dacismul in opera

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.

Dacismul in opera “Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu

“Creanga de aur”(1933)-dezvolta o mitologie dacica; -simbol al regenerarii si al nemuririi, al intelepciunii,al cunoasterii; Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. In Creanga de aur se conturează un alt tip de schivnic, al treizeci şi doilea Decheneu, "prorocul cel bătrân", care stă în Kogaionon"muntele ascuns", ca şi magii eminescieni (din Strigoii şi Memento mori, de pildă), unde oficiază un ritual cunoscut doar de el şi de ucenicii săi. Ritualul apariţiei ritmice a bătrânului preot din munte este o reluare a mitului dacic al lui Zalmoxe. Mihail Sadoveanu încearcă să demonstreze că religia nouă, prin interdicţia teluricului, îl depărtează pe om de pământesc, creând astfel chiar tentaţia fructului oprit. Observăm elemente comune între acel obicei instituit de magul sadovenian, de a se întâlni cu discipolii săi şi cu oamenii de rând la intervale bine stabilite, şi străvechiul cult dacic şi pre-român concomitent cu străvechiul cult al soarelui.