tea societatilor fara scop lucrativ

Cuprins

CAPITOLUL 1 INFIINTAREA, ORGANIZAREA SI CONDUCEREA SOCIETATILOR FARA SCOP LUCRATIV ....................................................................................................................................2 1.1. INFIINTAREA SI ORGANIZAREA ASOCIATIILOR SI FUNDATIILOR................................................2 1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor................................................................................2 1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor .................................................................................5 1.2. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA SOCIETATILE FARA SCOP LUCRATIV....7 1.3. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI ........................................12 1.4. PARTICULARITATI FISCALE PENTRU INSTITUTIILE FARA SCOP LUCRATIV ..............................17 1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop patrimonial desfasurata de asociatii si fundatii...........................................................................................................................17 1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor..............................................................19 CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR, APORTURILOR SI REZERVELOR ....................................................................................................................................................................23 2.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE, APORTURILE SI REZERVELE ...............................23 2.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE CAPITALURI ...........................................................................25 CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR .............................................................37 3.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND IMOBILIZARILE ...........................................................................37 3.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE IMOBILIZARI ..........................................................................43 CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE...............................................................................................................................................52 4.1. 4.2. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ...............52 FLUXURI CONTABILE GENERATE DE STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ..............57

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERTILOR............................................................................64 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII .................................................................64 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII ......................................................................67 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL ..............................................................69 CONTABILITATEA ASIGURARILOR SOCIALE SI PROTECTIEI SOCIALE ......................................71 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI....................................................73

CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA TREZORERIEI.....................................................................82 6.1. 6.2. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TREZORERIA .............................................................................82 FLUXURI CONTABILE GENERATE DE TREZORERIE ...................................................................83

CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR............................88 7.1. 7.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR .........................................................................................88 CONTABILITATEA VENITURILOR .............................................................................................92

BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................................................97

1

Capitolul 1 Infiintarea, organizarea si conducerea societatilor fara scop lucrativ

1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor si fundatiilor1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor

Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor nepatrimonial. Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul. In vederea dobandirii personalitatii juridice, membrii asociati incheie actul constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica sau atestata de avocat. Actul constitutiv trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: datele de identificare a membrilor asociati: nume sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; exprimarea vointei de asociere si precizarea scopului propus; denumirea asociatiei; sediul asociatiei; durata de functionare a asociatiei pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat; patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei; poate fi alcatuit din aportul in natura si/sau in bani a asociatiilor; componenta nominala a organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei; persoana sau, dupa caz, persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice; semnaturile membrilor asociati. 2

Statutul asociatiei trebuie sa cuprinda, pe langa elementele din actul constitutiv, si urmatoarele: precizarea scopului si a obiectivelor asociatiei; modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat; drepturile si obligatiile asociatilor; categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei; atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei; destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei.

Oricare dintre membrii asociati, pe baza unei imputerniciri, poate formula o cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul. Respectiva cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: actul constitutiv; statutul asociatiei; actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial; dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei sau, dupa caz, refuzul motivat al eliberarii acesteia. Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere, judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea documentelor si dispune inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei. Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu, acte juridice in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei. Filiala se constituie prin hotararea adunarii generale a asociatiei. Personalitatea juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv,

3

actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial ale acesteia, la judecatoria in a carei crcumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala. Asociatia isi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fara personalitate juridica. Sucursalele se constituie prin hotarare a adunarii generale. Sucursalele desfasoara activitatile date in competenta de catre asociatie. Organele de conducere ale asociatiei sunt: adunarea generala; consiliul director; cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatilor. Competenta adunarii generale cuprinde: stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei; aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; alegerea si revocarea membrilor consiliului director; alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori; infiintarea de filiale; modificarea actului constitutiv si a statului; dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare; orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.

Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa. In exercitarea competentei sale, consiliului director: prezinta adunarii generale raportul de activitate pe preioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei; incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede altfel; indeplineste orice atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. 4

Actul constitutiv al asociatiei poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei. Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii. In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori are urmatoarele atributii: verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei; intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale; poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot; indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati. Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei. In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz, fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica. Actul constitutiv al fundatiei trebuie sa cuprinda: datele de identificare a fondatorilor: numele sau denumirea, domiciliul sau sediul acestora;

5

-

scopul fundatiei; denumirea fundatiei; sediul fundatiei; durata de functionare a fundatiei pe termen determinat sau nedeterminat;

-

patrimoniul initial al fundatiei; componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;

-

persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;

-

semnaturile fondatorilor.

Statutul fundatiei trebuie sa precizeze urmatoarele elemente: explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei; categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei; atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei; procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei; destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei.

Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registru asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul. Cererea de inscriere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: actul constitutiv; statutul; acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial; dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei.

Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. Filiala este condusa de un consiliul director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri. Organele de conducere ale fundatiei sunt: consiliul director; cenzorul, sau dupa caz, comisia de cenzori.

6

Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al acesteia. Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei, exercitand urmatoarele atributii: stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei; aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; alegerea si revocarea cenzorilor; infiintarea de filiale; incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei; executarea bugetului de venituri si cheltuieli; aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei; modificarea statutului fundatiei; indeplinirea oricaror atributii prevazute prin lege sau prin statut.

Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator, la momentul constituirii fundatiei.

1.2. Aspecte generale cu privire la contabilitatea societatile fara scop lucrativ

Notiunea de societate fara scop lucrativ se refera la urmatoarele tipuri de entitati juridice: asociatii, fundatii, organizatii sindicale si celelalte organizatii cu caracter obstesc, culte religioase, partide politice. Persoanele juridice fara scop lucrativ au obligatia organizarii si tinerii contabilitatii la sediile declarate din Romania. Subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin unor persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in Romania, conduc contabilitatea in tara in care au sediul declarat. In calitate de unitati patrimoniale, societatile fara scop lucrativ au obligatia sa asigure, in conditiile legii: intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul; inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

7

-

inventaierea patrimoniului; intocmirea bilantului contabil; controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate; furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Societatile fara scop lucrativ realizeaza inregistrarea operatiunilor patrimoniale cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului jurnal si al cartii mari. Inventarierea la nivelul societatilor fara scop lucrativ trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si pasiv din patrimoniu, care se inscriu in registrul inventar. De asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau juridice. Registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare, impreuna cu documentele justificative, precum si bilantul contabil constituie documentele contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate. Contabilitatea societatilor fara scop lucrativ se conduce in partida dubla si are menirea sa asigure: inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente; stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor; prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor prin bilantul contabil, precum si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor, prin contul rezultatului exercitiului. Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in partida simpla, potrivit legii. 8

Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia celor de utilitate publica pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, daca in cursul unui exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 30.000 EURO. Persoanele fara scop lucrativ care depasesc plafonul veniturilor stabilit de Ministerul Finantelor Publice sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar urmator, sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata durata de functionare a acestora. Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida simpla au obligatia sa asigure: inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara utilizarea unui cont corespondent; stabilirea totalului debitului si creditului, precum si a soldului fiecarui cont. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale, persoanele juridice fara scop lucrativ trebuie sa respecte urmatoarele reguli: la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel: bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul de productie. Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.

9

Costul de productie a unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare nu se includ in costurile de productei. In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabrica ie aferente perioadei. cu ocazia inventarierii: pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila; pentru activitatile economice din structura persoanei fara scop lucrativ, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei. la inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii; Pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii: pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cnd deprecierea este ireversibila) sau, dupa caz, se constituie provizioane (cnd deprecierea este reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor 10

elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentionanduse la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentionandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare. la data ieirii din patrimoniu sau darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute este redata prin aplicarea urmatoarelor principii contabile: principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a

rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile; principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii; principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera; principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent; principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv

11

ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate; principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica numai pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara scop lucrativ.

1.3. Organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului

Contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ se organizeaza in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele juridice fara scop lucrativ, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atat pentru necesitati proprii, cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clienti, furnizori, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice. Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice fara personalitate juridica au obligatia organizarii si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii, avand ca obiective principale urmatoarele: stabilirea cheltuielilor; stabilirea veniturilor;

12

stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate; intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor prinvind gestiune. Persoana desemnata sa conduca contabilitatea la nivelul unei societati fara scop lucrativ trebuie sa asigure conditiile necesare pentru: intocmirea patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a bilantului si a termenelor de depunere la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul unitatii. Potrivit Legii contabilitatii, principalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare. Persoanele juridice fara scop lucrativ, care pot conduce contabilitatea in partida simpla, inregistreaza operatiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-jurnal de incasari si plati. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative privind operatiunile

documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

13

Registrul inventar se intocmeste la infiintarea societatii, anual la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia incetarii activitatii acesteia pe baza de inventar faptic, precum si in alte situatii. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se scad iesirile de la data inventarierii pana la data inchiderii exercitiului financiar. Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile facute in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul ini ial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se intocmeste de persoana juridica fara scop lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intrun inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente principale: denumirea documentelor; denumirea si sediul persoanei juridice care intocmeste documentul (cnd este cazul); numarul si data intocmirii acestuia; mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economice si financiare; continutul operatiunii economice si financiare, iar atunci cnd este necesar si temeiul legal al efectuarii ei; date cantitative si valorice aferente operatiunii economice si financiare efectuate; numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat; alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documentele justificative. Societatiile fara scop lucrativ, pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, intocmesc balanta de verificare (obligatoriu lunar). 14

Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru intocmirea bilantului contabil. Balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile persoanei juridice fara scop lucrativ, urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor (in ordinea planului de conturi); soldurile initiale debitoare si creditoare; rulajele debitoare si creditoare; totalul sumelor debitoare si creditoare; soldurile finale, debitoare si creditoare. Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile generate de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale in contabilitate, respectiv concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Pentru inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate, persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida dubla pot folosi forma de inregistrare pe jurnale, maestru-sah cu jurnale, precum si maestru-sah simplificat. Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare, documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiunilor economice si financiare ce au loc in unitati, pe tot parcursul exercitiului financiar. Organizarea, de catre o persoana juridica fara scop lucrativ, a unui sistem de prelucrare automata a datelor trebuie sa asigure toate informatiile necesare unui eventual control. Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport pentru pastrarea datelor de intrare, pe hartie sau alt suport care asigura conservarea acestora in conditii de siguranta, precum si listele inregistrarilor efectuate in evidenta contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare. Originea, continutul si apartenenta fiecarei date trebuie sa fie indicate cu claritate. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul 15

unui document scris, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de control. Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice moment, reconstituirea elementelor si continutul conturilor, a listelor si informatiilor supuse verificarii, pornind fie de la datele de intrare, fie pornind in ordine inversa de la continutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informatii pe baza carora sa se poata determina datele de intrare. Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale si cu respectarea regulilor generale men ionate in Normele metodologice de intocmire si utilizare a formularelor comune pentru activitatea financiara si contabila, elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative se patreaza in arhiva, de regula, in forma lor originala, grupate in functie de natura operatiunilor si in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora in termenele prevazute de lege. Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarii lor in contabilitate, se pastreaza in arhiva persoanei juridice fara scop lucrativ, timp de zece ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se patreaza timp de cinzeci de ani.

16

1.4. Particularitati fiscale pentru institutiile fara scop lucrativ

1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop patrimonial desfasurata de asociatii si fundatiiPotrivit Codului Fiscal platitori ai impozitului pe profit sunt: persoanele juridice romane; persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din

vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la persoana juridica romana; persoanele fizice rezidente asociate cu persoanele juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica. Baza asupra careia se aplica impozitul pe profit este: in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

17

-

in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara persoanlitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Printre contribuabilii care sunt scutiti de la plata, se regasesc si persoanele juridice organizate sa functioneze ca asociatii sau fundatii cum ar fi: fundatiile romane; cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult, pentru invatamant si pentru actiuni sp0ecifice cultelor religioase, inclusiv venituri din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune. Veniturile pentru care sunt scutite de la plata impozitului pe profit organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt urmatoarele: cotizatiile si taxele de inscriere a membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

18

-

dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea vniturilor scutite;

-

resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; venituri realizate din actiuni ocazionale: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

-

veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;

-

veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camarele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat de catre toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestora, cum ar fi: activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiiilor libere sau asimilate acestora; exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. Din punct de vedere al platitorilor de taxa pe valoare adaugata, Codul Fiscal nu prevede nimic in plus cu privire la asociatii si fundatii, ci numai cu privire la institutiile publice. In Codul Fiscal se regaseste o afirmatie generica care se poate considera ca afecteaza si asociatiile si fundatiile: Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale

19

Guvernului, pentru activitatile prevazute in actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile. Potrivit Codului Fiscal sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde operatiunile care indeplinesc urmatoarele conditii: constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata; locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati economice; importul de bunuri.

Operatiunile de interes general scutite de TVA, prevazute in Codul Fiscal si care au legatura cu asociatiile si fundatiile sunt: activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte antitati recunoscute ca avand un caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filosofica, patronala, profesionala sau 20

civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale. In categoria altor operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, Codul Fiscal mai prevede si urmatoarele activitati: livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult; arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: o operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; o serviciile de parcare a vehiculelor; o inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurilor imobile; o inchirierea seifurilor. Scutirile de TVA pentru bunurile importate, care au legatura cu institutiile fara scop patrimonial, se refera la: importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si amelioare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin norme; 21

-

importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;

-

importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamente pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului.

22

Capitolul 2 Contabilitatea capitalurilor, aporturilor si rezervelor

2.1. Delimitari teoretice privind capitalurile, aporturile si rezervele

Aporturile, rezervele si capitalurile reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile, aflate la dispozitia persoanelor juridice fara scop lucrativ. Aceste surse de finantare se pot regasi sub mai multe forme, cum ar fi: aporturi; diferente din reevaluare; rezerve si alte fonduri proprii; execedente nerepartizate, reportate din anii precedenti; subventii pentru investitii; provizioane reglementate si cele pentru riscuri si cheltuieli; imprumuturile pe termen lung si mediu; alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.

Aporturile reprezinta contributiile in natura si/sau numerar ale membrilor pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ si se inregistreaza in contabilitate distinct pe baza actelor de constituire a societatii. Diferentele din reevaluare reprezinta reprezinta soldul diferentelor intre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve, ca aporturi la patrimoniul institutiei sau sunt folosite pentru alte destinatii stabilite potrivit reglementarilor in vigoare. Rezervele insitutiilor fara scop lucrativ se clasifica la fel ca si in cazul societatilor comerciale in trei categorii distincte: rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve.

23

Rezervele legale se constituie anual din excedentul obtinut de persoana juridica fara scop lucrativ.(minim 5% din profitul brut pana se atinge nivelul de 20% din patrimoniul institutiei). Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercitiului, conform prevederilor din statulul fiecarei societati. Alte rezerve, neprevazute in lege sau in statut, pot fi constituite facultativ pe seama rezultatului net al exercitiului pentru acoperirea deficitelor sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii generale. Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituite numai pentru activitatile economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare, cum sunt: litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte; cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt: cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate, potrivit

programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile sezoniere si partial sezoniere; pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, in devize; alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si se regularizeaza astfel: 24

-

prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii provizionului;

-

prin creditul contului de venituri cnd provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv cnd acesta devine total sau partial fara obiect;

-

cnd are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila, conturile de provizioane constituite anterior se inchid prin crediul conturilor de venituri si, concomitent, cheltuielile si pierderile respective in raport cu natura lor se inregistreaza in conturile corespunzatoare.

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, creditele bancare pe termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora. Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului si a repartizarii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz.

2.2. Fluxuri contabile generate de capitaluri

Persoanele juridice fara scop lucrativ isi desfasoara activitatea cu ajutorul surselor de finantare stabile. Evidenta acestor elemente patrimoniale se tine cu ajutorul conturilor din clasa 1 Conturi de capitaluri, care cuprinde urmatoarele grupe de conturi: 10 Aporturi si rezerve; 11 Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si rezultatul reportat; 12 Rezultatul exercitiului; 13 Subventii pentru investitii; 15 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli; 16 Imprumuturi si datorii asimilate.

25

In cadrul grupei 10 Aporturi si rezerve, un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul 102 Aporturi. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta aporturilor in natura si/sau in numerar pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ, precum si majorarii sau reducerii aporturilor. Contul 102 Aporturi este un cont cu functiune de pasiv. Prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor: 105 Diferente din reevaluare, cu diferentele din reevaluare incorporate in aporturile la patrimoniul social; 106 Rezerve, cu rezervele destinate majorarii patrimoniului social; 117 Rezultatul reportat, cu excedentele realizate in exercitiile financiare precedente destinate majorarii patrimoniului social; 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate, cu valoarea imobilizarilor necorporale reprezentand brevete, licente si alte drepturi si valori similare aportate; 211 Terenuri, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand terenuri si amenajari de terenuri aportate; 213 Mijloace fixe, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe aportate; 261 Titluri de participare, cu valoarea imobilizarilor financiare reprezentand titluri de participare aportate; 301 Materii prime, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime aportate; 512 Conturi curente la banci, cu sumele depuse ca aport in contul de disponibil. Contul 102 Aporturi se debiteaza prin creditul conturilor: 117 Rezultatul reportat, cu deficitele realizate in exercitiile financiare precedente, in cazul in care nu pot fi acoperite pe alta cale prevazuta de lege; 211 Terenuri, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand

amenajari de terenuir pentru activitatiile fara scop lucrativ aduse ca aport, scoase din evidenta; 213 Mijloace fixe, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale reprezentand mijloacele fixe scoase din evidenta; cu valoarea

26

imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe pentru activitatile fara scop lucrativ, aduse ca aport, scoase din evidenta; 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii. Contul 102 Aporturi are sold creditor si reprezinta valoarea aporturilor la patrimoniul social. In cadrul grupei 11 Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si rezultatul reportat un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR). Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc (CAR), constituit nin conformitate cu prevederile legale in vigoare. Contabilitatea analitica se tine pe fiecare membru CAR. Contul 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 129 Repartizarea rezultatului exercitiului, cu rezultatele realizate in exercitiul financiar curent de casele de ajutor reciproc, repartizate la fondul social al membrilor acestora; 512 Conturi curente la banci, cu sumele incasate de la terti sau comunicate de terti pe baza de documente justificative neaparute inca in extrasele de cont, reprezentand depuneri la fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc; 531 Casa, cu sumele incasate in numerar reprezentand depuneri la fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc. Contul 113 Fondul social al memebrilor Caselor de Ajutor Reciproc se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 267 Creante imobilizate, cu sumele reprezentand imprumuturi restituite de membrii caselor de ajutor reciproc prin compensarea cu fondul social al acestora; cu sumele reprezentand dobanzile suportate de membrii caselor de ajutor reciproc la imprumuturile restituite prin compensarea cu fondul social al acestora; 462 Creditori diversi cu sumele reprezentand fondul social neridicat de membrii caselor de ajutor reciproc, retrasi; 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate la alte case de ajutor reciproc reprezentand fondul social al membrilor transferati; 27

-

531 Casa, cu sumele platite reprezentand restituirea fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc.

Soldul creditor al contului 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor reciproc reprezinta fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc, existent. In cadrul grupei 12 Rezultatul net al exercitiului prezentam functiunea contului 120 Rezultatul exercitiului. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta excedentului sau a deficitului realizat in cursul exercitiului, distinct pentru activitatile fara scop lucrativ, incusiv activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice. Contabilitatea rezultatelor se tine distinct pe conturile sintetice de gradul II. Contabilitatea analitica a rezultatelor activitatilor fara scop lucrativ se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile cu destinatie speciala. Contul 120 Rezultatul exercitiului este un cont bifunctional si se crediteaza prin debitul conturilor: 117 Rezultatul reportat, cu deficitele realizate in exercitiul financiar precedent; 7xx Conturi de venituri, la sfarsitul perioadei, cu soldurile creitoare ale conturilor din clasa 7, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor. Contul 120 Rezultatul exercitiului se debiteaza prin creditul conturilor: 117 Rezultatul reportat, cu excedentele realizate in exercitiul financiar precedent, nerepartizate; 129 Repartizarea rezultatului net al exercitiului, cu excedentele realizate in exercitiul financiar precedent, destinate repartizarii; 6xx Conturi de cheltuieli, la sfarsitul perioadei, cu soldurile debitoare din clasa 6, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor; 711 Venituri din productia stocata, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. Soldul creditor al contului 120 Rezultatul exercitiului reprezinta excedentele realizate, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor deficitele realizate daca cheltuielile depasesc veniturile. Din grupa de conturi 13 Subventii pentru investitii contul reprezentativ este 131 Subventii pentru investitii. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse de care beneficiaza persoana juridica fara scop lucrativ in vederea procurarii sau producerii de echipamente ori alte 28

bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit privind activitatile economice. Contabilitatea analitica se tine pe categorii de subventii, iar in cadrul acestora, pe fiecare unitate finantatoare. Contul 131 Subventii pentru investitii este un cont de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza pe parcursul desfasurarii activitatii prin debitul conturilor: 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere; 211 Terenuri, cu valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri privind activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere; 213 Mijloace fixe, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere; 445 Subventii, cu valoarea subventiilor pentru investitii, de primit; 512 Conturi curente la banci, cu valoarea subventiilor primite in cont.

Contul 131 Subventii pentru investitii se debiteaza prin creditul conturilor: 211 Terenuri, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale primite cu titlu gratuit, reprezentand amenajari de terenuri pentru activitatile economice, scoase din evidenta; 213 Mijloace fixe, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale primite cu titlu gratuit reprezentand mijloace fixe pentru activitatile economice, scoase din evidenta; 772 Venituri din operatii de capital, cu cota parte a subventiilor pentru investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii incluse in costuri. Soldul creditor al contului 131 Subventii pentru investitii reprezinta subventiile neinregistrate la venituri. In cadrul grupei 14 Provizioane reglementate, contul reprezentativ este 141 Provizioane reglementate. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale.

29

Contul 141 Provizioane reglementate este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul contului: 687 Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea provizioanelor reglementate. Contul 141 Provizioane reglementate se debiteaza prin creditul contului: 787 Venituri exceptionale din provizioane, cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate. Soldul creditor al contului 141 Provizioane reglementate reprezinta provizioanele reglementate constituite. Din grupa 15 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli vom prezenta functiunea contului 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, constituite, de regula, la finele exercitiului pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale pentru litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, alte elemente de patrimoniu sau cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. Contul 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli este un cont de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea de exploatare; 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea financiara; 687 Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea cu caracter exceptional. Contul 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se debiteaza prin creditul conturilor: 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare, cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea de exploatare; riscuri si

30

-

786 Venituri financiare din provizioane, cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea financiara;

-

787 Venituri exceptionale din provizioane, cu sumel reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.

Soldul creditor al contului 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli evidentiaza provizioanele constituite pentru riscuri si cheltuieli. In grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate, unul din conturile reprezentative este 162 Credite bancare pe termen lung si mediu. Prin intermediul acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen lung si mediu primite de la societatile bancare sau alte institutii de credit. Contul 162 Credite bancare pe termen lung si mediu este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul conturilor: 401 Furnizori, cu platile efectuate catre furnizori direct din credite bancare, pe baza documentelor prezentate la banca; 404 Furnizori de imobilizari, cu platile efectuate catre furnizorii de imobilizari direct din credite bancare; 512 Conturi curente la banci, cu suma creditelor bancare primite in cont.

Contul 162 Credite bancare pe termen mediu si lung se debiteaza prin creditul conturilor: 512 Conturi curente la banci, cu suma creditelor rambursate; 765 Venituri din diferente de curs valutar, cu diferentele de curs valutar favorabile, rezultate in urma lichidarii creditelor bancare exprimate in devize. Soldul creditor al contului 162 Credite bancare pe termen mediu si lung exprima creditele pe termen lung si mediu nerambursate.

31

MONOGRAFIE CONTABILA

Contabilitatea aporturilor 1. se inregistreaza in contabilitate aportul la constituirea patrimoniului social al institutiei fara scop lucrativ sub forma unor brevete in valoare de 4.000 RON. 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi asimilate = 102 Aporturi 4.000 4.000

2. se evidentiaza in contabilitate aportul in natura sub forma unei suprafete de teren in valoare de 35.600 RON, aport care va majora patrimoniul social al institutiei. 211 Terenuri = 102 Aporturi 35.600 35.600

3. se primeste aport la patrimoniul institutiei un autoturism in valoare de 41.200 RON. 2133 Mijloace de transport = 102 Aporturi 41.200 41.200

4. se inregistreaza in contabilitate aportul in numerar pentru majorarea patrimoniului institutiei fara scop lucrativ in valoare de 50.000 RON. Suma este depusa in contul bancar la institutiei. 5121 Conturi curente la banci = 102 Aporturi 50.000 50.000

5. se inregistreaza in contabilitate majorarea patrimoniului social pe baza excedentelor realizate din activitatea economica la inchiderea exercitiului financiar cu valoarea de 12.300 RON. 1292 Repartizarea rezultatului activitatilor economice = 102 Aporturi 12.300 12.300

32

6. se evidentiaza majorarea patrimoniului social din excedentele realizate de institutia fara scop lucrativ in exercitiile financiare precedente in valoare de 9.500 RON. 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial = 102 Aporturi 9.500 9.500

7. din rezervele aflate la dispozitia institutiei fara scop lucrativ, aceasta decide ca o parte din ele in valoare de 3.800 RON sa fie folosite pentru majorarea patrimoniului social. 106 Rezerve = 102 Aporturi 3.800 3.800

8. se decide reducerea patrimoniului social pentru acoperirea deficitelor realizate in activitatea economica in exercitiile financiare precedente cu suma de 3.760 RON. 102 Aporturi = 1172 Rezultatul reportat al activitatilor economice 3.760 3.760

9. se inregistreaza reducerea patrimoniului social cu valoarea de 14.000 RON reprezentand mijloace de transport scoase din evidenta. 102 Aporturi = 2133 Mijloace de transport 14.000 14.000

Contabilitatea rezervelor 1. se inregistreaza in contabilitate constituirea unor rezerve pe baza excedentelor din activitatea fara scop patrimonial inregistrate la inchiderea exercitiului financiar, in valoare de 7.120 RON. 1291 Repartizarea rezultatului activitatilor fara scop patrimonial = 106 Rezerve 7.120 7.120

33

2. se inregistreaza in contabilitate majorarea rezervelor societatii fara scop lucrativ pe baza excedentelor reportate al activitatilor fara scop lucrativ in valoare de 9.300 RON. 1172 Rezultatul reportat la activitatilor economice = 106 Rezerve 9.300 9.300

3. reducerea rezervelor poate sa apara in momentul in care societatea fara scop lucrativ doreste sa acopere deficitele reportate din activitatile economice, care sa presupunem ar avea valoarea de 6.300 RON. 106 Rezerve = 1172 Rezultatul reportat al activitatilor economice 6.300 6.300

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu O societate fara scop lucrativ contracteaza un credit bancar in valoare de 25.000 RON pe o perioada de 4 ani si cu o rata a dobanzii de 20%. In contabilitatea institutiei se vor realiza urmatoarele inregistrari contabile: 1. se evidentiaza primirea creditului bancar in valoare de 25.000 RON. Suma este virata in contul curent al institutiei. 5121 Conturi curente la banci = 162 Credite bancare pe termen lung si mediu 25.000 25.000

2. se evidentiaza in contabilitate dobanda datorata aferenta creditului bancar. Dobanda pentru prima luna va fi 416,7 RON ((25.000*20%)/12). 666 Cheltuieli cu dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare 416,7 416,7

34

3. in prima luna dupa primirea creditului se plateste rata de 520,8 RON (25.000/48) si dobanda aferenta de 416,7 RON. % 162 Credite bancare 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare = 5121 Conturi curente la banci 520,8 416,7 937,5

Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni O societate fara scop lucrativ poate evidentia in contabilitate urmatoarele articole contabile legate de imprumuturile din emisiuni de obligatiuni. 1. se realizeaza o emisiune de obligatiuni in valoare de 10.000 RON cu o dobanda de 15%. 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 10.000 10.000

2. se incaseaza prin contul curent contravaloarea obligatiunilor emise si vandute in valoare de 10.000 RON. 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 10.000 10.000

3. se evidentiaza in contabilitate valoarea dobanzii totale datorate 1.500 RON (15%*10.000). 666 Cheltuieli cu dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1.500 1.500

4. se platesc prin virament bancar dobanzile datorate in valoare de 1.500 RON. 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni = 5121 Conturi curente la banci 1.500 1.500

35

5. se inregistreaza rambursarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni in valoare de 10.000 RON. 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 5121 Conturi curente la banci 10.000 10.000

36

Capitolul 3 Contabilitatea imobilizarilor

3.1. Delimitari teoretice privind imobilizarile

Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea persoanei juridice fara scop lucrativ, care nu se consuma la prima utilizare. Activele imobilizate se pot clasifica pe trei categorii distincte: imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale cuprind urmatoarele elemente: cheltuieli de constituire; cheltuieli de cercetare si dezvoltare; concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi si valori similare; fondul comercial; alte imobilizari necorporale.

Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii persoanei fara scop lucrativ. Cheltuielile de constituire privind activitatile economice se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani. Cheltuielile de cercetare dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora la persoanele juridice fara scop lucrativ. Evidenta acestor imobilizari se tine pe categorii de lucrari si obiective si se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani. In cadrul activelor imobilizate in concesiuni si alte drepturi similare se cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea primitoare potrivit contractelor incheiate.

37

Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la valoarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Activele imobilizate de natura celor men ionate anterior se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le detine. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt: clientela; vadul; debuseele; reputatia si alte elemente necorporale.

Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii. Insa, daca se constata o depreciere ireversibila, aceasta poate fi amortizata. Elementul de active necorporale alte imobilizari necorporale evidentiaza programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale. Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se

amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani. Imobilizarile corporale cuprind in componenta lor terenurile si mijloacele fixe. Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri. Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz.

38

Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii. Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit legii. Potrivit legislatiei in vigoare, se considera mijloc fix obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege; are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei si miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul amortizarii si al provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora. Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe urmatoarele categorii: cladiri; constructii speciale; masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de masurare, control si reglare; mijloace de transport; animale si plantatii; unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura de birotica; alte active corporale.

La intrarea in patrimoniu, mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, prin care se intelege: costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de persoana juridica fara scop lucrativ; valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit; valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc. conform statutelor si contractelor; 39

-

valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe reevaluate in baza unor dispozitii legale exprese.

Evidenta mijloacelor fixe la nivelul institutiilor fara scop lucrativ se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitatea lui, o functie distincta. Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora. Amortizarea se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a mijloacelor fixe. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le are in proprietate. Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se inregistreaza in contabilitatea acestuia. Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate pentru activitatile economice, utilizand unul unul din urmatoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii; amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de amortizare lineara cu un coeficient; amortizarea accelerata, care consta in calcularea, in exercitiul in care mijloacele fixe intra in activul persoanei juridice fara scop lucrativ, a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare. Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din valoarea de intrare se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.

40

Reevaluarea mijloacelor fixe se refera la operatiunea de stabilire a valorii actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fara scop lucrativ. Valoarea actuala a mijlocului fix se stabileste, de regula, avandu-se in vedere: valoarea de intrare din contabilitate, utilitatea si pretul pietei, precum si gradul de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii. Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizarile necorporale si imobilizarile corporale, precum si pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Imobilizarile in curs corporale reprezinta costul de productie, respectiv costul de achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului. Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei. Imobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe dupa receptia, darea in folosinta, se inregistreaza in contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat. La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective, potrivit contractelor incheiate. Imoblizarile financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si creante imobilizate. Titlurile de participare reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura persoanei juridice fara scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile, respectiv realizarea unui venit. Alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe care persoana juridica fara scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum si alte titluri de plasament detinute pe o perioada indelungata.

41

La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora. Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului. Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: creante legate de participatii; imprumuturi acordate pe termen lung; alte creante imobilizate.

Creantele legate de participatii sunt acele creante ale persoanei juridice fara scop lucrativ create cu ocazia acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de participare. In conturile de imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care persoana juridica fara scop lucrativ percepe dobanzi. In categoria alte creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse de persoana juridica fara scop lucrativ la terti. Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane, reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate stabilita cu ocazia inventarierii. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale, a imobilizarilor in curs si a celor financiare nesupuse amortizarii se constituie numai pentru activitatile economice, pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii. In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri, se procedeaza astfel: in situatia cnd deprecierea este superioara provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar; in cazul in care deprecierea constatata este inferioara provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul constituit si se inregistreaza la venituri;

42

-

cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, provizioanele constituite se inregistreaza la venituri.

3.2. Fluxuri contabile generate de imobilizari

Societatile fara scop lucrativ in evidenta imobilizarilor cu ajutorul conturilor din grupa 2 Conturi de imobilizari". Aceasta grupa de conturi cuprinde urmatoarele grupe de conturi: 20 Imobilizari necorporale 21 Imobilizari corporale 23 Imobilizari in curs 26 Imobilizari financiare 28 Amortizari privind imobilizarile 29 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor.

In cadrul grupei 20 Imobilizari necorporale se regaseste contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare. Prin intermediul acestui cont se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica si de comert si altor drepturi si valori similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai. Contabilitatea acestor active se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si pentru activitatile economice. Contabilitatea analitica se tine pe categorii de concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica etc. Contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate este un cont de activ, prezinta sold ini ial debitor si se debiteaza prin creditul conturilor: 102 Aporturi, cu valoarea imobilizarilor ecorporale, reprezentand brevete, licente si alte drepturi si valori aportate; 131 Subventii pentru investitii, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere din activitatea economica; 203 Cheltuieli de dezvoltare, cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare;

43

-

233 Imobilizari necorporale in curs, cu valoarea imobilizarilor necorporale in curs receptionate ca brevete, licente si alte drepturi si valori similare;

-

404 Furnizori de imobilizari, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor valori similare achizitionate;

-

721 Venituri din productia de imobilizari necorporale, cu valoarea brevetelor, liecentelor si altor valori similare realizate pe cont propriu.

Contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare se crediteaza prin debitul conturilor: 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea concesiunilor restituite; 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale, cu valoarea

amortizarii brevetelor, licentelor si altor drepturi, scoase din evidenta; 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, cu valoarea neamortizata a brevetelor, licentelor si altor drepturi similare cedate. Soldul debitor al contului 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate evidentiaza valoarea concesiunilor, brevetelor si licentelor existente la un moment dat in patrimoniul persoanelor fara scop lucrativ. Din cadrul grupei 21 Imobilizari corporale vom prezenta functiunea contului 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe, separat pentru activitatile fara scop lucrativ si pentru activitatile economice. Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii este un cont cu functiune de activ, prezinta sold ini ial debitor si se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 102 Aporturi, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe aportate; 105 Rezerve din reevaluare, cu cresterea de valoare rezultata din reevaluarea instalatiilor tehice, mijloacelor de transport etc; 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea imobilizarilor corporale primite in leasing financiar; 231 Imobilizari corporale in curs, cu valoarea imobilizarilor corporale in curs receptionate ca instalatii tehnice, mijloace de transport etc.; 44

-

131 Subventii pentru investitii, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;

-

404 Furnizori de imobilizari, cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate pentru activitatile economice;

-

446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cu valoarea taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import;

-

722 Venituri din productia de imobilizari corporale, cu valoarea la cost de productie a instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. realizate pe cont propriu.

Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii se crediteaza prin debitul conturilor: 102 Aporturi, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale scoase din evidenta; cu valoarea imobilizarilor corporale pentru activitatile fara scop lucrativ, aduse ca aport si scoase din evidenta; 105 Rezerve din reevaluare, cu descresterea de valoare rezultata din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. 261 Titluri de participare, cu valoarea neamtortizata a imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al unei societati comerciale; 267 Creante imobilizate, cu valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung pentru bunurile cedate in regim de leasing financiar; 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale cedate sau scoase din evidenta; 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare, cu valoarea pierderilor din calamitati. Soldul final debitor al contului 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii evidentiaza valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat in patrimoniu.

45

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor de imobilizari aferente activitatii fara scop lucrativ 1. se cumpara un brevet pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 10.000 RON. 2051 Concesiuni brevete = 404 Furnizori de imobilizari 10.000 10.000

2. se cumpara un teren pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 50.000 RON. % 2111.01 Terenuri = 404 Furnizori de imobilizari 50.000 50.000

3. se primeste cu titlu gratuit un soft informatic evaluat la valoarea de 900 RON. 2081 Alte imobilizari necorporale = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 900 900

4. se constata un plus de inventar la aparatura de birotica aferenta activitatii fara scop patrimonial in valoare de 521 RON. 2141.01 Mobilier si aparatura de birotica aferenta act. fara scop patrimonial = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 521 521

46

5. se evidentiaza un brevet realizat pe cont propriu si nereceptionat, evaluat la valoarea de 600 RON. 2331 Imobilizari necorporale in curs pentru activitatile fara scop patrimonial = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 600 600

6. se evidentiaza o amenajare de teren realizata pe cont propriu si nereceptionata, evaluata la valoarea de 1.200 RON. 2311 Imobilizari corporale in curs privind activitatile fara scop patrimonial = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 1.200 1.200

7. se receptioneaza un brevet (imobilizare necorporala in curs) realizat pe cont propriu in valoare de 700 RON. 2051 Concesiuni, brevete, licente privind act fara scop lucrativ = 2331 Imobilizari necorporale in curs pentru activitatile fara scop patrimonial 700 700

8. se receptioneaza o amenajare de teren (imobilizare corporala in curs) realizata pe cont propriu in valoare de 1.300 RON. 2112.01 Amenajari de teren aferent act fara scop patrimonial = 2311 Imobilizari corporale in curs pentru act fara scop patrimonial 1.300 1.300

47

9. se amortizeaza un mijloc de transport aferent activitatii fara scop patrimonial. Valoarea amortizarii este de 2.000 RON. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2815.01 Amortizarea mij de transport aferente act fara scop patrimonial 2.000 2.000

10. se scoate din evidenta un soft informatic complet amortizat aferent activitatii fara scop patrimonial. Valoarea de intrare a imobilizarii necorporale este de 1.500 RON. 2808.01 Amortizarea altor imobilizari necorporale aferente act fara scop lucrativ = 2081 Alte imobilizari necorporale aferente act fara scop patrimonial 1.500 1.500

11. se scoate din evidenta o licenta neamortizata in valoare de 950 RON. 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial = 2051 Concesiuni, brevete, licente aferente act fara scop lucrativ 950 950

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor de imobilizari aferente activitatii economice 1. se cumpara o licenta pentru activitatea economica, in valoare de 5.000 RON si TVA de 950 RON. % 2052 Concesiuni, brevete, licente aferente act economice 4426 Tva deductibila = 404 Furnizori de imobilizari 5.000 5.950

950

2. se primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport in valoare de 12.500 RON. 2133.02 Mijloace de transport aferente activitatii economice = 131 Subventii pentru investitii 12.500 12.500

48

3. se evidentiaza scoaterea din gestiune a unei instalatii tehnice neamotizate in valoare de 8.700 RON. 6583 Cheltuieli privind cedarea activelor si alte operatii de capital = 2131.02 Echipamente tehnice aferente act economice 8.700 8.700

4. se contabilizeaza scoaterea din gestiune a unei licente complet amortizata in valoare de 5.000 RON. 2805.02 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor aferente act economice = 2052 Concesiuni, brevete, licente aferente act economice 5.000 5.000

5. se inregistreaza un proiect de cercetare obtinut prin efort propriu din activitatea economica, evaluat la 1.500 RON. 2032 Cheltuieli de dezvoltare privind act economica = 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale 1.500 1.500

Operatiuni contabile ocazionate de leasingul financiar In cazul in care se achizitioneaza prin leasing un mijloc de transport (in valoare de 24.000 RON cu o dobanda lunara de 100 RON, perioada de leasing este de 24 de luni), in contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele articole contabile: 1. se inregistreaza primirea mijlocului de transport in valoare de 24.000 RON. 2133 Mijloace de transport = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 24.000 24.000

2. se inregistreaza in avans dobanda totala datorata in valoare de 2.400 RON (24 luni*100 RON) 471 Cheltuieli inregistrate in avans = 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 2.400 2.400

49

3. in fiecare luna se vor inregistra, pe baza facturilor, cheltuielile cu rata scadenta, cu dobanda si taxa pe valoarea adaugata. % 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 4426 Tva deductibi

tea societatilor fara scop lucrativ

Documents