locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
Post on 28-Feb-2018
220 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 1/83
UNIVERSITATEA CRE TINĂ “Ș DIMITRIE CANTEMIR “
FACULTATEA DE RELA II ECONOMICE INTERNATIONALEȚ
LUCRARE DE LICENŢĂ
CONDUCATOR TIINTIFICȘ
Prof.univ. dr. CHI IBA CONSTAN A AURELIAȚ Ț
ABSOLVENT
DELCEA . MĂDĂLIN ANDREI
Bu!ur"#$i
%&'(
UNIVERSITATEA CRE TINĂ “DIMITRIE CANTEMIR“Ș
FACULTATEA DE RELA II ECONOMICE INTERNATIONALEȚ
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 2/83
LOCUL I ROLUL SOCIETȘ Ă ILOR TRANSNA IONALE )N ECONOMIAȚ Ț
MONDIALĂ
STUDIU DE CA*+SAMSUN ELECTRONICS COMPAN,
CONDUCATOR TIINTIFICȘ
Prof.univ. dr. CHI IBA CONSTAN A AURELIAȚ Ț
ABSOLVENT
DELCEA . MĂDĂLIN ANDREI
Bu!ur"#$i
%&'(
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 3/83
CUPRINSINTRODUCERE........................................................................................................1
CAPITOLUL 1:SOCIETĂȚILE TRANSNAȚIONALE........................................................3
1.1. Apariţia și evoluia !o"ie#ţilor ra$!$aţio$ale...........................................%
1.&.'a"orii "are au (avori)a *e)volarea !o"ie#ţilor ra$!$aţio$ale.................+
1.3. Ca*rul le,al -i a*i$i!raiv al "opa$iilor ra$!$aţio$ale.......................1/
1.4. Importanţa alianţelor strategice în dezvoltarea frmeitransnaţionale................................................................................................10
CAPITOLUL &:ANA2EENTUL I PER'ORANTA ECONOICĂ A SOCIETĂȚILOR TRANSNAȚIONALE.................................................................................................1+
&.1. a$a,ee$ul !o"ie#ţii ra$!$aţio$ale....................................................1+
&.&.I$ve!i4iile !rai$e *ire"e............................................................................&1
&.3. So"ieaile ra$!$aio$ale !i per(ora$a e"o$oi"a...............................&%
&.0. I$5ue$ţa !o"ie#4ilor ra$!$aţio$ale a!upra relaţiilor i$er$aţio$ale..........&6
CAPITOLUL 3:IPCTUL STN7URILOR ASUPRA EDIULUI ECONOIC I SOCIAL ALSTATULUI72A8DĂ..................................................................................................&9
3.1 o*ali#ţi *e epa$!iu$e 77 !rae,ii !pe"i;"e........................................&93.&.E(e"ele pe pla$ e"o$oi" ale epa$!iu$ii !o"ie#4ilor ra$!$a4io$ale.......33
3.&.1.Pre4urile *e ra$!(er.............................................................................. 3%
3.&.&. Spe"ulaţii o$eare...........................................................................36
3.3.C<-i,uri -i "o!uri pe$ru ţara ,a)*#.........................................................3+
3.3.1 Co!uri pe$ru ţara ,a)*# .................................................................3+
3.3.& .C<-i,urile ţ#rii ,a)*e ......................................................................3=
3.3.3 C<-i,ul e(e"iv o>ţi$u *e ţara7,a)*#..................................................39
CAPITOLUL 0:STUDIU DE CA8:SASUN2 ELECTRONICS COPAN?.......................01
0.1. I!ori"ul ;rei Sa$!u$, Ele"ro$i"! Copa$@........................................01
0.& Servi"iile !i pro*u!ele o(erie....................................................................0%
0.3. De!"rierea pro*u!elor și !ervi"iilor..........................................................0=
0.0.Co$"ure$ii ;rei Sa!u$,........................................................................ %&
0.%.I$*i"aorii e"o$oi"i ai ;rei.....................................................................%%
0.6.i!iu$ea și vi)iu$ea ;rei Sa!u$, Ele"ro$i"! Copa$@........................%+
0.6.1 Polii"a *e pro*u!..................................................................................%=0.6.& Polii"a *e *i!ri>u4ie.............................................................................%9
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 4/83
4.6.3 Politica de preț.............................................................................................6&
4.6.4 Politica de promovare....................................................................................63
0.+.Ipa"ul ;rei Sa!u$, a!upra e"o$oiei o$*iale...............................6%
CONCLU8II............................................................................................................ 6=
ANEE.................................................................................................................. +3
BIBLIO2RA'IE.......................................................................................................++
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 5/83
INTR!UC"R"
În economia mondială contemporană, societăţile transnaţionale au devenit principalii
(cei mai -uternici şi mai dinamici) agenţi economici, forţa acestora fiind determinată de
volumul uriaş de bunuri şi servicii derulat de companiile grupate sub această denumire
generică. stă!i, societă ile transna ionaleț ț influenţea!ă direct evoluţia economiei mondiale.
"ocietă i transna ionale e#istă $n toate sectoarele economice % industrie, agricultură, bănci,ț ț
asigurări, publicitate, turism etc. &le s'au afirmat, $n primul rnd, $n ţările de!voltate cu
economie de piaţă, multe aungnd să aibă o forţă economică mai mare dect a unui stat'
naţiune.
"ocietăţile transnaţionale pot contribui la creşterea competitivităţii e#porturilor ţărilor
$n de!voltare. *e aceea, atragerea acestor firme orientate spre e#port este ea $nsăşi o activitate
competitivă.
devărata dimensiune a comple#ităţii universului economic $n care trăim astă!i o
putem mai bine percepe $n măsura $n care $nţelegem că societatea transnaţională este un
adevărat agent al globali!ării. +lobali!area este, $n primul rnd o consecinţă a
transnaţionali!ării activităţii economice.
ealităţile actuale pun $n evidenţă e#istenţa unor fenomene economice şi sociale care
determină interactiunea economiilor şi acţiunea statelor la nivel internaţional, printre care
avem $n vedere- internationali!area productiei, cresterea substanţială a comerţului
international, formarea pieţelor financiare globale, menţinerea subde!voltării şi sărăciei,
polari!area bogăţiei şi a sărăciei, ratele $nalte ale somaului, traficul de droguri, crima
transfrontalieră, epui!area resurselor şi degradarea mediului natural s.a. oate acestea au
precedat şi $nsotesc globali!area.
În acest conte#t, $n ultimul deceniu al secolului al //'lea, a avut loc o creştere
spectaculoasă a volumului tran!acşiilor financiare şi integrarea pieţelor financiare $ntr'un
sistem global. 0nstitutiile financiare internaţionale create dupa cel de'al doilea ra!boi mondial
şi'au afirmat tot mai mult vocatia mondiala, iar corporatiile transnationale si marile banci si'
au e#tins activitatea la scară globala. ceste procese au fost favori!ate de perfectionarile
aduse miloacelor de transport, de reali!arile revolutionare din domeniul comunicatiilor,
transmiterii si prelucrarii informatiilor. 1olume imense de date privind economia, stiinţa,
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 6/83
cultura, viaţa socială şi politica sunt culese, prelucrate şi difu!ate $n timp foarte scurt $n toate
colturile lumii. Practic are loc o tran!iţie de la economia mondială la o economie globală
integrală.
ctorii principali ai procesului de globali!are sunt firmele private, dar şi cele publice
cu activităţi transnaţionale (numite şi corporaţii transnaţionale), preocupate permanent de
ma#imi!area profiturilor, indiferent de locul unde actionea!ă
"ocietatea transnaţională este un fenomen economic $n plină dinamică- uriaşe imperii
care se $ntind pe tot globul, cu cifre de afaceri anuale ec2ivalente cu P'ul multor naţiuni.
eoriile privind societatea transnaţională nu sunt nici pe departe unitare şi urmea!ă caracterul
dinamic al obiectului lor de studiu. În fapt, pe plan internaţional, nu s'a conturat un consens
nici măcar cu privire la $nsăşi denumirea fenomenului anali!at.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 7/83
C#PIT$U$ 1%SCI"T&'I$" TR#NSN#'IN#$"5iteratura de specialitate cunoa te mai multe denumiri care definesc acest tip deș
societate anali tii de origine anglo'sa#onă preferă termenul de 7$ntreprindereș
multin ională8(multina ional enterprise) $n cadrul negocierilor 9:* a fost consacratț ț
termenul de 7corpora ie transna ională8(:) dar i cel de 7societate transna ională8,ț ț ș țdenumire utili!ată frecvent $n literatura noastră de specialitate.
*efini ia acceptată de 9:* (9nited ations :onference on rade andț
*evelopment) include anumite cerin e privind partea de active controlate de societatea'mamă.ț
stfel, societă ile transna ionale sunt societă i corporative sau necorporative cuprin!ndț ț ț
societă i ' mamă i filialele lor din străinătate. ; societate ' mamă este definita, $nț ș
accep iunea 9:*, ca o societate care controlea!ă activele entită ilor din alte ări dect $nț ț ț
cea de origine, de obicei de innd o anumită parte din capitalul social. ; parte din capitalulț
social de <=> sau mai mult din valoarea activelor sau a puterii de vot pentru o societate
corporativă sau ec2ivalarea cu o societate necorporativă este considerată ,$n mod normal ,un prag pentru controlul activelor.
:ea mai cunoscută defini ie dată societa ii transna ionale este cea dată de ?o2nț ț ț
*unning, considerat de către mul i speciali ti drept @părintele transna ionalelor@ i careț ș ț ș
consideră transnationala @o firmă care se angaea!ă $n investi ii străine directe i care de ine iț ș ț ș
controlea!ă activită i creatoare de valoare $n mai mult de o tară@. a iunile 9nite considerăț ț
societatea transna ionala drept acea $ntreprindere ce detine i controlea!ă produc ia $n afaraț ș ț
ării $n care operea!a, $ntr'o manieră care $i permite să valorifice oportunită ile globale pe careț ț
le oferă pia a mondiala.ț
"ocietă ile transna ionale repre!intă, de fapt, e#tinderea unei firme $n afara grani elor ț ț ț
propriei tări. &a alcătuie te un ansamblu vast la scara mondo'economică format dintr'oș
societate principală, numită societate mamă i un număr de filiale implantate in diverse ări.ș ț
"unt, deci, entită i economice, formate din unită i legate $ntre ele prin rela ii de proprietate sauț ț ț
de altă natură i care operea!ă $n mai multe tări.ș
"copurile urmărite de societatea transna ională sunt, de fapt identice cu cele ale tuturor ț
firmelor private i anume- profitul i e#pansiunea.ș ș
1
"ocietă ile transna ionale repre!intă unul dintre cei mai importan i factori aiț ț ț
progresului economic contemporan, ele repre!entnd latura Acea mai vi!ibilă a globali!ării8 .*e!voltarea acestor companii a fost favori!ată de liberali!area permanentă a comer uluiț
interna ional i aț ș
1p:u$"a*.or,&.Teorie! A$* Para*i,! O( I$er$aio$al Bu!i$e!! A"ivi@ TeSele"e* E!!a@! o( o$ F. Du$$i$,GHolue IG&//&3 C. Ta$a!oiuGI$repri$*erile uli$aio$aleG TE &%96 pa,. 6%
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 8/83
flu#urilor de investi ii. ceste companii $si desfăsoară activitatea atăt $n tările de!voltate, ctț
i $n tările $n curs de de!voltare.ș
În literatura economică internatională, companiile (societătile) transna ionale sauț
multina ionale sunt definite avnd ca punct de plecare fie statutul uridic al acestora, fieț
comportamentul lor economic, financiar i managerial $n rela iile internatională.ș ț
*e'a lungul timpului au fost utili!ate mai multe definiţii privind aceste companii.
aBmond 1ernon defineşte ca transnaţionale acele societăţi care pot să $ndeplineascăcumulativ condiţiile-
Csă acţione!e $n cel puţin 6 ţări, nu numai ca simple e#portări, ci avnd unităţi de producţie şi comerciali!are proprii pe pieţele respective ($n cadrul cărora se reali!ea!ă o parteimportantă din cifra de afaceri, $n general peste o cincime)
C cifra de afaceri să fie peste <== milioane de dolari
C să aibă un număr important de filiale $n străinătate, care sunt controlate desediul central sau de un cartier general
C indiferent de gradul relativei independenţe de gestiune lăsată uneia sau alteiadin unităţile companiei, politica urmată de acestea este, $n esenţă, stabilită centrali!at,strategia fiind comună, profitul fiind urmărit pe ansamblul companiei, iar patrimoniulfinanciar fiind considerat unic .
Producţia internaţională repre!intă o activitate creatoare de valoare adăugată care seaflă sub proprietatea, controlul şi organi!area unei firme sau unui grup de firme dincolo de2otarele naţionale .
. ainelli consideră că Ao societate transnaţională este o $ntreprindere carecontrolea!ă unităţi de producţie locali!ate $n mai multe ţări, indiferent de talia acestora8.
În opinia economiştilor, o companie multinaţională este o firmă care şi'a e#tins producţia şi marDeting'ul dincolo de 2otarele unei singure ţări.
lţi teoreticienii au conclu!ionat că Aorice mare societate care are filiale $n mai multeţări este o societate multinaţională8 .
Producţia internaţională se află $n centrul procesului de globali!are. +lobali!area oferăatt avantae, ct şi de!avantae. 5ărgirea pieţelor şi de!voltarea te2nicii poate să determinecreşterea productivităţii şi $mbunătăţirea nivelului de trai, dar poate să conducă la instabilitateşi sc2imbări nedorite, cum ar fi- teama de reducere a numărului locurilor de muncă prin
pătrunderea importurilor din străinătate, instabilitate financiară % provocată de flu#urileinconstante ale capitalului străin şi ameninţările la adresa mediului la nivel global. În secolulal //0'lea o ţară va avea succes dacă va reuşi să gestione!e cele două forţe- globali!area şi
locali!area.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 9/83
1.1. #pariţia (i evol)tia societ*ţilor transnaţionale0nceputul afacerilor internaţionale se pierde in negura timpului. Eărturii evidente ale unui
comerţ internaţional intense e#istă incă de acum F === de ani. 1ec2ii egipteni, grecii,
fenicienii făceau afaceri cu străinii. &i intalneau multe obstacole, pe care le mai intalnim şi
astă!i (diferenţe de limbă, cultură, obiceiuri, dificultăţi de transport, diverse reglementări),
dar, cu toate acestea, dorinţa de a prospera şi de a se de!volta a surmontat toate dificultăţile.
;riginile societă ilor transnaţionale sunt strans legate de marile descoperiri geografice şi deț
coloni!area lumii de către nglia şi ;landa, urmate mai apoi de "pania, Granţa sau Portugalia.
0ncepand cu secolul /10 şi continuand pană in secolul /0/, firme cum ar fi :ompania
0ndiilor de &st au desfăşurat activităţi comerciale in frica, merica sau sia.
*e la umătatea secolului al /0/ lea distingem mai multe etape $n apari ia i de!voltareaț ș
societă ilor transna ionaleț ț -
P"riod d" -/n0 1 1 doi1" r023oi 4ondi1 se caracteri!ea!ă prin de!voltarea
companiilor moderne,integrate $n ările puternic industriali!ate precum "9,Earea ritanieț
sau +ermania.
Earile companii americane ("tandard ;il rust,Gord)s'au transna ionali!at datorităț
multiplicării pie elor de desfacere interne si international impuse de primul ra!boi mondial.ț
:ompaniile &uropene (estle,P2ilips,ritis2 Petroleum)s'au e#tins pe pi e apropiate dinț
punct de vedere geograp2ic prin $nfiin area de filiale cu autonomie considerabilă,ba!ate peț
asocia i de incredere.Girma mama $mpreuna cu filialele sale constituiau un grup $n cadrulț
caruia prima e#ercita controlul strategic.
P"riod !u-rin#0 5n$r" nii '6789'686 se caracteri!ea!ă prin pătrunderea masiva a
firmelor americane $n &uropa ca urmare a pHrocesului de reconstruc ie europeană.ț
*omeniile de interes al companiilor care $ i $nfiin au filiale $n străinătate sunt industriaș ț
petrolieră,c2imică,alimentară,construc iile de masini si ec2ipamente electrice .ț
*upa cel de'al doilea ră!boi mondial s'a stabilit o noua ordine economică
international,penetrarea grani elor statului de către flu#urile comerciale international aț
crescut.$n timp ce tarifele si barierele vamale au inceput să fie considerate obstacole la
&0 Hoi$ea LiviuGCorpora4iile ra$!$a4io$ale și e"o$oiile $a4io$aleGE*iuraI.R.L.I. GBu"ure!i &//1
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 10/83
libertatea mondială a comer ului din perspectiva statelor dar si a activită ilor societă ilor ț ț ț
transna ionale.ț 3
educnd barierele sc2imburilor comerciale prin acorduri bilaterale sau multilaterale s'
au creat pentru soci4etă ile transna ionale pie e largi de desfacere.ț ț ț
P"riod !u-rin#0 5n$r" nii '6(&9'6:7
În aceasta perioadă s'au de!voltat societă ile transna ionale europene.În <IJ4 inț ș
clasamentul celor mai importante F= de societă i transna ionale din lume,H= dintre firmeleț ț
aflate $n clasament erau din &uropa.
0n răndul primelor F= de societă i transna ionale $ i fac sim ită pre!en a si cteva firmeț ț ș ț ț
apone!e(Kitac2i,oBota,Eitsubis2i,KeavB 0ndustrB)
P"riod !u-rin#0 5n$r" nii '6:89'6;6
În această perioadă companiile europene i'a diversificat activitatea transformndu'se inș
socetă i transna ionale organi!ate pe produs,$n timp ce companiile americane au trecut printr'ț ț
un process de restructurare a produc iei i a marDetingului prin intermediul divi!iunilor ț ș
international.
P"riod !u-rin#0 in$r" nii '66& -/n0 5n -r"2"n$ s'a caracteri!at prin cre tereaș
numarului de fu!iuni i ac2i!i ii.c2i!i iile si fu!iunile internationale ,ca forma particulara aș ț ț
investi iilor international,par a fi simptomul cel mai evident al globali!ării.ț
Eaoritatea acestor opera iuni a avut loc $n sectorul bancar,cel de asigurări $nț
industria c2imică,farmaceutică,de automobile,de telecomunica ii i a avut ca obiectț ș
restructurarea globala sau po!i ionarea strategică a firmelor implicate pe pia ă.ț ț
;pera iuniile de fu!iune i ac2i!i ie $ntre societă ile transna ionale se de!voltă cu oț ș ț ț ț
vite!ă i cu o intensitate fără precedent.lian ele strategice $n industria de ma ini $ntreș ț ș
enaul i issan,fu!iunea ăntre moco(Earea ritanie) i tlantic ic2field'rco("9) $nș ș
industria de petrol,crearea unei a treia mari bănci in "9,Gleet osto ,cu active de <L
3% Ni"olae ari$e!"u JEvoluia "opa$iilor ra$!$aio$aleKGRevi!a Co$vor>iriE"o$oi"e G$r &G&//&Gpa, 1+71=
06Co$!a$i$ oi!u" "oor*.G 2lo>al Pro>le! o( e orl* E"o$o@G E*. 'u$*aieiRoa$ia *e ai$eG Bu"ure!iG &//1G p. &//7&/&
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 11/83
bilioane ,printr'o opera ie de fu!iune de <6 bilioane $ntre Ginancial +roup i anD ț ș
oston,sunt doar cteva e#pemle reflect$nd tendin a concentrărilor de capital,ca oț
materiali!are a rolului crescut al acestora pe plan international.
În procesul evolu iei societă ilor transna ionale au fost utili!ate diverse forme i structuriț ț ț ș
organi!atorice,fiecare dintre ele avnd un caracter specific al rela iilor reciproce $n procesulț
de finan are i o strategie determinantă de atingere a scopurilor.ț ș
"ocietă ile transna ionale actuale sunt companiile care se ocupă cu produc iaț ț ț
interna ională i care plasea!ă numai pu in de !ece procente din activele sale $n filialeleț ș ț
straine.
nali!a rela iilor economice interna ionale la nivel mondial arată că proceseleț ț
globali!rii si regionali!ării influen ea!a diferit $ntre ele .Pe de'o parte globali!areaț
favori!ea!ă regionali!area deoarece societă ile transna ionale folosesc intens priorită ileț ț ț
liberali!arii $n limitele grupurilor intergra ioniste.Pe de alta parte,globali!area $mpiedicaț
regionali!area deoarece participă a de!voltarea rela iilor interna ionale depă ind 2otareleș ț ț ș
unei ări.ț
1.+.,actorii care a) -avorizat dezvoltarea societ*ţilor
transnaţionale
"ocietă ile transna ionale au aparut i s'au de!voltat pe fondul a mai multor factoriț ț ș -
5iberali!area politicilor economice *esc2iderea grani elor na ionaleț ț
5iberali!area flu#urilor de investi ii directeț
concentrarea la nivel inalt a productiei si capitalului evolu ia te2nico' tiin ifico,lumea fiind angrenată $ntr'o teribila cursă a inovarilor ț ș ț
"tructura oligopolista international % o mare parte a "'urilor aflndu'se $n situa iaț
de oligopol pe pia a internă.ț
*e!voltarea societă ilor transna ionale a determinat apari ia unei pie e special,re!ultat alț ț ț ț
opera iunilor de vn!are'cumpărare de bunuri i servicii dintre societatea mama i filialeleț ș ș
sale."ocietă ile transnationale au devenit cei mai importan i agen i economici $n economiaț ț ș
mondialăcontemporană i o influen ea!ă $n mod direct.ș ț
Pentru $nceput ele s'au afirmat $n ările $n de!voltare cu economie de pia ă,multe dintreț ț
ele au dobndit de'a lungul timpului o for ă economică mai mare decat a unui statț
na iune.ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 12/83
ctualmente societă ilor transna ionale le revine mai mult de H= > din P0'ulț ț
mondial.ctivele societă ilor transna ionale depă esc dupa ritrmurile cre terii P0'uluiț ț ș ș
mondial,a comer ului international i investi iile brute interne de capital.ț ș ț
:ele mai mari societă i transna ionale ale lumii desfă oară o influen ă substantial asupraț ț ș ț
economiilor ărilor de origine i a ărilor receptoare favori!nd de!voltareaț ș ț
producerii,activi!area flu#urilor de capital,marirea ocupării si calificării for ei deț
muncă,de asemenea i sc2imbării condi iilor de concuren ă $n ramuri diferite.ș ț ț
pariţia şi de!voltarea socită ilor transnaţionale au impus noi reguli referitoare laț
concurenţă. &le trebuie să facă faţă acum unei competiţii care se desfăşoară $n condiţiile $n
care putem vorbi despre e#istenţa unei @industrii globale@. vantaele competitive de care se
pot bucura firmele depind acum $n mod nemilocit de specificul ţării $n care operea!ă.
Cor-or$i Tr d"ori<in"
Do4"niu1 d" !$ivi$$" A!$iv" V/n20ri C$=
otale 0nstrainate
otale 0n"trainatate
Vo1@#<"n rou-
+ermania utomobile 446FFF
<J6 6F6 <<L F6< JH <33
Eni S- A 0talia 0ndustria petroliera <I=<HF
<4< =H< <<L F6< H<< 4LL
En"1 SPA 0talia 9tilită i(electricitate,ga!eț
i apa)ș HH6==6
<4= 3I6 <FH 3<3 <=I LL6
EDF SA Granta 9tilită i(electricitate,ga!eț
i apa)ș 3F3FJ4
<3= <6< <=6 IH4 6< L6J
DF SUE* Granta 9tilită i(electricitate,ga!eț
i apa)ș H<IJFI
<H< 4=H <== 364 46 IJL
D"u$#!"
T"1"@o4
+ermania elecomunicatii
<6H6J<
<H= 3F= JI L3F F= =4I
CITICROUP
:2ina *iversificateJ=3666
IJ J3I 6= FL6 << <HJ
S$$oi1 ASA orvegia 0ndustria petroliera<44J4<
JL <LF <=F 446 H3 IF3
Air3u#ru- NV
Granta 0ndustria aeriana<HL JJ 6<4 JL 6JH JH FHF
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 13/83
4J4"n"r1Mo$$or#
"9 utomobile<66344
J= =J4 <FF 4HJ F6 I==
T3"1u1 nr '.-ri4"1" '& !or-or ii $rn#n ion1" n" finn!ir" du-0 vo1u4u1 !$iv"1or 5n #$rin0$$"ț ț
"ursă-Morld 0nvestment eport H=<F
Principalul factor care a stimulat de!voltarea companiilor transnaţionale este revoluţia
te2nico'ştiinţifică actuală.F 0novarea, cercetarea % de!voltarea au o importantă contribuţie
privind angaarea $n producţia internaţională. "ocietă ile transnaţionale americane şi apone!eț
au evidenţiat faptul că cea mai mare parte a c2eltuielilor de cercetare % de!voltare sunt
efectuate de firmele mamă $n cadrul ţărilor de origine, iar filialele au tendinţa de a investi mai
puţin $n acest domeniu de cercetare % de!voltare.
În această perioadă importanţa inovaţiei creşte, aceasta avnd un rol principal $n
e#istenţa corporaţiilor. Pentru a nu fi marginali!ate, societăţile transnaţionale trebuie să'şi
$nlocuiască o mare parte din producţiile actuale. :osturile pentru cercetare şi de!voltare sunt
cu att mai ridicate cu ct efortul pentru inovare este mai rapid. 0novarea se finanţea!ă doar
prin internaţionali!area activităţii.
:reşterea numărului de societă i transnaţionale a fost determinată de impactulț
te2nologiilor informaţionale şi de transport (acestea au avut un important rol $n reducerea
costurilor şi riscurilor $n ceea e priveşte procesul de conducere de la distanţă), crearea de noi
te2nologii (care au sc2imbat dimensiunile unei producţii eficiente) şi disponibilitatea unei
varietăţi crescnde de instrumente financiare (fiind utile pentru susţinerea unei creşteri
comple#e a tran!acţiilor internaţionale) . Procesul de uniformi!are a cererii pe $ntregul
continent autat de marDetingul internaţional prin noile te2nici moderne ale mass'mediei a
creat mediul propice pentru procesul de internaţionali!are .
lţi factori care au facilitat de!voltarea rapidă a companiilor transnaţionale pot fi
sinteti!aţi astfel-
estricţiile de aprovi!ionare. ; parte dintre ţările industriali!ate au $n posesie un
anumit spaţiu $n care se află resurse naturale destul de limitate şi $n care speciali!area
industrială necesită asigurarea aprovi!ionării din e#terior (de e#emplu ?aponia). *iverse ţări
%+UNCTAD Jorl* I$ve!e$ Repor J &/1%
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 14/83
au limitat e#ploatarea propriilor resurse cu scopul de a'şi asigura resurse strategice (de
e#emplu "9, pentru petrol).
*iversificarea geografică. "tatele ga!dă au diverse avantae financiare sau fiscale,
pre!entnd importanţă pentru corporaţii, acestea căutnd noi locuri unde să se instale!e. În
ultimii ani s'au produs mari sc2imbări privind locaţiile optime ale activităţilor companiilor
transnaţionale $n distribuţia geografică a te2nologiei, producţiei şi a activităţilor de marDeting
$n cadrul sistemelor de producţiei internaţională. Producţia a fost dispersată mai multe decenii
din punct de vedere internaţional, dar tendinţa de integrare la o scară geografică din ce $n ce
mai mare este relativ nouă. nsamblul ofertelor au fost e#tinse la noi teritorii ale globului şi
au integrat activităţi de producţie regională distincte. *eşi distanţa nu mai are importanţă
foarte mare pentru numeroase tran!acţii (pentru că a fost $mbunătăţită te2nologia informaţiilor şi comunicaţiilor), apropierea de principalele pieţe a rămas importantă pentru anumite produse
. :orporaţiile multinaţionale sunt interesate de ţările bogate $n resurse naturale, cu cadru
economic favorabil, cu forţă de muncă calificată şi relativ ieftină, cu pieţe interne mari.
"tructura oligopolistă internaţională. Eaoritatea companiilor transnaţionale se află $n
situaţia de oligopol pe piaţa internă, aceasta constnd $n dificultăţi de a mări segmentul de
piaţă din economia naţională. locarea e#pansiunii pe piaţa naţională duce iniţial la e#port şi
mai tr!iu la globali!are .
:osturile de producţie. "căderea costurilor salariale constituie un factor determinant
deoarece investitorii străini preferă ţările cu salarii mici .
1.. Cadr)l legal /i administrativ al companiilortransnaţionale:ompaniile (financiare, industriale, comerciale) se supun legilor ţărilor $n care $şi au sediul,
cu att mai mult cu ct economia internaţională repre!intă un ansamblu de relaţii $ntre centrede interese economice, politice şi militare. elaţiile economice ale acestor centre (state şi
companii) definesc structura şi regulile pieţelor naţionale şi internaţionale.
;rice societate transnaţională se manifestă concomitent $n trei spaţii economice- cel
naţional, auto2ton, $n ca!ul societăţii'mamă, cel străin'$n ca!ul filialelor, cel internaţional'
cnd se discută despre sc2imburile dintre unităţile care o compun sau dintre acestea şi restul
lumii .
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 15/83
tt societă ile transnaţionale, ct cele locale beneficia!ă, $n mod egal, de o serie deț
avantae oferite de ţara ga!dă. 9nul dintre aceste avantae se referă $n mod specific la anumite
sectoare industriale ce dispun, fie de caracteristici comune mai multor ţări, fie de elemente
specifice ţării respective, ca de e#emplu, un număr mare de investitori, forţă de muncă
corespun!ător calificată, acces uşor la capital .
"ocietă ile transnaţionale se de!voltă $n ţările a căror guvernare le apără interesele eleț
nu au o personalitate uridică internaţională, deşi ordinea uridică internaţională le atribuie un
statut internaţional privilegiat.
Pe plan mondial nu e#istă o reglementare generală privind domeniul investiţiilor
internaţionale directe, un sistem general de control prin intermediul dreptului internaţional
public. stfel, $n literatura de specialitate se doreşte crearea unui cod de conduită al
companiilor transnaţionale, care, ar putea fi obligatoriu, cu caracter de constrngere, sau un
cod voluntar, cu aplicare facultativă, dar cu posibilitatea autocontrolului .
Pentru a determin6a caracteristicile companiilor mondiale, trebuie să fie luate $n considerare
două elemente- coaliţiile dintre companii la nivel mondial, care urmea!ă strategii de cooperare
şi competiţie, şi transformarea activelor productive $n active pur financiare. "ocietă ileț
transnaţionale sunt caracteri!ate prin faptul că posedă numeroase active financiare şi productive $n diferite ţări şi prin faptul că utili!ea!ă cu uşurinţă aceste active $n lumea
$ntreagă, instalndu'se acolo unde este cel mai bine pentru obiectivele lor, ţinnd cont de
nivelul fiscalităţii, de costurile salariale, de capacitatea ştiinţifică şi te2nică etc. Pentru acest
lucru, ele au nevoie de complicitatea statului.
5a sfrşitul anilor <I6=, e#ista o mare inflaţie şi de!ordine monetară. *e asemenea, la
sfrşitul anilor <IJ=, măsurile de liberali!are au fost luate pentru a se evita cri!ele financiare,
$n primul rnd $n "tatele 9nite şi Earea ritanie, măsuri puse $n practică prin GE0, + şi,mai tr!iu, ;E:. Pentru a evita stoparea plăţilor, dar şi pentru a creşte profiturile companiilor,
s'a recurs la măsuri reglementare (garanţia datoriilor, planuri de austare, diminuarea sau
suprimarea obstacolelor vamale, tratamentul egal al companiilor străine şi naţionale etc.) şi la
măsuri monetare (privati!area finanţelor, suprimarea obstacolelor circulaţiei capitalului,
plasarea creditelor pe piaţă, oficiali!area operaţiilor Aoff s2ore8 etc.). Gacilitarea sc2imburilor
6='oa Co$!a$i$G Comert international si politici comerciale internationaleG E*. U$iver!iariaGGCraiovaG &//&G p.&&+.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 16/83
comerciale şi accesul la sursele de finanţare (bănci, subvenţii, burse) este $n beneficiul marilor
companii, care se de!voltă şi se transformă $n companii mondiale.
*ar organi!area unui sistem $n care funcţionarea economiilor şi a pieţelor financiare
necesită un ansamblu de reguli care se stabilesc $n cadrul organi!aţiilor mai sus menţionate,
ceea ce antrenea!ă crearea unui cadru legal mondial al acumulării, care nu are nimic $n comun
cu dreptul internaţional public. *ar economiile naţionale nu au o de!voltare egală şi, de
asemenea, nu este egală puterea marilor companii, nici cea a statelor, astfel că regulile sunt
impuse de către ţările cele mai bogate, $n funcţie de interesele lor.
Pentru a răspunde de actele lor, societă ilor transnaţionale nu este necesar să li seț
acorde o personalitate internaţională, deoarece legislaţiile naţionale dispun de reguli aplicabile
tuturor societăţilor şi e#istă un acord $ntre state pentru a face faţă la conflicte , e#istnd, $n
general, mai multe companii şi un sediu central.
Nările sunt obligate să'şi modifice legislaţiile pentru a le adapta la normele supra'
naţionale, ceea ce creea!ă o problemă pentru ţările cu economie fragilă, ale căror guverne,
alese $n mod democratic pentru a veg2ea la binele public, pierd progresiv controlul asupra
propriilor lor economii. :ompaniile mondiale tind să cucerească pieţele naţionale, lăsnd
companiilor locale alegerea $ntre a supravieţui $n spaţii puţin rentabil sau a se alia cutransnaţionalele aducnd capital, $n timp ce statele sunt incapabile să oriente!e investiţiile
străine şi bugetul naţional către sectoare care asigură coe!iunea spaţiului economic mondial,
ceea ce conduce la creşterea de!ec2ilibrului şi a inegalităţii economice $ntre ţări şi $n interiorul
fiecăreia dintre ele.
rebuie să se facă diferenţa $ntre personalitatea uridică publică şi cea privată.
Personalitatea publică este aceea a statelor, a provinciilor, a departamentelor, a
municipalităţilor sau a altor organisme şi instituţii de stat. *eci, instituţiile statului naţional precum şi subdivi!iunile sale politice si administrative, sunt persoane morale publice. În
ordinea internaţională, persoanele morale publice sunt statele şi organi!aţiile inter'statale.
Personalitatea privată aparţine tuturor indivi!ilor şi anumitor grupuri sau asociaţii de indivi!i
pe care statul $i favori!ea!ă. *ar statele pot $n egală măsură să retragă, $n ca!urile prevă!ute
de către lege, personalitatea uridică atribuită. În ordine internaţională, nu e#istă instituţie
care să poată să favori!e!e sau să retragă personalitatea uridică. :u att mai mult, nu e#istă
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 17/83
norme care să prevadă ca!urile $n care este convenabilă favori!area, sau refu!area, sau
retragerea personalităţii uridice.
"ocietă ile transnaţionale posedă o personalitate uridică privată care le este atribuităț
de către statele $n care $şi au sediul. Pentru moment, nu e#istă personalitate uridică
internaţională. Giind vorba de personalitatea uridică publică internaţională, nu o putem
concepe pentru companiile transnaţionale, $n pofida puterii lor economice actuale, pentru că
acest lucru ar $nsemna să le punem pe picior de egalitate cu statele.
9n rol important $l aJre de asemenea pierderea controlului statelor asupra monedelor
astfel, politica monetară constituie promovarea activităţii monetare de către stat şi se
reali!ea!ă prin intermediul emiterii de monedă şi al nivelului dobn!ilor. Pieţele devi!elor
sunt legate de voinţa statului (variabilitatea dolarului, crearea monedei euro, creşterea sau
scăderea nivelului dobn!ilor etc). 1ec2ea ecuaţie aur'monedă nu mai este $n vigoare, politica
monetară este determinată de către factori economici, politici, de relaţiile $ntre state.
Problema importantă nu este de a defini societăţile transnaţionale, şi nici de a
determina ţara $n care $şi au sediul. *e e#emplu, o societate al cărei sediu este $n frica de
"ud din motive de oportunităţi (impo!ite) este $nscrisă la 5ondra pentru operaţiile sale
bursiere şi, $ncepnd cu acest moment, acţiunile sale scad la ?o2annebourg. *e fapt, beneficiile sunt transferate şi ţara unde $şi are sediul nu mai dispune dect de tran!acţii $n lire,
şi nu $n capital. u este posibil să atribuim o naţionalitate capitalului, nici să determinăm pe
ba!a criteriilor geografice. 9neori, o societate'mamă este supervi!ată de o societate
A2olding8, care se ocupă de investiţiile sale financiare, administraţia sa, cumpărările,
subvenţiile etc, dar fără putere de deci!ie. otuşi, această societate A2olding8 poate să devină
importantă $n interiorul statului $n care ea acţionea!ă şi să obţină spriin important $n ţara unde
$şi are sediul, spriin de care profită societatea'mamă mai mult dect ar primi de la statul unde
$şi are sediul. În ca!uri ca acesta, este dificil de determinat naţionalitatea societăţii, căci ea ar
putea să aibă legături mai puternice cu ţara unde $şi are sediul societatea 2olding dect cu ţara
unde se găseşte sediul său propriu.
Pentru a e#ista un statut al societă ilor transnaţionale este necesar att un codț
obligatoriu, ct şi o organi!aţie internaţională $nsărcinată cu supraveg2erea aplicării şi
respectării acestui cod .
+9Boli$i$ea$u Alea$*ruG Na!a!e A*ria$G Drept international contemporanG I$!iuul Roa$ *eSu*ii I$er$aio$aleG Bu"ure!iG 199%G p. 1+%.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 18/83
?urisdicţiile internaţionale e#istente nu sunt aplicabile dect la statele care s'au supus $n mod
voluntar la ele (:urtea 0nternaţională de ?ustiţie) şi la anumiţi indivi!i care au comis crime
grave, ca urmare a deci!iilor luate de către :onsiliul de securitate (tribunalele din 0ugoslavia,
uanda etc.) "ocietăţile transnaţionale sunt agenţi economici de drept privat şi sunt supuse, $n
principiu, la dreptul unui stat şi la urisdicţia tribunalelor sale. +rupul transnaţional nu are o
personalitate distinctă a fiecăreia dintre entităţile care o compun, astfel $nct acestea nu pot fi
ţinute să răspundă de actele lor $ntr'o manieră dispersată, beneficiind astfel de interesele opuse
ale statelor $n care operea!ă. endinţa recentă de a considera persoanele morale responsabile
penal nu şi'a demonstrat $ncă eficacitatea.
"ocietă ile transnaţionale $n anumite ca!uri săvrşesc abu!uri, ca de e#emplu,ț
deplasarea industriilor spre ţări $n care mna de lucru este ieftină, iar protecţia socială estemică $n vederea scăderii costurilor de producţie.
Prin politicile aplicate de către societă ilor transnaţionale prin intermediul unor ț
instituţii ca GE0 şi E, care au determinat, $ntr'o anumită perioadă, $ndatorirea ţărilor sărace
şi, mai tr!iu, impunerea măsurilor de austare structurală care au dus la sărăcirea şi mai mare
a ţărilor şi a populaţiilor lor, au fost $ncălcate drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi
dreptul la sănătate sau dreptul la viaţă.
"ocietă ile transnaţionale $n anumite ca!uri săvrşesc abu!uri, ca de e#emplu,ț
deplasarea industriilor spre ţări $n care mna de lucru este ieftină, iar protecţia socială este
mică $n vederea scăderii costurilor de producţie.
"tatele cele mai puternice sunt afectate $n proporţie mai mică şi au mai multe
instrumente, astfel $nct pretind şi proteea!ă foarte bine companiile lor. În aceste ţări, dreptul
cel mai bine proteat este proprietatea. În fiecare stat, e#istă dea dispo!iţii legale pentru a
incrimina companiile transnaţionale pentru daunele cau!ate mediului $nconurător, pentrunerespectarea normelor $n vigoare $n materie de drept al muncii sau pentru orice altă crimă sau
delict comis de către companii, dar foarte puţine lucruri sunt făcute pentru a aplica aceste
dispo!iţii. ormele internaţionale nu se aplică $n ca!urile $n care sunt udecaţi aceia care au
servit interesele proteate de către stat.
1.4. Importanţa alianţelor strategice în dezvoltarea frmeitransnaţionale
lianţele strategice sunt, din multe motive, utile ca metodO sau instrument pentrucreşterea transnaţionalO. În primul rnd, concurenţa mondialO a crescut. "atisfacerea cererilor
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 19/83
mondiale din ce $n ce mai mari necesitO capacităţi noi, resurse, legOturi multinaionale, acces
la furni!ori şi pieţe, cunoştinţe. În al doilea rnd, companiile sunt adesea $nfrnate de resursele
limitate. În al treilea rnd, magnitudinea şi vite!a de sc2imbare a lumii este $n creştere,mai
ales pe mOsurO ce se sc2imbO gusturile clienţilor şi te2nologia avansea!O. În al patrulea rnd,
$n acest conte#t global, factorii multinaionali diverşi trebuie integraţi şi controlaţi. În al
cincilea rnd, alianţele strategice sunt obligatorii prin lege şi prin urmare sunt o metodO
obligatorie de a intra şi de a face afaceri $n mai multe ţOri.
ceste aspecte şi tendinţe forţea!O companiile să $nveţe şi sO se adapte!e rapid, să
de!volte abordări antreprenoriale $n managementul strategic. lianţele strategice sunt un mod'
c2eie de a satisface cerinţele mondiale ale unei pieţe concurenţiale $n continuO sc2imbare. &le
pot auta o companie sO de!volte legOturi multiple pe teritoriul multor ţOri, repede şisimultan.*e e#emplu, upert Eurdoc2, preşedinte şi deţinOtor a 3=> din acţiunile eQs
:orporation din ustralia, descrie obiectivul companiei sale ca Ao cOsOtorie a programelor
eQs :orporation cu miloacele de a le distribui8 $n lumea $ntreagO- AsO deţii toate formele
principale de program % ştiri, sport, filme şi spectacole pentru copii % şi sO le aduci via satelit
sau cu staţii 1 $n casele din "9, &uropa, sia şi merica de "ud8.
Pentru a $ndeplini acest obiectiv rapid, din <IIF pnO $n <IIJ . Eurdoc2 a intrat $n
parteneriate $n "tatele 9nite, &uropa, merica 5atinO şi sia. În niciun ca! particular,
compania sa nu a lucrat singurO.
lianţele strategice $ntre companiile aeriene permit liniilor partenere sO funcţione!e ca
transportator fOrO sO investeascO unul $n celălalt. Girmele rOmn separate şi $şi păstrea!ă
capitalul. stfel de alianţe nu sunt $nsă $ntotdeauna de condus, dupO cum se poate observa din
disputele dintre R5E şi ort2Qest şi dintre R5E şi :ontinental irlines, şi $ntmpină adeseaLgreutăţi ce provin din regulamentele guvernamentale şi din sc2imbarea necesitOilor
companiilor, ducnd la sc2imbarea frecventO a partenerului. 9neori, alianele maore pot fi
adesea primul pas $ntr'o fu!ionare, cum ar fi R5E şi litalia $n <III .
Girmele de automobile au format alianţe cu concurenţi, neconcurenţi, concurenţi
potenţiali şi furni!ori. :onsorţiul irbus s'a format astfel $nct ţOrile europene sO poatO sO
cştige masa de resurse vitale necesare pentru a putea concura cu oeingSEc*onnell'
*ouglas. :oca':ola a folosit societăţi mi#te pentru a'şi stabili po!iţia rapid $n usia şi &uropa
:entralO.=
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 20/83
În <III, *eutsc2 anD a folosit alianţe strategice cu parteneri locali $n loc de fu!ionOri
maore, pentru a se e#tinde $n &uropa, cu scopul de a evita manevrele politice generate de o
e#pansiune prea agresivO.
:itigroup a cumpOrat pac2etul maoritar al celei mai bune bOnci corporale din Polonia,
anD KandloQB, pentru suma de un miliard de dolari, la $nceputul anului H=== .
fost o activitate freneticO de a forma alianţe e#terne $n &uropa $n <III, pe mOsurO ce
firmele mici de comunicaţii şi telecomunicaţii şi'au unit forţele pentru a acoperi costurile
trecerii la sistemul digital Aşi pentru a face marDetingul pac2etelor de programe 1, telefoane
şi servicii de 0nternet . *e asemenea, la milocul anului <III, compania france!O Kac2ette a
intrat $ntr'o alianţO cu Pacific Publications din ustralia pentru a publica revistele &lle şi &lle
:uisine (Kac2ette) $n ustralia şi oua TeelandO . +uvernele din lumea $ntreagO au folosit
alianţele strategice cu afaceri multinaţionale $n mai multe feluri- pentru a privati!a firme de
stat $n timp ce continuau sO obţinO profit şi, $ntr'un anumit grad, sO pOstre!e controlul pentru a
atrage capital $n timp ce $ncercau sO de!volte companiile locale sO aducO te2nologie nouO $n
ţarO şi mai ales $n ţOrile $n curs de de!voltare, sO $mbunOtOţeascO performanţa economicO
generalO, fOrO a pierde controlul asupra afacerilor locale $n favoarea investitorilor strOini.
lianţele strategice $ntre un partener puternic şi unul slab sunt doar $n ca!uri i!olateeficiente. *e obicei partenerul slab repre!intO o povarO pentru menţinerea competitivitOţii
parteneriatului. În linii generale, e#perienţa sugerea!O cO fu!iunile şi ac2i!iţiile nu trebuie
demarate, dacO scopul principal este creşterea productivităţii. &şecurile $nregistrate de multe
ac2i!iţii şi fu!iuni de a creşte productivitatea pot fi atribuite dificultăţilor de a combina
diferite stiluri manageriale şi culturi organi!aţionale.
9n parteneriat de succes trebuie sO pre!inte autonomie şi fle#ibilitate. utonomia
presupune cO alianţa strategicO deţine o ec2ipO managerială proprie, deci un corp de directori propriu alianţei, mOsurO care contribuie la eficienti!area procesului deci!ional, permiţnd
soluţionarea rapidO a eventualelor conflicte care pot apOrea. Gle#ibilitatea apare necesarO $n
condiţiile unui mediu dinamic, cnd este necesarO adaptarea rapidO la modificOrile mediului.
&galitatea referitoare la raportul de putere de e#emplu F=>'F=> $n ca!ul unei alianţe
strategice la care participă doi parteneri motivea!O şi impulsionea!O egal partenerii,
constituind de cele mai multe ori cea mai eficienta formO de participare. stfel, strategia de
cooperare nu repre!intO o alternativO la strategia concurenţialO, ci doar un miloc de a obţine
un avanta concurenţial durabil $n relaţia cu rivalii din afara alianţei
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 21/83
"trategiile globale sunt foarte bine prefigurate de preşedintele corporaţiei apone!e
"onB, care a afirmat cO Acea mai bunO cale de a deveni global ar fi aceea de a deveni local
peste tot $n acelaşi timp8, iar acest lucru, $n condiţiile de!voltOrii actuale, nu poate fi reali!at
dect prin cooperarea $ntre organi!aţii.
Giecare firmO are nevoi specifice, care dictea!O dacO sau cum pot fi utile alianţele
strategice $n implementarea sc2emei sale strategice.În conte#tul globali!Orii, $ntreprinderile au
$nceput sO se $ndepOrte!e tot mai mult de la o structurO simplO aflatO $n proprietatea integralO a
unui grup restrns de persoane şi sO accepte forme federative de organi!are, fenomen care a
cOpOtat o amploare deosebitO odatO cu proliferarea sistemului de alianţe şi de reţele strategice.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 22/83
C#PIT$U$ +%0#N#"0"NTU$ 2I P"R,R0#NT#"CN0IC& # SCI"T&'I$R TR#NSN#'IN#$"
+.1. 0anagement)l societ*ţii transnaţionale*in momentul in care o intreprindere depăşeşte graniţele naţionale, ea se găseşte in
faţa necesităţii de a se reorgani!a. cest proces trebuie să aibă loc la două niveluri diferite- cel
al societăţii'mamă şi cel al filialelor.0n ceea ce priveşte societatea'mamă, nu este vorba despre
reforma serviciilor e#istente, ci, inainte de toate, despre crearea unei structuri noi. 5a inceput,
cand intreprinderea a decis să treacă la investiţIii in străinătate, nu e#ista decat un serviciu de
e#port, adesea integrat serviciului de van!ări.
0n aceste condiţii, activitatea internaţională a firmei ocupa o po!iţie secundară,
subordonată, miloacelor financiare % insuficiente. &tapa următoare de reorgani!are a fost
aceea a integrării activităţilor internaţionale in celelalte activităţi ale intreprinderii.
; societate cum este *erre and :o ("9), aflată in topul mondial al producătorilor de
maşini agricole şi care posedă filiale in diverse ţări, a integrat operaţiunile sale interne şi
e#terne, dand responsabilităţi pe scară mondială vicepreşedinţilor insărcinaţi cu producţia, cu
marDetingul, cu cercetarea, cu finanţarea etc. ; altă societate americană % Procter and +amble
a desfiinţat vec2iul său departament internaţional pentru a'i substitui Adivi!ii internaţionale8
pe !one geografice, conduse de manageri speciali!aţi pe operaţiuni de import'e#port.
e2nostructura a devenit şi mai comple#ă in momentul in care au fost angaaţi
specialişti in probleme economice, fiscale, uridice, de legislaţie socială etc., specifice ţărilor
in care societatea in cau!ă are filiale.
9<=:onstantin Eoisuc, 5uminita Pistol, &lena +urgu, op. cit., pag. H<<.<<. ari 0oan, +lobali!are si problemeglobale, &d. &conomica, ucuresti, H==<<H.*umitru :amelia8Eanagement 0nternational si relatii economice international8&ditura
Polirom,ucuresti,H===
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 23/83
ceiaşi specialişti anali!ea!ă cu atenţie posibilităţile de implantare a filialelor. "e
cercetea!ă in permanenţă statisticile financiare internaţionale pentru a se depista ţările unde
rata inflaţiei este mai ridicată situaţia din ţările candidate la devalori!are impune măsuri de
prevenire a consecinţelor. 5a *u Pont du emours, deci!iile de instalare a filialelor e#terne se
fondea!ă pe un model care'şi propune să ţină cont de incertitudinile caracteristice anumitor
pieţe străine. "ocietăţile transnaţionale tind să'şi fonde!e deci!iile cat mai puţin pe impresii şi
cat mai mult pe realităţi, pe informaţii Aformali!ate8 de specialişti care se ba!ea!ă pe datele
cele mai recente ale sociologiei, economiei şi ştiinţelor politice.
0n dorinţa de a beneficia de condiţii de e#ploatare cat mai favorabile in diverse ţări, se
urmăreşte stabilirea unor relaţii cat mai amicale cu guvernele respective. u de puţine ori, in
posturi de conducere sunt promovaţi specialişti locali. "e merge c2iar spre o modelare a produsului in raport cu specificul naţional- un Gord'nglia va fi altfel conceput decat un Gord'
+ermania.
:entrali!area este unul din principiile de organi!are adoptat de "ocietăţile transnaţionale ".
elaţiile dintre societatea'mamă şi filialele sale sunt, de multe ori, relaţii de
inegalitate. ;pţiunile cele mai importante, re!ultand din confruntarea capacităţilor firmei cu
mediul inconurător internaţional, acelea care angaea!ă viitorul şi ec2ilibrul de ansamblu,sunt făcute de responsabilii 7sediului social8 al firmei şi impuse filialelor % tipul etnocentric
de organi!are.
:aracterul centrali!at al organi!ării puterii este re!ultatul dificultăţilor pe care le ridică
e#trateritorialitatea operaţiunilor. Gilialele societăţilor transnaţionale sunt situate in ţări care au
caracteristici economice şi social'politice diferite. Guncţionarea unei societăţi transnaţionale
are loc, aşadar, intr'un cadru internaţional e#trem de variat. :a urmare, desfăşurarea
operaţiunilor cere e#istenţa unui centru de deci!ie dotat cu o autoritate mult mai accentuatădecat este necesar in ca!ul intreprinderilor care activea!ă intr'un mediu omogen. 0ncercand să
atenue!e gradul ridicat de incertitudine, societatea'mamă recurge la te2nica planului
imperativ, prin care distribuie unităţilor componente obiectivele ce trebuie atinse.
0n cadrul unei intreprinderi de acest tip, funcţia unităţilor transnaţionale este de a
contribui la ma#imi!area re!ultatelor economice ale ansamblului transnaţional. Giecare filială
beneficia!ă de avantae prin intrarea sa intr'o organi!aţie plurinaţională care'i furni!ea!ă
capital, personal calificat, o informaţie foarte detaliată asupra pieţelor, procedee te2nice
moderne şi maniere de a le utili!a (DnoQ 2oQ) un management modern *ar această serie de
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 24/83
avantae nu este utili!ată intr'o perspectivă ingustă, centrată pe gestiunea filialei, ci pe aceea a
planului firmei.
:entrul coordonator rămane stalpul deci!iilor. ; filială cronic deficitară poate fi
e#clusă din grup sau, dimpotrivă, menţinută, dacă locul pe care'l ocupă pe piaţă, dacă natura
producţiei ei, sau dacă interesul firmei transnaţionale, le cer. &#cedentele reali!ate de alte
filiale vor fi utili!ate pentru acoperirea deficitului acesteia. Gilialele nu au, deci, libertatea
utili!ării veniturilor lor. cestea 72rănesc8 masa de capitaluri pe care societetea'mamă o alocă
filialelor sale in funcţie de strategia sa.
0n ce priveşte managementul descentrali!at , el atribuie o largă independenţă filialelor
% tipul policentric de organi!are. oBal'*utc2 "2ell, cea mai puternică societate europeană,
repre!intă un e#emplu in acest sens. &a a adoptat, incă de la inceput, o structură 7bicefală8 de
organi!are, avand in frunte nu una, ci două societăţi'mamă, de naţionaliăţi diferite.
+rupul oBal'*utc2 "2ell este condus de două firme total distincte- una olande!ă
(.1. RoninDlie ederlandsc2e Petroleum Eaatsc2appi sau AoBal'*utc2 :ompanB8) şi alta
engle!ă (A"2ell ransport and rading :ompanB8). ceasta controlea!ă indirect societăţile
care compun grupul (societăţi operaţionale speciali!ate şi societăţi de servicii) prin
intermediul a două societăţi 2olding- "2ell Petroleum .1., cu sediul la Kaga, şi 2e "2ellPetroleum :ompanB 5imited, cu sediul la 5ondra. olul 2oldingurilor constă in mobili!area
capitalului şi in anali!a re!ultatelor financiare obţinute de către Aoperating companies8. olul
acestora din urmă este de e#ploatare, de producţie, de transport şi de van!are. :ompaniile
operaţionale sunt autonome, intr'o măsură mai mare sau mai mică, in raport direct cu talia lor.
;ricum insă, fiecare companie este responsabilă de elaborarea unui plan care să se refere la
toate activităţile pe care le desfăşoară intr'o anumită ţară in legătură cu acest aspect, in faţa<=grupului se pune o problemă esenţială- aceea a corelării strategiei şi politicii societăţilor
operaţionale cu cele globale ale grupului.
; variantă mai evoluată a tipului policentric de organi!are şi conducere a societăţilor
transnaţionale este cea geocentrică, in care descentrali!area este impinsă la ma#imum.
1/13.Hoi$eaG LiviuG M&//+G JCorporaţiile ra$!$aţio$ale -i "apiali!ul ,lo>alKG E*iura
PoliroG Bu"ure-iG pa,.1+10.Popa Io$G'ilip Ra*u J a$a,ee$ I$er$aio$alKGE*iuraE"o$oi"aGBu"ure!iG&//1
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 25/83
"ocietatea elveţiană Aestle8, de e#emplu, acordă filialelor din străinătate dreptul de a acţiona
ca unităţi pur naţionale, de a adopta 2otărari maore in mod independent (Astand'alone
strategies8). Principala legătură este controlul prin proprietate.
Eulte intreprinderi pornite pe calea descentrali!ării au săvarşit e#cese. :a urmare, de
la un anumit moment, are loc un recul faţă de această formă de organi!are. *upă un studiu al
lui merican Eanagement ssociation, două cincimi din marile intreprinderi din "9 au
revenit la o conducere centrali!ată. cest fenomen este valabil şi pentru &uropa occidentală.
9n e#emplu il poate constitui societatea anglo'o<<lande!ă 9nilever. :u toate că pană la un
moment dat principiul după care se g2ida era Aa descentrali!a sau a e#ploda8, a inceput să
facă Amarc2e'arriere8, reconcentrandu'şi, intr'o anumită măsură, structurile. 0ntreaga
activitate a fost pusă sub indrumarea directă a membrilor comitelului de conducere, fiecăruiarevenindu'i un anumit sector in domeniul alimentar, de pildă, au fost create trei
compartimente- Good 0 (margarină, uleiuri, produse grase), Good 00 (produse congelate,
băuturi, răcoritoare, supe concentrate), Good 000 (carne şi produse din carne). Prerogativele
directorilor regionali au fost limitate la problemele financiare, relaţiile publice, angaarea
personalului.
Printre principalele critici adresate Adescentrali!ării8, cele mai frecvente sunt următoarele-
• proliferarea serviciilor generale constituirea divi!iilor operaţionale in unităţi
autonome determină necesitatea intăririi miloacelor de control şi indrumare, ceea ce
conduce la e#tinderea rapidă a serviciilor generale şi la o creştere considerabilă a
c2eltuielilor generale• dublarea funcţiilor logica descentrali!ării integrale conduce la crearea unui lanţ de
specialişti, la fiecare nivel de deci!ie, ceea ce determină paralelismul intre servicii
generale şi responsabilii divi!iilor operaţionale.
ceste metode de organi!are nu asigură, prin simpla lor aplicare, succesul in afaceri.
&#istă nenumărate e#emple de deci!ii insuficient fundamentale, de lipsă de prevedere, de
adaptare lentă la cerinţele pieţei. 0n industria de automobile este bine cunoscut faptul că toate
eforturile lui +eneral Eotors şi Gord de a introduce, inainte de cri!a petrolului, pe piaţa
americană modelele Acompacte8 mai mici decat obişnuitele limu!ine americane s'au soldat cu
eşecuri răsunătoare. 0n sc2imb, rivali vest'europeni şi mai ales apone!ii au reuşit foarte bine
1113
Du$$i$, So$G op. "i.G pa,. 1/&.10o$ ile@ i$ J'or>e! a,a)i$eKG So$! I$".G Ne ?orG 199+G pa,. 1&.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 26/83
acest lucru. 0n industria aeronautică, societatea *ouglas domina piaţa americană pană la
sfarşitul celui de'al doilea ră!boi mondial. "ubapreciind insă importanţa deosebită a
te2nologiei motoarelor cu reacţie, locul ei a fost luat rapid de firma oeing, mult mai tanără,
dar care a prevă!ut din timp evoluţia cerinţelor pieţei, adaptandu'se la timpul oportun.
:ele două principii de organi!are amintite nu sunt aplicate in practică in forma lor pură.
"unt ca!uri in care pe un fond de descentrali!are se grefea!ă elemente ale centralismului şi
invers.
Pionierii managementului modern, autorii fundamentelor sale teoretice, sunt managerii de
succes ai marilor companii din anii UF=- lfred "loan r. % +eneral Eotors, alp2 :ordiner %
+eneral &lectric, 2omas ?. Matson % 0..E. Primului i se atribuie meritul de a fi formulat
principiile managementului descentrali!at, printre care cel al organi!ării divi!iilor
operaţionale ca entităţi autonome, model ce a creat sen!aţie la vremea respectivă. "tudiul
asupra Aorgani!ării8 constituie şi astă!i un manual pentru intreprin!ători.
+.+.Investi3iile straine directe0nvesti iile str ț ăine directe se referă la flu#ul interna ional de capital care $i permite uneiț
firme dintr'o ară să cree!e sau să e#tindă o filială $n altă ară. În contrast cu alte forme aleț ț
transferului de resurse, precum $mprumutul sau $mprumutarea diverselor forme ale
investi iilor de portofoliu, investi iile directe e#terne presupun ac2i!i ia directă a controlului.ț ț ț
Giliala nu are doar o simplă obliga ie financiară către societatea'mamă, ci este o parte aț
propriei ei structuri organi!atorice .
9:* define te străine directe ca o investi ie ce presupune o rela ie pe termen lungș ț ț
i reflectă un interes durabil i un control al unei entită i re!idente $ntr'o economie(investitor ș ș ț
e#tern direct sau societate'mamă) $ntr'o $ntreprindere re!identă $ntr'o economie alta dect cea
a investitorului străin direct.<H
"'urile totali!ea!ă acum maoritatea e#porturilor mondiale, $n timp ce vn!ările
filialelor din străinătate depăşesc totalul e#porturilor globale. Eai mult, pe măsură ce "'
1&1%Ru!u irelaG I$ve!iţiile !r#i$e *ire"eG E*iura Se"olul IG CraiovaG &///G p.13%16.2eor,ea IlieGI$ve!i4ii i$er$aio$alGE*iura Diirie Ca$eirGBu"ure!iG&//&
1+.'lori$ Bo$"iu GI$ve!iiile !r#i$e *ire"e Q$ai$e -i *up# "ri)a e"o$oi"#o$*ial#GE*iura U$iver!iar#GBu"ureși &/1&
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 27/83
urile s'au de!voltat, s'a $nregistrat o transnaţionali!are semnificativă a producţiei, e#primată
$n formarea reţelelor globale de producţie şi distribuţie.
În orice economie, investiţiile constituie un fenomen aparte, cu trăsături proprii,
distincte $n raport cu alte activităţi. &l nu are $nsă o manifestare automată, fiind $ntotdeauna
dependent şi subordonat strategiilor şi politicilor de de!voltare ale firmelor, sectoarelor de
activitate, comunităţilor etc. 5a investiţii se apelea!ă numai $n măsura $n care obiectivele
urmărite, referitoare la de!voltarea producţiei şi serviciilor $n concordanţă cu nevoile
identificate, cu cererea previ!ionată, nu pot fi reali!ate $n condiţii avantaoase.
În ceea ce priveşte investiţiile străine directe, acestea au o istorie de
decenii.oţiunile uridice, principiile, normele şi cutumele au evoluat constant, au generat
controverse politice şi e#cese la nivelul economiilor naţionale ale unor state, indiferent de
regimul politic, au cunoscut reglementări diverse $n cadrul organi!aţiilor internaţionale şi
regionale, iar $n pre!ent, se află $n faţa unei provocări maore, căreia trebuie să'i facă faţă,
generată de impetuoasa şi implacabila tendinţă de globali!are a economiei mondiale. În
ultimele două decenii ale secolului //'lea, trăsătura dominantă a flu#urilor de investiţii
e#terne a fost intensificarea $ntr'un ritm fără precedent a flu#urilor de investiţii e#terne directe.
5a $nceputul secolului //0, societă ile transnaţionale repre!intă una din marileț
forţe ce acţionea!ă $n domeniul economic, financiar, ştiinţific şi <3te2nologic, avnd un cuvnt
greu şi $n politica mondială. :ompaniile de acest tip au auns să aibă o asemenea e#tindere,
$nct, şi'au pierdut $ntr'un anumit sens, caracterul naţional. Pentru aceste firme concurenţa nu
se mai duce $n plan naţional, ci $n plan internaţional, cu companii străine de acelaşi profil,
pentru ocuparea unor segmente ct mai mari din piaţa globală..
"ocietăţile transnaţionale organi!ea!ă producţia internaţională, efectuea!ă procesul de
e#pansiune a capitalului peste 2otare. 9rmărind scopul ma#imi!ării profitului prin creşterea
volumului vn!ărilor,societatea transna ională caută $n permanenţă să'şi e#tindă piaţa deț
desfacere att $n ţările de!voltate, ct şi $n cele $n curs de de!voltare. Eanevrnd aparatul
productiv amplasat $n diferite ţări, aceste societăţi găsesc cea mai eficientă utili!are a
capitalului.
0nvesti iile străine directe sunt considerate un factor activ al de!voltării i adaptăriiț ș
economiei la cerin ele pie ei,ale competitivită ii,repre!intă pentru ările aflate $n tran!i ie unț ț ț ț ț
131=Gota :onstantin, Investiţii profesionale pe piaţa acţiunilor , &d. "itec2, :raiova, H==F, p. 6<.<I. &lena
Eoise, 0nvestiţii străine directe (ucureşti- &d. 1ictor, H==F), 3<.&/.UNCTAD JORLD INHESTENT REPORTK &/1/7&/10
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 28/83
element care condi ionea!ă reali!area programului de restructurarea propusă de reformaț
economică.
Table II.1. FDI flows, by region, 2012–2014 (Billions of dollars and per cent)
Region FDI inflows FDI outflows
2012 2013 2014 2012 2013 2014
World 1 403 1 46 1 22! 1 2!4 1 306 1 3"4De#eloped econo$ies 6% 6% 4%% !3 !34 !23
&urope 401 326 2!% 36 31 316'ort $erica 20% 301 146 36" 3% 3%0
De#eloping econo$ies 63% 61 6!1 3" 3!1 46! frica "6 "4 "4 12 16 13 sia 401 42! 46" 2%% 33" 432
&ast and *out+&ast sia 321 34! 3!1 266 2%2 3!3*out sia 32 36 41 10 2 11
West sia 4! 4" 43 23 41 3!,atin $erica and te -ari..ean 1! 1!6 1"% 44 2! 23/ceania 4 3 3 2 1 0
ransition econo$ies !" 100 4! "4 %1 63*tructurall wea #ulnera.le and s$all econo$iesa "! "1 "2 10 13 10
,D-s 24 22 23 " 3,,D-s 34 30 2% 2 4 6*ID* 6 2 1 1
Memorandum: percentage sare in world FDI flowsDe#eloped econo$ies 4!4 4" 406 6!0 63! 60!
&urope 2!6 222 23" 2%3 243 233
'ort $erica 14% 20" 11% 2!" 2%0 2!!De#eloping econo$ies 4"6 4" """ 2! 2%2 346
frica 40 3 44 10 12 10 sia 2!6 2%2 3% 233 2" 31%
&ast and *out+&ast sia 22% 23 310 20 224 2!3*out sia 23 24 34 0! 02 0!West sia 34 30 3" 1! 31 2!
,atin $erica and te -ari..ean 12 12 130 34 22 1
/ceania 03 02 02 01 01 00ransition econo$ies 61 6! 3% 42 0 4*tructurall wea #ulnera.le and s$all econo$iesa 41 3" 43 0 10 0!
,D-s 1 1" 1% 04 06 02,,D-s 2" 20 24 02 03 04*ID* 0" 04 06 02 01 01
Prin intermediul investiţiilor străine directe globali!area a devenit o componentă
cotidiană a vieţii fiecăruia dintre noi, fie prin produsele sau serviciile ac2i!iţionate, fie prin
c2iar locul de muncă sau prin modul de comunicare sau de petrecere a timpului liber.
nul H==I a repre!entat un an de reducere considerabilă a flu#urilor 0"*, trendulacestora continund să fie la fel ca $n anul H==L, conform 9:*, AMorld 0nvestmentProspects "urveB H==I'H=<<, ?une H==I8. În anul H==I au fost anali!ate datele provenite de laH6 de state şi s'a putut oberva că H< de ţări au $nregistrat scăderi ale investiţiilor printre carec2iar şi investitori de calibru, precum Granţa, +ermania şi ?aponia. În anul H==I, flu#urile 0"*au scă!ut cu 46> faţă de aceeaşi perioadă a anului H==L $n ţările emergente şi cu FJ> $n ţărilede!voltate. e!ultatele anului H==I arată efecte negative ale flu#urilor 0"*, reducerea acestorafiind drastică.nul H=<= marc2ea!ă o reluare a creşterii şi progno!ele indică o revenire.
În această perioadă vn!ările globale ale filialelor societăţilor transnaţionale au fost permanent de aproape două ori mai mari dect e#porturile mondiale de bunuri şi servicii,
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 29/83
făcnd ca investiţiile străine directe să fie mai importante dect comerţul din punctul de vedere
al furni!ării de bunuri şi servicii către pieţele străine.
&volutiile economice din ultimi ani au adus sc2imbari semnificative in po!itiile si
tran!actiile financiare inregistrate ca investitii straine directe .:resterea gradului de globali!are
a economiilor a condus la cresterea semnificativa a volumului de investitii straine directe.
"ocietatile ransnationale au devenit tot mai comple#e,iar tran!actiile intra'grup au
devenit o parte importanta a investitiilor straine directe.
0nvesti iile straine directe globale au scă!ut in H=<4 cu <6> de la <,4J trilioane catț
era in H=<3 la <,H3 trilioane .*eclinul 0nvesti iilor straine directe a fost influen at deț ț
fragilitatea economiei globale,politica incertă pentru investitori si riscurile geopolitice
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 30/83
crescute.
Glu#urile de investi ii straine directe au crescut cu HF > $n H=<F fa ă de H=<4ț ț
atingnd cel mai $nalt nivel,de la cri!a financiară incoace.:re terea investi iilor străineș ț
directe $n H=<F a fost atribuita $n mare parte colaborării interna ionale i a ac2i!i iilorț ș ț
.*acă momentul depăşirii cri!ei de către ţările occidentale nu este $ncă prea clar, ceea ce se
ştie $nsă este că el se va produce, fiind $nsoţit $nsă de o modificare a ordinii economice
mondiale. Pnă $n H=H= este aproape cert că primele puteri economice ale lumii se vor afla $n
alte !one ale globului dect &uropa. cest fapt nu va putea $nsă să influenţe!e tendinţa de
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 31/83
creştere pe termen lung a investiţiilor străine directe, precum şi contribuţia lor la activităţile
economice desfăşurate la scară globală.<4
+.. Societatile transnationale si per-ormanta economica
evista ritanică 2e &conomist aunge la conclu!ia că societă ile transna ionale repre!intăț ț
unul dintre cei mai esen iali factori ai progresului contemporan.&le8răspndescț
bogă ia,munca,te2nologiile avansate i contribuie la ridicarea standardului de trai iț ș ș
$mbunata irea mediului de afaceri.În acela timp societă ile transna ionale constituie laturaț ș ț ț
cea mai vi!ibilă a globali!ării.
Performanta economica a firmelor si natiunilor este determinata in buna masura de
abilitatea de a genera ele insele sau de a obtine din surse e#terne resursele productive
esentiale- capital, te2nologie si forta de munca. "ocietatile transnationale, mai e#act sistemul
de productie internationala pe care ele se de!volta se constituie in spatii %retele de creare si
miscare a resurselor, transnationalitatea repre!entand o sursa de competivitate atat pentru
comple#ele transnationale, cat si potential pentru economia ga!da.
5a nivelul stn'urilor, sporul de profit generat de de!voltarea de active productive in
strainatate are o serie de resorturi-
reducerea costurilor de tran!actie prin internali!area unor activitati, printr'o alocare
mai eficienta a resurselor, prin reali!area unei divi!iuni a muncii intrafirma, precum si
prin reali!area unor economii de scara si de diversificare. accesul avantaos la o concentrare de resurse si competente la scara regionala sau
c2iar globala. .e#istenta unei ba!e mai largi de resurse financiare, de posibilitati de finantare, in
general. .re!istenta sporita la socuri, diminuarea riscurilor, in virtutea unei diversificari
transfrontiera a activelor productive, precum si a practicarii unor modalitati diferite deimplicare economica internationala.
5a acestea se adauga avantaele concurentiale care decurg din privarea adversarilor de
accesul la anumite resurse, fie incorporate in active aflate in proprietatea societatii, fie
apartinand mediului de implantare. cestea sunt-
10 'lori$ Bo$"iuGI$ve!i4iile !r#i$e *ire"e și $oua or*i$e e"o$oi"# o$*ial#GE*iuraU$iver!iar#GBu"ureși &//9 UNCTADGorl* I$ve!e$ Repor &/1%
Cii>a Co$!a$aGio$el Oa$a.KRepere a"uale la $ivel e"o$oi" o$*ialKGE*iuraU$iver!iaraGBu"ure!iG&/1&.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 32/83
a)avantae de proprietate ale societatii %de regula, de ordin te2nologic, informational,
managerial.
b)avantae de internali!are % de creare a unei piete interne a firmei care sa se substituie
pietelor care pre!inta imperfectiuni structurale sau o incidenta crescuta a costurilor de
tran!actie.
c)avantae de locali!are % specifice tarilor ga!da, caracteristici de natura diversa, tinand
de mediul sistemului economic, de cadrul legislativ si institutional, de politica si obiectivele
guvernului, de stadiul de de!voltare, etc.
+.4. In)enţa societ*3ilor transnaţionale as)pra relaţiilor
internaţionale15
"ocietă ile transnaţionale sunt un element definitoriu al noii economii mondiale. Procesulț
de globali!are are att avantae, ct şi de!avantae. Prin lărgirea pieţelor şi de!voltarea te2nicii
se observă o creştere a productivităţii şi $mbunătăţirii nivelului de trai. *ar ele pot să
determine instabilitate şi sc2imbări nedorite- teama de reducere a numărului locurilor de
muncă prin pătrunderea importurilor din străinătate, instabilitate financiară, provocată de
flu#urile inconstante ale capitalului străin şi ameninţările la adresa mediului la nivel global.
olul societă ilor transnaţionale $n economia mondială rămne $n continuareț
controversat. :riticii susţin ca investiţiile directe străine şi internaţionali!area producţiei
transformă natura economiei mondiale şi a afacerilor politice $n modele care subminea!ă
naţiunile şi integrea!ă economiile naţionale. "e presupune că forţele de piaţă impersonale şi
strategiile corporaţionale domină natura şi dinamica economiei mondiale şi a sistemului
politic. În vreme ce Renic2i ;2mae şi mulţi alţii consideră că o astfel de de!voltare este
benefică pentru omenire, alţii privesc societă ilor transnaţionale ca pe un imperiu e#ploatator ț
care ţine $n loc progresul mondial. ceşti critici consideră ca firmele gigant sunt societăţiintegrate cu o dimensiune enormă, $n care indivi!ii şi grupurile pierd controlul asupra
propriilor vieţi şi sunt subugaţi activităţilor e#ploatatoare ale firmei. 5umea, susţin aceşti
critici, se află sub aripa unui imperialism capitalist nemilos $n cadrul căruia singura
preocupare o repre!intă linia de os.
1%&1. 'oa Co$!a$i$G E"o$oie i$er$aio$alaG E*iura U$iver!iariaG CraiovaG &//1G p. 306.Cii>a
Co$!a$a JE"o$oia o$*iala *i$ vi)iu$e ,lo>alaKGE*iura Prou$iver!iaraGBu"ure!i G&/10
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 33/83
Pe de altă parte, mulţi şi poate cei mai profesionişti economişti (cu e#cepţia importantă
a economiştilor de afaceri), de!aprobă semnificaţia companiilor transnaţionale $n funcţionarea
economiei mondiale. 0nterpretarea neoclasică recunoaşte că firmele oligopolistice mari pot fi
importante din punct de vedere politic şi pot afecta de asemenea distribuţia venitului $n cadrul
economiei naţionale. otuşi, aceşti economişti neagă faptul că investiţiile, marDetingul şi alte
activităţi economice ale acestor firme $mprăştiate pe mapamond ar avea vreun impact
$nsemnat asupra economiei 7reale8 a comerţului internaţional, a locaţiei activităţilor
economice sau asupra raţelor naţionale de creştere economică sau de creştere a productivităţii.
În economia neoclasică, locaţia globală a activităţilor economice şi tipurile de comerţ
internaţional sunt determinate conform teoriei locaţiei şi conform principiului avantaului
comparativ.
"ocietă ile transnaţionale au o densitate mai mare $n ţările care au cele mai buneț
perspective de creştere şi cu multe resurse naturale, forţă de muncă calificată şi destul de
ieftină, pieţe interne mari, iar economia să fie propice de!voltării lor.
În ceea ce priveşte comerţul mondial, societă ile transnaţionale au un rol 2otărtor ț
deoarece deţin ponderi importante att $n cadrul e#portului, ct şi $n cadrul importului.
Prin natura lor, societatile transnationale integrea!ă producţia la nivel internaţional şi,
$n acest mod, oacă un rol central $n creşterea economică. ceste firme sunt principalii factori
$n de!voltarea şi răspndirea te2nologiei care se consideră a fi de o mai mare importanţă ca
determinant al competitivităţii internaţionale şi progresului naţiunilor.
"ocietatile transnationale contribuie şi la formarea de capital, furni!ea!ă pregătirea
profesională şi oaca un rol important $n comerţ, oacnd un rol pivot $n organi!area
activităţilor economice internaţionale şi susţine considerabil bunăstarea economică şi socială a
ţărilor ga!dă şi de origine $n sens po!itiv.
Nările ga!dă privesc societatile transnationale ca o sursă suplimentară de investiţii,
te2nologie, inovaţie, angaare, moderni!are a managementului, calificare a forţei de muncă,creştere a puterii concurenţiale naţionale, o mai mare integrare $n economia mondială şi
oportunitatea unor noi pieţe de e#port, precum şi venituri din $ncasări şi ta#e.
Prin contribuţia la aceste obiective societatile transnationale pot aduce un aport
important la de!voltarea ţării ga!dă, dar pe de altă parte ele pot $năbuşi de!voltarea indigenă
printr'o varietate de practici de afaceri care pot afecta $n sens opus $ntreprinderile auto2tone.
Eaoritatea guvernelor au redus sau au eliminat restricţiile asupra investiţiilor directe spre
interior şi au introdus noi stimulente fiscale sau de altă natură pentru a le atrage.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 34/83
"ocietatile transnationale au propriile lor obiective pe termen lung, cnd $ntreprind
operaţii peste frontiere $nainte de a investi intr'o anume ţară, ele iau $n considerare mărimea
şi creşterea pieţei locale sau regionale, alte locali!ări alternative, costurile de producţie şi
climatul general de investire. În practică, L=> din investiţiile străine directe sunt $ndreptate
spre ţările de!voltate. Nările $n curs de de!voltare ' ga!dă se confruntă cu o provocare politică
privind creşterea atractivităţii lor ca locali!are pentru investiţiile străine directe, precum şi $n
ceea ce priveşte asigurarea ca astfel de investiţii contribuie la $ndeplinirea obiectivelor lor
naţionale de de!voltare.
"ocietă ile transnaţionale se afirmă ca principala forţă a globali!ării economice deoareceț
ele oacă un rol important $n crearea de noi locuri de muncă, $n transferul de capital şi
te2nologie, $n prom<6ovarea e#portului, $n infu!ia de elemente manageriale de $naltă calificare.
16&&2eor,e Po!el$i"uG C##li$ Po!el$i"uG 2lo>ali)area e"o$oieiG E*.E"o$oi"#
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 35/83
C#PIT$U$ %I0PCTU$ STN6URI$R #SUPR# 0"!IU$UI"CN0IC 2I SCI#$ #$ ST#TU$UI6#7!&
.1 0odalit*ţi de e8pansi)ne 66 strategii specifce.*acă iniţial, investiţiile $n străinătate au fost făcute $n vederea e#ploatării unor resurse
de materii prime, care să fie apoi livrate $n ţara de origine a investiţiilor, ulterior investirea de
capital $n străinătate s'a deplasat tot mai mult spre sectoarele de vrf ale industriei, avnddrept obiectiv producerea de mărfuri care să fie desfăcute $n primul rnd c2iar pe pieţele
respective dar şi pe alte pieţe.
*e!voltarea societăţilor transnaţionale nu este o caracteristică e#clusivă a industriei.
semenea societăţi s'au e#tins şi $n alte sectoare ' bănci, asigurări, turism etc. *eosebit de
intensă a devenit activitatea internaţională a mărilor firme comerciale care tind să'şi cree!e
filiale $n tot mai multe ţări- "ears oebucD ' cea mai mare societate de vn!ări prin
corespondenţa şi "afeQaB ' leader de supermarDet' uri, ambele din "9, s'au instalat ferm pe
pieţele vest'europene. În domeniul publicităţii, cele mai puternice agenţii transnaţionale sunt
cele din "9 (?. Malter, 2ompson, Ec. :ann'&ricDson etc) şi ?aponia (*entsu). &#tinderea
publicităţii peste graniţele naţionale a fost legată de transnationali!area activităţii din celelalte
domenii.
:reşterea taliei unei societăţi transnaţionale se produce pe următoarele căi- integrarea
internaţională pe ori!ontală, integrarea internaţională pe verticală şi conglomerareinternaţională. În general, strategia de creştere este determinată de societatea'mamă.
0ntegrarea internaţională pe ori!ontală, semnifică creşterea taliei $ntreprinderii prin
fu!ionarea sau absorbţia pe plan naţional sau internaţional a unor firme precum şi prin crearea
pe loc gol de firme şi ca urmare creşterea numărului de filiale $n aceeaşi ramură de activitate
cu societatea'mamă. cest gen de integrare, nu antrenea!ă părăsirea ramurii de ba!ă. "ocietăţi
transnaţionale mai cunoscute care au adoptat integrarea internaţională pe ori!ontală sunt-
+eneral &lectric, Gord, :2rBsler, +eneral Eotors, toate cu cartierul general $n "tatele 9nite.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 36/83
+eneral Eotors s'a de!voltat că societate transnaţională prin ac2i!iţionarea firmelor
dam ;pel (+ermania) şi 1au#2all (Earea ritanie), ca şi construirea de $ntreprinderi de
monta $n diferite ţări. +eneral Eotors, @suveranul automobilului@, a promovat, $nsă, şi un
proces de diversificare intrasectoriala, fiind $n pre!ent implicat şi $n producţia de motoare
pentru nave, de material rulant feroviar, de aparate electrice etc. În sc2imb, +eneral &lectric s'
a e#tins peste graniţă pe calea sporirii participării la societăţi că ull (Granţa), &+
(+ermania) şi ;livetti (0talia), toate din electronică.
0ntegrarea internaţională pe verticală ' $nseamnă creşterea taliei firmei, prin
ac2i!iţionarea sau construirea de $ntreprinderi $n alte ţări situate $n @aval@ sau $n @amonte@, $n
raport cu activitatea societăţii mamă. ceste gen de integrare este caracteristică de obicei,
societăţilor transnaţionale care operea!ă $n domeniul produselor primare. În acest fel,societăţile ac2i!iţionea!ă surse de aprovi!ionare cu materii prime, crea!ă societăţi de
e#ploatare şi de!voltă şi reţele de distribuţie S comerciali!are pe $ntreg globul.
mbele forme de integrare sunt considerate forme @clasice@ de centrali!are şi
urmăresc diversificarea producţiei. "unt vi!ate $n special, firme cu forţă de concurenţă relativ
mică, aflate $n declin. ctivnd $n industria alimentară,<J societatea elveţiană estlV a practicat
diversificarea intersectorială, avnd un nomenclator de produse foarte variat- de la concentrate
(lapte, ciocolată, cafea solubilă) pnă la produse alimentare congelate.
"ocietatea transnaţională "inger a recurs la diversificarea intersectorială, plecnd de la
tradiţionalele maşini de cusut pnă la cel mai comple# utila te#til, dar şi la diversificarea
intrasectorială, fabricnd maşini de calcul, mobilă, climati!oare, ec2ipament de simulare la sol
etc .
:onglomerarea este considerată o formă mai nouă de centrali!are a capitalului, apărută ca
urmare a influenţei revoluţiei te2nico'ştiinţifice, a accentuării fără precedent a luptei deconcurenţă. :aracteristic pentru această formă de integrare, este faptul că firmele absorbite fac
parte din ramurile cele mai diverse. &a $nseamnă @uniunea@ unor firme din diferite ţări, ale
căror activităţi sunt, de cele mai multe ori, fără nici o complementaritate, nici c2iar pe linie
te2nologică. cest aspect este determinat de $nsuşi scopul operaţiunii de absorbţie, nu se
urmăreşte sporirea capacităţii de producţie, ci mărirea profitului, aşadar absorbţiile sunt
determinate de motive pur financiare, din motive de rentabilitate.
1+&3
:orporatiile transnationale@, 0lie "erbanescu, &d. Politica, ucuresti, <ILJ, pag. <<J
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 37/83
Prin conglomerare sunt absorbite firme $n plină e#pansiune, de talie mare, care deţin o
po!iţie puternică pe o anumită piaţă. În numeroase ca!uri, candidaţii la absorbţie sunt aleşi
printre cei care au un raport profitSvaloare bursieră, inferior celui reali!at de conglomerat.
ceastă diferenţă constitue punctul de plecare $n declanşarea operaţiunii. "unt situaţii cnd
conducătorii firmelor vi!ate a fi absorbite nu acceptă tran!acţia propusă. În aceste situaţii,
conglomeratul recurge la surse e#terne pentru finanţarea operaţiunii, face apel la acţionari
printr'o @ofertă publică de cumpărare@, adică emit un număr suplimentar de acţiuni $n scopul
procurării capitalului necesar ac2i!iţionării forţate a unei anumite societăţi. <L
Politică de conglomerare internaţională este caracteristică mai ales firmelor americane. În
&uropa occidentală, această politică se $ntlneşte mai puţin.
"pecialiştii aprecia!ă ca pieţele financiare europene au miloace mai reduse pentru
finanţarea unor astfel de operaţiuni şi de aceea, conglomeratele mai importante din &uropa
aparţin statului.
vantaele implantării de filiale peste graniţă sunt diverse. Între acestea pot fi amintite
următoarele-
$n condiţiile unor politici comerciale care au devenit tot mai protecţioniste, este
dificil să se păstre!e o piaţă numai pe calea e#porturilor clasice, de aceea a devenit tot
mai necesar să se producă direct $n străinătate şi, astfel, apare posibilitatea
ocolirii barierelor vamale societate transnaţională poate profită cel mai bine de
pe urmă diferenţelor dintre ratele naţionale ale dobn!ii folosind reţeaua de
comunicaţii dintre filialele e#terne, această va $mprumuta acolo unde condiţiile
sunt cele mai favorabile şi va acorda fondurile obţinute unei alte filiale, care ar
fi fost obligată, ca şi firmele concurente, să suporte efectele @banilor scumpi@ societăţile transnaţionale au posibilitatea să profite din plin de pe urma
fluctuatilor monetare, opernd concomitent multe . stfel, ele masiv unde
se o revalori!are, pe care o sc2imbe apoi pe monedele ale căror cursuri au
constante reali!nd cştiguri apreciabile conglomeratele o stabilitate profitului pe ansamblul firmei, pentru , un
sector un declin afacerilor, el poate fi compensat prin re!ultatele altor firme
care operea!ă dinamice
1=
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 38/83
conglomeratul permite ocolirea efectelor antitrust, prin care s'a urmărit
limitarea monopoli!ării producţiei prin integrarea pe ori!ontală şi pe verticală $n conformitate cu dispo!iţiile fiscale din ţările de!voltate, $n ca!ul $n care o
absorbţie este plătită prin acţiuni ale societăţii absorbante, tran!acţia nu este
impo!abilă.
:el mai mare de!avanta al conglomeratelor este acela că, prin politica lor financiară
sunt silite să apele!e e#cesiv la surse e#terne de finanţare aungnd astfel să aibă datorii
e#trem de mari.
0mplantarea e#ternă a societăţilor transnaţionale se produce $n diverse modalităţi
concrete, care merg de la o participare minoritară pnă la deţinerea integrală a capitalului unei
filiale şi anume- de cele mai multe ori, se preferă o participaţie minoritară la o firmă străină
e#istentă.
cest tip de asociere permite societăţii mamă să pătrundă pe multe pieţe cu un capital
iniţial mai mic. "e pare că alt motiv ar fi acela că se reduce riscul naţionali!ării. *e asemenea,
poate fi evitat riscul pierderii e#clusivităţii unui procedeu te2nic, a unui brevet, prin anali!ă
atentă a partenerilor, iar $n contractul de asociere se pot include prevederi pro2ibitive.
În mod curent, capitalul american şi cel apone!, pătrund pentru $nceput, $ntr'oanumită societate străină cu scopul de a studia şi a cunoaşte piaţa locală, de a $ncepe relaţii de
afaceri, de a evalua posibilităţile de e#tindere a cererii, a ofertei etc. *upă această fa!ă de
informare, dacă perspectivele sunt atrăgătoare, se solicită o creştere masivă a capitalului, şi
cum capitalurile locale sunt insuficiente, de obicei, societatea transnaţională preia controlul
asupra societăţii şi $ntr'un interval de timp mai scurt sau mai lung, prin cumpărarea de titluri
de valoare, partea intereselor auto2tone este redusă la o mărime ne$nsemnată.
:umpărarea unor societăţi dea $n funcţiune este strategia cea mai convenabilă de
implantare e#ternă a firmelor americane şi apone!e.
:umpărarea este decisă $n ultimă instanţă, de raportul preţ plătit S profit previ!ibil.
ceastă cale permite economie de timp şi bani, asigurarea cu salariaţi care'şi cunosc bine
munca lor, avantaele unei conduceri care cunoaşte caracteristicile pieţei locale etc.
formă specială de implantare a societăţilor transnaţionale o constitue, $ntreprinderile
comune cu repre!entanţii statului (mi#ed oint ventures), care constă $ntr'o asociere
$ntre una sau mai multe firme străine cu o firmă de stat auto2tonă, $n condiţii
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 39/83
apro#imativ egale. ceastă formă de asociere este $ntlnită mai mult $n ?aponia.
5egislaţia nipona impune o participaţie a capitalurilor auto2tone proporţii egale cu
cele ale capitalului $ntreprinderile conugate (oint business ventures), de obicei
alte , general curs de de!voltare, un re!ultat unui contract, care obţine
recunoaşterea valorii aportului propriu (resurse naturale, capital, forţă de muncă ) de
către firma străină care aparţine $n general, unei ţări de!voltate. crearea unor filiale pe loc gol, este ca!ul cel mai puţin $ntlnit.
Principalul element de atracţie pentru societatea transnaţională este pe care o o , prin
avantaele pe care le - de aprobare a investiţiilor străine, participarea admisă pentru capitalul,
repatrierea capitalurilor, transferul de profit, de dividente, de impo!ite, alte de ordin
economic ' financiar etc.
.+."-ectele pe plan economic ale e8pansi)nii societ*3ilortransna3ionale
ctivităţile desfăşurate pe plan internaţional de către firmele transnaţionale a consacrat
o serie de practici specifice, e#plicate de concurenţa ascuţită dintre @noii veniţi@, filialele
firmelor străine care $ncearcă să ocupe o po!iţie şi marile firme auto2tone, care vor să'şi apere
po!iţia pe care o au dea.
ceste practici derivă din structurile economico'organi!atorice ale acestor companii,
din faptul că activitatea lor se desfăşoară $n cadrul unei reţele integrate de unităţi situate pe
pieţele mai multor ţări. şa cum s'a arătat, $n ba!ă unei strategii globale, profitul este urmărit
pe ansamblul acestei reţele, rolul fiecăreia din unităţile componente fiind de a contribui pe o
cale sau altă, la ma#imi!area acestuia. "copului respectiv $i sunt subsumate toate funcţiile
fiecăreia din unităţile componente precum şi organi!area legăturilor dintre ele.
:ompaniile transnaţionale sunt importante deoarece repre!intă un element c2eie al
globali!ării economiei mondiale. otuşi, opiniile privind importanţa globali!ării activităţilor
transnaţionale pentru afacerile economice internaţionale sunt diferite. ; parte dintre analiştii
economici consideră că aceste companii transnaţionale s'au eliberat de economia naţională şi
au devenit o forţă puternică şi independentă, determinantă att pentru afacerile internaţionale
economice, ct şi pentru cele politice cealaltă parte resping această afirmaţie şi consideră că,
aceste companii rămn un element al economiei naţionale.
olul companiilor transnaţionale $n economia mondială rămne $n continuarecontroversat. :riticii susţin ca investiţiile directe străine şi internaţionali!area producţiei
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 40/83
transformă natura economiei mondiale şi a afacerilor politice $n modele care subminea!ă
naţiunile şi integrea!ă economiile naţionale. "e presupune că forţele de piaţă impersonale şi
strategiile corporaţionale domină natura şi dinamica economiei mondiale şi a sistemului
politic. În vreme ce Renic2i ;2mae şi mulţi alţii consideră că o astfel de de!voltare este
benefică pentru omenire, alţii privesc companiile transnaţionale ca pe un imperiu e#ploatator
care ţine $n loc progresul mondial. ceşti critici consideră ca firmele gigant sunt societăţi
integrate cu o dimensiune enormă, $n care indivi!ii şi grupurile pierd controlul asupra
propriilor vieţi şi sunt subugaţi activităţilor e#ploatatoare ale firmei. 5umea, susţin aceşti
critici, se află sub aripa unui imperialism capitalist nemilos $n cadrul căruia singura
preocupare o repre!intă linia de os.
Pe de altă parte, mulţi şi poate cei mai profesionişti economişti (cu e#cepţia importantăa economiştilor de afaceri), de!aprobă semnificaţia companiilor transnaţionale $n funcţionarea
economiei mondiale. 0nterpretarea neoclasică recunoaşte că firmele oligopolistice mari pot fi
importante din punct de vedere politic şi pot afecta de asemenea distribuţia venitului $n cadrul
economiei naţionale. otuşi, aceşti economişti neagă faptul că investiţiile, marDetingul şi alte
activităţi economice ale acestor firme $mprăştiate pe mapamond ar avea vreun impact
$nsemnat asupra economiei 7reale8 a comerţului internaţional, a locaţiei activităţilor
economice sau asupra raţelor naţionale de creştere economică sau de creştere a productivităţii.În economia neoclasică, locaţia globală a activităţilor economice şi tipurile de comerţ
internaţional sunt determinate conform teoriei locaţiei şi conform principiului avantaului
comparativ.
:ompaniile transnaţionale au o densitate mai mare $n ţările care au cele mai bune
perspective de creştere şi cu multe resurse naturale, forţă de muncă calificată şi destul de
ieftină, pieţe interne mari, iar economia să fie propice de!voltării lor.
În ceea ce priveşte comerţul mondial, companiile transnaţionale au un rol 2otărtor deoarece
deţin ponderi importante att $n cadrul e#portului, ct şi $n cadrul importului.
În ţările cu venituri mici, prin creşterea rapidă a economiei se produc anumite facilităţi
(de e#emplu, autostră!i, maga!ine cu aer condiţionat), dar, doar pentru anumite persoane
privilegiate foarte rar se $ntmplă să acopere nevoile de trai ale maorităţii populaţiei. Prin
acest gen de creştere economică se doreşte ca economia să fie orientată spre e#porturi, $n
scopul cştigării valutei străine, necesară cumpărării lucrurilor pe care le doresc oamenii bogaţi. stfel, săracii sunt e#propriaţi de pe pămnturile lor pentru a se crea loc recoltelor
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 41/83
destinate e#portului. Goştii agricultori, deţinători ai acestor terenuri, $n sc2imbul unor salarii
foarte mici, vor lucra la $ntreprinderi care produc mărfuri pentru e#port, avnd un program
epui!ant .
.+.1.Pre3)rile de trans-er; practică larg utili!ată de societă ile transna ionale $n vederea transferului de fonduriț ț
$ntre unită ile componente productive, comerciale sau financiare, o constituie manevrareaț
pre urilor la produsele i serviciile ce fac obiectul sc2imburilor dintre unită ile respective.ț ș ț
:unoscută sub denumirea de practica @pre urilor de transfer@, aceasta a devenit oț
componentă esen iala a strategiei de ma#imi!are a profitului pe o scara globală. Problemaț
pre urilor prive te societatea transna ionala din două puncte de vedere- marimea pre urilor laț ș ț ț
intrări redă puterea ei de a cumpara la pre uri mici, iar marimea pre urilor la iesiri reflectăț ț
puterea ei de a vinde la pre uri mari. "e cunosc pu ine aspecte despre avantaele globaleț ț
ob inute astfel, informa ii complete ar putea fi ob inute numai printr'o mai mare accesibilitateț ț ț
la evidentele contabile ale firmelor transna ionale.ț
Pre urile folosite $n transferul de bunuri pot fi @lucrate@ usor de societăti i modificarileț ș
acestor pre uri implica modificări ale profiturilor $n fiecare din ările implicate.ț ț
9n determinant important al pre urilor de transfer este impo!itul pe profit care trebuieț
plătit $n diferite ări stfel dacă ara ga!da introduce impo!ite mari pe profituri, $ntreprinderileț ț
transna ionale, pentru a reduce profiturile $nregistrate, vor tinde să aplice pre uri sca!ute deț ț
transfer pentru bunurile e#portate din acea ară i pre uri ridicate pentru serviciile,ț ș ț
componentele i te2nologia importate din ara de origine.ș ț
*acă totu i ara ga!dă aplică impo!ite scă!ute sau ac ionea!ă ca un refugiu vamal, vaș ț ț
domina tendin a opusă. 0deea practică pe care se ba!ea!ă mic orarea impo!itelor pe profit prinț ș
practica pre urilor de transfer este interpunerea $n tran!ac ii a filialei S filialelor din tări cu unț ț
nivel de impo!itare scă!ut. "unt posibile anumite verificari (daca produsul transferat are un
pre de pia ă), dar un numar important de materii prime (de e#. bau#ita) i cateva produseț ț ș
semifabricate i industriale nu au o pia ă perfecta i nu pot fi controlate nici c2iar de catreș ț ș
firmele transna ionale.ț
9n alt determinant al pre urilor de transfer este nivelul dobn!ii variabil de la o ară laț ț
alta. Eecanismul este acela i. 0mplica iile i consecin ele unor asemenea practici seș ț ș ț
conturea!ă prin privarea autorită ilor statale de importante incasări bugetare, afectarea iț ș
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 42/83
compromiterea controlului guvernamental asupra sc2imburilor i miscărilor e#terne deș
capital afectarea unor obiective ale politicii economice a ării ga!dă, cum ar fi combatereaț
infla iei sau promovarea investi iilor, restrngerea sau lărgirea masei monetare etc.ț ț <I
.+.+.Spec)laţii monetare.Practicile folosite de catre companiile transna ionale $n domeniul financiar'valutar au,ț
dupa cum am aratat, o pondere deosebit de importantă $n ma#imi!area profiturilor lor.
&fectele sunt pe masură acestei ponderi. "e aprecia!ă că marile perturba ii din sistemul valutar ț
occidental nu pot fi e#plicate fără a avea $n vedere practicile financiare ale $ntreprinderilor
transna ionale.ț
ceste practici se referă la- transferarea dintr'o moneda $n alta a lic2idită ilor ob inuteț ț
$n func ie de evolu ia cursurilor valutare, de perspectivă acestei evolu ii, de masurile luate oriț ț ț
previ!ibil de a fi luate de către autorită ile monetare din diverse state, contractareaț
$mprumuturilor, $n ările unde nivelul dobn!ilor este redus i folosirea fondurilor $n ărileț ș ț
unde dobn!ile sunt ridicate, efectuarea pe scara largă a opera iunilor de tipul @leads and lags@ț
(amanarea plă ii $n valute cu cursuri $n scadere i devănsarea plă ii $n valute cu cursuri $nț ș ț
crestere ), contractarea de $mprumuturi $n monede slabe pentru cre terea po!i iei debitoare $nș ț
astfel de monede i rambursarea urgentă $n monede forte, plasarea de capitaluri pe pie eleș ț
ărilor ale caror monede pre!intă perspective spre sporirea po!i iei creditoare a companiei $nț ț
astfel de monede etc.
apiditatea reac iei la sc2imbarea situa iei monetare de pe diverse pie e,implicit aț ț ț
cursurilor valutare, este esentială .
În condi iile actuale ale fluctua iei cvasigenerali!ate ale principalelor monedeț ț
interna ionale, autorită ile monetare nu mai intervin pe pia ă pentru sustinerea monedelor i deț ț ț ș
aceea posibilitatile de c tig din asemenea transferuri speculative s'au redus i transferul deș ș
fonduri dintr'o moneda $n alta nu mai repre!intă mare importan a practică.ț
*e aceea, societă ile transna ionale au procedat la o diversificare ct mai largă aț ț
monedelor $n care sunt de inute lic2idită ile i $n care sunt concentrate $mprumuturi ' pentruț ț ș
19&0estructurarea ordinii internationale@, imbergen ?an, &d. Politica, ucuresti, <IJL, pag. 4L6HF
@:orporatiile transnationale@, 0lie "erbanescu, &d. Politica, ucuresti, <ILJ, pag. <J4
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 43/83
că $n special prin practica @leads and lags@ ' să poată fi folosite $n beneficiul propriu, cele mai
mici fluctua ii !ilnice ale unui numar ct mai mare de monede.ț
:eea ce este important de relevat este faptul că toate practicile monetare men ionate nuț
ar putea fi promovate dacă gestiunea financiară nu ar fi centrali!ată la nivelul $ntregii re eleț
interna ionale. +estiunea financiară centrali!ată, func ionarea ca un tot a resurselor financiareț ț
' innd cont de dimensiunile resurselor atinse de unele corpora ii ' sunt considerente careț ț
arată for a lor la scară interna ională, la nivelul unei !one vaste sau c2iar pe ansamblul pie eiț ț ț
mondiale.
În acest sens, trebuie eviden iată for a economico'financiară a societă ilor ț ț ț
transna ionale datorată cuantumului lic2idită ilor (resurse lic2ide i resurse mobili!ate peț ț ș
termen scurt, cu alte cuvinte, fonduri ce pot fi puse oricnd $n mi care pe pie eleș ț
interna ionale), care uneori pot fi att de mari $ncat pot ec2ivala cu valoarea maselor monetareț
ale mai multor ări, c2iar de!voltate, sau cu re!ervele valutare mondiale ale unor ări.ț ț
*eplasarea a numai <> din aceste fonduri, ca reac ie la slabirea sau $ntărirea uneiț
valute, este suficientă pentru a provoca o cri!ă profunda.
Eanipularea capitalurilor $n func ie de situa ia diferitelor pie e monetare a devenit oț ț ț
adevarată artă $n cadrul a numeroase companii transna ionale. "itua ia aceasta corespundeț ț
amploarei acestui nou sistem monetar cu caracter privat, independent de institu iile na ionaleț ț
si interna ionale din domeniu.ț
..C9/tig)ri /i cost)ri pentr) ţara gazd*.
..1 Cost)ri pentr) ţara gazd* ."ocietatea transna ionala tinde să' i adune toate beneficiile re!ultate din e#ploatareaș ș
propriilor factori de produc ie printr'un comportament centrali!ator. ceastă ac iune, poateț ț
accelera unele de!ec2ilibre din economia ării ga!dă dacă aceasta intervine pentru a sus ineț ț
cererea unui factor real, provocnd astfel, cre terea anormala a costului său relativ.ș
9n cost de altă natură decurge din utili!area ec2ipamentelor i infrastructurii ăriiș ț
ga!dă (comunica ii, telecomunica ii etc), utilită i de care beneficia!ă i societă ileț ț ț ș ț
transna ionale, pe cnd ta#ele pentru $ntretinerea lor sunt suportate de utili!atorii locali.ț
5a o privire generala, societatea transna ională tinde să' i e#ercite puterea de monopolț ș
pe principalele pie e unde activea!ă. ceastă activitate presupune un cost suplimentar ori deț
cte ori o situa ie de concuren ă este $nlocuită cu o situa ie restrnsă sau nulăț ț ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 44/83
"upracosturile ce grevea!ă conte#tul economic al ării'ga!da sunt mai u or de pus $nț ș
eviden ă. 9n supracost suportat de ara'ga!dă este acela că uneori este mai scumpăț ț
implantarea directă a societă ii transna ionale dect formarea internă de capital sau de te2nică.ț ț
0ntr'o formulare mai largă, se poate spune ca pentru ara ga!dă este mai costisitor să apele!e laț
o societate transna ională pentru a' i procura factorii de produc ie lipsa fa a de combinareaț ș ț ț
factorilor e#isten i pe plan na ional.ț ț
9n alt supracost reiese din orientarea produc iei societă ilor transna ionale $ntr'un sensț ț ț
nedorit, anume catre produse considerate @socialmente inde!irabile@.
Putem oferi ca demonstra ie urmatoarea situa ie- stimulnd consumul i deci, indirect,ț ț ș
produc ia de automobile $ntr'o ară, societatea transna ională deturnea!ă factorii de produc ieț ț ț ț
(capital, for ă de muncă) de la o produc ie socialmente mai utilă i mai pu in costisitoareț ț ș ț
(produc ia de miloace de transport $n comun).ț
:ostul cel mai des citat impotriva societă ilor transna ionale se situea!ă la grani aț ț ț
politicului cu economicul, afectarea independen ei economice a statului ga!dă. În esen ă, esteț ț
vorba despre controlul pe care $l pot e#ercita societă ile transna ionale asupra unei frac iuniț ț ț
mai mici sau mai mari din economia na ională ' $ndeosebi sectorul industriei prelucratoare iț ș
al resurselor naturale (de e#. companiile transna ionale cu sediul $n alte ări controlea!ă $nț ț
:anada 6=> din produc ia de energie electrică, J=> din produc ia de combustibili minerali,ț ț
L=> din produc ia de otel etc ).ț
lte costuri sunt de natura sociopolitică. 9n prim aspect ine de lipsa controlului asupraț
managementului societă ii transna ionale. *eci!ia de transferare, de stramutare a uneiț ț
activită i industriale dintr'o ară $n alta este puternic resim ită de ara ga!dă de i pare că nuț ț ț ț ș
este diferită de cea pe care o $ntreprindere na ională o ia $n interiorul ării.ț ț
9n de!avanta maor este dat de degradarea sistemului socio'cultural, a caracteristicilor unei
civili!a ii i $nlocuirea lor cu noi valori, impuse din e#terior, din partea societă ilor ț ș ț
transna ionale. ceasta a fost deseori resim ită ca o pierdere a valorilor fundamentale $n ara'ț ț ț
ga!dă, putnd provoca $nstrainarea individului $n propria patrie.
..+ .C9/tig)rile ţ*rii gazde .vantaele pentru ara'ga!dă cunosc mai multe forme-ț
cre terea directă de activitate ce re!ultă din crearea de noi unită i de produc ie de catreș ț ț
societatea transna ională $n ara'ga!dă sau prin transformarea unită ilor dea e#istenteț ț ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 45/83
cre terea indirectă de activitate care decurge din transferul de factori ' capital, te2nicș
i organi!atoric ' $n ansamblul economieiș
contribu iile fiscale ale societă ilor transna ionale $nregistrate ca venit la bugetul deț ț ț
stat al ării'ga!daț
sporirea re!ervelor valutare datorita aportului străin $n devi!e.
9ltimile două avantae arată că din punctul de vedere al statului, ca tigul poate fi apreciatș
sub dublu aspect- cantitativ ' pentru contribu iile fiscale, cantitativ i calitativ ' pentru aportulț ș
$n devi!e.
cestor c tiguri cuantificabile li se adaugă altele, mai dificil de măsurat, cum ar fi-ș
consolidarea po!i iei concuren iale a tării'ga!dă fa ă de alte ări, $ntarirea rela iilor e#terne aleț ț ț ț ț
ării'ga!da etc. *e fapt, un castig durabil pentru ara'ga!dă este aportul te2nic receptat deț ț
catre aceasta, care are un dublu efect- fie lansarea de noi produse, fie suplimentarea produc ieiț
care daca nu s'ar fi reali!at ar fi trebuit suplinită prin importuri.
*acă unele efecte care se a teaptă de la aportul străin sunt incerte sau $n parte nedorite,ș
valoarea altor avantae nu poate fi evaluată cu preci!ie. Pătrunderea pe pia ă a unei societă iț ț
transna ionale străine provoaca o crestere a productivită ii, prin prisma restructurărilor ț ț
declan ate de ea $n economie. *ar acest fenomen cere timp sau poate fi $nsotit de efecteș
negative, falimentarea unor $ntreprinderi na ionale secundare, intensificarea concurentei $ntreț
investitorii na ionali i străini.ț ș
9nele aporturi transna ionale nu sunt $nsa decat temporare i nu au valoare decat la unț ș
moment dat pentru că intrările de factori de produc ie se transformă la sfar it $ntr'o iesire netăț ș
(intrări W ie iri). : tigul nu este dobndit dect pe termen scurt i are un caracter par ial iș ș ș ț ș
conunctural. Pe termen lung, c tigul poate fi nul sau c2iar se pot $nregistra pierderi.ș
:u alte cuvinte, valoarea reală a c tigului cunoa te diferen ieri $n func ie de cond tiileș ș ț ț ț
ării'ga!dă i de natura aportului societă ii transna ionale.ț ș ț ț
.. C9/tig)l e-ectiv o:ţin)t de ţara6gazd*.: tigul efectiv $nseamna o cre tere cantitativă a produc iei sau scăderea pre urilor laș ș ț ț
bunurile i serviciile puse la dispo!i ia consumatorului. Produc ia nu este un element de c tigș ț ț ș
cert pentru ara'ga!dă. 5a rndul ei, produc ia poate fi perturbată dacă re!ultatele ei suntț ț
@confiscate@ de societatea transna ională, $n favoarea ării de origine. ceasta insu ire aț ț ș
re!ultatului produc iei poate lua forma unei repatrieri de profit provenit din diferen a deț ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 46/83
productivitate sau a unei rente ob inute de societatea transna ională $n raport cu $ntreprinderileț ț
locale.
gen ia omnă de *e!voltare sinteti!ă unele aspecte po!itive mai semnificative pe careț
le antrenea!ă investi iile străine de capital atunci cnd are loc o integrare armonică inț
economia ării'ga!da i anume-ț ș
• de!voltarea unei re ele de subfurni!ori localiț
• crearea de noi locuri de muncă, direct $n unitatile de produc ie sau indirect,ț
• prin cre terea cererii pentru produse intermediareș
• ridicarea nivelului de calificare a for ei de munca localeț
• solu ii organi!atorice moderneț
• penetrarea pe pie e e#terne.ț
5a acestea se mai pot adauga i alte obiective specifice domeniului $n care e#istă interesulș
atragerii de investi ii e#terne-ț
• descoperirea i valorificarea de noi !ăcăminte minerale, petroliere, .a.ș ș
e2nologia de investigare i resursele financiare mari pe care le implică aceste proceseș
sunt cau!ele care au determinat ării $n curs de de!voltare să recurgă la cooptarea de societă iț ț
transna ionaleț
• atragerea $n circuitul economic a unor !one insuficient de bine puse $n valoare din
punct de vedere al poten ialului lor economic.ț
C#PIT$U$ 4%STU!IU !" C#7%S#0SUN "$"CTRNICS
C0P#N;
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 47/83
"amsung +roup este o companie din :oreea de "ud, $nfiin ată $n <I3L, avnd caț
obiect principal de activitate produc ia de produse electronice i 0. :ompania este numărul <ț ș
mondial $n produc ia de memorii, monitoare G i telefoane :*E. "amsung areț ș
apro#imativ <LL.=== de angaai i $n <LF de birouri din 6F de ări,ț ț
fiind alcătuită din opt divi!ii principale de afaceri. 1eniturile
"amsung repre!intă apro#imativ H=> din P0'ul :oreei de "ud,
estimat la <.H== miliarde de Qoni.
4.1. Istoric)l frmei Samns)ng "lectronics Compan<"amsung &lectronics :ompanB este principalul subsidiar al gigantului Rorean
"amsung +rup i este unul dintre cei mai mari producători de electronice din sia iș ș
mondiali.Produsele construite de "amsung &lectronics include ec2ipamente audio'video,ec2ipament de telecomunica ii i computere. :el mai important produs al său este repre!entatț ș
de circuitele integrate.Eanagementul strict i investi ii masive $n cercetare $n anii <IL= iș ț ș
inceputurile anilor <II= au transformat compania $ntr'unul dintre liderii mondiali pe pia aț
electronicelor.
"amsung &lectronics a fost creat $n <I6I ca o divi!ie a mamutului Rorean a a !isulș
7c2aebol8 "amsung +roup. *ivi!ia a fost $nfiin ată pentru a introduce "amsung $n industriaț
cu cre tere puternică a televi!oarelor i a electronicelor de consum.Primul produs alș ș
companiei a fost un televi!or cu diagonala mica,simplu,alb'negru ,cu care a $nceput vn!area
la $nceputul anilor <IJ=. *e la acest produs, "amsung &lectronics a de!voltat gradual linii de
produse diverse care au fost $nti vandute pe pia a internă i ulterior i la e#port. "pecialitateaț ș ș
companiei pentru $nceput au fost televi!oarele color. În anii <IL=, "amsung manufactura iș
e#porta $n $ntreaga lume o gamă diversificată de eleH=ctronice de consum.
*e i cre terea "amsung &lectronics a fost e#plo!ivă $n anii <IJ= i anii <IL=,ș ș ș
acest lucru nu a luat prin surprindere pe cei familiari!a i cu grupul "amsung,acesta cunoscndț
$n toate domeniile de activitate aceea i de!voltare.ș
+rupul "amsung a fost $nfiin at $n <I3L de Bung':2ull 5ee, un om de afaceri devenitț
legendă $n :oreea. 5ee a $nfiin at o companie de comer cu o investi ie de H=== 9"* si cu 4=ț ț ț
angaa i.ine$n eles H=== 9"* $nsemnau altceva $n anii 3=. numit această companieț ț
A"amsung8 care $nseamnă 7trei stele8 $n limba coreeana. :ompania a $nregistrat o cre tereș
moderată pnă la inva!ia comunistă din <IF= care l'a for at pe 5ee să abandone!e opera iunileț ț
&/&6..SASUN2."o
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 48/83
din "eul. "olda ii i politicienii de ambele păr i ale conflictului au efuit compania de activeleț ș ț
sale lăsndu'le aproape !ero.:u economiile aduse de unul dintre managerii companiei, 5ee a
reluat activitatea companiei $n <IF< i $ntr'un an activele companiei au crescut de H= ori.ș
5ee a $nfiin at o rafinărie de !a2ăr $n <IF3, o mi care care a fost criticată laț ș
timpul respectiv deoarece !a2ărul putea fi foarte u or ob inut de la autorul american de dupăș ț
ră!boi. otu i pentru 5ee această ac iune a fost foarte importantă deoarece a fost primaș ț
facilitate industrială desc2isă $n :oreea de "ud după ră!boi. *e la !a2ăr,lna i alte articole aleș
industriei u oare, 5ee a trecut la industrie grea,siderurgică i contruc ii de ma ini iș ș ț ș ș
nave.:ompania a prosperat sub filo!ofia lui 5ee care a insistat ca "amsung să devină lider $n
orice ramură industrială $n care se implica.
*e la produc ia de bunuri alimentare i de larg consum, "amsung i'aț ș ș
diversificat activitatea economică $n diferite domenii , inclu!nd asigurări, sta ii radio i deț ș
televi!iune, companii de securitate i c2iar un maga!in universal. 5ee a avut de facut fa ă laș ț
cteva e ecuri $n această perioadă. *e e#emplu,la sfr itul anilor <I6=, la scurt timp după ceș ș
"amsung &lectronics a fost creată, 5ee a fost acu!at de vn!ări ilegale de bunuri i eva!iune $nș
valoare de F= === 9"*.cu!a iile s'au dovedit a fi fabricate de un oficial guvernamentalț
căruia 5ee a refu!at sa $i dea mită.
9nul dintre fii lui 5ee a fost arestat i 5ee a fost obligat să cede!e guvernului o fabricăș
de $ngră ăminte artificiale pentru a ob ine eliberarea sa. În ciuda acestor probleme i a altora,ș ț ș
:ompania "amsung a continuat să se de!volte.Întradevăr, la sfr itul anilor <I6=,ș
conglomeratul "amsung genera venituri anuale de <== mil 9"*.
5a pu in timp după ce fiul lui 5ee a fost arestat, acesta a decis să intre $nț
industria mass media prin lansarea unui post de televi!iune i a unui post de radio, dar i prinș ș
fabricarea de televi!oare i componente. ceastă industrie era dominată la acea vreme deș
firme din "tatele 9nite i din &uropa,dar i cteva companii apone!e $ncepuseră să intre $nș ș
această industrie.otu i $n aceste condi ii, 5ee era $ncre!ător că "amsung va avea locul său peș ț
pia a internă i eventual va deveni un ucător mondial. 5a $nceputul anilor <IJ=, "amsungț ș
&lectronics a beneficiat de investi ii imense,a $mprumutat,a cumparat i a furat te2nologii deț ș
la principalii producători de electronică mondiali i a apelat la rela iile sale economice iș ț ș
politice,favoritisme, mită i corup ie pentru a ob ine o ni ă pe pia a electronicelor..ș ț ț ș ț
"amsung &lectronics i $ntregul c2ebol "amsung au fost beneficiarii politicii luiș
2ee Eai multe ări inclu!nd i ?aponia aveau interdic ie la vn!area de electronice de largț ș ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 49/83
consum $n :oreea, astfel fiind eliminată o competi ie e#trem de dură pentru "amsung. Eaiț
mult,de i "amsung putea investi $n companii multi'na ionale, investitorii străini nu aveau voieș ț
să investească sau să cumpere păr i din "amsung. :a re!ultat,"amsung a putut să de!volteț
e#trem de rapid marca sa de electronice i să ob ină o cotă pe pia a na ională maoritară iș ț ț ț ș
c2iar să e#porte.
Între anii XJ= i XL= ,"amsung a creat mai multe grupuri de companii fabricanteș
de electronice care au fost grupate mai tar!iu sub o singura entitate cunoscuta sub numele de
"amsung &lectronics :o. 5td.
0ntrarea "amsung $n produc ia i comerciali!area de semiconductori a fost unț ș
pas important $n istoria companiei.. 5ee a fost convins la milocul anilor <IJ= că industria
2ig2'tec2 a comonentelor semiconductoare (integrate) miniaturi!ate avea să fie o industrie cu
poten ial foarte bun de cre tere $n viitor, i "amsung avea să fie un ucător important pe aceastăț ș ș
pia ă. &l a $nfiin at "amsung "emiconductor and elecommunications :o. $n <IJL. Pentru aț ț
face fa ă lipsei de e#perti!ă $n acest domeniu 2ig2 %tec2 de pe pia a coreeana, guvernul "ud'ț ț
:oreean a cerut producătorilor străini de semiconductori i ec2ipamente de telecomunica ii săș ț
cede!e informa ii i utilae pentru produc ia semiconductorilor Kig2'ec2 $n sc2imbulț ș ț
accesului pe pia a coreeana. cest lucru s'a dovedit a fi crucial pentru "amsung care astfel aț
ob inut paten e i licen e originale de la Eicron din "tatele 9nite i de la "2arp din ?aponia $nț ț ș ț ș
<IL3. 9tili!nd informa iile i paten ele nou dobndite , "amsung $ncepe primul produc ia $nț ș ț ț
:oreea, a memoriilor E 64Dbit.
5a scurt timp după lansarea pe pia ă a cipului 64Dbit, "amsung intră $nț
competi ie cu al i producători coreeni $ntr'un proiect de cercetare coordonat de guvernulț ț
coreean i de 0nstitutul de studii i cercetare $n &lectronica .e!ultatul a fost cipul de <'ș ș
megabit *E ( i mai tr!iu cel de 4'megabit *E) . 5a milocul anilor <IL=, "amsung aș
prospectat pia a mondială,a $nc2eiat alian e i contracte pentru a deveni principalul furni!or ț ț ș
mondial de circuite integrate loQ'tec2 cu densitate mică.Între timp, opera iunile sale $nț
domeniul electronic au continuat să crească. "amsung a desc2is o fabrică de asamblat
televi!oare $n <ILH, $n Portugalia, pentru a furni!a pe pia a europeană 3==.=== televi!oareț
anual. În <IL4, a construit o fabrică de HF mil 9"*, care era capabilă să producă < mil
televi!oare pe an i 4==,=== cuptoare cu microunde. poi $n <ILJ a desc2is o altă fabrică deș
HF mil 9"* $n nglia,fabrică ce producea 4== === televi!oare color,3== === video recordere
si 3== === cuptoare cu microunde .
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 50/83
Între <IJJ i <ILJ, veniturile "amsung au crescut de la <.3 mil 9"* la peste HHș
miliarde 9"*(cam H=> din produsul intern brut al :oreei la acea vreme).Eare parte din
această cre tere a fost datorată divi!iei "amsug &lectronics.ș
Bung':2ull 5ee a murit $n <ILJ i a fost succedat de fiul său, Run'Kee 5ee. Run'ș
Kee 5ee i'a dat seama de importan a divi!iei de electronice i a făcut tot posibilul ca aceastaș ț ș
să fie cea mai mare divi!iune a grupului "amsung. ot el a consolidat unele ramuri ale
grupului "amsung i a renun at la altele. *e asemenea, el a introdus numeroase ini iativeș ț ț
manageriale pentru motivarea angaa ilor i pentru cre terea calită ii produselor.ț ș ș ț
1n!ările grupului "amsung au crescut de peste H.F ori $ntre anii <ILJ i <IIH.ș
Eai mult, profitul de pe urma investi iilor $n cercetare a crescut foarte mult ca parte a pariuluiț
lui Run'Kee 5ee de a face din "amsung lider mondial $n electronică, semiconductor iș
telecomunica ii. În plus, fa ă de colaborarea cu firme de electronice din "tatele 9nite iț ț ș
?aponia , "amsung &lectronics a ac2i!i ionat firme care posedau dea te2nologie , inclu!ndț
Karris EicroQave "emiconductors and 0ntegrated elecom ec2nologies. În <II3, Run'Kee
5ee a vndut <= dintre subsidiarii "amsung +roup, a mic orat compania i a unit diverseș ș
ramuri pentru a se concentra numai asupra a 3 mari ramuri- electronica, inginerie i industriaș
c2imică.
"ub conducerea e#ecutivă a lui Rim RQang'Ko, "amsung &lectronics a produs
furtună pe pia a mondială a microcipurilor, prin introducerea memoriei 4'megabit *E $nț
<II4. 1n!ările acestui integrat au autat la mărirea vn!ărilor "amsung de la <=.JJ miliarde
9"* $n <II3, la <4.I4 miliarde 9"* in <II4. Profitul companiei s'a marit de asemenea de la
<J3,=== 9"* la aproape <.3 miliarde 9"*. În acela i timp, "amsung i'a mărit cota de pia ăș ș ț
$n :oreea, $n <IIF, prin scăderea cu aproape <6> a pre urilor la toate ec2ipamenteleț
electronice i a surprins competitorii prin pre!entarea unui semiconductor la un trg deș
electronice din ?aponia care va duce la revolu ionarea displaB'urilor de laptop i telefoaneț ș
mobile i televi!oare,G'ul (2in Gilm ransistor).ș
:re terea rapidă a companiei "amsung &lectronics $n domeniul te2nologiei deș
vrf a pus această companie $n lumina reflectoarelor pe pia a mondială.Procesorul său Eț
4'megabit a facut din "amsung &lectronics principalul producător mondial de memorii
*E. Eai mult , "amsung &lectronics a mărit investi iile sale $n cercetare $n acest domeniu,ț
eviden iată de o investi ie de H.F miliarde 9"* pentru a de!volta 64'megabit *E cip $nț ț
<IIL.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 51/83
*rumul de la !ero la locul secund nu a fost presărat cu petale de trandafiri. Pe la
umătatea anilor UI=, Run'Kee 5ee, preşedintele "amsung, a făcut cadou, cu oca!ia
sărbătorilor de iarnă, prietenilor apropiaţi şi conducerii companiei cte un model din cele mai
noi şi scumpe terminale produse de companie.
*in gest nobil, iniţiativa s'a transformat $ntr'un fiasco, pentru că mai toate aparatele
funcţionau foarte prost sau c2iar deloc. *upă ce vacanţa de sărbători a luat sfrşit,
preşedintele "amsung s'a deplasat $n oraşul +umi, unde sunt produse maoritatea telefoanelor
mobile. uns aici, Run'Kee 5ee a dat ordin ca toţi angaaţii să'şi facă ţăndări telefoanele
personale, să le aşe!e $ntr'un morman, $n curtea interioară a fabricii, pentru ca mai apoi să le
dea foc.
@0ncinerarea@ de la +uami a fost punctul de cotitură $n istoria tulburentă a companiei
coreene. Înainte de <IIF, "amsung era perceput de cumpărători drept un producător de
electronice foarte ieftine şi de calitate $ndoielnică.
*upă această dată, concernul coreean a $nceput să'şi sc2imbe imaginea, dramatic, am
putea spune, pentru că astă!i "amsung este aproape sinonim cu inovaţia şi calitatea. otuşi,
odată cu transformarea, compania coreeană şi'a pierdut principalul atu, preţuri imbatabile pe
piaţa de electronice.
e2nologiile de ultimă oră şi mai ales managementul de calitate au căpătat un nou sens
$n cadrul companiei "amsung.
Euncitorii de pe liniile de asamblare au noi reguli stricte de muncă, precum @line
stop@, un sistem ce permite muncitorului să oprească linia de producţie dacă a descoperit
vreun produs defect ce a trecut de controlul te2nic de calitate.
4.+ Serviciile si prod)sele o-erite"amsung este compusă din companii care stabilesc noi standarde $ntr'o gamă largă
de domenii, de la electronice la servicii financiare, de la substan e c2imice şi industrieț
grea la comerţ şi servicii. cestea $mpărtăşesc angaamentul de a crea produse şi servicii
inovatoare, de calitate $naltă, pe care milioane de oameni şi afaceri din $ntreaga lume se
ba!ea!ă $n fiecare !i.
Indu#$ri "1"!$roni!
<. "amsung &lectronics este lider pe piaţa globală $n domeniul fabricării dispo!itivelor
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 52/83
digitale 2ig2'tec2 şi a celor multimedia digitale prin produse şi servicii inovatoare,
fiabile, oameni talentaţi şi o ne$ncetată căutare a descoperirii.
H. "amsung "*0 preia conducerea $n de!voltarea de noi solu ii energetice fabricnd ceaț
mai performantă baterie mică 5i'ion din lume, baterie auto, &"" ("isteme de "tocare
de &nergie) i materiale electronice.ș
3. "amsung &lectro'Eec2anics produce componente integrate de $naltă te2nologie pentru
dispo!itive electronice şi mecanice care utili!ea!ă acea energie invi!ibilă, dar
incredibilă, care pune lumea $n mişcare.
4. "amsung "*" este un furni!or de servicii din domeniul informaţiilor şi al
te2nologiilor de comunicaţie (0:) care oferă produse inovatoare pentru a face din
lume un loc mai inteligent şi mai confortabil.
F. "amsung *isplaB este liderul la nivel global $n domeniul afişaelor şi reali!ea!ă
te2nologii incredibile utili!nd aptitudini te2nice superioare, pentru a pune afişae
5:* şi ;5&* pe produse mici, medii şi foarte mari.
6. "amsung :orning dvanced +lass este lider $n domeniul materialelor electronice,
producnd suporturi de sticlă pentru afişae ;5&* şi ţinte de degaare.
Indu#$ri <r"
<. "amsung :Y &ngineering Y :onstruction +roup oferă clienţilor săi o valoare
e#cepţională, prin intermediul celor mai avansate cunoştinţe te2nologice la nivel
mondial, al e#perienţei din domeniul ar2itecturii, construcţiilor civile şi de!voltării
urbanistice.
H. "amsung KeavB 0ndustries, liderul la nivel mondial $n construcţia de nave şi
de!voltare offs2ore, este un pionier $n domeniul te2nologiilor noi şi a serviciilor de cea
mai bună calitate pentru diverse sectoare industriale, inclusiv construirea de nave de
calitate $naltă, soluţii pentru energie, sisteme de producere a energiei şi de comandă.
3. "amsung &ngineering este o companie speciali!ată $n domeniul proiectării, procurării,construcţiei şi managementului de proiect pentru pieţele globale.
S"rvi!ii finn!ir"
<. "amsung 5ife 0nsurance este cea mai mare companie de asigurări din :oreea de "ud,
deţine primul loc $n inde#ul ational :ustomer "atisfaction 0nde# (:"0) şi se
mndreşte cu faptul că este orientată către client şi repre!intă un partener de viaţă al
numeroaselor persoane asigurate.
H. "amsung Gire Y Earine 0nsurance, o companie de servicii financiare de prim rang,oferă poliţe de asigurare competitive la nivel global şi servicii $n regiuni care includ
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 53/83
".9.., &uropa, :2ina, 0ndone!ia, 1ietnam şi :oreea.
3. "amsung sset Eanagement, cea mai mare companie de management al investiţiilor
din :oreea, este speciali!ată $n managementul fondurilor mutuale şi de tip rust,
consultanţă, precum şi $n furni!area produselor şi serviciilor associate
4. "amsung 1enture 0nvestment, o firmă cu asociere $n participaţiune, investeşte activ $n
afaceri de perspectivă dintr'o varietate de domenii, oferind o soluţie completă şi
cuprin!ătoare, care include nu numai fonduri de investiţii, ci şi consultanţă pentru
management, asistenţă te2nică şi $nregistrare pe piaţă.
S"rvi!ii #i 1$"1"
<. "amsung :Y rading Y 0nvestment +roup are drept obiectiv de!voltarea
afacerilor sub devi!a Aselectare şi concentrare8 pentru asigurarea competitivităţii
att $n domeniul comercial, ct şi $n cel al de!voltării.
H. "amsung :Y Gas2ion usiness este lider $n industria modei coreene, acumulnd
o e#perien ă de succes $n domeniul $mbrăcămintei casual i pentru bărba i, prinț ș ț
intermediul unor mărci de top precum +ala#B i &P;5&.ș
3. "amsung Eedical :enter este un spital cu activitatea orientată către pacienţi, lider
al comunităţii medicale $n acordarea de $ngriiri de cea mai bună calitate pentru
pacienţi, $n cercetarea medicală avansată şi $n instruirea şi perfecţionarea
personalului medical.
4. "amsung &conomic esearc2 0nstitute, cea mai importantă resursă privată de idei
din :oreea, oferă anali!e referitoare la de!voltarea macroeconomică, probleme
globale, tendinţe din industrie şi te2nologie, politici publice, resurse umane şi
probleme de management.
F. "amsung iologics de!voltă şi produce produse biofarmaceutice de $naltă calitate
$n scopul de a oferi medicamente e#istente accesibile şi convenabile şi de a furni!a
medicamente revoluţionare pacienţilor din $ntreaga lume.6. "amsung ioepis s'a angaat să contribuie la de!voltarea industriei farmaceutice şi
sănătăţii umane prin crearea de produse biofarmaceutice şi biosimilare accesibile şi
convenabile.
J. "amsung MelstorB oferă e#perienţe care sporesc valoarea unei vieţi sănătoase prin
servicii inovatoare $n alimentaţie. Prin fidelitatea clienţilor şi calitatea serviciilor
noastre, ne $ndreptăm către statutul de furni!or de servicii de alimentaţie la nivel
mondialL.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 54/83
4.. Porto-oli) de prod)se"amsung &lectronics :ompanB detine o gama vasta de produse,fiind impartite in mai
multe categorii dupa cum urmea!a-
Telecomunicatii si telefonie mobile- aparate de telefonie +"E cat si aparate de telefoniefi#a atat fara fir cat si digitale.
*ivi!ia de electronice mai desfasoara deasemenea activitati in domeniul comunicatiilor
personale ce include telefoane celulare, *&:, si smartp2one'uri.
'TV - televi!oare cu ecran plat, cu plasma, cu diagonal mare, televi!oare 5:*,5&* si
smart tv'uri.
"amsung este unul dintre cei mai mari producatori de televi!oare color din lume si este
recunoscut pentru te2nologiile inovatoare si e#perienta sa in fabricarea acestora.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 55/83
' Audio/Video- EP3 PlaBer, lu'aB, sisteme 1: si *1*, Komet2eatre, sisteme
audio portabile,camere Qeb.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 56/83
'Camere foto si video
' Produse IT - monitoare, notebooD'uri, imprimante si multifunctionale, tablete, video
proiectoare, sticD'uri, flas2'uri, casti etc.
' Electrocasnice- frigidere, cuptoare cu microunde, aparate de aer conditionat,
aspiratoare, masini de spalat.
4.4.Conc)rentii frmei Sams)ngPe plan internaţional concurenţii firmei "amsung sunt foarte numeroşi-
Panasonic,P2ilips, "onB, oQenta, "iemens, raun, abBliss etc.
ceştia se diferenţi!ă $n funcţie de tipul pieţei-
$n telefonia mobila i telecomunica ii concuren ii sunt- oDia, Eotorola,ș ț ț
"iemens, "onB'&ricsson, 5+, etc. "amsung este lider $n domeniul creării
sistemelor de comunicaţii de afaceri. pe piaţa televi!oarelor concuren ii sunt- Panasonic, "onB, P2ilips.ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 57/83
pe piaţa produselor audioS video- Panasonic, 5+, "onB, P2ilips, etc camere foto si video- "onB, :annon, Kp, enZ, etc produse 0- ;:, 5+, &i!o, enZ, etc imprimante si multifunctionale- Kp, :annon, 5e# EarD pe piaţa produselor electrocasnice- P2ilips, Panasonic, 5+, Tanussi.
No@i lider mondial $n domeniul industriei de comunica ii i internet, produce o gamă largăț ș
de dispo!itive mobile, oferind oamenilor acces rapid i u or la vi!uali!are video, 1, mu!ică,ș ș
servicii de naviga ie, re ele de telecomunica ii.ț ț ț
:ompania oDia a fost $ntemeiată $n anul <L6L de
către Grederic 0destam. umele i l'a luat după loculș
$n care a fost $ntemeiat, a!i oDia fiind un oră elș
finlande! situat la <F Dm de ampere.
+rupul oDia a lansat primul smartp2one cu [a2oo
Eobile % oDia 66L=, care poate sincroni!a
fotografiile din e'mail'urile de pe [a2oo, numerele de
telefon,
publică fotografiile pe internet, creea!ă mesae vocale pentru messenger i prime te notificăriș ș
legate de e'mail'urile primite, salvea!ă c2iar i datele de contact $n re eaua proprie i importăș ț ș
agenda electronică i ar2iva de e'mail'uri de pe [a2oo.ș
În limitele proiectelor similare, compania oDia oferă o susţinere multilaterală tuturor
partenerilor care au obţinut autori!aţie. cest spriin presupune nu doar produse originale şi
pre!entarea maga!inelor $n stilul oDia, ci şi training'uri permanente pentru personalulmaga!inelor.
9n alt competitor este :'"oft. Programele reali!ate sunt re!ultatul cerin elor de pe pia aț ț
romanească, firma fiind @client'oriented@. oate produsele informatice sunt reali!ate de către
un personal tnăr i dinamic i desc2is sc2imbării. oate update'urile pentru produseleș ș
ac2i!i ionate de la firma :'";G sunt oferite $n mod gratuit.ț
9n alt competitor este A--1". pple 0nc. (pnă $n ianuarie H==J numită pple:omputer, 0nc.), este o companie din "ilicon 1alleB cu sediul $n :upertino, :alifornia, cu scop
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 58/83
principal de activitate $n te2nologia computerelor. :unoscută mai ales pentru computerele
model Eacintos2, pple are o reputa ie de inova ie $n industria de $naltă te2nologie.ț ț
0nteresant este că "amsung vrea să se po!iţione!e
drept competitor al lui pple, dar este, $n acelaşi timp,
producătorul procesorului pe ba!a căruia funcţionea!ă iPad' ul.
*esigur, acest lucru nu $mpiedică deloc compania coreeană să
se lanse!e pe piaţa tablet P:'urilor.
În pre!ent, $ntre cele două companii e#istă desc2ise H3
de procese, $n ări precum Gran a, ?aponia, +ermania,ț ț
:oreea de "ud i "tatele 9nite.Pnă acum, pple pare să fi ie it $nvingătoare $n disputele cuș ș
cei de la "amsung. :ompania americană a reu it să bloc2e!e vn!ările tabletei +ala#B abș
<=.< $n +ermania i să provoace retragerea modelului +ala#B ab J.J din trgul 0G erlin.ș
"amsung este unul dintre cei mai mari furni!ori ai pple şi, probabil, cel mai
important. :ompania sud'coreeană reali!ea!ă memoriile *E şi ""* pentru laptopurile
Eac ooD Pro, precum şi procesoarele de ultimă generaţie 4 şi F, folosite pentru iP2one,
iPod ouc2, pple 1 şi tabletele iPad. :u toate acestea, pple nu a arătat nici un fel de
clemenţă $n ceea ce priveşte procesele intentate "amsung.+urile rele spun că, pe lngă faptul
că pple $ncearcă să'şi apere cota de piaţă cel puţin $n ceea ce priveşte piaţa tabletelor,
compania americană $ncearcă să obţină şi reduceri pentru componentele produse de "amsung,
precum şi o creştere a producţiei unor componente necesare produselor din gamele iP2one şi
iPad.
9n alt concurent important al lui "amsung $l repre!intă 5+. 5+ &lectronics este cea
mai importantă divi!ie a 5+ +roup i una dintre cele mai mari companii sud'coreene, fiindș
pre!entă $n circa L= de ări. *ivi!iile 5+ &lectronics sunt- Kome &ntertainment, Eobileț
:ommunications, Kome ppliances, ir :onditioning i usiness "olutions.ș
Pre!entă pe pia ă din anul <II=, compania se po!i ionea!ă ca brand premium, de inndț ț ț
prima cotă de pia ă pe mai multe categorii de produse printre care televi!oare cu plasmă,ț
monitoare 5:*, sisteme audio, digital storage iș
sisteme de climati!are pentru segmentul re!iden ial.ț
5+ este brandul care a adus pentru prima data $n
frigiderele "ide'bB'"ide, crend produse premiumcum sunt telefoanele Prada bB 5+, frigiderele cu
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 59/83
cristale "QarovsDi, aparatele de aer condi ionat rt:ool sau televi!oarele 5:* "carlet.ț
4.5.Indicatorii economici ai frmei
"amsung are o cifră de afaceri anuala de cca HF= miliarde dolari ,cam ct P0'ul Portugaliei
.rebuie spus ca "amsung ocupa doar un modest loc I $n clasamentul mondial al
companiilor $n func ie de venituri,fiind precedata de alti gigantic ca :2evron,oBal *utc2ț
"2ell sau &##on Eobil.
Sua Miliar*e *olari
"amsung &lectronics a anunţat re!ultate financiare peste aşteptări pentru primele treiluni ale acestui an. :ompania a $nregistrat venituri de 43,L miliarde de dolari şi un profit deF,FL miliarde de dolari. mbii indicatori sunt $n creştere, cu <H>, respectiv 6>, comparativcu perioada similară din H=<F.
Potrivit "amsung, re!ultatele bune se datorea!ă succesului de care s'a bucurat $ncă dela lansare noul său smartp2one vrf de gamă +ala#B "J.
T3"1u1 Nr %+D"!1%'r ii d" v"ni$ 1 niv"1 <1o31 1 fir4"i S4#un< E1"!$roni!#ț
Co4-nD"!1r iiț
d" v"ni$=1niv"1
<1o31?
%&'& %&'' %&'% %&' %&'7 %&'8
&1&+GQQQ.doingbusiness.ro
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 60/83
V/n20rin"$"
<F4,63= <6F,==H H=<,<=4 HHL,6I3HHI,J
A!$iv"$o$1"
<34,HLI <FF,L== <L<,=JH H<4,=JF3L3,J <<F,63J
P#iv"$o$1"
44,I4= F4.4LJ FI,FI< 64,=FIH<6,H FL,664
Nu40r$o$1 d"!Giuni
LI,34I <=<,3<4 <H<,4L= <F=,=<6<6J,F <6<,=3F
V"ni$ n"$<6,<4J <3,JFI H3,L4F 3=,4JF
<6,6
F1uuri d"nu4"rr
din!$ivi$$i
d""-1o$r"
H3,LHJ HH,I<L 3J,IJ3 46,6=JHL,<HI H4,6L6
F1uuri d"
nu4"rrdin!$ivi$$i
d"inv"#$i$i"
H3,ILF H<,<<3 3<,3HH (44,J4J)<6,<6I H6,64L
F1uuri d"nu4"rr
din!$ivi$$i
finn!ir"
(<FH) 3,<<= <,L6F (4,<3J)H<,=3F H6,J4L
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 61/83
T3"1u1 nr +Indi!$ori finn!iri S4#un< E1"!$roni! Ro4ni
Indicato
ri din:ilant
+=1= +=11 +=1+ +=1 +=14
Totalactiveimo:ilizate
&./61.=3+
&./60.&0/
0.+61.=6+
0.9=0.&19
3.=+/.3&1
Totalactive
circ)lante
&/9.69=.3=/
&66.190.+13
0/=.==1.%/&
03+./&+.6+1
093.00/.66&
Stoc)ri 11.&1=.+9%
9.6=0.6&/
10.09+.=3/
13.=&0.993
10.0%1.999
Casa sicont)ri
&+6.63+ 3.+&+.06%
%%0.1&& 1/.+%/.+6&
3.360.=+&
Creante 19=.&/&.90=
&%&.+=&.6&=
393.=&9.%%/
01&.0%1.916
0+%.6&3.+91
Capital)ri total
13./90.%/%
6%.0++.3&+
11=.160.%39
1+%.966.616
&3%.&/0.%=6
Capitalsocial
16%.6// &/.69%.6//
&/.69%.6//
&/.69%.6//
&/.69%.6//
Provizioane
13.9=%.+19
&0./9=.6=0
36.0%3.%9+
36.=9/.&=+
39.6+&.9&&
!atoriitotal
1=%.331.9&9
1=/.&31.109
&6/.191.&%&
&3/.1+3.6&0
&&3.%36./9=
QQQ.doingbusiness.ro
T3"1u1 nr 7.Indi!$ori din Con$u1 d" -rofi$ i -i"rd"r" 1 fir4"i S4#un< E1"!$roni!ș
Ro4niIndi!$oridin Con$u1d" Profi$ #i
Pi"rd"r"
%&'& %&'' %&'% %&' %&'7
Cifr d"f!"ri
F66.JLJ.HLH <.F3=.4JH.<FI
H.3JL.LJF.6FJ
H.L43.JIJ.I=H
H.JJ<.FII.4L4
To$1v"ni$uri
F6I.JJ4.6L= <.F46.3H<.==J
H.3IJ.4H6.<L3
H.L66.J3=.3H6
H.JI=.4=L.L3H
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 62/83
To$1!"1$ui"1i
FFL.=6<.I4J <.F=F.J36.3=3
H.3H=.=IJ.LF<
H.JI4.FJ3.<4F
H.J<L.JFJ.I44
Profi$ 3ru$ <<.J<H.J33 4=.FL4.J=4 JJ.3HL.33H JH.<FJ.<L< J<.6F=.LLLProfi$ n"$ L.33F.3H< 3<.LFH.LHH 63.<6I.=<F FJ.L=H.=JJ FI.H3J.I6I
Nr#1ri$i
L4 I= <3< <HL <3I
QQQ.doingbusiness.ro
4.>.0isi)nea (i vizi)nea frmei Sams)ng "lectronics
Compan<
*e la fondarea sa $n "uQon, :oreea, $n <I6I, "amsung &lectronics a evoluat, devenindun lider global $n domeniul te2nologiei informaţiei şi gestionnd peste H== de filiale $n
$ntreaga lume.
;fertele companiei includ aparate electrocasnice precum televi!oarele, monitoarele,
imprimantele, frigiderele şi maşinile de spălat, precum şi produse esenţiale din domeniul
telecomunicaţiilor mobile, precum smartp2one'uri şi tablete. "amsung continuă, de asemenea,
să fie un furni!or de $ncredere pentru componente electronice esenţiale precum memoriile
*E şi semiconductorii cu memorie volatilă.
"amsung garantea!ă crearea şi furni!area unor produse şi servicii de calitate care
sporesc comoditatea şi favori!ea!ă un stil de viaţă mai inteligent pentru clienţii săi din
$ntreaga lume. "amsung s'a dedicat $mbunătăţirii comunităţii globale prin căutarea
permanentă a unor inovaţii revoluţionare şi prin creare de valoare.
1i!iunea "amsung &lectronics pentru noul deceniu este A0nspire t2e Morld, :reate t2e
Guture8 (0nspiră lumea, creea!ă viitorul). "amsung s'a angaat să de!volte te2nologiiinovatoare şi procese eficiente care să cree!e pieţe noi, să $mbogăţească vieţile oamenilor,
menţinndu'şi $n continuare po!iţia de lider $n domeniul digital.
5a "amsung, filo!ofia de afaceri simplă- să puna talentul şi te2nologia $n sluba
creării unor produse şi servicii superioare care să contribuie la crearea unei societăţi globale
mai bune.
&c2ipa pune $n practică această filo!ofie $n activitatea de !i cu !i. 5iderii caută cele
mai strălucite talente din $ntreaga lume şi le oferă resursele necesare pentru a fi cei mai buni $n
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 63/83
ceea ce fac. *rept urmare, toate produsele % de la cipurile de memorie care aută companiile
să $şi stoc2e!e informaţiile vitale, pnă la telefoanele mobile care conectea!ă oamenii de'a
lungul continentelor % au puterea de a $mbogăţi vieţile. \i aceasta $nseamnă crearea unei
societăţi globale mai bune.
4.>.1 Politica de prod)s
Produsele companiei "amsung vin $ntr'o varietate mare de sortimente pentru a putea
satisfice pnă i cele mai ingenioase idei ale utili!atorilor săi.stfel, i'a adaptat designulș ș
telefoanelor mobile i acesorilor acestora $n func ie de preferin ele clien ilor,fără să neglie!eș ț ț ț
nici unul dintre se#e,oferindu'le acestora produse $ntr'o gamă largă de culori.:alitatea
produselor acestei mărci este e#trem de ridicată,"amsung utili!nd materii prime atent
selec ionate dar i te2nologii avansate $n vederea atingerii scopului final, acela al satisfaceriiț ș
nevoilor clientului.
*e la smartp2one'urile de $naltă performan ă, la cele pentru toate bu!unarele, de laț
tabletele u oare i intuitive, la smart device'uri, toate dispo!itivele mobile "amsung au $nș ș
comun e#perien a unică de utili!are.ț
:reate pentru a veni $n $ntmpinarea celor mai $nalte e#igen e, dispo!itivele mobileț
"amsung oferă o varietate de modele ec2ipate cu cele mai importante sisteme de operare
mobile- ndroid, MindoQs P2one i ada.ș
:alitatea recunoscută a produselor "amsung, gria pentru consumator i politica foarteș
consistentă de oferire a unui portofoliu de produse de ultimă genera ie au făcut ca "amsung săț
se clase!e printre primele branduri $n materie de telefoane mobile.
"uccesul companiei este construit pe F valori- calitate ,creativitate, competi ie,ț
cultură, societate,dar i pe talentul i pasiunea ec2ipei "amsung care $ i e#primă valorileș ș ș
,calită ile, performan ele dovedite $n fiecare !i.ț ț
Earcarea este o componentă foarte importantă a strategiei de produs a firmei, care
conferă avantae att producătorului, ct şi consumatorului. Earca oferă garanţia calităţii şi
funcţionalităţii produsului, $l personali!ea!ă, facilitea!ă recunoaşterea rapidă, de!voltă un
sentiment de $ncredere şi securitate favorabil din partea clienţilor ' prin reducerea riscurilor la
ac2i!iţia şi consumulSutili!area sa.
Pentru consumator, marca-
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 64/83
' economiseşte timp şi efort, $ntruct consumatorul ştie la ce să aştepte cnd
cumpără produsul
' conferă siguranţă şi reduce riscurile ac2i!iţiei- marca este o garanţie a calităţii
' poate oferi beneficii psi2ologice ' prin asocierea cu o imagine dorită, care poate
sc2imba statutul cumpărătorului.
Pentru producător, marca-
' permite practicarea unor preţuri de vn!are mai ridicate datorită valorii pe care
consumatorii o acordă siguranţei conferite de marcă (mărcile avnd o notorietate ridicată sunt
mai scumpe)
' facilitea!ă lansarea de noi produse c2iar dacă un produs este nou şi pre!intă un
grad ridicat de incertitudine, consumatorii se vor simţi mai siguri dacă acesta aparţine unei
mărci cunoscute
' poate genera economii $n domeniul promovării ' dacă marca se aplică mai multor
game de produse
' repre!intă un bun al firmei drepturile asupra mărcii pot fi valorificate ($nc2iriatesau vndute).
4.>.+ Politica de distri:)3ie
9n produs nu'şi poate $ndeplini rolul, raţiunea sa de a fi, dect $n momentul $n care
intră $n consumul final, satisfăcnd nevoia consumatorului care l'a cumpărat. *ar, drumul de
la producător pnă la consumator, $n condiţiile contemporane nu este $n general, nici simplu,
nici scurt şi nici ieftin. *in acest motiv, $ncă de la apariţia economiei marfare, legătura dintre
producţie şi consum s'a $nfăptuit prin intermediul circulaţiei mărfurilor.
provi!ionarea cu marfă a firmei "amsung omnia se face din fabricile şi depo!itele
companiei e#istente $n alte ţări.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 65/83
5ista distribuitorilor "amsung din intreaga lume
&#istă produse care pentru omnia au un rula mai mic, acestea sunt ac2i!iţionate din
depo!ite. *epo!itele pe care firma "amsung le deţine, servesc unui număr mare de ţări care
doresc să comerciali!e!e anumite produse c2iar şi $n ca!ul $n care numărul de unităţi vndute
anual nu este foarte mare. stfel, depo!itul funcţionea!ă ca o firmă separată care
ac2i!iţionea!ă cantităţile necesare tuturor ţarilor pe care le deserveşte şi le revinde acestora $n
cantităţiile dorite. 9nul din aspectele negative ale acestui sistem $l repre!intă numărul redus
de produse al catalogului $n comparaţie cu fabricile.
&#istă posibilitatea ca un anumit produs să nu e#iste $n catalogul depo!itului. cest
fapt se datorea!ă cererii foarte mici sau lipsei cererii pentru produsul respectiv. stfel, nicio
ţăra nu va putea coemerciali!a acel produs. "oluţia, $n acest ca!, o repre!intă aprovi!ionarea
direct de la u!ină (dacă ţara respectivă poate atinge un anumit volum anual). :ea de a doua
posibilitatea de ac2i!iţionare a mărfii o repre!intă u!ina. vantaul maor al aprovi!ionării
direct de la u!ină este acela de a putea comanda orice produs care e#istă $n producţie. \i $nacest ca! avem de a face cu o anumită limită cantitativă impusă de nivelul global al cererii
pentru acel produs.
"e ştie că $n orice u!ină e#ista un volum minim produs dintr'o referinţă. *e e#emplu,
volumul minim pentru un televi!or 5:* Glat v este de H=.=== de unitati. În ca!ul $n care
comen!ile globale pentru acest produs ating nivelul de H=.=== de unităţi, producerea acestui
tip de televi!or este posibilă. În ca!ul $n care e#istă o singură cerere, sau mai multe, dar care
nu ating acest nivel avem de'a face cu urmatoarele situaţii- ori ţara respectivă sesuprastoc2ea!ă ori renunţă la a comerciali!a acest produs.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 66/83
Pentru "amsung omnia furni!orii sunt att depo!itul ct şi u!ina.
Gurni!orii de servicii pentru departamentul de marDeting sunt de obicei agenţiile de
publicitate.
"amsung omnia lucrea!ă pe plan international cu mai multe mari agenţii printre
care cea mai importantă este :arat'Eedia, iar la noi $n ţară cu dviser.Giecare dintre aceste
agenţii se ocupă de o parte dintre divi!iile firmei. *e e#emplu, :arat'Eedia se ocupă de
divi!iile electronice şi electrocasnice, iar dviser se ocupă $ndeosebi de divi!ia
telecomunicatii si telefoane mobile.
gen iile se ocupă de bugetele media ale mărcilor pe care le repre!intă (cumpărareț
spaţiu 1, presa scrisă, outdoor etc.).celeaşi agenţii se pot ocupa i de evenimenteleș
speciale, activităţi de P.., lansări, ca şi de creaţia şi producţia publicităţii la locurile de
vn!are.
Distribuitori
paratele electronice şi electrocasnice sunt distribuite prin +enco &lectric, telefoanele
mobile, prin Kat +roup :o., iar componentele şi ecranele pentru calculator, prin *ecD
:omputers 0nternational.
Prin asocierea *&:R'"E"9+ ca branduri de top $n omnia, a fost creat unul
dintre cele mai dinamice i eficiente parteneriate. *&:R este imaginea "E"9+ la trguriș
i e#po!i ii de profil, $n presa 0 i de business , $n proiecte comple#e i $n parteneriate deș ț ș ș
durată cu ucătorii maori de pe pia ă, de mai mult de <= ani. umeroasele distinc ii deț ț
prestigiu acordate $n fiecare an firmei *&:R :;EP9&" i produselor distribuiteș
marc2ea!ă, o dată $n plus ,notorietatea pe care compania o are pe pia a 0 din omnia iț ș
evolu ia permanentă cu performan e de top $n portofoliu.ț ț
9nicul distribuitor autori!at al telefoanelor "amsung $n omnia este compania
K... omnia, "amsung renunţnd la serviciile na &lectronics. K... omnia va lucra
cu o largă reţea naţională de dealeri, dar va desfăşura şi activităţi de comerciali!are directă
către operatorii de telefonie mobilă, oferind tuturor partenerilor săi suport de marDeting şi
vn!ări, precum şi servicii post vn!are.
:onstantin 5ucescu, Eanaging *irector K... omnia, a declarat căobiectivul "amsung şi al K... omnia este de a impune "amsung ca o marcă de primă
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 67/83
mărime pe piaţa locală, cu o cotă de piaţă de L'<=> pe termen mediu, $n acord cu obiectivul
"amsung la nivel global, de a deveni numărul H pe piaţa de telefoane mobile. ;biectivul
nostru pe termen lung este ca "amsung să devină al doilea brand ca importanţă pe piaţa
romnească7. K... omnia a fost $nfiinţată $n <III ca subsidiară a K... 0nternational,
avnd o e#perienţă de 4 ani de e#perienţă pe piaţa de telefoane mobile, timp $n care a
colaborat cu operatorii locali de telefonie mobilă şi cu principalii distribuitori şi companii de
retail de pe piaţa de profil din omnia.
elefoanele mobile sunt distribuite printr'o re ea vastă de maga!ine.lian ele formateț ț
$ntre operatorii de telefonie mobila i firmele producătoare au permis elaborararea uneiș
matrici de distribu ie cu o acoperire largă.ț
Eaga!ine precum +ermanos i 0nternitB cu sedii $n aproape toate ora ele dinș ș
ară aduc consumatorului ultimele modele oferite de producători.ț
7.(. Po1i$i! d" -r"ț
Produsele "amsung au pre uri competitive deoarece raportul dintre calitate'pre esteț ț
unul foarte bun,pre urile variand in functie de caracteristicile i specifica iile fiecăruiț ș ț
telefon.Produsele si serviciile puse spre van!are au o gama foarte larga si variata astfel
se adresea!a pietei in mod global ,in plus preturile sunt pentru o gama foarte variata de persoane ,produsele putand fi cumparate fara a avea un nivel de trai ridicat.
evelatia celor de la "amsung in telefoane mobile a fost "amsung +ala#B incepand de
la " pana la "J. ceste telefoane au avut cea mai mare van!are apro#imativ H== de milioane
de bucati pe intreg globul.
*atorita intampinarii e#igentelor pietei, respectiv satisfacerea acestora la un nivel
foarte inalt, "amsung este o firma de prestigiu, in special a#ata pe bunurile de folosinta
indelugata, care pune accent pe calitate si care, in ca!ul in care, ulterior van!arii, apar unele
defectiuni de utili!are, inlocuiesc operativ si gratuit accesoriul sau c2iar produsul defect, cu
unul nou (de e#emplu stricarea unui buton de la un telefon mobil, nefunctionarea adecvata a
displaBului, etc).
"amsung este lider in numeroase sectoare de piata. Publicitatea foarte buna,gama
larga de produse si pretul foarte bun in raport cu calitatea au adus un rating foarte ridicat si o
notorietate pe masura. "amsung are numeroase avantae fata de concurenti, de la calitatea mai
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 68/83
buna a produselor pana la comunicarea dintre van!ator si client au facut ca firma aibe un grad
de agresivitate foart
Pnă $n pre!ent, "amsung s'a concentrat asupra terminalelor bogate $n funcţii şi
scumpe, destinate consumatorilor din sia şi din ;ccident. :onform unui repre!entant al
companiei, "amsung doreşte $nsă acum să se oriente!e şi spre telefoanele mai ieftine,
destinate pieţelor $n curs de de!voltaree ridicat, de unde se urmareste cresterea rapida a cotei
de piata.
În perioada următoare, cei de la "amsung plănuiesc să lanse!e mai multe telefoane
foarte sub iri, $mbrăcate $n carcasă metalică i dotate cu ecrane de $naltă defini ie.ț ș ț
:2iar i modelele mai ieftine vor fi construite cu materiale de $naltă calitate. "amsungș
$ncearcă astfel o recucerire a cotei de pia ă pe care a pierdut'o $n fa a producătorilor c2ine!i peț ț
segmentul telefoanelor inteligente cu pre scă!ut.ț
Pe segmentul telefoanelor scumpe, "amsung vrea să lanse!e un contraatac $mpotriva
americanilor de la pple, ale căror vn!ări de telefoane au crescut spectaculos după lansarea
modelelor iP2one 6.
7.(.7 Po1i$i! d" -ro4ovr""amsung este compania care c2eltuie cel mai mult pe publicitate pentru a' i faceș
cunoscută firma i produsele .ș
otorietatea ridicată a brandului "amsung care este cunoscut $n intreaga lume,pentru
calitatea serviciilor i produselor dar i pentru o publicitate e#celentă.ș ș
"trategiile de marDeting al companiei $ncorporea!ă o gamă largă de te2nici i metodeș
de la bannere uria e,brosuri,pliante, spoturi publicitare la campanii promo ionale intense.ș ț
În principiu strategia de marDeting a companiei "amsung este foarte mult orientată
spre consumatori, spre noutăti, spre organi!area de evenimente inedite care plasea!ă marca $n
centrul aten iei.ț
"amsung, fiind un brand pentru care noile te2nologii nu au secrete,a derulat campanii pe
bloguri pentru promovarea produselor din gama +ala#B ote i a +ala#B "4, a avut articoleș
pe bloguri pentru sus inerea campaniilor online (+ala#B :amera % 7; ela ie Perfectț ț
:onectată8 +ala#B "3 Eini % 7Gas2ion dviser8 Kome ppliances % 75egile confortului
"amsung8 5ive "mart) i derulea!ă Programul de esting "amsung care se adresea!ăș
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 69/83
"re-ereav<$)#rilor
.arirea
$u.arului"lie$ilor
"o$vi$,erea"o$!u.aorilor
!# Q$"er"epro*u!ul
o"uparea u$ei
po)iţii *e li*erpe piaţ#
urnali tilor i bloggerilor. Pe langă paginile de GacebooD ("amsungomnia,ș ș
"amsungEobileomnia i "amsung rends of omorroQ), brandul derulea!ă foarte multeș
activită i pe GacebooD, att pentru promovarea paginilor, ct i a campaniilor online % ț ș
aplicatii, GacebooD ds, "ponsored "tories, 5iDe ds, eQsfeed ds. *in activitatea
brandului nu lipsesc contul de Qitter ("amsungEobileo), conturi [ouube ("amsung
omnia i Eanifest pentru creativitate), conturile de 0nstagram si Pinterest. "amsungș
reali!ea!a activitati de customer prin intermediul paginilor de GacebooD.
stfel, promovarea orientată spre consumatori urmăreşte-
vnd $n vedere că $n ceea ce priveşte produsele electrice şi electrocasnice premium
calitatea primea!ă, "amsung are un avanta calitativ faţă de concurenţii săi. 0nvestiţiile făcute
de "amsung $n media, pentru promovarea produselor electrice şi electrocasnice s'au dovedit a
fi $ncununate de succes. Pre!enţa $n maga!ine, printr'un sistem de merc2andising de foarte
bună calitate, au contribuit la menţinerea şi promovarea imaginii de produs de lu#. Pe lngă
acestea, sistemul de distribuţie ales special a fi unul selectiv, contribuie la menţinerea acestei
imagini. "ponsori!ările de evenimente pot fi o alternativă pentru creşterea notorietăţii mărcii,
fiind $n centrul atenţiei prin mediati!ări ale evenimentelor pe care le poate sponsori!a
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 70/83
"amsung omnia va fi mereu proaspată $n mintea consumatorilor sai. 5ansarea de noi
produse la intervale foarte mici, aută marca $n mod evident. Pe piaţa produselor electrice şi
electrocasnice consumatoarii trebuie să fie $n permanenţă surprinşi de ceva nou, astfel $nct ei
să fie opriţi să plece către o altă marcă
4.?.Impact)l frmei Sams)ng as)pra economiei mondialePrin produsele şi serviciile inovatoare, fiabile, prin oamenii talentaţi, prin abordarea
responsabilă a afacerilor şi a po!iţiei de cetăţean corporativ, prin colaborarea cu partenerii şi
clienţii , "amsung duce lumea $n noi direcţii, pline de imaginaţie.
*e la $nceputurile sale, ca o companie mică de comerţ, "amsung a evoluat la statutul
de corporaţie la nivel mondial cu afaceri care fac să progrese!e te2nologia, semiconductorii,
!grie'norii şi construcţiile de fabrici, industria petroc2imică, cea a modei, medicina,
finanţele, 2otelurile şi multe altele. *escoperirile, invenţiile şi produsele revoluţionare ne'au
adus pe primul loc $n aceste !one, contribuind ne$ncetat la progresul acestor domenii.
*e la inovaţiile din domeniul produselor electronice de consum pnă la reali!ările din
domeniul biofarmaceutic, "amsung a $mpărtăşit mereu e#perienţele sale cu impact puternic
asupra oamenilor din $ntreaga lume. Prin angaamentul de a crea produse şi servicii superioare
$n toate domeniile de afaceri, se străduiesc să $mbunătăţeasca vieţile oamenilor de pretutindeni
şi să aduca sc2imbări po!itive $n lumea din urul nostru.
Eăsura succesului nu este dată numai de reali!ările din domeniul afacerilor, ci şi de
gradul $n care servesc comunitatea, $n care proteea!a resursele planetei şi de modul $n care
sc2imbă vieţile oamenilor. 0si asuma angaamentul de a contribui ca un bun cetăţean,
acţionnd $n $ntreaga lume pentru o societate mai bună, pentru a protea şi $mbunătăţi mediul
şi pentru a consolida comunităţile noastre.
e2nologia este fără $ndoială ultrapre!entă $n vie ile noastre personale i profesionale.ț ș
0ar atunci cnd gestiona i un business sau lucra i $ntr'un mediu dinamic, ave i nevoie deț ț ț
conectivitate pentru a păstra sub control activită ile de !i cu !i i pentru a fi ct mai eficient $nț ș
munca voastră.
Pornind de la mobile devices i aplica ii de business, pnă la sisteme de smart printingș ț
sau connected displaB i re ele integrate de comunica ii $n companie, "amsung oferă oș ț ț
platforma de te2nologie dedicată business'urilor pe care se regăsesc resurse i aplica ii pentruș ț
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 71/83
o varietate de domenii de activitate-educa ie, finan e'bănci, administra ie publică, spitale iț ț ț ș
clinici, 2oteluri, retail, transport i logistică, divertisment.ș
Educatie:
9tili!area te2nologiei la clasa sc2imba e#perienta de invatare si insusire de
informatii.9tili!area de aplicatii destinate educatiei crea!a un mediu interconectat de
colaborare si invatare care ofera inspiratie atat elevilor cat si profesorilor."amsung are in
vedere urmatorele 3 obiective in ceea ce priveste noua e#perienta de invatare-
Finante-anci:
"amsung conectea!a clientii serviciilor financiar'bancare prin intermediul device'
urilor mobile ."amsung vine in autorul bancilor cu obiectivul de a creste mobilitatea
conectivitatii clientilor,pastrarea securi!ata a datelor si mentinerea loialitatii si implicarii
clientilor oriunde ar fi si pe orice device.
Administratie Publica:
"amsung incuraea!a comunicatiile fle#ibile si eficiente intre agentiile guvernamentale
prin stabilirea unui sistem solid de securitate."amsung ofera o gama vasta de dispo!itive si
infrastructuri inovatoare,pentru ca mediul de lucru sa devina propice colaborarii.
!pitale-Clinici:
e2nologiile "amsung din domeniul sanatatii si ingriirii acopera atat nevoile
pacientilor de a fi informati,cat si a personalului medical de a stoca si anali!a informatiile
legate de sanatate a pacientilor.
Industria "oteliera:
Principalele aspecte luate in considerare in crearea aplicatiilor sunt construirea
loialitatii fata de marca oferind servicii personali!ate mai presus de asteptarile
oaspetilor,simplificarea prin gestionarea automata si integrata ,amplificarea e#perientei de lu#
la 2otel printr'o te2nologie digitala de varf.
Transport si #o$istica:
"amsung cu autorul te2nologiei de ultima ora aduce o noua vi!iune si un nou mod delucru in domeniul transportului si logisticii.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 72/83
Divertisment:
"amsung ma#imi!ea!a e#perienta clientilor oferindu'le un plus de confort creand o
atmosfera spectaculoasa cu autorul solutiilor de afisae captivante.
CNC$U7II
În pre!ent, societăţile transnaţionale sunt principalii agenţi economici, augnd să aibă
o forţă economică mai mare dect a multor ţări de!voltate.
0mportanţa crescndă a societăţilor transnaţionale $n cadrul economiei mondiale a
devenit un subiect e#trem de controversat. *e unii apreciate, de alţii contestate, cert este căaceste firme gigant repre!intă o realitate a economiei actuale şi sunt cei mai importanţi agenţi
economici de pe glob.
"ocietă ile transna ionale, ca agent de interna ionali!are crescandă a produc iei, seț ț ț ț
$nscriu $ntre componentele esen iale ale cadrului mondo'economic actual. &le e#istă $n toateț
sectoarele economiei - industrie, agricultură, bănci, asigurări, publicitate, turism etc.
firmndu'se $n primul rnd $n tările de!voltate cu economie de piată, multe au auns, $ntr'un
timp relativ scurt, să aibă o for ă economică mai mare dect a unui stat na iune. În ultimulț ț
deceniu familia transna ionalelor s'a mărit cuprin!nd o serie de noi societăti, originare dinț
ările $n de!voltare relativ avansate. !i, societă ile transna ionale influentea!ă nemilocitț ț ț
mersul economiei mondiale, avnd un cuvnt greu de spus $n ceea ce prive te direc ia,ș ț
amploarea i gradul de comple#itate al de!voltării rela iilor economice interna ionale $nș ț ț
ansamblul lor. Prin influen a pe care o e#ercită asupra de!voltării ecomomiei, ele determinaț
att efecte po!itive, ct i negative.ș
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 73/83
"usţinătorii lor le consideră avantaoase att pentru economiile de!voltate, ct şi
pentru cele $n de!voltare apreciind că ele contribuie la folosirea eficientă şi productivă a
resurselor mondiale, ceea ce sporeşte bogăţia globală şi prosperitatea economică.
Pe de altă parte, criticii societăţilor transnaţionale acu!ă aceste companii că
subminea!ă democraţia, afectea!ă societăţile naţionale şi conturea!ă o nouă formă de
imperialism. În opinia lor ele repre!intă un agent important $n economia mondială, dar statele
naţionale continuă să fie actorii principali.
"tatistici $n domeniu apro#imea!ă numărul acestor societă i la peste 4.=== pe scarăț
planetarăestimarea s'a făcut lundu'se $n considerare numai societă ile comerciale care $ iț ș
desfă oară activitatea pe teritoriile a cel pu in ase ări,au vn!ări anuale de minimum <==ș ț ș ț
milioane de dolari "9 i reali!ea!ă cel pu in H=> din cifra de afaceri in alte ări dect aceeaș ț ț
unde i'au stabilit sediul central.ș
"trategia lor a fost ,$n ultimele decenii,foarte bună,$n ceea ce le prive te -valorificareaș
superioară a oportunită ilor oferite de spa iul economic global.Practic ,acestea au trecut $ncaț ț
din ani X6='J=X ai secolului trecut la strategia de ra ionali!are a produc iei,vi!nd in principalț ț
e#ploatarea diferen ialului de costuri(manoperă,resurse primare etc )in !onele deț
implementare -locali!area produc iei $n ăr $n curs de de!voltare cu disponibilită i de materiiț ț ț
prime i for ă de muncă ieftină sau $n !one care oferă o pia a sigură de desfacere aș ț ț
produselor.În plus, incepnd cu anii XL=,strategiile s'au diversificat,au apărut strategii globale
de afaceri(marile firme'practic societă ile transna ionale'se pun de acord si fac alian eț ț ț
strategice si cooperări interna ionale).ț
În ultima vreme asistăm la suprema ia societă ilor transna ionale.&ste semnificativ,$nț ț ț
acest sens,faptul că mai pu in de F= de societă i transna ionale controlea!ă peste 4=> dinț ț ț
comer ul mondial.stfel de companii controlea!ă $n fapt toate aspectele legate deț
finan are,cercetare'de!voltare,produc ie,marDeting,management etc..,toate acestea fiindț ț
coordonate global ,ăeste puterile i,uneori ,peste interesele statului na ional.ș ț
Principala modalitate de e#pansiune a corporaţiilor transnaţionale, $n varii domenii de
activitate, a fost şi a rămas investiţia e#ternă de capital. *e aceea, uneori, $nsuşi conceptul de
flu# investiţional este asociat automat pre!enţei şi activităţii acestor firme.
Pe parcursul ultimilor ani investiţiile e#terne directe au fost unele dintre cele maiimportante trăsături ale economiei mondiale şi ale globali!ării. cestea implică crearea noilor
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 74/83
$ntreprinderi peste 2otare sau ac2i!iţionarea de acţiuni semnificative $n firmele străine.
0nvestiţiile e#terne directe au $nregistrat de la un an la altul noi recorduri, fie po!itive, fie
negative, ele fiind o urmare firească a intensificării activităţii societăţilor transnaţionale şi a
eforturilor de liberali!are a pieţelor şi comerţului.
Promotorii principali ai investiţiilor e#terne directe sunt statele de!voltate şi societăţile
transnaţionale care $şi au originea acolo. Nările de!voltate au constituit motorul creşterii
economice mondiale şi forţa propulsatoare a globali!ări. &le au avut un rol deosebit de activ
$n creşterea volumului investiţiilor e#terne directe şi alcătuirea ar2itecturii economiei globale
de astă!i.
ceastă creştere a investiţiilor directe $n !ona economiilor de!voltate se e#plică prin
mai mulţi factori. În primul rnd, ea este re!ultatul direct al procesului de formare a
capitalului intern, absorbit $n bună măsură de pieţele auto2tone, dar, pe de altă parte, aflat $n
căutare de noi pieţe. În al doilea rnd, aceste ţări s'au remarcat prin stabilitate politică şi
socială, legi clare şi simple, care au oferit siguranţă şi garanţie investitorilor. otodată, aceste
state au $nlăturat obstacolele din calea investiţiilor e#terne directe, asigurnd liberali!area
acestora. *esigur, liberali!area nu s'a $nfăptuit dintr'o dată, unele ţări fiind nevoite să atragă
atenţia altor state asupra $nlăturării unor restricţii care mai persistau şi necesităţii promovării
unor politici mai liberale $n ceea ce priveşte regimul investiţiilor e#terne.
Gără $ndoială, principalul motiv care $ndeamnă o firmă să'şi globali!e!e activitatea
rămne ma#imi!area profitului. Eai e#act, la ba!a deci!iei unei corporaţii de a opera peste
graniţă stau trei factori, şi anume- necesitatea procurării de resurse naturale şi umane mai
ieftine, posibilitatea pătrunderii pe anumite pieţe, unde e#portul ar putea oferi mare mai mari
de rentabilitate, iar cel de al treilea factor este condiţionat de creşterea eficienţei tuturor
operaţiunilor desfăşurate de o firmă cu vocaţie mondială.
În ultimii ani desc2iderea economică a multor state $n de!voltare, le'a inclus ca o
puternică piaţă potenţială $n rndul locaţiilor investiţionale avute $n vedere de comunitatea
internaţională de afaceri, de corporaţiile transnaţionale. 0nteresul pe care $l pre!intă aceste ţări
pentru investitori ţine $n primul rnd de masele de consumatori cărora li se pot adresa, dar şi
de costurile reduse ale unor factori de producţie, $n primul rnd al forţei de muncă, putnd
asigura o competitivitate prin preţ a produselor sau serviciilor.
În conte#tul actual, $n care economia mondială se află $n plin proces de globali!are,
investiţiile e#terne de capital tind să devină alături de resursele proprii fiecărei ţări o
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 75/83
principală sursă de finanţare şi antrenare a de!voltării economice. Ginanţarea creşterii
economice şi restructurarea nu se pot face doar din surse interne. *e aceea, investiţiile e#terne
de capital sunt indispensabile.
0mportanţa transnaţionalelor $n sporirea volumului e#porturilor ţărilor ga!dă derivă din
capitalul şi te2nologia adiţională, din DnoQ'2oQ'ul managerial implementat, dar şi din accesul
la pieţele regionale sau globale. otodată, resursele locale pot fi completate cu alte resurse ce
vor permite diversificarea tipurilor de produse consumate pe piaţa internă sau destinate
e#portului, ceea ce va conduce la creşterea competitivităţii şi a avantaelor economiei ga!dă.
În ca!ul ţărilor confruntate cu investiţii interne reduse, datorită constrngerilor financiare,
corporaţiile transnaţionale pot conduce la sporirea e#porturilor prin simplul aport de capital
pentru e#ploatarea resurselor naturale şi a forţei de muncă ieftine.
stfel, societăţile transnaţionale preiau riscul lansării unor noi produse la e#port.
cesta a constituit, de fapt, rolul societăţilor transnaţionale $n sporirea e#porturilor ţărilor $n
de!voltare. În ultimul timp, acest rol s'a a#at $n special pe e#porturile de produse care
$ncorporea!ă un grad $nalt de te2nologi!are, spre produse a căror cerere este $n continuă
creştere la nivel mondial- produsele electrice şi electronice, aparatură, maşini etc.
*e!voltarea sistemelor internaţionale de producţie ce au un rol c2eie $n creştereacompetitivităţii e#porturilor agenţiilor economici din ţările ga!dă, reflectă răspunsul
corporaţiilor transnaţionale la sc2imbările dramatice din mediul economic global- accentuarea
progresului te2nologic, liberali!area politicilor economice, creşterea concurenţei. "ocietăţile
transnaţionale sunt $ntr'o continuă căutare a avantaelor- costuri scă!ute, pieţe de desfacere,
resurse din abundenţă etc.
"c2imbarea strategiilor şi a sistemelor de producţie specifice transnaţionalelor,
desc2ide noi oportunităţi pentru economiile ţărilor ga!dă deoarece acestea au posibilitatea săintre $n activităţi intensive te2nologic şi orientate către e#port, pe care altfel nu le'ar putea
aborda, şi nu ar putea deveni parte a sistemelor internaţionale de producţie. În plus, cererea $n
creştere ridică o serie de bariere pentru furni!orii mai mici şi mai noi din ţările $n de!voltare,
care nu au atuul e#perienţei şi al competitivităţii pe care sistemul modern de producţie $l
solicită.
"ocietă ile transnaţionale s'au de!voltat $n ultimele decenii, deoarece şi'au e#ploatatț
pe plan internaţional avantaele competitive. ceste avantae decurg din economii de scară,
din te2nici superioare de management şiSsau reţele mondiale de vn!ări
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 76/83
:onsider că, din momentul $n care au devenit cei mai importanţi agenţi economici de
pe glob, avnd o forţă economico'financiară mai mare dect a unor state mici de!voltate, $n
sfera preocupărilor lor trebuie să intre şi sporirea responsabilităţii pe plan social şi cultural,
fapt benefic nu numai pentru cetăţenii statelor ga!dă, dar şi pentru ţările de origine şi pentru
imaginea societăţilor transnaţionale $nseşi.
Aransnaţionalitatea8 constituie un atribut nu al firmelor slabe, ci al celor moderne,
dinamice, rentabile, deci purtătoare de progres economic.
Avantaele globali!ării sunt vi!ibile8, afirma secretarul general al ;9, Rofi nnan-
o de!voltare economică mai rapidă, condiţii de trai mai bune, inovaţie accelerată şi
răspndirea te2nologiei, capacităţi de administrare, noi posibilităţi economice pentru indivi!i,
firme şi ţări. 0nsa pentru mulţi oameni globali!area $nseamnă un grad mai mare de
vulnerabilitate faţă de forţele necunoscute şi imprevi!ibile, care pot genera instabilitate
economică şi probleme sociale. \i de aceea pentru a supravieţui şi progresa, o economie
mondială trebuie să dispună de o ba!ă mai solidă $n valori şi practici instituţionale % ea trebuie
să promove!e mai insistent scopurile sociale.
:onclu!ionnd, societăţile transnaţionale sunt o certitudine a economiei mondiale şi
trebuie să $ncercăm să le acceptăm cu avantaele şi carenţele lor, deoarece influenţa pe care oe#ercită la nivel mondial aceşti Agladiatori globali8 bulversea!ă ordinea e#istentă şi modifică
regulile ocului.
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 77/83
#N"@"
&/ < -&&9 +5;5 "E"9+ &5&:;0:" :;EP[
5,/B, &D78R&R*
*a$sung &lectronics -o ,td
12% *a$sung+ro 9eongtong+gu
*uwon+si 5eonggi+do :orea
el; !2+2+22""+0114
wwwsa$sungco$<sec
*&/-/ /FFI-&
*a$sung &lectronics -o ,td
*a$sung &lectronic Bldg 11*eoco+daero 4+gil *eoco+gu*eoul :orea
R&5I/', &D78R&R*
'ort $erica *a$sung &lectronics 5u$i =lant 1
*a$sung &lectronics -ina ead>uarters 244 1gongdan+ro 5u$i+si
'ort $erica ead>uarters (De#ice *olutions) 5eongsang.u+do :orea
!" -allenger Road 1"F -loud 'ine =la?a el; !2+"4+4%+"114
Ridgefield =ar '@ 0660 8* '/ 111! 9an n (W) RD
*angai -ina 2000"2 5u$i =lant 2
*a$sung &lectronics 302 3gongdan 3+ro 5u$i+si
$erica ead>uarters @apan 5eongsang.u+do :orea
(De#ice *olutions) *a$sung &lectronics el; !2+"4+4%+"11436"" 'ort First *treet @apan ead>uarters
*an @ose - %"134 8* (De#ice *olutions) 5ieung -o$pleA
10F *inagawa 5rand -entral %" *a$sung 2+ro 5ieung+gu
,atin $erica ower 2+16+4 :onan inato+:u 9ongin+si 5eonggi+do :orea
*a$sung &lectronics oo 10!+!240 @apan el; !2+31+20%+114
,atin $erica ead>uarters
#enida das 'acoes 8nidas -I* waseong =lant
12%01 ! andar orre /este *a$sung &lectronics 1 *a$sungCeonCa+ro waseong+si
Broolin 'o#o -&= 04"!+000 -o ,td -I* ead>uarters 5eonggi+do :orea
*o =aulo Bra?il Floor " B 5ne?dnio#s el; !2+31+20%+114
=ereulo 1 *troenie 2 10300%
&urope oscow Russia /nang =lant
*a$sung &lectronics 1"! Bae.ang+ro san+si
&urope ead>uarters *outwest sia -ungceongna$+do :orea
*a$sung ouse *a$sung &lectronics el; !2+41+"40+114
1000 illswood Dri#e *outwest sia ead>uarters
-ertse *urre :16 0=* 8: 2nd 3rd E 4t Floors ower+- 5wangCu =lant
ipul ec *>uare *ector+43 10 ana$sandan 6.eon+ro
*a$sung &lectronics 5olf -ourse Road 5urgaon 5wangsan+gu 5wangCu :orea
&urope ead>uarters India 122002 el ; !2+62+%"0+6114
(De#ice *olutions)
:olner *tr 12 iddle &ast *I =-IFI-
D+6"60 &sc.orn 5er$an *a$sung &lectronics
iddle &ast ead>uarters -ina
*outeast sia 43rd Floor Business -entral ianCin *a$sung /pto+&lectronics
*a$sung &lectronics ower *ei Gaed Road -o ,td (*/&) ianCin
+%
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 78/83
*outeast sia ead>uarters =/ BoA "0004 el; !6+22+23!!+!!
30 =asir =anCang Road Du.ai edia -it Du.ai 8&
H1+31<32 apletree Business -it ianCin *a$sung &lectronics
*ingapore 11440 frica -o$pan (*&-) ianCin
*a$sung &lectronics el; !6+22+2"32+1234
*a$sung &lectronics frica ead>uarters
*outeast sia ead>uarters edsce$e /ffice =ar =ase 1 ianCin *a$sung
(De#ice *olutions) 10 uswell Road *out Branston eleco$$unication ecnolog
3 -urc *treet @oannes.urg *out frica 2021 -o ,td (*-) ianCin
H26+01 *a$sung u. el; !6+22+!3%6+%600
*ingapore 04%4!3
-ina
ianCin *a$sung ,&D -o ,td
(*,&D) ianCin
*a$sung &lectronics el; !6+22+23!!+""!!
-ina ead>uarters =R/D8-I/' '&W/R:
23F -ina ercants ower *a$sung &lectronics *u?ou
'o11! @ian 5uo ,u :/R& -o$puter (*&*-) *u?ou
-ao 9ang District el; !6+"12+62"3+!%!! (66!!)
BeiCing -ina 100022 *uwon -o$pleA
12% *a$sung+ro 9eongtong+gu *a$sung &lectronics *u?ou
*uwon+si 5eonggi+do :orea *e$iconductor (*&**) *u?ou
el; !2+31+200+1114 el; !6+"12+661+1121
*u?ou *a$sung &lectronics ietna$ eAico *ingapore
-o ,td (**&-) *u?ou *a$sung &lectronics *a$sung &lectronics eAico *a$sung sia =te ,td
el; !6+"12+62"!+1234 ietna$ (*&) anoi (=roduction) (*&+=) 7ueretaro (*=,) *ingapore
el; !4+241+36%+604% el; "2+442+2%6+%003 el; 6"+6!33+3106
*a$sung &lectronics ui?ou
-o$pan (*&G) ui?ou *a$sung ina &lectronics *a$sung eAicana aiwan
el; !6+"2+3!%+ -o ,td (*I'+=) * De - (*&) iCuana *a$sung &lectronics
o -i in -it el; 1+61%+61+166% aiwan -o ,td (*&) aipei
*en?en *a$sung :eCian o.ile el; !4+!+3!%6+""00 el; !!6+2+6603+"16!
eleco$$unication ecnolog
-o ,td (**:) *en?en -I* ailand
el; !6+""+26%%+0!!! ai *a$sung &lectronics
Russia -o ,td (*&+*) Bango
*a$sung &lectronics ainan ,,- *a$sung &lectronics Rus *,&* '&W/R: el; 66+2+6%"+%000
Fi.eroptics (*&F) aiou :aluga (*&R:) :aluga
el; !6+!%!+66!3+2100 el; +4!4+3!+6+000 *I =-IFI- ietna$
*a$sung ina &lectronics
*a$sung &lectronics (*andong) IDD,& &* ustralia -o ,td (*I'+*)
Digital =rinting -o ,td (**D=) *a$sung &lectronics o -i in -it
Weiai &gpt ustralia =t14 ,td4 (*&8)3 *1dne1 el; !4+!+3!21+1111
el; !6+631+"62+6!6! *a$sung &lectronics el; 61+2+%63+%00
&gpt (*&&5) Beni *uef -I*
-ina =rinted Board el; 20+2+2"2!+"%1 -ina
sse$.l (-ina =B) Goungsan *a$sung -ina In#est$ent Russia
el; !6+60+!30+4!4! (21%) &8R/=& -o$pan (*-I-) BeiCing *a$sung &lectronics
el; !6+10+6"66+!100 Russia ,td (*&R-) oscow
India ungar el; +0%"+%+2344
*a$sung India &lectronics of *a$sung &lectronics ungarian of ong :ong
=roduction ,td (=roduct) =roduction -o ,td (*&+=) *a$sung &lectronics : 8raine
(*I&,+=(')) 'oida @as?fens?aru -o ,td (*&:) ong :ong *a$sung &lectronics 8raine
el; %1+120+2"6+!2"1 el; 36+"+"22+200 el; !"2+2!62+6300 (6%00) -o$pan (*&8-) :ie#
el; 3!0+44+3%0+"333
*a$sung India &lectronics *lo#aia India
=roduct (-ennai) (*I&,+=(-)) *a$sung &lectronics *a$sung India &lectronics of :a?astan
-ennai *lo#aia sro (*&*:) 5alanta *ales ,td (*I&,+*) 5urgaon *a$sung &lectronics :G and
el; %1+44+610+3000 el; 421+31+!!2+111 el; %1+124+4!!+1234 -entral sia ,,= (*&:G)3 l$at1
+6
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 79/83
el; +2+321+1212
Indonesia =oland Indonesia
= *a$sung &lectronics *a$sung &lectronics =oland = *a$sung &lectronics &8R/=&
Indonesia (*&I'+=) -iarang anufacturing (*&=) Wroni Indonesia of *ales (*&I'+*)
el; 62+21+!%!3+114 el; 4!+6+211+41+00 @aarta ustria
el; 62+21+"2%%+1 *a$sung &lectronics
alasia &RI-s ustria 5$. (*&5) ienna
*a$sung &lectronics Displa () @apan el; 43+1+"16+1"2!
*dn Bd (*D) *ere$.an 8nited *tates *a$sung &lectronics
el; 60+6+6!+%14 *a$sung ustin @apan (*&@) oo *er.ia
*e$iconductor ,,- (**) ustin el; !1+3+623!+40!2 *a$sung &lectronics
*a$sung &lectronics alasia el; 1+"12+62+1000 dria (*&D) Belgrade
*dn Bd (*&) :lang alasia el; 3!1+11+4141+301
el; 60+3+316+20"0 Bra?il *a$sung alasia
*a$sung &lectronica Da $a?onia &lectronics *dn Bd (*&) France
ailand ,tda (=roduct+anaus) :uala ,u$pur *a$sung &lectronics
ai *a$sung &lectronics of (*&D+=()) anaus el; 60+3+216"+0000 France (*&F) =aris
=roduction -o ,td (*&+=) el; ""+%2+400%+1141 el; 33+1+4%21+000
*riraca =ilippines
el; 66+3!+320+ *a$sung &lectronica Da $a?onia *a$sung &lectronics =ilippines
,tda (=roductJ-a$pinas) -orp (*&=-/) anila
(*&D+=(-)) -a$pinas el; 63+2+241+
el; ""+1%+4"01+2003
5er$an -?ec :ena
*a$sung &lectronics *a$sung &lectronics *a$sung &lectronics
5$. (*&5) -?ec (*&-G) =raa &ast frica (*&&) 'airo.i
*cwal.ac el; 420+22"+020+10 el; 2"4+20+3"2+31
el; 4%+61%6+6660
,at#ia '/R &RI-
5reece *a$sung &lectronics
*a$sung &lectronics Baltics (*&B) Riga -anada
5reece * (*&5R) tens el; 31+6"0+!"00 *a$sung &lectronics
el; 30+213+016+3!00 -anada Inc (*&-) oronto
IDD,& &* E FRI- el; 1+%0"+"42+3"3"ungar
*a$sung &lectronics ungarian 8nited ra. &$irates 8nited *tates
-o ,td (*&+*) Budapest *a$sung 5ulf &lectronics *a$sung &lectronics $erica Inc
el; 36+1+4"3+11!0 -o ,td (*5&) Du.ai (*&) Ridgefield =ar '@
el; %1+4+440+6000 el; 1+201+22%+4000
Ru$ania
*a$sung &lectronics ure *a$sung eleco$$unications
Ro$ania *R, (*&R/) Bucarest *a$sung &lectronics $erica ,,= (*) Dallas A
el; 40+31+620+2333 ure ,td (*&:) Istan.ul el; 1+%2+61+000
el; %0+212+46+0600
Ital ,I' &RI-
*a$sung &lectronics @ordan
Italia *= (*&I) ilan *a$sung &lectronics eAico
el; 3%+02+%21+!%1 ,e#ant -o ,td (*&,) $$an *a$sung &lectronics
el; %62+6+"!0+102 eAico (*&+*) eAico -it'eterlands el; "2+""+"4+"100
*a$sung &lectronics Israel
BeneluA B (*&B') Delft *a$sung &lectronics rgentina
el; 31+1"+21%+6100 Israel (*&I,) el #i#+@affa *a$sung &lectronics
el; %2++%02+626 rgentina * (*&*)
=oland Buenos ires
*a$sung &lectronics orocco el; "4+11+410%+4000
=olsa (*&=/,) Warsaw *a$sung &lectronics
el; 4!+22+60+4400 orocco ,td (*&R-) Bra?il
-asa.lanca *a$sung &letronica Da $a?onia
++
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 80/83
=ortugal el; 212+22+33"+3!3 ,tda (*&D+*) *o =aulo
*a$sung &lectronics el; ""+11+"644+6400
=ortuguesa * (*&=) ,is.on unisia
el; 3"1+21+42"+1000 *a$sung &lectronics -ile
unisia (*&') unis *a$sung &lectronics -o ,td
*pain el; 216+1+!60+234<2" -ile (*&-) *antiago
*a$sung &lectronics el; "6+2+4!"+!"00
I.eria * (*&*) adrid =aistan
el; 34+%1+14+300 *a$sung &lectronics -olo$.ia
=aistan (*&=:) ,aore *a$sung &lectronics
*weden el; %2+42+3"%4+12!3 -olo$.ia * (*-/,) Bogota
*a$sung &lectronics el; "+1+4!+00
'ordic B (*&') *tocol$ *out frica
el; 46+!+"""0+"00 *a$sung &lectronics *out frica =ana$a
(=9) ,td (**) @oannes.urg *a$sung &lectronics ,atin
8nited :ingdo$ el; 2+11+"4%+1"00 $erica * (*&,) =ana$a -it
*a$sung &lectronics el; "0+210+1122
8ni ted :ingdo$ (*&8:) ,ondon 'igeria
el; 44+1%32+4""+000 *a$sung &lectronics =eru
West frica ,i$ited (*&W) ,agos *a$sung &lectronics
el; 234+!0+62!3+!4!3 =eru (*&=R) ,i$a
el; "1+1+11+4!01
+=
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 81/83
AIA$IR#,I"
<.al na,8&conomie mondiala8,&d "&,H==6
H..olintineanu le#andru, ăstase drian, *rept internaţional contemporan, 0nstitutul
omn de "tudii 0nternaţionale, ucureşti, <IIF, p. <JF.
3.adrus +2eog2e, adaceanu &duard, +lobalitate si management, ucuresti, &ditura ll
ecD, <III, p.L<.
4.ari 0oan, +lobali!are si probleme globale, &d. &conomica, ucuresti, H==<, p. <I
F.onciu Glorin,0nvesti iile străine directe i noua ordine economică mondială,&dituraț ș
9niversitară,ucure ti H==Iș
6.onciu Glorin ,0nvestitiile străine directe $nainte şi după cri!a economică
mondială,&ditura 9niversitară,ucure ti H=<Hș
J.:onstantin Eoisuc, 5uminita Pistol, &lena +urgu, op. cit., pag. H<<.
L.:2itiba :onstanta A&conomia Eondiala in vi!iunea globala A ,&ditura
Prouniversitara,ucuresti,H=<4.
I.:2itiba :onstanta ,Eionel ;ana,8epere actuale la nivel economic mondial8,&ditura
9niversitara,ucuresti,H=<H
<=.*unning "o2n, op. cit., pag. <=H.
<<.*umitru :amelia AEanagement 0nternational si relatii economicce Eondiale8,&ditura
Polirom,ucuresti,H===
<H.Popa 0on,Gilip adu 8Eanagement 0nternational8,&ditura &conomica,ucuresti,H==<.
<3.Gota :onstantin, :omerţ internaţional şi politici comerciale internaţionale, &ditura
9niversitaria, :raiova, H==H, p. HH6'HHJ
+9
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 82/83
<4. 0lie +eorgeta,investi ii international,&ditura *imitrie :antemir,ucuresti, H==Hț
<F. *unning ?o2n K,1olume 0, 2eories nd Paradigms ;f 0nternational usiness
ctivitB 2e "elected &ssaBs ,H==H
<6.MileB ?o2n in 7Gorbes Eaga!ine8, "ons 0nc., eQ [orD, <IIJ, pag. <H.
<J.Eoise &lena, 0nvestiţii străine directe (ucureşti- &d. 1ictor, H==F), 3<
<L. Earinescu icolae 7&volutia companiilor transnationale8,evista :onvorbiri
&conomice ,nr H,H==H,pag <J'<L
<I.Postelnicu +2eorg2e, Postelnicu :atalin, +lobali!area economiei, &d. &conomică
H=.usu Eirela, 0nvestiţiile străine directe, &ditura "ecolul //0, :raiova, H===, p. <3F
H<.estructurarea ordinii internationale@, imbergen ?an, &d. Politica, ucuresti, <IJL,
HH. "erbanescu 0lie @:orporatiile transnationale@, , &d. Politica, ucuresti, <ILJ, pag.
<J4
H3.anasoiu :onstantin,@0ntreprinderile multinationale@, & HFSI6 pag. 6F
H4.1oinea, 5iviu, 7:orporaţiile transnaţionale şi capitalismul global8, &ditura Polirom,
ucureşti, H==J
HF.1oinea 5iviu,:orpora iile transna ionale i economiile na ionale,&ditura 0..5.0.ț ț ș ț
,ucuresti H==<
H6..9:* 7Morld 0nvestment eport8<ILI'H=<F
HJ.QQQ.samsung.com
HL.QQQ.doingbussines.ro
HI.QQQ..ro
3=.2e &conomist, HI ?anuarB H===, p. H<.
3<.2ttp-SSQQQ.revistabi!.roStop'social'brandsS
=/
7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx
http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 83/83
top related