explorarea secretiei salivare

Explorarea aparatului digestiv

Secretia salivara

• Saliva bucala• produsul de secreţie a celor trei perechi de glande

salivare mari :

• parotide, sublinguale, submaxilare

• şi a numeroaselor glande mici diseminate în mucoasa bucală (mai abundente în zona palatină şi labială)

Secretia salivara

• 1.1. Recoltarea salivei

• 1.2. Examenul macroscopic al salivei

• 1.3. Debitul salivar

• 1.4. pH–ul salivar

• 1.5. Densitatea salivei

• 1.6. Examenul microscopic al salivei

1. Drenajul

• colectarea salivei ce se scurge peste buza inferioară,timp de 5 minute

• subiect cu narinele pensate + efectuează o respiraţie orală

2. Sucţiunea

• aspiraţie cu ajutorul unei pompe de vid

1.1. Recoltarea salivei

1.2. Examenul macroscopic al salivei

• lichid incolor

• transparent sau translucid: datorită aglomerărilor opalescente – leucocite şi celule epiteliale

• puţin filant

• gust fad

• aproape inodor

1.3. Debitul salivar

• secreţia salivară la om este continuă

1. in stare de veghe= stimulare minimă permanentă “spontană”, (Babkin – 1950)

• factori stimulatori psihici, chimici (din compoziţia salivei), mecanici

• debitul salivar de repaus este de 0,3 – 0,5 ml/min

2. în timpul somnului debitul salivar scade la aproximativ 0,05 ml/min

3. în timpul digestiei : 20 – 300 ml/min

4. cantitatea de salivă secretată zilnic: 1 – 1,5 litri,

• Debitul maxim: în cursul alimentaţiei

1.3. Modificari ale debitului salivar

1. Accentuarea secreţiei de salivă (sialoreea)

intoxicaţii (Hg ,Pb, Bi, As, alcaloizi etc.) administrarea de substanţe

medicamentoase sau toxice (muscarina, fizostigmina, neostigmina, colina, acetilcolina etc.)

odată cu senzaţia de greaţă în iritaţiile meningee (meningită,

migrenă) în toate cazurile de excitaţie locală la

nivelul cavităţii bucale sau pe traiectul nervului trigemen

1.3. Modificari ale debitului salivar

2. Reducerea secreţiei de salivă (hiposialia, xerostomia)

stările dedeshidratare masivă administrarea de medicamente

parasimpaticolitice (atropina) În afecţiuni locale sau generale care

afectează glandele salivare :- sindrom Gougerot – Sjögren- sarcoidoză,- sindrom Miculitz- stomatite severe

1.4. pH–ul salivar

• uşor acid• pH salivar= 5,75 – 7,05

1.5.Densitatea salivei

• variază între 1002 – 1008 (media: 1012)

• densitatea salivei < densitatea plasmei sanguine (1026)

1.6. Examenul microscopic al salivei• Frotiul de salivă (colorat cu albastru de metilen) :

1. leucocite

2. celule epiteliale descuamate

3. bacterii

4. filamente de mucină

5. uneori resturi alimentare

6. toate colorate în albastru

1.7.Compoziţia chimică a salivei

1. 99,4% apă

2. 0,6% reziduu uscat:

• 0,4% substante organice

• 0,2% substante anorganice

1.7.Compoziţia chimică a salivei

a. Substanţele organice salivare :

a.1. substanţe azotate proteice :

• mucină (are proprietatea dea precipita sub acţiunea acizilor)

• Albumină

• globuline,enzime (amilază, lizozim)

• aglutinogene din sistemul ABO

• kallicreină (substanţă vasoactivă cu acţiune vasodilatatoare)

a.2. substanţe azotate neproteice :

• uree, acid uric, creatinină şi aminoacizi

a.3.substanţe organice neproteice, majoritatea neazotate

• acid lactic, citric, vitamine, alcool

1.7.Compoziţia chimică a salivei

b. Substanţele anorganice salivare:

• Cloruri

• Fosfaţi

• Sulfaţi

• bicarbonaţi de calciu, magneziu etc.,

• săruri ale unor metale grele (Pb, Hg, Cd, Bi, As, I).