016

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2016 Tabelul nr. 42

MACROREGIUNI

2016

TOTAL ŢARĂ

TOTAL CAZURI

2016

INDICI

2016

20845 105.8

Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 3391 69.0

Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 7279 127.5

Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M.Buc. Şi

Ilfov) 5231 98.6

Macroregiunea 4 ( S - V Oltenia; V) 4944 130.7

Tabelul nr. 42 şi graficul nr. 57 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de

tuberculoză pe macroregiuni.

105.8

129.8124.5

110

142.7

117.5

80.4

56.6

83.5

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Total ţară N-E S-E SUD S-V V N-V CENTRU M.BUC.ŞI

ILFOV

Prevalența anuală TBC - 2016

C.N.S.I.S

.P.

62

Graficul nr. 57

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în anul 2016

Tabelul nr. 43


REGIUNI CAZURI TBC

2017

INDICI

2017

Total ţară 19768 100.9

N-E 4134 128.0

S-E 2850 117.1

SUD 3182 106.6

S-V 2712 138.2

V 1870 104.6

N-V 1928 75.2

CENTRU 1226 52.6

M.BUC.ŞI ILFOV 1866 81.3

Graficul nr. 58 şi tabelul nr. 43 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză

pe regiuni în anul 2017. Graficul nr.58


105.8

69

127.5

98.6

130.7

0

20

40

60

80

100

120

140


CENTRU)


S-E)

Macroregiunea 3(S-

MUNTENIA; M.BUC.

ŞI ILFOV)

Macroregiunea 4(S-V

OLTENIA; V)

Prevalența anuală TBC macroregiuni - 2016

100.9

128117.1

106.6

138.2

104.6

75.2

52.6

81.3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Total ţară N-E S-E SUD S-V V N-V CENTRU M.BUC.ŞI

ILFOV

Prevalența anuală TBC - 2017

C.N.S.I.S

.P.

63

Tabelul nr. 44

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2017

MACROREGIUNI

2017

TOTAL ŢARĂ

TOTAL

CAZURI 2017

INDICI

2017

19768 100.9

Macroregiunea 1 ( N - V; Centru) 3154 64.4

Macroregiunea 2 ( N - E; S - E) 6984 123.3

Macroregiunea 3 (S-Muntenia; M.Buc. Şi

Ilfov) 5048 95.6

Macroregiunea 4 ( S - V Oltenia; V) 4582 122.2

Prevalenţa anuală prin tuberculoză pe macroregiuni în 2017

Graficul nr.59

Tabelul nr. 44 şi graficul nr. 59 ilustrează repartiţia neuniformă a cazurilor de

tuberculoză pe macroregiuni.

Se poate concluziona că există o frecvenţă mai mare a tuberculozei în mediul rural, atât la

adulţi, cât şi la copii. Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de natură

economico- socială şi comportamentului faţă de propria sănătate.

Prevalenţa anuală prin tuberculoză an 2017, comparativ cu an 2016

Graficul nr. 60

100.9

64.4

123.3

95.6

122.2

0

20

40

60

80

100

120

140


CENTRU)


S-E)

Macroregiunea 3(S-

MUNTENIA; M.BUC.

ŞI ILFOV)

Macroregiunea 4(S-V

OLTENIA; V)

Prevalența anuală TBC macroregiuni - 2017

100.9

83.8

120.7

143.1

60.6

105.8

89.8

124.4

148.9

64.6

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Total urban rural masculin feminin Total urban rural masculin feminin

2017 2016

Prevalența anuală TBC

C.N.S.I.S

.P.

64

Prevalenţa anuală prin tuberculoză an 2017, comparativ cu an 2016 Graficul nr.61

Dinamica prevalenţei anuale Tabelul nr. 45

Prevalența

TBC

Anul

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

160.8 155.7 174.2 158.6 144.1 133.5 127.8 121.5 116.4 105.8 100.9

Prevalenţa anuală prin tuberculoză Graficul nr.62

Urmărind în dinamică prevalența prin TBC în perioada 2006-2017, se constată tendința de

scădere accentuată, de la 160,8%oooo loc. în 2007, la 100,9%ooo loc. în 2017, cu un vârf în

2009, de 174,2%ooo loc.

83.8

114.5

55.8

120.7

174.5

66.5

89.8

123.4

59.1

124.4

177.1

71.3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin

Urban Rural Urban Rural

2017 2016


160.8 155.7

174.2

158.6

144.1133.5

127.8121.5 116.4

105.8 100.9

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017


C.N.S.I.S

.P.

65

ACTIVITATEA SANITARĂ ANTITUBERCULOASĂ

ÎN ROMÂNIA Realizarea obiectivelor Programului actual de Control al Tuberculozei, şi anume,

limitarea răspândirii cât mai rapide a infecţiei şi bolii în populaţie, bazată pe tratament regulat

sub directa observare, pe toată durata necesară până la vindecare, a tuturor cazurilor de

tuberculoză pulmonară înalt contagioase (confirmată bacteriologic prin microscopie) asigură

eficacitatea activităţii sanitare.

La sfârşitul perioadei de aplicare a Programului actual, vindecările vor ajunge la 85

% din cazurile noi cu tuberculoză pulmonară confirmată bacteriologic în momentul

diagnosticării.

Realizarea obiectivelor de mai sus asigură cea mai eficace profilaxie a răspândirii

infecţiei şi bolii tuberculoase în rândul populaţiei.

Pentru a vedea rezultatele aplicării Programului Naţional de Control al Tuberculozei,

s-au urmărit rezultatele activităţii sanitare în felul următor:

1) Evoluţia sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului 2016;

2) Bolnavi cronici de tuberculoză pulmonară cu alte retratamente în anul 2017;

3) Baciloscopia în anul 2017;

4) Mişcarea baciliferilor în anul 2017.

1)Evoluţia sub tratament a tuberculozei pentru cohorta anului 2016

Criteriul principal de monitorizare şi evaluare a eficacităţii chimioterapiei aplicată

bolnavilor cu tuberculoză, este evoluţia bacteriologică.

Din cohorta anului 2016 s- a analizat evoluţia sub tratament a bolnavilor cu tuberculoza

pulmonară( pozitivi la examenul microscopic şi pozitivi numai la cultură), considerată şi sursa

cea mai importantă de contagiune, şi a bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).

Bolnavii cu tuberculoză pulmonară, pozitivi numai la examenul microscopic au fost 5407

cazuri noi, din care au fost evaluaţi 5343 (98,8%) şi 1387 readmişi, din care au fost evaluaţi

1366(98,5 %).

Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi 64 (1,2%) şi pentru readmişi

21 (1,5%).

Bolnavii cu tuberculoză pulmonară, pozitivi numai la cultură au fost 1746 cazuri noi, din

care evaluaţi 1731(99,1%), şi 367 readmişi, din care evaluaţi 360 (98,1%).

Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi 15(0,9%) şi pentru readmişi

7(1,9%).

Bolnavii cu alte tuberculoze (pulmonare negative) au fost 3008 cazuri noi, din care

evaluaţi 2970(98,7%), şi 390 readmişi, din care evaluaţi 386 (99,0%).

Neevaluaţi(la această categorie) au fost: pentru cazuri noi 38(1,3%) şi pentru readmişi

4(1,0%).

Se observă numărul mare de bolnavi de tuberculoză pozitivi la examenul microscopic (de

cca. 3 ori mai mare decât cei pozitivi numai la cultură), ei reprezentând marii eliminatori de

bacili, principala sursă de infecţie şi de răspândire a bolii.

Structura evoluţiei sub tratament este următoarea: în cazul bolnavilor cu tuberculoză

pulmonară- pozitivi la examenul microscopic, cazurile noi au avut o evoluţie pozitivă sub

C.N.S.I.S

.P.

66

tratament chimioterapic în proporţie 70,8% (bolnavi vindecaţi), 72,6% (bolnavi vindecaţi) în

cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară- pozitivi numai la cultură, şi 3,2% (bolnavi

vindecaţi) în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).

Pentru readmişi ponderea celor cu evoluţie pozitivă este mai mică 57,1% (bolnavi

vindecaţi) pentru- pozitivi la examenul microscopic, 59,7%(bolnavi vindecaţi) pentru cei-

pozitivi numai la cultură,2,8% (bolnavi vindecaţi) în cazul bolnavilor cu tuberculoză pulmonară

negativă.

Bolnavii cu tratament încheiat, au urmatoarele ponderi: cazuri noi pozitive la microscopie

11,4%, 12,5% cazuri noi pozitive numai la cultură şi 77,7 în cazul bolnavilor cu tuberculoză

pulmonară negativă; 12,1% readmişi pozitivi numai la microscopie 10,0% readmişi pozitivi

numai la cultură, şi 61,4% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative). Aceşti

pacienţi pot fi consideraţi tot cu rezultate pozitive ale tratamentului chimioterapic.

Se constată că ponderea celor care sunt sursă importantă de boală este încă mare, mai

mare în cazul celor pozitivi la examenul microscopic, faţă de cazul celor pozitivi numai la

cultură. Restul pacienţilor (abandon, eşec, mutaţi, continuă tratament), sunt cei care reprezintă

surse importante de contagiune. În cazul acestor pacienţi (abandon, eşec, mutaţi, continuă

tratament), sunt următoarele ponderi: cazuri noi- pozitivi la examenul microscopic 9,2%, 7,3%

cazuri noi- pozitivi numai la cultură şi 5,9% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare

negative); 17,6% readmişi - pozitivi la examenul microscopic, 18,1% readmişi pozitivi numai la

cultură, 7,8% în cazul bolnavilor cu alte tuberculoze (pulmonare negative).

Ponderile la cele trei categorii analizate(cazuri noi, readmişi, alte tuberculoze) în ceea ce

privesc decesele atât prin tuberculoză şi prin alte cauze, sunt menţionate în tabelele de mai jos.

Pentru calcularea ratei de succes terapeutic se folosesc datele privind bolnavii vindecaţi şi

cei cu tratament încheiat.

Rata de succes terapeutic pentru cohorta anului 2016 este de:

- 81.27 % din cazuri noi- pozitivi la examenul microscopic

- 68.13% din cazuri noi- pozitivi numai la cultură

- 84.36 % din cazuri noi- alte tuberculoze( pulmonare negative).

- 68.39 % din readmişi- pozitivi numai la microscopie

- 79.89 % din readmişi- pozitivi numai la cultură.

-63.59% din readmişi- alte tuberculoze( pulmonare negative).

Tabelul nr. 46 Evoluţiei sub tratament a tuberculozei pentru cohorta

anului 2016

Total

în

evid.

Total

eva-

luaţi

Evaluaţi Ne-

eva-

luaţi Vindecat

Trata-

ment

încheiat

Infir-

maţi

Aban-

don,

pierdut

Eşec Mu-

taţi

Continuă

tratament

Decese

Tbc Alte

Tbc.pulmonară

– pozitivi la

examenul

microscopic

N 5407 5343 3784 610 12 205 115 84 89 361 83 64

R 1387 1366 780 165 17 92 64 20 65 138 25 21

Tbc.pulmonară

– pozitivi numai

la cultură

N 1746 1731 1257 216 7 70 16 19 21 87 38 15

R 367 360 215 36 3 22 16 1 26 32 9 7

Alte TB

(pulmonare

negative)

N 3008 2970 94 2309 211 100 8 39 27 119 63 38

R 390 386 11 237 63 20 2 2 6 33 12 4

N- caz nou;R- readmişi

C.N.S.I.S

.P.

67

Tabelul nr. 47

Ponderea evoluţiei sub tratament a tuberculozei pentru cohorta

anului 2016

Total

în

evid.

Total

eva-

luaţi

Evaluaţi Ne-

eva-

luaţi Vindecat

Trata-

ment

încheiat

Infir

-

maţi

Aban-

don,

pierdut

Eşec Mu-

taţi

Continuă

tratament

Decese

Tbc Alte

Tbc.pulmonară –

pozitivi la

examenul

microscopic

N 5407 98.8 70.8 11.4 0.2 3.8 2.2 1.6 1.7 6.8 1.6 1.2

R 1387 98.5 57.1 12.1 1.2 6.7 4.7 1.5 4.8 10.1 1.8 1.5

Tbc.pulmonară –

pozitivi numai la

cultură

N 1746 99.1 72.6 12.5 0.4 4.0 0.9 1.1 1.2 5.0 2.2 0.9

R 367 98.1 59.7 10.0 0.8 6.1 4.4 0.3 7.2 8.9 2.5 1.9

Alte TB

(pulmonare

negative)

N 3008 98.7 3.2 77.7 7.1 3.4 0.3 1.3 0.9 4.0 2.1 1.3

R 390 99.0 2.8 61.4 16.3 5.2 0.5 0.5 1.6 8.5 3.1 1.0

N- caz nou; R- readmişi

*La % din cohorta anului 2016

Evoluţia sub tratament arată eficienţa măsurilor complexe medico- sociale. Pentru a

înţelege rezultatele aplicării tratamentului cu tuberculostatice este bine să se ştie ce reprezintă

fiecare categorie de bolnavi.

Categorii de evoluţie sub tratament pentru bolnavii confirmaţi bacteriologic sunt:

- Vindecaţi- pacienţi cu cel puţin 2 examene de spută negativ (microscopic şi cultură), unul la

împlinirea unui an.

- Tratament încheiat - pacienţi care au efectuat întraga cură de tratament prescris şi nu au fost

controlaţi de 2 ori bacteriologic având spută negativă pentru a fi etichetat ca vindecat.

- Eşec terapeutic - pacient care este pozitiv la 5 luni sau ulterior, în primul an de la începerea

tratamentului:

* bolnav care a întrerupt tratamentul cel puţin 2 luni , fiind bacteriologic pozitiv.

* Bolnav iniţial negativ la examenul bacteriologic, şi pozitiv pe parcurs.

- Deces tuberculoză- a decedat din orice cauză în cursul tratamentului tuberculostatic.

- Mutat- transferul în altă unitate la care la care dispensarul care l-a declarat nu poate stabili

rezultatul final.

- Abandon- bolnav care a întrerupt administrarea tratamentului pe o perioadă de cel puţin 2 luni

din durata tratamentului prescris, fiind bacteriologic negativ.

- Pierdut- bolnav la care nu există date suficiente pentru a fi evaluat.

În cazul bolnavilor pulmonari neconfirmaţi bacteriologic sau cu localizare

extrapulmonară, singurul indiciu de evaluare a rezultatului tratamentului este corectitudinea

administrării. Evaluarea rezultatelor tratamentului după criteriile de mai sus nu se aplicăpentru

localizările extrapulmonare.

2) Bolnavi de tuberculoză pulmonară, cu retratament în anul 2017

În anul 2017 au fost la retratament 5735 pacienţi, cu următoarea structură: 523 cronici

(9,1%), 921 reluaţi după abandon (16,1 %), 569 reluaţi după eşec (9,9%) şi 3722 recidive(64,9

%). Din pacienţii cu retratament au fost evaluaţi 3368 pacienţi: 58,3% din cronici, 58,8 % din

reluaţi după abandon , 59,6% din reluaţi după eşec şi 58,6% din recidive.

C.N.S.I.S

.P.

68

Evoluţia a fost următoarea: vindecaţi sau cu tratament încheiat 34,8% din cronici, 50,7%

din reluaţi după abandon, 56,0 % din reluaţi după eşec şi 68,1 % din recidive. Restul au fost

abandon, plecaţi, pierduţi, decese. Aproximativ 30 % din bolnavii fiecărei categorii nu au fost

evaluaţi.

Retratamentul se aplică bolnavilor la care s-a înregistrat repozitivarea sputei în primele 3

- 6 luni de la oprirea tratamentului, cel mai frecvent datorat nerespectării duratei minime

recomandate de medic.

Retratamentul acestor bolnavi este dificil, fiind vorba de o subpopulaţie de pacienţi cu

disponibilitate redusă de colaborare la tratament, şi proporţia de cazuri rezolvate cu tratamentele

administrate ulterior este din ce în ce mai redusă.

În timp, din aceştia se selectează o categorie de bolnavi eliminatori de bacili cu multiple

rezistenţe medicamentoase, care sunt bolnavi practic incurabili, şi care constituie surse de

contagiune de lungă durată, adeseori până la deces. Aceste cazuri stau la originea unor infecţii şi

/ sau îmbolnăviri cu chimiorezistenţă primară.

Tabelul nr. 48

Evoluţia sub tratament a tuberculozei pulmonare pentru bolnavii cu retratament în

anul 2017

Specificare

TOTAL

Aflaţi +

intraţi

TOTAL

evaluaţi

DIN CARE EVALUAŢI Nee-

valu-

aţi

Ramaşi

la 31

dec.

Vindecat

sau trat.

încheiat

Infir-

maţi

Abandon;

pierdut Eşec Mutaţi

Continuă

trat.

Decese

TB Alte

Cronici 523 305 106 0 29 62 6 65 36 1 218 373

Reluaţi

după

abandon

921 542 275 6 134 20 15 24 62 6 379 557

Reluaţi

după eşec 569 339 190 3 21 37 8 57 19 4 230 345

Recidive 3722 2182 1485 80 125 65 28 161 200 38 1540 1891

Tabelul nr. 49

Ponderea evoluţiei sub tratament a tuberculozei pulmonare pentru bolnavii cu

retratament în anul 2017

Specificare

TOTAL

Aflaţi +

intraţi

TOTAL

evaluaţi

DIN CARE EVALUAŢI Nee-

valu-

aţi

Ramaşi

la 31

dec.

Vindecat

sau trat.

încheiat

Infirmaţi Abandon;

pierdut Eşec

Mu-

taţi

Continuă

trat.

Decese

TB Alte

Cronici 9.1 58.3 34.8 0.0 9.5 20.3 2.0 21.3 11.8 0.3 41.7 11.8

Reluaţi

după

abandon

16.1 58.8 50.7 1.1 24.7 3.7 2.8 4.4 11.4 1.1 41.2 17.6

Reluaţi

după eşec 9.9 59.6 56.0 0.9 6.2 10.9 2.4 16.8 5.6 1.2 40.4 10.9

Recidive 64.9 58.6 68.1 3.7 5.7 3.0 1.3 7.4 9.2 1.7 41.4 59.7

*La % din bolnavii la retratament în 2017

C.N.S.I.S

.P.

69

3) Baciloscopia Izvorul epidemiogen îl constituie purtătorii de bK(bK+), de aceea este nevoie să fie

depistaţi şi identificaţi.

În anul 2017 au fost identificaţi 11.079 bolnavi cu baciloscopie pozitivă la internare,

45.351 bolnavi cu baciloscopie negativă la internare şi 14.755 bolnavi necontrolaţi bacteriologic.

La ieşirea din unitatea sanitară examenul bacteriologic arată că evoluţia sub tratament a

bolnavilor cu baciloscopie pozitivă stabilită la internare este următoarea: au rămas pozitivi

40,9%, 55,8 % s-au negativat, iar 3,3 % reprezintă necontrolaţi la ieşirea din unitate.

În cazul bolnavilor cu baciloscopie negativă stabilită la internare 2,0 % s- au pozitivat,

91,2% au rămas negativi, iar 6,8% au fost necontrolaţi.

Dintre bolnavii cu baciloscopie necontrolată la internare, la ieşirea din spital 3,3 % au

avut baciloscopia pozitivă, 10,8 % negativă iar pentru 85,8 % nu a fost controlată.

Se constată că numărul celor pozitivaţi este încă mare, că se pozitivează şi cei negativi la

internare, posibil datorită contactului cu bolnavii cronici, eşecuri, sau cei chimiorezistenţi din

spitale.

Pozitivii reprezintă o sursă importantă de boală şi rămân la un nivel foarte ridicat. Se

impun măsuri intense medico - sociale, pentru a rezulta un număr cât mai mare de pacienţi

negativaţi la ieşirea din unitatea sanitară. Se constată că un număr mare de pacienţi sunt

necontrolaţi baciloscopic la ieşirea din unitate.

Tabelul nr. 50

Ponderea evoluţiei bacteriologice la bolnavii internaţi numai pentru tuberculoza

aparatului respirator în anul 2017

BACILOSCOPIA LA INTERNAŢI

INTERNAŢI

BACILOSCOPIA LA IEŞIREA DIN UNITATE

Pozitivă Negativă Necontrolată

Bolnavi cu baciloscopia pozitivă stabilită la

internare 11079 40.9 55.8 3.3

Bolnavi cu baciloscopia negativă stabilită la

internare 45351 2.0 91.2 6.8

Bolnavi cu baciloscopia necontrolată la

internare 14755 3.3 10.8 85.8

*La % din bolnavii internaţi în 2017

4) Mişcarea baciliferilor În anul 2017 numărul baciliferilor a fost de 10.754, din care 2.486 au fost bolnavi cu bK

pozitiv la 01 ianuarie 2017, iar 8.268 au devenit pozitivi în cursul anului 2017. Din aceştia s- au

negativat 7.439(69,2%), au plecat sau decedat 1013(9,4% )şi au rămas pozitivi la sfârşitul anului

2302(21,4 %), un număr mai mic decât cel din 2016. Ponderea surselor faţă de 2016 a scăzut,

însă se menţin la o valoare ridicată.

Analizând mişcarea baciliferilor în ultimii 10 ani, constatăm că valoarea cea mai mare

este înregistrată în 2007 - 101,2 %ooo loc. Valoarea minimă este în anul 2017- 54,9 %ooo loc..

În ultimii ani se observă tendinţa de scădere a prevalenţei baciliferilor, ceea ce a dus şi la

scăderea incidenţei tuberculozei. Negativarea baciliferilor fiind mai mare de 50%, apropiată de

70%, determină scăderea incidenţei tuberculozei în anul următor.

Mişcarea baciliferilor în cadrul grupelor de dispensarizare constituie un indicator de mare

eficienţă a dispensarizării bolnavilor.

C.N.S.I.S

.P.

70

În cadrul grupelor de dispensarizare proporţia recidivelor din fişierul pasiv constituie un

eşec în lupta împotriva tuberculozei. În cazul în care numărul bolnavilor şi proporţia lor este

mare din totalul cazurilor intrate arată limitele eficienţei tratamentului aplicat.

Eficienţa chimioterapiei este reflectată prin scăderea numărului bolnavilor cu bK pozitiv

la sfârşitul anului, reprezentând o evoluţie favorabilă.

Tabelul nr.51

Prevalenţa baciliferilor în ultimii 10 ani

ANUL 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Prevalenţa

baciliferilor 101.2 101.0 98.4 90.5 83.5 79.7 69.4 65.9 62.8 58.3 54.9

*La 100.000 locuitori

Prevalenţa baciliferilor în ultimii 10 ani

Graficul nr. 63

*La 100.000 locuitori

Mişcarea anuală a baciliferilor se referă la bolnavi cu bK pozitiv la sfârşitul anului

precedent plus bolnavii deveniţi pozitivi în cursul anului (inclusiv transferaţi).

În afară de aspectele medicale, incidenţa şi prevalenţa crescută a tuberculozei ridică

probleme şi din punct de vedere al costului operaţiunii de supraveghere clinico- epidemică,

prevenţie şi control al populaţiei generale şi îndeosebi a grupurilor cu risc crescut.

Sunt necesare, de asemenea, eforturi financiare în vederea evaluării reale a morbidităţii

prin utilizarea de metode de diagnostic precoce, care implică folosirea unor tehnici laborioase şi

costisitoare. În ceea ce priveşte costul medical şi social, informaţiile disponibile se referă la

ansamblul resurselor din sectorul medical mobilizate pentru asistenţa ambulatorie sau spitalizare,

ca şi pierderile de timp productiv de către bolnav şi cei care îl îngrijesc pe acesta.

Imposibilitatea de a evalua suferinţa fizică şi morală a bolnavului şi a anturajului, a

pierderilor cauzate prin deces la vârsta activă, face şi mai dificilă cunoaşterea reală şi implicarea

socio- economică a tuberculozei.

101.2 101 98.490.5

83.5 79.7

69.4 65.9 62.858.3 54.9

0

20

40

60

80

100

120

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Prevalenţa baciliferilor

C.N.S.I.S

.P.

71

Activitatea profilactică antituberculoasă

a)Imunizarea- vaccinarea BCG

Limitarea răspândirii infecţiei şi a bolii în rândul populaţiei este obiectivul activităţii

profilactice. Vaccinarea BCG este o metodă de imunizare activă prin care se realizează o

profilaxie antituberculoasă relativă, care nu împiedică infectarea cu Mycobacterium Tuberculosis

şi nici nu întrerupe lanţul epidemiologic al bolii.

În condiţiile din ţara noastră se menţine ca masură profilactică obligativitatea vaccinării

BCG la toţi nou născuţii, la 4-7 zile odată cu externarea din maternitate şi fără testare

tuberculinică prealabilă.

În cadrul Programului Naţional de Imunizare se recomandă imunizarea corectă a

minimum 95 % din nou născuţi.

În anul 2017, au fost efectuate 175.636 vaccinări BCG şi 836 revaccinari BCG.

În mediul urban au fost efectuate 117.218 vaccinări şi 407 revaccinări. La categoria de

vârstă 0- 2 ani ponderea imunizărilor este de 100,0 % vaccinări şi 100,0% revaccinări.

S- au efectuat foarte puține imunizări şi la alte categorii de vârstă: la 3- 4 ani-(1)

vaccinări. La 15 ani şi peste și la gravide nu s- au efectuat vaccinări sau revaccinări.

În mediul rural s- au efectuat 58418 vaccinări şi 429 revaccinări; pentru categoria de

vârstă 0- 2 ani, ponderea fiind de 100,0 % vaccinări şi revaccinări. Nu au fost efectuate vaccinări

la 3- 4 ani sau alte grupe de vârstă sau categorii. Nu au fost efectuate revaccinări şi la celelalte

categorii de vârstă: 3- 4 ani, 5- 14 ani, la 15 ani şi peste şi gravide.

Se poate afirma că vacinare BCG se face, cu o pondere foarte mare, la grupa de vârstă 0-

2 ani.

Din totalul vaccinărilor şi revaccinărilor, în mediul urban s- au efectuat 66,7%- vaccinări

şi 48,7 % - revaccinări.

În mediul rural s- au efectuat- 33,3% vaccinări şi – 51,3,% revaccinări.

Tabelul nr. 52

Ponderea imunizărilor BCG

Ponderea imunizărilor BCG pe grupe de vârstă şi medii

Grupa de vârstă

Vaccinări BCG Revaccinări BCG

Urban Rural Urban Rural

vâ

rsta

0 - 2 ani 100.0 100.0 100.0 100.0

3 - 4 ani 0.0 0.0 0.0 0.0

5 - 14ani 0.0 0.0 0.0 0.0

15 ani şi peste

din care:

pop.gen. 0.0 0.0 0.0 0.0

gravide 0.0 0.0 0.0 0.0

*La % din vaccinări și revaccinări BCG

C.N

.S.I.S.P.

72

b)Testări tuberculinice pentru depistarea hiperalergicilor

Depistarea hiperalergicilor este o altă activitate de depistare precoce a tuberculozei. În

2017 au fost efectuate 39.334 testări tuberculinice, din care 23.296 (59,2%) în mediul urban şi

16.038(40,8%) în mediul rural.

Din totalul testărilor 78,0 % au fost negative (<10 mm), pozitive au fost 14,5% (10 – 14

mm) şi 7,4 % (=>15 mm). În urban 77,1% au fost negative (<10 mm), 16,0 % (10 – 14 mm) şi

7,0% (=>15 mm). În rural sunt negative 79,5 % (<10 mm), 12,5 % (10 – 14 mm), şi 8,0 % (=>15

mm).

Deci în rural ponderea negativilor este mai mare decât în urban. Tabelul nr. 53

Ponderea testărilor tuberculinice

Mediul

Vârstă (ani)

din care: pozitive

<10

mm

10 - 14

mm

>= 15

mm

Total ţară 78.0 14.5 7.4

Total Urban 77.1 16.0 7.0

din

car

e:

gru

pa

de

vâr

stă 0 – 1 ani 82.8 15.8 1.4

1 – 2 ani 81.6 16.3 2.1

3 – 6 ani 80.5 15.5 4.1

7 – 14 ani 75.5 16.1 8.4

15 ani +

din care:

pop.gen. 74.8 16.0 9.2

gravide 87.1 8.2 4.7

Total Rural 79.5 12.5 8.0

din

car

e:

gru

pa

de

vâr

stă 0 – 1 ani 79.5 19.4 1.1

1 – 2 ani 90.4 6.7 2.9

3 – 6 ani 72.9 15.0 12.1

7 – 14 ani 83.3 10.2 6.5

15 ani +

din care:

pop.gen. 75.5 13.2 11.3

gravide 69.2 7.7 23.1

*La % din testările tuberculinice în 2017

Rezultate negative ale testărilor tuberculinice reprezintă rezultat pozitiv al imunizărilor

BCG, arată eficacitatea activităţii de control al tuberculozei.

Un test tuberculinic negativ ori cu valoare neaşteptat de mică, poate fi întâlnit şi la

bolnavii de tuberculoză, traducând anergia cutanată.

Testul tuberculinic este foarte important, în diagnosticarea tuberculozei, cu condiţia

interpretării corecte în contextul celorlalte informaţii disponibile.

Deşi reactivitatea tuberculinică este o funcţie cantitativă care variază ca intensitate de la

un moment la altul pentru fiecare persoană şi în plus supusă unor riscuri de tehnică şi

subiectivismului măsurării, ea rămâne o sursă esenţială de informaţii cu caracter epidemic şi

diagnostic. C.N

.S.I.S.P.

73

Testul tuberculinic este modalitatea cea mai larg utilizată de a stabili existenţa şi

amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigenele tuberculinice ale unei persoane.

c) Depistare radiologică

Este o metodă de screening cu specificitate scăzută pentru diagnosticarea tuberculozei.

Examinarea radiologică s- a efectuat în cadrul unor acţiuni de depistare a tuberculozei: - depistări

în cadrul grupelor vulnerabile şi - depistări în cadrul anchetelor epidemiologice.

În categoria: - depistări în cadrul grupelor vulnerabile, au fost examinate 118807

persoane, din care 22939(19,3%) au fost suspecte de modificări pulmonare. Din persoanele

examinate la grupele vulnerabile, 2326 fiind confirmaţi cu tuberculoză. Aceasta înseamnă că

10,1% din persoanele suspecte de modificări pulmonare şi 2,0% din persoanele examinate(la

această categorie) au fost depistate radiologic cu tuberculoză.

În categoria: - depistări în cadrul anchetelor epidemiologice, au fost examinate 56365

persoane, din care 7313(13,0%) au fost suspecte de modificări pulmonare. Din persoanele

examinate în grupul anchete epidemiologice, 1207 au fost confirmaţi cu tuberculoză. Aceasta

înseamnă că 16,5% din persoanele suspecte de modificări pulmonare şi 2,1% din persoanele

examinate(la această categorie) au fost depistate radiologic cu tuberculoză.

Din totalul persoanelor examinate radiologic pentru depistare tuberculoză 67,8% aparţin

grupelor vulnerabile şi 32,2% anchetelor epidemiologice.

Din totalul persoanelor suspecte de modificări pulmonare la examinarea radiologică,

75,8% aparţin grupelor vulnerabile şi 24,2% anchetelor epidemiologice.

Din totalul persoanelor confirmate cu tuberculoză în cadrul acţiunii de depistare

radiologică, 65,8% aparţin grupelor vulnerabile şi 34,2% anchetelor epidemiologice.

Organizarea depistării trebuie să permită identificarea surselor de infecţie din comunitate.

O metodă eficientă este cea pasivă, şi anume identificarea formelor de tuberculoză pulmonară

printre simptomaticii ce se prezintă de bună voie în unităţile sanitare. Pentru a asigura

prezentarea pacienţilor din proprie iniţiativă la consultaţie este nevoie de educaţie sanitară

intensă şi susţinută, atât din partea medicilor de familie, cât şi din partea celor implicaţi în

programul naţional de control al tuberculozei. În cazul grupelor populaţionale cu risc (persoane

instituţionalizate, penitenciare, toxicomani), se efectuează depistarea activă.

Specialiştii afirmă că se exagerează cu radiografii pulmonare la angajare, recruţi,

profesori, control periodic, radiografiile pulmonare ducând la iradierea inutilă a unui om

sănătos şi la costuri imense, care pot fi redirecţionate în cadrul programului de control al

tuberculozei.

Potrivit specialiştilor în domeniu, o boală de plămâni poate fi identificată în cadrul

controlului clinic, suspiciunea de tuberculoză pulmonară trebuie avută în vedere când un

pacient prezintă simptome mai mult de 3 săptămâni , după ce a fost exclusă o boală

respiratorie cronică.

Examinarea radiologică este o componentă importantă în diagnosticarea bolii, şi uneori

prima investigaţie la care se apelează. Este însă eronat să se stabilească ca diagnostic şi să se

trateze specific numai pe baza examinării radiologice, oricât de sugestiv ar fi el, fără a efectua o

investigaţie bacteriologică corectă a sputei.

Examinarea radiologică este utilizată în cazurile cu simptomatologie sugestivă pentru

tuberculoză pulmonară, care au o examinare microscopică negativă, pacienţi pentru care trebuie

să se ia o decizie în ceea ce priveşte instituirea tratamentului. Depistarea tuberculozei în fază C.N

.S.I.S.P.

74

incipientă, cu leziuni minime, trebuie să constituie obiectivul întregii reţele sanitare şi a

cabinetului de pneumoftiziologie.

Tabelul nr. 54

Depistări radiologice în anul 2017

Depistări

radiologice

în cadrul:

Depistare radiologică

Nr. persoane

examinate

Nr. persoane

suspecte de

modificări

pulmonare

% persoane

suspecte de

modificări

pulmonare

din persoane

examinate

Nr. persoane

confirmate

cu TBC

% persoane

confirmate

cu TBC din

persoane

suspecte de

modificări

pulmonare

% persoane

confirmate

cu TBC din

persoane

examinate

Grupe

vulnerabile 113737 21508 18.9 2522 11.7 2.2

Anchete

epidemiologice 67506 7526 11.1 1109 14.7 1.6

*Nr.persoane;** %- ponderi din categorie

Tabelul nr. 54

Ponderi depistări radiologice în anul 2017- din total

Depistări radiologice

Depistare radiologică

Persoane

examinate

Persoane

suspecte de

modificări

pulmonare

Persoane

confirmate cu

TB

Total 181243 29034 3631

Grupe vulnerabile 62.75 74.08 69.46

Anchete epidemiologice 37.25 25.92 30.54

* %- ponderi din totalul grupei

Ca o concluzie privind activitatea profilactică antituberculoasă se poate spune :

- Pentru activitatea profilactică antituberculoasă, există tendinţă mondială de renunţare la

vaccinarea BCG, din cauza diminuării protecţiei oferite de acest vaccin şi prin scăderea

incidenţei bolii. Sunt ţări în care vaccinarea se face numai la copii cu risc, care provin din familii

care au persoane cu tuberculoză sau care provin dintr- o ţară cu o incidenţă mare a bolii.

- Examinarea radiologică se recomandă să fie folosită numai atunci cînd este cazul, pentru a

evita o iradiere inutilă.

- Deşi reactivitatea tuberculinică este o funcţie cantitativă care variază ca intensitate de la un

moment la altul pentru fiecare persoană şi în plus supusă unor riscuri de tehnică şi

subiectivismului măsurării, ea rămâne o sursă esenţială de informaţii cu caracter epidemic şi

diagnostic.

C.N.S.I.S

.P.

75

Evaluarea activităţii sanitare

Bugetul, cheltuielile pentru activitatea sanitară, constituie o problemă de cea mai mare

importanţă din punct de vedere financiar, dar şi al asistenţei medicale.

Resursele financiare sunt asigurate prin: programe de sănătate, asigurări sociale de

sănătate, asigurări private de sănătate (coplată), asociaţii, fundaţii, ONG-uri.

Reţeaua de specialitate este asigurată de: dispensare TBC şi unităţi cu paturi (sanatorii,

secţii sau compartimente de spital, preventorii, unităţi aparţinând Ministerelor cu reţea sanitară

proprie), cu următorii indicatori pentru anul 2017:

- Asigurarea populaţiei cu paturi de spital în secţiile TB este 0,26 la 1.000 de locuitori.

- Asigurarea populaţiei cu medici pneumologi- în public, este 0,58 la 10.000 de

locuitori (1129 medici pneumologi- în public).

- Asigurarea populaţiei cu medici pneumologi- în public şi privat, este 0,63 la 10.000

de locuitori (1235 medici pneumologi- în public şi privat).

Dispensarele TBC

Dispensarele TBC în anul 2017 au fost în număr de 177.

Acestea sunt cele care precizează diagnosticul de tuberculoză şi îndrumă cabinetele

medicale în lupta de prevenire şi combatere a tuberculozei.

Dispensarele TBC desfăşoară activităţi care nu pot fi apreciate decât cu ajutorul

indicatorilor, cum ar fi depistarea precoce a cazurilor de tuberculoză, izolarea lor şi consultaţii

profilactice şi curative.

Dispensarele medicale permit asigurarea administrării regimurilor standardizate de scurtă

durată în funcţie de istoricul terapeutic al pacientului şi de tipul de boală prin folosirea de

preferinţă a combinaţiilor medicamentoase şi sub directa observare. La activităţile de depistare şi

profilaxie s-a făcut referire în capitolele anterioare.

În anul 2017 au fost acordate 659.156 consultaţii.

Unităţile de asistenţă medicală cu paturi

S-au calculat o serie de indicatori de eficienţă economică, dar care au tangenţă imediată

cu eficacitatea rezultatelor medicale obţinute.

Spitalul este o unitate medicală complexă şi costisitoare, pentru care s- au analizat

următorii indicatori de eficienţă:

Utilizarea paturilor în secţia de pneumologie, în anul 2017 a fost de 240,1(om zile de

spitalizare contabile/media anuală a paturilor).

Utilizarea paturilor de spital este determinată de numeroşi factori, printre care cei mai

importanţi sunt: structura şi dinamica morbidităţii, accesibilitatea populaţiei, calitatea asistenţei

acordate de personalul sanitar, nivelul educativ-sanitar al populaţiei.

Dacă valoarea indicatorului s-ar fi apropiat de maximum posibil (365 zile ) am fi avut

de- a face cu o lipsă acută de paturi. Valoarea indicatorului, pentru anul 2017, este mai mare

decât indicele raţional de 320- 330 zile (care reprezintă valoarea optimă).

C.N.S.I.S

.P.

76

Durata medie de spitalizare în secţia de pneumologie, a fost 13,5 zile de spitalizare în

anul 2017 .

Durata medie de spitalizare este un indice contabil, el exprimând, alături de indicele stării

la ieşirea din spital, calitatea acestei unităţi spitaliceşti. La calcularea lui ar trebui să se ţină cont

de sex, grupa de vârstă, forma clinică a bolii, boli concomitente. De asemenea, o parte din

bolnavi provin din anul anterior, o altă parte sunt admişi în ultimele zile ale anului respectiv şi

rămân şi în anul următor.

O utilizare mai mare se poate datora uneori şi unei durate de spitalizare a bolnavilor peste

necesar. Nu am putut compara spitalele, deoarece nu sunt toate de acelaşi rang, unele sunt secţii

sau compartimente ale unor spitale.

Internările în spital, în secţia de pneumologie în anul 2017 au fost în număr de

135.332 bolnavi.

Numărul de paturi de spital în secţia de pneumologie, a fost de 8.196 în anul 2017.

Rulajul bolnavilor în secţiile de pneumologie, pentru anul 2017 a fost de 16,8.

Deoarece nu avem spitale de acelaşi rang, unele sunt secţii sau compartimente de spital,

pentru analiza comparabilă a acestor indicatori am studiat în dinamică evoluţia lor în perioada

2007- 2017.

În tabelul şi graficele de mai jos se poate vedea evoluţia în dinamică a acestor indicatori

pentru secţia de pneumologie.

Tabelul nr. 56

Activitatea în secţiile de pneumologie

ANUL UTILIZAREA

PATURILOR

DURATA MEDIE DE SPITALIZARE

INTERNĂRI ÎN SPITAL

NUMĂR PATURI DE SPITAL

RULAJUL BOLNAVILOR

2007 290,1 17,2 158.641 9.499 16,8

2008 304,1 16,5 160.539 9.245 17,5

2009 298,9 15,9 161.887 9.214 18,8

2010 285,4 15,7 156.614 9.094 17.0

2011 275,2 15,2 146.055 8.792 16,9

2012 270,5 14,8 149.091 8.790 17,1

2013 265,6 14,3 148.878 8.534 17,7

2014 261,4 14,0 146.719 8.421 17,6

2015 257,0 14,0 142.004 8.336 17,4

2016 243,2 13,8 135.586 8.239 16,7

2017 240,1 13,5 135.332 8.196 16,8

În tabelul nr.56 şi graficele 64- 68 este reprezentată evoluţia principalilor indicatori din

secţia de pneumologie în perioada 2007- 2017. Utilizarea paturilor este fluctuantă, ajungând în

anul 2017 la o valoare de 240,1( vezi graficul nr. 64);

Anul 2008 a înregistrat cea mai mare valoare a intervalului studiat. După acest an s- a

înregistrat o scădere permanentă a ratei utilizării paturilor, până la cea mai mică valoare a

intervalului studiat, la 240,1 înregistrată în 2017. S- a înregistrat o scădere continuă a duratei de

spitalizare începând din anul 2007, de la valoarea de 19,6 la 13,5 în 2017. Numărul bolnavilor

internaţi în secţiile de pneumologie a crescut de la 158.641 internări în 2007 până la un număr de

161.887 internări în 2009, pentru ca în 2017 să scadă la un număr de 135.332 internați. C.N

.S.I.S.P.

77

Numărul de paturi în secţia de pneumologie a avut o evoluţie descrescătoare din anul

2007 (9.499 paturi), care reprezintă cel mai mare număr în perioada studiată, după care a scade

continuu la 8.196 în anul 2017.

În consecinţă, variază rulajul bolnavilor în mod continuu de la16,8 în 2007, la cea mai

mare valoare a intervalului 18,8 în 2009, ajungând la 16,8 în 2017.

Pentru 2017 se poate constata că a scăzut numărul de paturi în secţiile de pneumologie, a

scăzut numărul bolnavilor de tuberculoză internaţi, de asemenea au scăzut și durata medie de

spitalizare, utilizarea paturilor și a crescut foarte puțin(cu 0,1) rulajul bolnavilor.

Graficul nr. 64

Utilizarea paturilor în secţiile de pneumologie

*zile de spitalizare / pat

Graficul nr.65

Durata medie de spitalizare în secţiile de pneumologie

*zile de spitalizare / internaţi

Acesta nu este numai un indice financiar contabil, el are o înaltă semnificaţie medicală,

exprimând alături de indicele stării de sănătate la ieşirea din spital, esenţa, calitatea activităţii

unităţii sanitare.

29

0.0

8

30

4.0

6

29

8.9

28

5.4

27

5.2

27

0.5

26

5.6

26

1.4

25

7

24

3.2

24

0.1

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

utilizare paturi în secții pneumologie

17

.22

16

.45

15

.9

15

.7

15

.2

14

.8

14

.3

14

14

13

.8

13

.5

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

durata medie a spitalizării în secții pneumologie

C.N.S.I.S

.P.

78

Pentru 2017 a scăzut durata medie de spitalizare(cu 0,3) comparativ cu 2016, ajungând la

cea mai mică valoare a intervalului studiat(13,5).

Graficul nr. 66

Bolnavi internaţi în secţiile de pneumologie

*număr internaţi / pat

A scăzut numărul de internări în spital în 2017 comparativ cu 2016, ajungând la cea mai

mica valoare a intervalului(135332 internări), valoare mai mica decât cea a anului 2007.

Graficul nr. 67

Paturi în secţiile de pneumologie

*Număr paturi

Comparativ cu 2016 şi întreaga perioadă studiată, în 2017 a scăzut numărul de paturi în

spital, ajungând la cel mai mic număr al perioadei studiate, mai mic cu 1.303 paturi comparativ

cu anul în care se înregistrează cel mai mare număr de paturi din perioada studiată, şi anume anul

2007.

15

86

41

16

05

39

16

18

87

15

66

14

14

60

55

14

90

91

14

88

78

14

67

19

14

20

04

13

55

86

13

53

32

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

internari în spital în secții pneumologie9

49

9

92

45

92

14

90

94

87

92

87

90

85

34

84

21

83

36

82

39

81

96

7000

7500

8000

8500

9000

9500

10000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

numar paturi de spital în secții pneumologie

C.N.S.I.S

.P.

79

Graficul nr. 68

Rulajul bolnavilor în secţiile de pneumologie

*bolnavi / pat

Rulajul bolnavilor a crescut în 2017 comparativ cu 2016 ajungând la valoarea de 16,8,

aceeași valoare din 2007, dar mai mică decât în anul 2009 când a avut cea mai mare valoare de

18,8.

Costul asistenţei medicale pentru medicamente în secţia de pneumologie. Costul este diferit în funcţie de gen, grupă de vârstă şi rangul spitalului.

Cheltuieli pe spital sau secţii, chiar similare nu sunt comparabile, fiind necesar

studiul pe cauză de boală.

Valoarea medie a acestor cheltuieli pentru anul 2016 este următoarea:

- Cost pentru medicamente pe un pat/ an 3806,0 RON;

- Cost pentru medicamente pe un bolnav: 227,5 RON

- Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 15,6 RON.

Valoarea medie a acestor cheltuieli pentru anul 2017 este următoarea:

- Cost pentru medicamente pe un pat/ an 3779,8 RON;

- Cost pentru medicamente pe un bolnav: 224,6 RON

- Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 15,7 RON.

Tabelul nr. 57

Costul asistenţei medicale cu medicamentele în secţia de pneumologie

ANUL 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cost.med./un

pat de spital 594,01 822,45 836,0 893,10 881,85 853,60 859,8 869,3 867,7 847,7 841,8

Cost.med./

un bolnav 48,89 47,02 46,96 52,53 52,25 49,80 48,6 49,4 49,9 50,7 50,0

Cost.med./o

zi spitalizare 2,06 2,71 2,80 3,13 3,20 3,16 3,2. 3,3 3,4 3,5 3,5

* în €

16

.85

17

.49

18

.8

18

.2

16

.9 17

.1

17

.7

17

.6

17

.4

16

.7

16

.8

15.5

16

16.5

17

17.5

18

18.5

19

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

rulajul bolnavilor în secții pneumologie

C.N.S.I.S

.P.

80

Graficul nr. 69

Costul medicamentelor/ un pat de spital în secţiile de pneumologie (în €)

*€ / un pat de spital

A scăzut costul medicamentelor pe un pat de spital în 2017 comparativ cu 2016.

Graficul nr. 70

Costul medicamentelor de un bolnav în secţiile de pneumologie (în €)

*€ / de un bolnav

Pentru 2017 a scăzut costul medicamentelor de un bolnav, comparativ cu 2016.

59

4.0

82

2.5

82

8.5 89

3.1

88

1.9

85

3.6

85

9.8

86

9.3

86

7.7

84

7.7

84

1.8

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

900.0

1000.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./1pat în secții pneumologie

48

.9

47

.0

46

.5

52

.5

52

.3

49

.8

48

.6

49

.4 49

.9

50

.7

50

43.0

44.0

45.0

46.0

47.0

48.0

49.0

50.0

51.0

52.0

53.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./1bolnav în secții de pneumologie

C.N.S.I.S

.P.

81

Graficul nr. 71

Costul medicamentelor pentru o zi de spitalizare în secţiile de pneumologie(în €)

*€ / o zi spitalizare

Comparativ cu 2016, în 2017 costul medicamentelor pentru o zi în secțiile de

pneumologie a rămas constant.

În graficele de mai sus (69- 71) este prezentată evoluţia costului medicamentelor în secţia

de pneumologie (în €) pe un pat de spital, pe un bolnav spitalizat în secţia de pneumologie şi

pentru o zi de spitalizare contabilă în perioada 2007- 2017.

Evoluţia acestor costuri se datorează problemelor cauzate de situația economică şi nu se

poate face o evaluare corectă a influenţei acesteia asupra stării de sănătate a populaţiei.

Activitatea sanatoriilor antituberculoase şi preventoriilor

Sanatorii În anul 2017 sanatoriile antituberculoase au fost în număr de două.

Comparativ cu 2016, numărul sanatoriilor antituberculoase este acelaşi.

Sanatoriile au o activitate similară cu cea desfăşurată în spitale, şi în plus specificitatea

luptei antituberculoase.

În sanatoriile antituberculoase se internează bolnavii pentru administrarea sub directa

observare a medicamentelor, până la debacilizarea leziunilor, şi înlăturarea riscului de

selecţionare a mutanţilor rezistenţi şi instruirea pacienţilor.

În cazul sanatoriilor antituberculoase(total), ca şi în cazul spitalelor, putem vorbi de

următorii indicatori pentru anul 2017:

Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase(total): 236,7 zile;

Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase(total): 28,3 zile;

Internări în sanatoriile antituberculoase(total: 3.432, din care: 244 aflaţi în sanatoriu la

începutul anului, 3.188 intraţi în cursul anului 2017 şi 3.196 ieşiţi. Au decedat 44 bolnavi,

reprezentând o mortalitate de 1,4 % din bolnavii externaţi;

Paturi în sanatoriile antituberculoase(total): 410 paturi.

Rulajul bolnavilor pe un pat în sanatoriile antituberculoase(total): 8,4 bolnavi.

2.1

2.7 2.8

3.1 3.2

3.2 3.2 3.3 3.4 3.5

3.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./ 1zi în secții de pneumologie

C.N.S.I.S

.P.

82

În cazul sanatoriilor antituberculoase pulmonare, putem vorbi de următorii indicatori

pentru anul 2017:

Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 243,5 zile;

Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 28,6 zile;

Internări în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 3.275, din care: 240 aflaţi în

sanatoriu la începutul anului, 3.035 intraţi în cursul anului 2017 şi 3.040 ieşiţi.

Au decedat 44 bolnavi, reprezentând o rată de mortalitate de 1,4% din bolnavii

externaţi;

Paturi în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 385 paturi.

Rulajul bolnavilor pe un pat în sanatoriile antituberculoase pulmonare: 8,5 bolnavi. Tabelul nr. 58

Activitatea în sanatorii antituberculoase pulmonare

ANUL UTILIZAREA

PATURILOR

DURATA

MEDIEDE

SPITALIZARE

INTERNĂRI

ÎN

SANATORIU

NUMĂRUL

PATURILORÎN

SANATORII

RULAJUL

BOLNAVILOR

MORTALITATEA

ÎN SANATORII

2007 286,9 39,4 6794 883 7,3 1,8

2008 287,2 37,3 6818 893 7,7 1,7

2009 273,7 37,3 6488 883 7,4 1,1

2010 266,2 36,6 4407 585 7,3 1,9

2011 278,3 35,1 3881 445 7,9 1,5

2012 268.5 34.0 3040 385 7,9 1,5

2013 317,9 31,9 3835 385 10,0 1,5

2014 260,4 32,5 3089 385 8,0 1,7

2015 250,2 31,1 3098 385 8,0 1,6

2016 253,5 31,6 3090 385 8,0 1,9

2017 243,5 28,6 3275 385 8,5 1,4

Graficul nr. 72

Utilizarea paturilor în sanatoriile antituberculoase

*zile de spitalizare/pat

În 2017, a scăzut utilizarea paturilor comparativ cu 2016 în sanatoriile antituberculoase

pulmonare.

28

6.9

28

7.2

27

3.7

26

6.2

27

8.3

26

8.5

31

7.9

26

0.4

25

0.2

25

3.5

24

3.5

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

utilizare paturi în sanatorii antituberculoase pulmonare

C.N.S.I.S

.P.

83

Graficul nr. 73

Durata medie de spitalizare în sanatoriile antituberculoase

*zile de spitalizare/ internaţi

În 2017 a scăzut durata medie a spitalizării comparativ cu 2016, fiind în concordanţă cu

ideea de a reduce numărul de zile de spitalizare în sanatoriu, pentru ca bolnavii după ce nu mai

sunt eliminatori de bacili să fie integraţi în familie şi chiar în colectivitate.

Graficul nr. 74

Bolnavi internaţi în sanatorii antituberculoase

*numar internaţi / pat

Numărul bolnavilor internaţi în sanatorii antituberculoase a crescut în 2017 comparativ

cu 2016.

39

.5

37

.3

37

.3

36

.6

35

.1

34

.0

31

.9

32

.5

31

.1

31

.6

28

.6

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

durata medie a spitalizării în sanatorii antituberculoase

pulmonare

67

94

68

18

64

88

44

07

38

81

30

40 3

83

5

30

89

30

98

30

90

32

75

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

internari în sanatorii antituberculoase pulmonare

C.N.S.I.S

.P.

84

Graficul nr. 75

Paturi în sanatoriile antituberculoase

*Număr paturi

Comparativ cu 2016, în 2017 a rămas acelaşi număr de paturi în sanatorii(385), iar

comparativ cu 2008 când au fost cele mai multe paturi în sanatorii antituberculoase din intervalul

studiat(893), au fost reduse cu mai mult de 50%.

Graficul nr. 76

Rulajul bolnavilor în sanatoriile antituberculoase

*bolnavi / pat

În 2017, comparativ cu 2016 rulajul bolnavilor crește, având o valoare mai mare decât valoarea

înregistrată în 2007, și mai mică decât 2013(cea mai mare valoare a intervalului studiat).

88

3

89

3

88

3

58

5

44

5

38

5

38

5

38

5

38

5

38

5

38

5

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

numar paturi în sanatorii antituberculoase pulmonare

7.3 7

.7

7.4

7.3 7

.9

7.9

10

.0

8.0

8.0

8.0 8

.5

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Rulajul bolnavilor în sanatorii antituberculoase pulmonare

C.N.S.I.S

.P.

85

Graficul nr. 77

Mortalitatea în sanatoriile antituberculoase

*decedaţi % iesiţi

Decesele prin tuberculoză în sanatoriile antituberculoase în 2017, comparativ cu 2016 au scăzut.

În tabelul nr. 58 şi graficele 72- 77 este prezentată evoluţia principalilor indicatori ai

activităţii sanitare precum şi mortalitatea din sanatoriile antituberculoase.

Tendinţa mondială este de scădere a numărului de paturi în sanatoriile antituberculoase şi

tratarea pacienţilor în familie, având în vedere că un tratament corect administrat duce la

negativarea bolnavilor bK pozitivi în două săptămâni.

În România numărul de paturi în sanatoriile antituberculoase pulmonare în anul 2017

comparativ cu anul 2016 este constant (385), aceeași cifră începând cu anul 2012. În acelaşi timp

a scăzut utilizarea paturilor la 243,5 zile pe pat, a scăzut durata medie de spitalizare de la 39,5 în

anul 2007, la 28,6 în anul 2017.

Rulajul bolnavilor în sanatorii antituberculoase pulmonare a crescut la 8,5 în anul 2017,

mai mult ca în 2014, 2015 și 2016.

Mortalitatea în sanatoriile antituberculoase pulmonare a înregistrat valoarea cea mai mare

în anul 2007 de 1,8 % din ieşiţi din sanatorii antituberculoase, iar în anul 2017 atinge valoarea

1,4 % de externaţi.

Costul asistenţei medicale pentru medicamente în sanatorii

antituberculoase.

Pentru asistenţa medicală din sanatorii antituberculoase în 2016 putem discuta de:

Cost pentru medicamente pe un pat/ an: 2011,6 RON;

Cost pentru medicamente pe un bolnav: 252,5 RON;

Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 8,2 RON.

Pentru asistenţa medicală din sanatorii antituberculoase în 2017 putem discuta de:




1.8

4

1.6

7

1.0

8

1.8

5

1.5

1.4

8

1.4

8

1.7

1.6

1.9

1.4

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

2

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Mortalitatea în sanatorii antituberculoase pulmonare

C.N.S.I.S

.P.

86

În graficele de mai jos este reprezentat în dinamică costul medicamentelor în sanatoriile

antituberculoase (în €) pe un pat de spital, de un bolnav spitalizat în sanatorii antituberculoase şi

pe o zi spitalizare contabilă în perioada 2007- 2017.

Evoluţia fluctuantă a acestor costuri se datorează problemelor cauzate de tranziţie şi nu

poate fi făcută o evaluare corectă a influenţei acesteia asupra stării de sănătate a populaţiei.

Tabelul nr. 59

Costul asistenţei medicale în sanatorii antituberculoase

ANII 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cost.med./u

n pat în

sanatoriu

304,6 278,2 335,6 405,7 503,5 565,5 494,6 550,6 425,3 448,0 347,4

Cost.med./

un bolnav

în sanatoriu

41,4 35,4 44,7 55,2 64,2 72,4 50,4 68,1 53,0 56,2 41,5

Cost.med./o

zi

spitalizare

în sanatoriu

1,0 0,9 1,2 1,5 1,8 2,1 1,6 2,2 1,7 1,8 1,5

* în €

Analizând datele din tabelul nr.59 se poate spune că în anul 2017 comparativ cu 2016, a scăzut

costul pentru un pat, un bolnav şi pentru o zi spitalizare.

Graficul nr. 78

Costul medicamentelor pe un pat de sanatoriu antituberculos în €

*€/ un pat de spital

A scăzut costul medicamentelor pe un pat în sanatoriu în 2017, comparativ cu 2016.

30

4.6

27

8.2 3

35

.6

40

5.8

50

3.6 5

65

.5

49

4.6 5

50

.6

42

5.3

44

8

34

7.4

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./1pat în sanatorii antituberculoase pulmonare

C.N.S.I.S

.P.

87

Graficul nr. 79

Costul medicamentelor de un bolnav în sanatoriu antituberculos în €

*€/ de un bolnav

În 2017 comparativ cu 2016, a scăzut costul medicamentelor pentru un bolnav în

sanatoriu, dar rămâne mult mai mic decât costul din 2012, cel mmai mare cost în perioada

studiată.

Graficul nr. 80

Costul medicamentelor pe o zi de spitalizare în sanatoriu antituberculos în €

*€ / o zi spitalizare

Costul medicamentelor pentru o zi de spitalizare a crescut în 2016, comparativ cu 2015.

41

.4

35

.4

44

.7

55

.2

64

.2

72

.4

50

.4

68

.1

53 5

6.2

41

.5

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./ 1 bolnav în sanatorii antituberculoase pulmonare

1.0

1.0

1.2

1.5

1.8

2.1

1.6

2.2

1.7 1

.8

1.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./ 1 zi în sanatorii antituberculoase pulmonare

C.N.S.I.S

.P.

88

Preventorii

În România în anul 2017 au funcţionat două preventorii.

Utilizarea paturilor în preventorii: 223,0 zile;

Durata medie de spitalizare în preventorii: 122,3 zile;

Internări în preventorii: 412, din care aflaţi 77, intraţi 335, iar ieşiţi 328.

Rulajul: 1,8

Număr paturi în preventorii: un număr de 297 paturi.

Tabelul nr. 59 Activitatea în preventorii

ANUL UTILIZAREA

PATURILOR

DURATA MEDIE DE

INTERNARE RULAJUL

NUMĂRUL PATURILOR

DE PREVENTORIU

2007 259,4 74,0 3,5 420

2008 247,1 83,4 3,0 420

2009 232,3 83,6 2,8 390

2010 176,9 65,7 2,7 370

2011 196,3 102,4 1,9 320

2012 216,3 105,5 2,1 312

2013 208,0 109,3 1,9 297

2014 219,6 114,4 1,9 297

2015 122,4 62,2 2,0 297

2016 218,6 111,0 2,0 297

2017 223,0 122,3 1,8 297

În tabelul nr. 60 şi graficele nr. 81- 84 este prezentată evoluţia principalilor indicatori din

preventorii în perioada 2007- 2017.

Graficul nr. 81

Paturi în preventorii

*Număr paturi

În 2017 numărul paturilor din preventorii a rămas constant, comparativ cu 2016, meținându-se la

aceleași valori din 2013.

42

0

42

0

39

0

37

0

32

0

31

2

29

7

29

7

29

7

29

7

29

7

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

numar paturi în preventorii

C.N.S.I.S

.P.

89

Graficul nr. 82

Utilizarea paturilor în preventorii

*zile de internare / pat

În 2017 a crescut utilizarea paturilor în preventorii, comparativ cu 2016.

Graficul nr.83

Durata medie de spitalizare în preventorii

*zile de internare / internaţi

Comparativ cu 2016, în 2017 a crescut durata medie de spitalizare.

25

9.4

24

7.1

23

2.3

17

6.9 19

6.3 21

6.3

20

8.0

21

9.6

12

2.4

21

8.6

22

3.0

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

utilizare paturi preventorii

74

.0 83

.4

83

.6

65

.7

10

2.4

10

5.5

10

9.3

11

4.4

62

.2

11

1 12

2.3

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

durata medie a spitalizării în preventorii

C.N.S.I.S

.P.

90

Graficul nr. 84

Rulajul internaţilor pe un pat în preventorii

*internaţi / pat

Comparativ cu 2016, în 2017 rulajul internaţilor în preventorii a scăzut.

În anul 2017 în preventorii a fost următoarea situație: numărul de paturi (297 paturi), utilizarea

paturilor 223,0( om- zile contabile pe numărul mediu de paturi), durata medie de internare în

preventorii ( 122,3 zile) şi rulajul (1,8 internaţi pe un pat).

Începând din anul 2003, s- au desfiinţat preventoriile pentru adulţi, rămânând numai cele

pentru copii.

Costul asistenţei medicale în preventoria Pentru asistenţa medicală din preventorii 2016 putem discuta de:




Pentru asistenţa medicală din preventorii 2015 putem discuta de:



Cost pentru medicamente pe o zi de spitalizare: 1,1 RON. Tabelul nr. 61

Costul asistenţei medicale în preventorii

ANII 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2016 2017

Cost.med./un

pat în

preventoriu 25.3 29.7 26.5 35.0 30.7 26.7 18.9 21.2 31.4 31.4 29.3 25.3

Cost.med./ de

un bolnav în

preventoriu 7.2 10.0 9.5 9.9 16.0 13.9 9.9 11.0 16.0 16.0 16.1 7.2

Cost.med./o zi

spitalizare în

preventoriu 0.1 0.1 0.1 0.1 0.2 0.1 0.1 0.1 0.3 0.1 0.1 0.1

*€

3.5

3.0

2.8

2.7

1.9 2.1

1.9

1.9 2.0

2.0

1.8

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Rulajul bolnavilor în preventorii

C.N.S.I.S

.P.

91

O atenţie deosebită trebuie să se acorde activităţii preventive, având în vedere că

începând din 2003, în preventorii sunt internaţi copii, aceşti copii provenind din medii de

tuberculoză, de cele mai multe ori din medii insalubre şi supraaglomerate, unde riscul pentru

sănătatea lor este mare.

Din punct de vedere epidemiologic, tuberculoza copilului reflectă direct riscul de infecţie

dintr- un teritoriu; formele grave şi cele letale de tuberculoză la copii constituie indicatori fideli

ai gravităţii unei endemii.

Graficul nr.85

Costul medicamentelor pe un pat de preventoriu în €

*€/ un pat de preventoriu

Comparativ cu 2016, în 2017 a scăzut costul pe un pat în preventoriu.

Graficul nr. 86

Costul medicamentelor de un bolnav în preventoriu( în €)

*€/ de un bolnav

În 2017 a crescut costul pentru un bolnav în preventoriu, comparativ cu 2016.

25

.3

29

.7

26

.5

35

.0

30

.7

26

.7

18

.9 21

.2

31

.4

31

.4

29

.3

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./ 1 pat în preventorii

7.2

10

.0

9.5 9.9

16

.0

13

.9

9.9 1

1.0

16

.0

16

.0

16

.1

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./1bolnav în preventorii

C.N.S.I.S

.P.

92

Graficul nr. 87

Costul medicamentelor pe o zi de spitalizare în preventoriu(în €)

*€ / o zi în preventoriu

Comparativ cu 2016, în 2017 a rămas constant costul pe zi de spitalizare în preventorii.

Se poate spune că au rămas constante costurile cu medicamente în preventorii în 201, pentru o zi

de spitalizare, au crescut pentru un bolnav, și au scăzut pentru un pat.

0.1 0

.1

0.1

0.1 0

.2

0.1

0.1 0.1

0.3

0.1

0.1

0.0

0.1

0.1

0.2

0.2

0.3

0.3

0.4

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

cost med./ 1 zi în preventorii

C.N.S.I.S

.P.

93

Concluzii

Tuberculoza reprezintă o problemă şi o prioritate de sănătate publică pentru ţara noastră

deoarece se înregistrează anual un număr crescut de cazuri noi şi recidive.

Pentru depistarea precoce, tratarea corectă şi controlul acesteia sunt necesare eforturi

umane şi materiale deosebite.

România aplică din 1998 Strategia OMS pentru controlul tuberculozei, primind asistenţa

tehnică necesară din partea acestei organizaţii.

Strategia actuală permite vindecarea bolii în proporţie de 85%, dacă tratamentul este

efectuat corect .

Tuberculoza evoluează în două direcţii:

- Netratată, nu se vindecă, este mortală;

-Tratată, tuberculoza este una din cele mai vindecabile boli infecţioase. Cu cât

tratamentul este început mai repede, cu atât boala se vindecă cu mai puţine sechele.

Un bolnav de tuberculoză vindecat redevine un om normal, se poate reintegra social şi îşi

poate continua activitatea.

În ultimii ani România a înregistrat progrese importante în ceea ce privește: incidența

total și copii, prevalența, mortalitatea.

Oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză.

Odată cu apariţia epidemiei HIV a crescut riscul tuberculozei active la persoane HIV

pozitive şi cu tuberculoză latentă, precum şi al apariţiei tuberculozei multirezistente, ceea ce

reprezintă doi factori majori responsabili de recrudescenţa tuberculozei în ultimele decenii (este

necesară studierea tuberculozei la persoanele HIV pozitive).

În epoca chimiorezistenţei tuberculozei şi a SIDA, principiile clasice ale politicilor de

control al tuberculozei rămân valabile mai mult decât oricind. Aceste principii includ diagnostic

adecvat, tratament complet al persoanelor cu tuberculoză activă şi investigarea contacţilor,

tratament profilactic.

Condiţionarea economico-socială face din tuberculoză un adevărat barometru al nivelului

de trai al populaţiei. Riscul de infecţie creşte în raport cu vârsta, deoarece reactivitatea

organismului se reduce o dată cu înaintarea în vârstă.

Tuberculoza cunoaște un trend descendent la decese, incidență, prevalență.

C.N.S.I.S

.P.

94

CUPRINS

Date generale ..............................................................................................................................1

Mortalitatea .................................................................................................................................2

Morbiditatea ..............................................................................................................................24

Incidenţa ....................................................................................................................................24

Prevalenţa ..................................................................................................................................45

Activitatea sanitară antituberculoasă ........................................................................................65

Activitatea profilactică antituberculoasă ...................................................................................71

Unităţile de asistenţă medicală cu paturi (sectii de pneumologie) ............................................75

Activitatea sanatoriilor antituberculoase şi preventoriilor ........................................................81

Sanatorii ....................................................................................................................................81

Preventorii .................................................................................................................................88

Concluzii ...................................................................................................................................93

C.N.S.I.S

.P.

95

Autoarea lucrării mulţumeşte pe această cale tuturor colaboratorilor care au oferit

date pentru realizarea acestei lucrări: Serviciul pentru metodologie statistică şi

sistem informatic, Compartimentul Demografie - Centrul Naţional de Statistică şi

Informatică în Sănătate Publică, Institutului Clinic de Pneumoftiziologie Prof. Dr.

Marius Nasta.

Datele din prezenta lucrare nu se pot utiliza în alte publicaţii decât cu

precizarea sursei de provenienţă şi cu acordul autorului.

Lucrarea a fost multiplicată în 3 exemplare la:

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

Str. Dr.Leonte., sect. 5, Bucureşti

- octombrie 2018 -

C.N.S.I.S

.P.

ministerul sĂnĂtĂŢii institutul naŢional de sĂnĂtate ... · africanum), numit şi bacilul...

Documents