hanu ancutei - mihail sadoveanu - libris.ro
Post on 22-Oct-2021
76 Views
Preview:
TRANSCRIPT
J
MIHAIL SADOVEANU
Flanu Ancutei
150 MIHAIL SADOVEANU
,,S-a indepirtat zburdnd foarte sus o pasire miiastri, dincolo cumult de zona joasl, a vribiilor. Nu voi mai intAlni, cind sufletulmeu fi-va tulburat, aci, la cigiva pasi de mine, mingiietorii luiochi albagtri, zimbetul siu oprimist si consolator. Omul detoate zllele s-a misruir, lesand in locu-i simulacrele sale de piatrd,qi de bronz. Ce-a fost afiecdruia din noi a devenit al ruturor, el eacum numai al poporului, dintru care a iesit." (G. Cilinescu: MihailSadoveanu,,,Contemporanul", 27 oct. 1,961)Postum vor fi publicate romanele neterminate ,,C6ntecu1 Mioarei..si ,,Lisaveta" (Citeva limuriri despre ultimele manuscrise sado-veniene" de Mihai Gafiqa, Editura Minerva, 1g7l).
Activitate politicd
Cuprins
Iapa lui Vode.Haralambie ...Balaurul ....iFintina dintre plopiCeaIaIti, Anculi. 58
Judeq al sirmanilor . . 74
Negustor lipscan 86
Orb slrac 101
IstorisireaZaharieiFdntinarul .... 'l'13
Cronologie..... . '1,27
5
1,5
25
38
Senator
Presedintele Senatului
1932
Deputat
Presedintele Adunirii DeputalilorMembru al Marii Aduniri NalionaleVicepregedinte al P rezidiului provizoriu
al Republicii Populare Romine
1926 - 1940
18 iunie 1931 - 10 iunie
1946 - 1948
5 dec. 1946 - 24 feb. 1948
1948 - 1961
30 dec. 1,947 - 12 apr.1948
Art Director gi Grafici: Dan HerfordLector: Smaranda Caterina HerfurtCoperta: Dan Herford
Lucrare executat; la R.A. Monitorul Oficial
@ Editura Mihail Sadoveanu,20l.6
info@mihailsadoveanu.comwww.mihailsadoveanu.com
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiSADOVEANU, MIHAIL
Hanu Anculei / Mihail Sadoveanu. - Bucuregti :
Editura Mihail Sadove anu, 2Ql6ISBN 978-606 -93355 -1 -2
821.135.1,32
lui Voda
7}1fr"; ntr-o toamni aurie am alrzit multe povegti IaHa-Vf,Xi nul Ancuqei. Dar asta s-aintimplatintr-o depdrtarl"
6-f,llff vreme, demult, in anul cind au cdzut de Sintiliei-C;ryO1 ploi n;prasnice ;i spuneau oamenii ca ar fi vd,zut
balaur negru in nouri, deasupra puhoaielor Moldovei. Iar nigte
pisiri cum nu s-au mai pomenit s-au involburat pe furtuni,vislind spre risirit; gi mo; Leonte, cercetand in cartea lui de
6 MIHAIL SADOVEANU
zodii ti tilmicind semnele lui lraclie-impirat, a dovedit cumcd, acele pisiri cu penele ca bruma s-au ridicat rdtacite dinostroavele de la marginea lumii si aratd vesre de rdzboiintreimpirali ;i biel;ug la vila de vie.
Apoi intr-ad,eiar, impiratul-Alb si-a ridicat muscalii luiimpotriva limbilor pdgine, si, ca si se implineasci zodiile, a di-ruit Dumnezeu rod in podgoriile din f,ara-de-Jos de nu mai aveauvierii unde si puie mustul. $-au pornit din pnrqile noastreciriugii ca s-aduca vin spre munte, s-atuncea
" fort la Hanul
Ancuqei vremea petrecerilor gi a povegtilor.Taberele de card, nu se mai isroveau. Liutarii cdntat fdrd,
oprirg. CAnd cddeauunii, dobordqi de trudi si de vin, se ridicaualqii de prin cotloanele hanului.
$-atitea oale au farimat biutorii, de s-au crucit doi animuierile care se duceau la tdrgla Roman. $i, la focuri, oameniincercali gi rnegteri frigeau hartane de berbeci gi de vitei, oripirpileau clean gi mreani din Moldova.Iar Ancuqa ceatdndrd,
lot c.a mi-sa de sprincenati ;i de vicleana, umbla ca un spiridu;incolo..gi-ncoace, rumdna la obraji, cu catrinta-n brlu gi cuminicile suflecate: impirqea vin gi mAncdri, risere gi vorbebune.
Trebuie sn gtiqi dumneavoastri ci hanul acela al Ancurei nuerahan, era cetate. Avea nigte ziduri groase de ici pdni colo, ginigte porqi ferecare cum n-am vdzutde zilele mele. in cuprinsullui se puteau oplogi oameni, vite ;i ciruqe ;i nici habar ri-",r."r,dinspre pafieahogilor...
La vremea de care vorbesc, era insi pace in tara si intreoameni buni-voire. Porqile srateau deschise ca la Domnie. $iprin ele, in zlle line de toamni, puteai vedea valea Moldoveicitbdtea ochiul ;i piclele munlilor pe piduri de brad pindtlaCeahliu gi Haliuca. Iar dupi ". ri ..rfrrnda soarele inspretirimul celilalt si toate ale depdrtarii se stergeau gi lunecau in
HANUANCUTEI 7
tainice neguri, - focurile luminau zidurile de piatrl", gurilenegre ale ugilor gi ferestrelor zdbrelite. Contenea cite un ris-timp viersul liutarilor, ;i porneau povegtile ...
Stitea stilp acolo, in acele ",ile grase ;i vesele, un rdzes strd"-
tn, caremie imi era drag foarte.inchina oala cdtrd toate obrazele,asculta cu ochii dugi cAntecele liutarilor gi se lua la intrecere
pini gi cu mos Leonte la tilcuirea tuturor lucrurilor de pe lu-
-." "rt" ... Era un om nalt, carunt, ct faga uscate gi adAnc
brdzdata. in jurul musti{ii tuginate gi la coada ochilor mititei,pielea era scrijelati in crequri mirunte gi nenumirate. Ochiullui era aprig gi neguros, obrazul cu mustaqi tusinatd pdrea cd
ride cu tristeqi.il chema Ionigi comisul. Dumnealui Ioniqi comisul avea o
pungi destul de grea in chimir, sub stfaiele de giac sur. Si ve-
nise cilare pe un cal vrednic de mirare. Era calul din poveste,inainte de a minca tipsia cu jar. Numai pielea gi ciolanele!Un cal roib, pintenog de trei picioare' cu gaua nalti pe d6nsul,
neclintit intr-un dos de pirete, cu minunchiul de ogrinji sub
bot...,,Eu aici is trecitor... cuvinta, cu oala in mina, dumnealui
Ioniqi comisul; eu incalec gi pornesc in lumea mea... Roibu'meu ii totdeauna gata, cu gaua pe e1... Cal ca mine n-are
nimeni... incalec, imi plesnesc ciciula pe-o ureche gi md duc,
nici nu-mi pasi..."De dus insa nu se ducea. Stitea cu noi.
- intr-adevdr... ii raspunse intr-un rind mog Leonte; cal
ca al dumitale nu se gisegte si umbli noud ani, la toqi impiraqiipdmAntului ! Numai pielea lui cAte parale face ! Cind migindesc, m-apuci groaza...
- Sd gtii dumneata, prietine Leonte ! strigi razegul zbitlin'du-gi mustala tuginate. Asemenea cal uscat gi tare nu gtie de
nevoie nici de trudi. La mdncare se uiti numai c-un ochi si nu
8 MIHAIL SADOVEANU
se supiri cand il las neadipat. $i gaua parca-i crescuti dintr-insul.Aista-i cal dintr-o viqi aleasi. Se trage dintr-o iapi tot pinte-noagd", cu care m-am fudulit eu in rineretile mele gi la cire s-auitat cu mare uimire chiar MdiaSa Vodi Mihalache Sturza...
- Cum s-a uitat cu uimire, cucoane Ioniqi ? Era tot aga deslabe ?
. - Se-nqelege. Asta-i o poveste pe care ag putea si v-o spun,daca m-ascultaqi ...
- Cum si n-ascultd.m, cucoane Ioniqd ? mai ales o povestedin vremea lui Mihai-Vodi Sturza !
- $i mai ales din vremea tinereqilor mele... rispunse ri-zegul, serios. Pe vremea aceea, tot in acesta loc ne aflam, inpreajma focurilor si a caralor cu must, cu alqi oameni careacuma-s oale gi ulcele; gi-n jurul nosrru umbla Ancuqa cealaltd,,mama acesteia, care gi ,^ r-^dus intr-o lume mai p.r!ir, ,r.r.le.in vremea aceea stam eu nicijit foarte, intr-o zi, in ug" hanu-lui, cu oala in mina sringi gi cu friul iepei in dreapta... $iAncuga cealalta gedea ca gi asra, rot in locul acela, rd"zSmaa deugorul ugii, gi asculh ce spuneam eu... Ce voi fi spus atuncinu gtiu, - au fost vorbe care au zburat ca Eifrunzele de toamni...
Comisul Ioniqi zimbi firi veselie, in musraqa-i tusinati siaspri, _pe cind noi toqi cei de fati, gospodari gi cdriu;i dinJara-de-Sus, ne agezam in juru-i pe butuci ;i pe proqapurilecardlor, cu b;rbiile inilqate gi cu ochii rotunzi.R""ut" ieati,-niri sta in prag, rdzdmatd,deugor; g-o bitea soarele de toamn;pi.lit, aurindu-i jumatate de obraz. in vale, aproape, sticleaM.oldova_ printre zdvoaie, si departe r. p..rr.d.au hungii, -talazuri de cremene sub picle
"h"rtr..Calul cel slab al rizegului, din coasta hanului, simqind ti-cere.in preajmd,, nechezd, deodati subtire gi rinji inspre noi caun dem-on. Ancuqa isi intoarse ochii sprin "rn gjrpri .1, infri-co$at; gi uimiti.
HANUANCUTEI 9
- Aha ! vorbi comisul; iaca agarincheza gi ridea si iapa ceabatrina... Acu' ea, cine gtie, poate-i ochi ori dinte de lup, darrisul ei tot triieste, ;i se sparie de el alti Ancugi.
Cum vi spuneam, domnilor mei, eu stam aici in acest loc,gata de duci, cu picioru-n scard. Si iaca, numai ce aud pocnindharapnic ;i duruind trisuri pe arcuri; si, cind imi inalq gi-miferesc capul, vid venind pe gleah o drogci cu patru cai bul-zi; ... Vine si se opreste la han, dupd rinduiale. $i se coboaradin ea boierul, ca sd.vadd" ochii Ancutei, cum era datina.
Cum s-a apropiat, eu i-am inchinat oala cu vin si i-ampoftit sdnitate. El s-a oprit in loc si s-a uitat zdmbind la minegi la iapi, si la oamenii care erau in preajma mea, si i-a plicutinchinarea. Era un boier mirunt la stat, cu barbi rogie rotunjiti,;i purta la git un lanqug subqire de aur:i
- Oameni buni, zice boierul acela; tare md, bucur ci vidchef gi voie buna in tara Moldovei ...
- $i noi ne bucurim, zic ett, cd" auzim asemenea vorbi.Asta plitegte cit;i vinul cel mai ales.
Atunci boierul a zimbit iar si m-a intrebat pe mine de undesunt gi unde mi duc.
- Cinstite boierule, am rispuns; eu, de neamul meu, suntrdzes de la Driginegti, din tinutul Sucevii. Dar agezdrile melesunt nestatornice ;i dugmanii mei au colqi lungi gi ascugiqi. Amo pricini, cinstite boierule, care nu se mai istoveste. Am mog-tenit-o de la pirintele meu dascilul Iona gi tare md" rem c-ams-o las gi eu mostenire copiilor mei, dacd. m-ainvrednici Dum-nezeu si-i am.
- Cum asa? aintrebat cu mirare boierul.
- A;", precum spun. Cici pricina noastri de judecatd, a
pornit, cinstite boierule, dinainte de Vodi Calimah. $-amavut infiqigare si s-au dus la Divanuri rinduri de oameni, gi s-aufacut cercetdri ;i hoarnice, si s-au cerut mirturii cu jurimint,
10 MIHAIL SADOVEANU
g-au murit unii din neamul nostru judecAndu-se ;i s-au niscuralqii tot pentru judecata, si iati, nici in zilele mele, nu s-a gisitinci dreptatea.Ba vrijmasul cu care mi lupt mi-a mai tdiat cuplugul din ocina pirinteasci doi stinjeni gi cinci palme, lingiprisaca Velii. $-atunci, ridicAnd noud plingere la isprivnicie,iarisi n-am gisit mili, cici protivnicul meu, sa nu vi fie dumnea-voastrd cu supirare, e corb mare boieresc.
Dac-am vdzut s-amvdzut, am mai cobordt odati din coar-di sacul cu hirtoagele si cu pecelile cele vechi, le-am mai slo-venit ;i le-am ales, ;-am pus indreptirile pe care le socornestirbite colea, lAngi chimir, s-am incdlecat pe roaiba mea gi
de-acu' nu mi opresc decit la Vode. Si-mi facd, el dreptate !
- Cum se poate ? s-a mirat iar boierul, mAngAindu-gi bar-ba 9i jucind intre degete lantugul cel de aur. Te duci la Vod; ?
- Mi duc ! $-apoi dacd" nici Vodi nu mi-a face dreptate...Boierul a pornit a ri"de.
- Ei, gi daci nu !i-a face dreptate nici Vode ? ...Aici comisul Ionigi igi cobori pulin glasul, dar Ancuqa cea
tindrd, cum ficuse odinioari cealaltd",impungind intr-o parte cucapul, intinse urechea gi auzi ce trebuia si se intimple dacinici la Vod; n-ar fi gasit razesul dreptate. Daci nici Vodi nui-a face dreptate, atunci si pofteasc a Maria Sa si-i pupe iapanu departe de coade!...
CAnd a rostit comisul vorba asta mare, firi inconjrtr, asacum vorbesc oamenii la noi, in Jara-de-Sus, Ancuqa si-a strinsbuzele gi s-a preficut ca se uitd cu luare-aminte in lungulgleahului ...
- Cind am spus eu vorba asta, urmi rd"zesul,Ancuqa cea
de-atunci ;i-a dus rdpede palma la gurd, si s-a facut a se uitaincolo, in lungul drumului. Iar boierul a prins a ride. Pe urmas-a oprit, mingiindu-;i barba gi jucindu-se cu lanqugul de aur.
HANU ANCUTET 1.1.
- $i cind socotegri si te infiqigezi la Vodd ? a intrebatdumnealui.
- Apoi, cinstite boierule, numai oala asra de vin s-o de;ertintru slava Domniei Taie, pe urmi mi ridic in sa ca AlisandruMachidon gi nu mi opresc decit la Iegi. Iar daci vrei gi Dom-niaTa si gugti roaddproaspiti de la Odobesri, arunci a aduceAncuta must ros intr-o oald noui gi noi prea mult ne-om bu-crrra, crtcoane, de cinstea care ne-o faci...
Boierul s-a intors zimbjnd citri Ancuta cea de demult,care era ca si aceasta de sprincenati gi de vicleani, g-a poftit ooali noui de lut cu must ros din Jara-de-Jos. Eu, ca rd.zes cemi aflu, am cerut cu semelie si plitesc eu cinstea aceea g-amgi zvirlit patru parale in poala Ancuqei....
Dupi aceea boierul s-a suit in drogca ilui cu arcurigi s-a dus.Iar eu, incilecAnd precum am figiduit, nu m-am oprit
clccit in tirgul Iegului, s-am tras la un han, lingi biserica luiLozonschi, peste drum de Curtea Domneascn. $i a doua zicdtra amiazd, spdlat 9i pieptinar, m-am infeligat cu inima bi-tind la poarta Curqii.
Acolo dorobantul mi-a pus spanga intre ochi. $i dupi ce-amspus ce durere am, a strigat spre oddi, ;-a venit dintr-acolo uno$tean bitrin care m-a dus indati intr-o cd,marutl, din huntrulclrrtii, unde mi-a ie;it inainte un ofiqer tinerel gi subqire, im-lrrdcat numa-n fireturi gi-n aur.
- Ce pofte;ti dumneata, omule ?
*Iaca aga g-aga, - eu sunt comisul Ioniti, rdzeg de la Dri-ginegti, E-am venit la Vodi, insetat dupi dreptate ca cerbulclupi apa de izvor.
- Prea bine, a rispuns ofiqerul cel tinir. Vode iti poate as-ctrlta chiar acuma plingerea. Lasi ici palaria;i intri pe uEarsta mititici. Dincolo, in odaia ceamare, ai si gise;ti pe Vodiqr-ai si-i spui lui ce te doare.
12 MIHAIL SADOVEANU
Atuncea mi-a nivilit sAngele in ochi si mi s-au impainjenitvederile. Dar am strins din misele si mi-am tinut firea. $i des-chizind ofiqerul uga cea mititici, am inrrat inrr-o luminl mare,si, cum eram cu grumazul plecat, am zdrit botforii de maro-chin ai lui Vodi g-am qi cdzutin genunchi. $i mn gindeam cila domn nou gi tinar trebuie sa gisesc eu mili pentru supa-ririle mele.
- Miria Ta, am strigat eu cu indrdzneald"; am venit sa-mifaci dreptate !
Voda mi-a rispuns:
- Scoali-te.Auzind glasul, am ridicat ca-nrr-un fulger privirea, s-am cu-
noscut pe boierul de la han. Pe loc am inteles ci trebuie siinchid ochii gi si fiu infricosat. Mi-am plecat mai adinc frun-tea, amintins mdna, am apucat poala hainei g-am dus-o la buze.
- Scoali-te! a zis iar Vodi, - si aratd,-qi ?ndreptirile.Cind m-am ridicat in picioare, ambd.gat de sama ci ochii
boierului meu se increteau a ri,s ca si la han, cind primise oalacu must rog din minile suflecate ale Ancuqei. Scot cuindraz-neali hirtiile din tagca de piele ;i i le intind, si incep a-i spune.
$i-i spun eu despre toate valurile cdte m-au bAntuit, despre totveninul cit l-am adunat in inima mea, si cit l-am mogtenit dela morqii mei. $i cetind Vodi hirtiile ;i plecindu-si de aproapeochii pe peceqile de cearl", s-a inseninat g-a griit cam pe nas:
- Bine, rdzesule, am sa-ti fac dreptate. Are si mearga cutine un om al meu cu porunca tare, si faca rinduialalaDra-ginegti.
Eu, cind am auzit, am dat iar in genunchi gi Vodd iar mi-aporuncit si mi scol. Apoi, cu ochii subliagi a zimbet, m-a bd-tut pe umir:
- Ei, dar dacd, nu-ti faceam dreptate) cum rdmdnea?
lri f;
1.4 MIHAIL SADOVEANU
- Di, Miria Ta, rispund eu ri,zdnd, cum si rimiie ? Euvorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum !
$-atita haz a fdcut Vodd Mihai pentru rispunsul meu, cim-a bitut iar pe umir gi gi-a adus aminte gi de oala cu vin ro;pe care i-am pl;tit patru parale - ;i rizdnd, a poruncit si vieslujbagul care si meargd" cu mine; gi sub ochii lui, pe loc, s-ascris poruncd. tare, - ;i cAnd am incilicat de la han de lingiLozonschi $-am purces inapoi, el se uita zimbind de la fereas-tra deschisa gi-gi mingiia barba...
Iaca de ce trebuie si vi uitaqi ca la un lucru rar la calul meucel roib, pintenog la trei picioare: pentru ci aista-i mogteniredin iapa lui Vodi gi cind rdncheazd el gi ride, parcd" ar avea oamintire din alt veac gi din acele zile ale tineretii mele. Dupiasta puteli cunoaste ce fel de om sunt eu ! $-acuma si maiprimim vin in ulcele gi si incep alti istorie pe care de multvoiam si v-o spun...
Haralambie
ZD€ftD u ulcica-n stinga, comisul Ioniqi igi mingiie cu' m\i'( d ou i d e g et. d. ir mina d,r e ap td,-rrs i e6l. ru"; in ate.
IV-UZD Dregindu-gi glasul,.se pregdti si.inceapi o povestire'//-:>Y:2- mai strasnici gi mai minunati decit cea cu iapa lui
Vod;. Atunci cu mare dragoste ;i plicere s-a ridicat din col-qul lui cilugirul cel care venea de la munte, si, cumpdnindu-gioala in dreptul birbii, a slobozit cuvinr. Pdnd, intr-acea clipi
top related