i, cu dragoste · 2002. 8. 25. · despre hu\i, cu dragoste o istorie sentimental[ a hu\iului, cu...

Post on 22-Jan-2021

8 Views

Category:

Documents

0 Downloads

Preview:

Click to see full reader

TRANSCRIPT

C MY B

C MY B

8 S]mb[t[, 12 ianuarie 2008

Ideea directorului Caseide Cultur[ „Alexandru Giu-garu“, Sergiu G[in[, de arezerva pe pagina oficial[ aurbei un spa`iu virtual pen-tru „amintirile“ hu\enilors-a dovedit a fi una inspira-t[. Din Belgia, SUA, Aus-tralia, Canada sau Israel au]nceput s[ vin[ mesaje caremai de care mai frumoase\i mai pline de emo`ie. }nr]ndurile care vorbesc maicu seam[ despre vechiulHu\i, cu uli`ele ]nguste \icelebrele dughene evreie\ti,cu viile pline de roade ]npragul toamnelor ce colo-rau ]n auriu p[durea Do-brinei, fiecare localnic sepoate reg[si. „Hu\i, ora\ulcopil[riei! Bunica (EtiIancu), de care mi-e dornespus, m-a crescut ]n a-cest ora\ minunat, parfu-mat de tei. }mi amintescde aromele copil[riei. }mipl[cea s[ merg descul`[pe asfaltul ]nmuiat de soa-re \i apoi s[ fac baie ]n co-paia de tabl[ ]n care bu-nicu`a mea ]nc[lzea apa lasoare. St[team seara pepervazul ferestrei \i vi-sam, iar bunica mai coseac]te ceva. Sora bunicii,Basica \i so`ul ei, neneaGutman, un evreu tarebun, au fost ca al`i bunicipentru mine. Nenea Gut-man m-a ]nv[`at litereleruse\ti, Basica preg[teacele mai bune m]nc[ruri.Eimi-au fost complicii pri-mei mele iubiri. Oameniminuna`i. N-am mai fostdemult ]n vechiul or[\el,dar amintirile s]nt vii, vii,

vii“,semneaz[ Rotman Fer-nanda Hermina, din Israel.

„Nimic nu se leag[de suflet meu cu at]tadragoste, putere \i

nemurire ca Hu\iul“

„Despre ce s[-mi amin-tesc mai ]nt]i? Despre pri-ma zi de \coal[, pe atunci|coala General[ nr 4,c]nd doamna ]nv[`[toareFlondor mi-a pus conde-iul ]n m]n[ \i mi-a ar[tatcum s[ trasez primul be-`i\or? Despre colega debanc[, Liliana Butuc, cusor`ule`ul apretat \i alb caneaua? Despre profesorulde sport, domnul Rogoja,(Mo\ Bombi`[, cum ]l po-recleau elevii)? Despreprofesorii de la Liceul„Cuza Vod[” (promo`ia1975), care ne-au ]nv[`ats[ fim oameni cu demni-tate \i au crescut ]n noisim`[m]ntul de m]ndriec[ s]ntem rom^ni? Oriceamintire despre Hu\i estesf]nt[ ]n inima mea. As-t[zi, de la 20.000 de kilo-metri dep[rtare, ]mi a-mintesc cu sfin`enie fieca-re am[nunt despre aniiminuna`i ai copil[riei. Es-te aproape imposibil s[ e-num[r fiecare eveniment,fiecare loc \i fiecare per-soan[ care au ]nsemnatceva ]n via`a mea. De ace-ea, pun totul ]ntr-un sin-gur cuv]nt: HU|I. Am vi-zitat multe `[ri \i locuriminunate din lume. Darnimic nu se leag[ de sufletmeu cu at]ta dragoste, pu-

tere \i nemurire a\a cums-a legat ora\ul nostru din-tre vii _ HU|I“. Cu dragos-te \i m]ndrie, Cristi Giur-giuc, Melbourne, Australia.

Hu\iul, ]n vremeagrea a r[zboiului!

„Invita`ia de a veni cumateriale menite s[ com-pleteze imaginea ora\ului,m-a r[scolit, oblig]ndu-m[s[ eliberez, din buchetulde amintiri o mul`ime de]nt]mpl[ri, care mi-auumplut copil[ria, eu fiindn[scut[ ]n 1939. A\adaram petrecut anii r[zboiu-lui ]n ora\. Primul lucrude care ]mi aduc amintes]nt bombardamentele.Locuiam pe atunci ]ntr-ocas[ situat[ pe strada Bo-gasier, ]n spatele B[nciiNa`ionale. Aveam treiani, st[team ]n tran\ee, \is-a ]nt]mplat ca o bomb[s[ cad[ peste acel tran\eu]n care speram s[ fimocroti`i. Acoperi\ul tran-\eului s-a pr[bu\it pestenoi, c]`iva oameni au fostr[ni`i de schijele bombei,

iar eu, `in bine minte, am]nghi`it p[m]nt. Tata eratot timpul concentrat, nu ]lvedeam zile \i nop`i de-ar]ndul. Mama era cu noi,dou[ fete, singur[ mult[vreme. Mi-aduc amintec[ am fost obliga`i s[ ce-d[m camera mai mare u-nui ofi`er german, la carevedeam produse alimen-tare, de lux pentru vre-murile acelea grele, c]ndnu existau alimente. Credc[ prin 1946 ne-am mutat]n casa bunicilor, situat[pe o strad[ ce se numeaLascar Catargiu“. Astfela sunat unul dintre cele maifrumoase masaje primite pewww.husi.ro de la un me-dic rom^n, renumit ]n Is-rael, Tamara Fischbach.

Medicul Tamara Fisch-bach ]\i mai aminte\te ]nmesaj despre bunicul ei, unvestit proprietar de p[m]n-turi, despre primii pa\i la\coala din col`ul str[zii.„Bunicul meu dinspremama se numea BuiumHerscovici (zis „Buiumbr]nzarul“), om cu stare,

proprietar de p[m]nturi \ianimale. El avea o mic[fabric[ de br]nzeturi ]ncurtea casei, unde se aflau\i grajduri de animale. }ntoamna anului 1947 am]nceput prima clas[. |coa-la era la cap[tul str[zii]nguste \i ]mi aduc amintec[-mi era fric[ s[ mergsingur[ deoarece ]naintede scoal[ se afla un atelierde potcovit caii. |coalam[ atr[gea, copiii eraufoarte diferi`i, ca ]n oriceclas[, prima mea ]nv[`[-

toare a fost doamna Ulea.De la v]rsta aceea m[ sim-`eam atras[ de lumea u-mili`ilor \i obidi`ilor soar-tei. Poate am fost influen-`at[ de devotamentul cucare tata ]\i ]ngrijea bol-navii, ca medic bun ceera. Niciodat[ nu m-amg]ndit c[ a\ putea profesao alt[ meserie dec]t cea demedic, structurat[ fiindspre a iubi oamenii cu at]tmai mult cu c]t s]nt mailovi`i de via`[”.

Elena S]rbu

Despre Hu\i, cu dragosteO istorie sentimental[ a Hu\iului, cu „aspect“de jurnal neconven`ional pentru vechiul t]rg,merit[ a fi reconstituit[ din amintirile pe carecei pleca`i demult din „Ora\ul Bisericilor“ le-aua\ezat pe pagina virtual[ a Hu\ului (www.husi.ro)ca pe adev[rate declara`ii de dragoste fa`[ deurbea copil[riei lor. Din SUA, Belgia, Australia\i, mai ales, Israel, hu\enii le scriu tuturor celorde acas[ pove\tile lor de via`[, a\a cum \i leamintesc dup[ ani \i ani de pribegie!

* Socoteala deacas[ \i cea din t]rg.De regul[, zice prover-bul, cele dou[ nu se preapotrivesc, dintr-un motivsau altul. Exist[, ]ns[, \iexcep`ii, precum cel ]n-registrat, recent, de c[treun polonez. Acesta do-rea s[ mai fac[ \i el oschimbare ]n obiceiurileamoroase, a\a ]nc]t a de-cis a merge la un bordel,f[c]ndu-\i cele mai fru-moase vise. Numai c[,odat[ ajuns acolo, a con-statat, stupefiat, c[ unadintre procesatoarele depl[ceri nu e altcineva de-c]t cea care ]i era so`ie de14 ani. Femeia a recu-noscut c[ ]\i mai rotun-jea \i ea veniturile dev]nz[toare la un maga-zin, argument ce nu l-acalmat pe so`ul care i-aintentat divor`.

* Cu socoteala deacas[ prin t]rg. Dup[San Francisco \i Lon-dra, Copenhaga devineal treilea ora\ din lumecare g[zduie\te o ]nt]lni-re mondial[ a adep`ilorlui Onan, adic[ din aceiacare ]\i provoac[ singuripl[cerea sexual[. }n ciu-da numelui _ marato-nul Masturbate-a-Thon2008, manifestarea nu seva desf[\ura aidoma

unui maraton adev[rat_ adic[ nu va fi nici ]npas alert, nici pe str[zi.Ci ]n trei spa`ii ]nchise,unul pentru doamne, u-nul pentru domni \i unulmixt. }n acestea, partici-pan`ii vor...aborda su-biectul, teoretic, dar \ipractic, finalitatea fiind,conform organizatorilor,ameliorarea orgasmu-lui \i reg[sirea pl[ceriisexuale. Curat sexual[!

* T]rgul socotelilorde tot felul. De cur]nd,Las Vegas-ul a g[zduit oexpozi`ie nu doar ma-mut, ci \i destul de ciu-dat[, dac[ e s[ o judec[mprin prisma unora dintreobiectele expuse \i pro-puse publicului mai multsau mai pu`in larg: o chi-tar[ invizibil[ (mai pre-cis, virtual[); un telefonmobil pentru...surzi (evorba de videotelefon);un calculator a c[rei car-cas[ e f[cut[ dintr-unplastic din... gr]u (posi-bil[ solu`ie ecologic[,\tiindu-se c[, anual, zecide milioane de ordina-toare s]nt aruncate la gu-noi); difuzoare din...sti-cl[; baterii re]nc[rcabilecu tot soiul de produse,precum apa sau, \i mai\i, un amestec 90 la sut[ap[ \i 10 la sut[ votc[!

Cred c[ am o roti`[ care se ]nv]rte camanapoda \i, din acest motiv, fac asocieribizare. Numai ]n mintea mea apar ni\teleg[turi n[stru\nice care, spuse cu vocetare, pot provoca sup[r[ri de lung[ durat[.

Zilele trecute, m-am ]mbr[cat ca uneschimos \i m-am decis s[ atac frigul chiarla el acas[, adic[ pe uli`[.

Am luat bastonul [la adus din Cuba,mi-am dres vocea pentru a fredona ni\tearii din opere, r[mase printr-un ungher almemoriei \i, ca un general care inspectea-z[ o ultim[ dat[ c]mpul de b[t[lie, maiprivesc odat[ pe geam. }n gr[dini`[, inac-

cesibil[ c]inilor mei datorit[ unui sistem degarduri, pe o banc[ pe care o utilizez doarvara, trona un motan imens. Avea l[bu`elesub b[rbie, ochii semi]nchi\i \i meditaad]nc la emanciparea \oarecilor.

Pe o alee, Hector, c]inele meu luppreferat, se s[lta, g]f]ia, se agita de mamafocului \i se ar[ta foarte interesat de mo-tan, a\a cum ]i sta bine unui c]ine bineeducat. Nu departe \i Ulise, Fiara cum ]imai spun, manifesta \i el o preocupareexagerat[ fa`[ de intrusul sfid[tor.

P]n[ aici mi s-a p[rut toat[ scena, con-form[ datinilor pe acest p[m]nt. }n deta-liu, m]`a enerveaz[ c]inii \i c]inii ofug[resc, iar dac[ o prind, atunci estenasol r[u de tot. Privesc mai atent \i ]nceps[ deslu\esc am[nunte, detalii, care nu s]ntaccesibile a\a-zi\ilor gur[-casc[. Motanulacela \tia c[ este inaccesibil c]inilor, \tia c[acolo, ocrotit de garduri, poate sfida,poate enerva p]n[ la infarct c]inii \i ]l poateprovoca p]n[ \i pe proprietar, adic[ pemine. Era clar c[ sim`ea o pl[cere sata-nic[ s[ ne vad[ pe to`i neputincio\i.

— Bine, motanule, r]njesc, deschiz]ndporti`a pentru Hector.

Nu s]nt un om sadic, dar uneori amunele apuc[turi care pot fi caracterizate c[au ceva nuan`e de sadism. Hector a ]n`elesinvita`ia \i a pornit ]ntr-un iure\ nebun.Mai avea o distan`[ cam de 35 cm de la botp]n[ la motan. Abia atunci acesta sedumire\te c[ datele problemei s-au schim-bat \i sare ca din pra\tie, speriat de moarte.De cealalt[ parte, Ulise se preg[tea de

ambuscad[ \i st[tea ]ncordat ca un arc. Amasistat atunci la un salt peste dou[ garduri,un salt uria\ \i incredibil chiar \i pentru unghepard. Din strad[, m]`a a continuatiure\ul mor`ii, pierz]ndu-se ]n p[dure.

— Hm! Ce chestie! bomb[nescsatisf[cut.

Ies ]n strad[ \i pendulez bastonul cu ooarecare elegan`[. V]ntul, rece ca ghea`a,]ncearc[ perfid s[ p[trund[ spre trupulmeu, dar doar fa`a ]i este accesibil[.

Povestea motanului nu-mi d[ pace \i m[duce cu g]ndul la... Parlament (v-am spuseu c[ fac asocia`ii bizare!). Mai precis, lao emisiune recent[, v[zut[ la un post TV.Era prezent un parlamentar (motanul) \idoi moderatori (Hector \i Ulise).

— Dac[ ave`i o locuin`[ ]n Bucure\ti, dece mai primi`i \i chirie de la Parlament? sezbor\e\te Hector.

— St[ b[iatul meu acolo, eu stau cuchirie, r[spunde ocrotit de gard (lege?)motanul.

— Ave`i contract de ]nchiriere? serepede Ulise.

— Noi avem ni\te drepturi, nu ni secere...

— Domnule, asta-i nesim`ire! S]ntrevoltat \i-mi vine s[...

— Nu pute`i, avem gardul (adic[ legea),nu v[ d[ voie...

— Ce gard, dom’le! Gardul ]l face`itot voi!

— Este o neru\inare, ave`i milioane ]nconturi \i v[ preta`i la ho`ii!

— Dac[ n-ave`i contract de ]nchiriere,

]nseamn[ c[ ]nlesni`i o evaziune fiscal[,spumeg[ Hector. Acolo, dup[ gard,motanii sfideaz[ poporul \i ]\i fac pensiineru\inate, diurne nesim`ite, indemniza`iidodoloa`e \i mai fac \i „g[rdu`uri spe-ciale“, aduc[toare de \pag[.

Tr]ntesc ap[sat bastonul \i m[ g]ndesc lao solu`ie, adic[ s[ deschid cumva oporti`a... Dar gardurile cu care se prote-jeaz[ parlamentarii s]nt de beton armat \i,]n plus, intangibile.

— Ce m[ am[r[sc inutil?! A\a ]micre\te tensiunea \i, Doamne fere\te!,poate apare „buba mare“. Mai bine m[]ntorc la scena cu motanul.

Z]mbesc cu oarece mul`umire de des-f[\urarea ostilit[`ilor recente.

— Ai v[zut cum a ̀ ]\nit motanul? St[teaca un belfer, f[r[ grij[, ocrotit de lege, c[doar el a f[cut-o!

— Na, c[ iar am alunecat ca naiba sprepolitic[!

Revin la ambele pove\ti, amestecate canaiba.

— Dar \i dac[ ]l apuca un pic Hector decoad[! Of! Of!

M[ interiorizez \i-l v[d pe cel cu chiria,neru\inat \i cinic. For`ez imagina`ia \i-lvad pe Hector cu parlamentarul ]n gur[.Fa`a mi se lumineaz[, pulsul se lini\te\te \iinima nu m[ mai ]n`eap[. }ntr-o curte vado m]`[ umbl]nd f[r[ rost.

— C]`! ho`ul dracului.— A`i spus ceva? ]ntreab[ proprietarul.— Nu, vorbeam politic[, morm[i ne-

inteligibil.

Dinaro Bajero

O lume nebun[

O plimbarecu bastonul

Dr. C. Simirad

Poves

tiri di

n Gala

ta

Medicul Petru Condrea* 120 de ani de la na\tere

Elev al savan`ilor Victor Babe\ \i Ioan Cantacuzino,prof.dr. Petru Condrea a contribuit la organizarea \idezvoltarea \colii rom^ne\ti de microbiologie. S-an[scut ]n B]rlad, ]n urm[ cu 120 de ani, la 7 ianuarie1888, ]ntr-o familie de institutori. A urmat \coala pri-mar[ \i Liceul „Gh. Ro\ca-Codreanu“ ]n ora\ul natal,iar la Bucure\ti, Facultatea de Medicin[, ]ntre anii1906 \i 1911. Preg[tirea ca microbiolog \i-a ]nceput-o]nc[ din timpul studen`iei. }n 1913 a luat parte la cam-pania antiholeric[ din Bulgaria. Din 1914 a lucrat ]nLaboratorul de Medicin[ Experimental[ din Bucure\ticondus de Ioan Cantacuzino, ]n vederea preg[tirii tezeide doctorat. }n anul 1915 a ob`inut titlul de doctor ]nmedicin[ \i chirurgie cu o cercetare experimental[asupra virusului vaccinia. Apoi, Petru Condrea \i-ades[v]r\it preg[tirea de microbiolog la Institutul deAnatomie Patologic[ a Universit[`ii din Paris. Lav]rsta de 30 de ani ]\i ]ncepe activitatea didactic[, capreparator la Catedra de Medicin[ Experimental[ de laFacultatea de Medicin[ din Bucure\ti, unde parcurgetoate treptele ierarhiei universitare. Concomitent, aactivat ca \ef de sec`ie la Institutul „Dr. IoanCantacuzino“ din Capital[. Datorit[ calit[`ilor didac-tice \i \tiin`ifice, ]n 1946 este solicitat ca profesor laCatedra de Bacteriologie a Facult[`ii de Medicin[ dinIa\i, unde a ilustrat cu deosebit[ competen`[ ]nv[-`[m]ntul medical ie\ean, cre]nd o adev[rat[ \coal[,demn[ de tradi`ia ]nainta\ilor s[i. La Ia\i, a format spe-ciali\ti care i-au continuat activitatea. Paralel cu activi-tatea didactic[, Petru Condrea s-a afirmat ca un cer-cet[tor pasionat, av]nd contribu`ii originale, valoroase]n domeniul virusologiei \i microbiologiei. Recunoscutca mare specialist ]n produc`ia de seruri \i antitoxine,i s-a ]ncredin`at ]n 1950 organizarea \i conducereaFilialei Ia\i a Institutului „Dr. I. Cantacuzino“.Acordarea titlului de „Medic emerit“, ]n 1954, evi-den`iaz[ pre`uirea de care se bucura activitatea depus[de Petru Condrea. Retras din ]nv[`[m]nt ]n 1958, \i-acontinuat munca de cercetare ]n calitate de consilier\tiin`ific la Institutul „Cantacuzino“ din Bucure\ti.Profesorul \i omul de \tiin`[ Petru Condrea a ]ncetatdin via`[ la 13 decembrie 1967, ]n Bucure\ti.

Oameniicet[`ii

Ionel Maftei

top related