creativitate a ca dimensiune cognitivă pozitivă

Creativitateaca dimensiune cognitivă pozitivă

Dr. Cristina Mogoașe

cristina.mogoase@ubbcluj.ro

Universitatea Babeș-BolyaiFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie

www.clinicalpsychology.ro

Aveți 2 minute.Gândiți-vă la cât mai multe și mai originale titluri care să descrie imaginea alăturată.

De ce creativitate?

Creativitatea asigură progresul nostru ca specie – rezultatele creativității ne îmbogățesc cultural și ne cresc calitatea vieții - Caracteristică umană înalt dezirabilă

Creativitatea în sine îți poate oferi o satisfacție deosebită în viață / îți poate crește nivelul de împlinire/fericire

Creativitate?

Generare de produse/idei /soluții care-s în același timp: inedite/noi/originale/surprinzătoare/neașteptate

și

utile/valoroase/adaptative pentru societate

Creativitatea = originalitate adaptativă

Poate fi descrisă din trei perspective: Procesul mintal care conduce la generarea de idei/produse

Persoana care crează (într-un anumit domeniu)

Produsul/ideea creativ(ă) (evaluat ca atare de către reprezentanții domeniului)

Fiecare dintre cele trei modalități de descriere a creativității sugerează modalități diferite de a măsura creativitatea…

Creativitatea ca proces mental

Dată de diferențele individuale în activitatea cognitivă care susține creativitatea

Tradițional: 5 stadii Pregătire

Incubare

Momentul „Aha”/Iluminare

Evaluare a soluției

Elaborare a soluției

În realitate, cele 5 stadii nu sunt exclusive, ci de regulă se suprapun și se repetă de câteva ori până procesul creativ este încheiat

Creativitatea ca proces mental

Guilford (1967): gândire divergentă versus gândire convergentă

Creativitatea: asimilată gândirii divergente – capacitatea de a oferi mai multe răspunsuri noi ca soluții, gândire „out of the box”

Componentele creativității (Guilford, 1966; Torrance, 1967): Fluență: cantitatea per unitate de timp

Flexibilitate cognitivă: capacitatea de a da răspunsuri din categorii diferite

Originalitate: frecvența statistică a răspunsurilor

Exercițiu

Un om de afaceri se întoarce dintr-o călătorie și-i cumpără soției sale patru piese din aur curat, fiecare constând din câte trei piese

Ea dorește să le unească într-un singur lanț și merge cu ele la un bijutier, cerându-i să-i spună cât o costă

Bijutierul le așează ca în imaginea de mai jos și-i spune: „Iau 2.5 dolari să rup o za și 2.5 dolari s-o lipesc înapoi. De vreme ce trebuie să fac asta de 4 ori, te costă 20 de dolari.”

Femeia îi spune: „E prea mult. Ai putea să faci treaba asta pentru 15 dolari.”

La ce soluție s-a gândit femeia?

Persoana creativă Profil al personalității diferit de individul modic ( vezi și

Simonton, 1999)- tendință mai ridicată spre : Non-conformitate

Independență & auto-eficiență

Nerespectarea convențiilor/ asumarea de riscuri

Deschidere mare către experiențe noi: exprimentarea împrejurărilor de viață în feluri unice/originale

Gamă largă de interese

Flexibilitate cognitivă & comportamentală – capacitate de autoreglare

Competență

Creativitatea: înnăscută sau dobândită?

Istoric personal și creativitate?

Creativitate și boală psihică?

Produsul creativ

Trebuie să fie în același timp original și adaptativ

E dovada ultimă/supremă/obiectivă a creativității

Este judecat ca atare de către reprezentanții domeniului.. („gate keepers”)

„Creativitatea mică” versus „Creativitatea mare” Creativitatea mică: îmbogățește viața de zi cu zi cu

soluții ingenioase la probleme cotidiene; promovează adaptarea la schimbare – persoană creativă

Creativitatea mare (eminență): contribuții semnificative și de durată la cultură și civilizație (idei/produse care rămân în istorie, cu impact societal major) – geniu creativ

E vorba de o diferență calitativă sau cantitativă?

Testele de gândire divergentă nu diferențiază între cele două tipuri de creativitate

Creativitatea de vârf presupune cunoștințe avansate de specialitate

Stare emoțională și creativitate

În general, afectivitatea pozitivă facilitează creativitatea

Teoria broaden & build (Fredrickson, 1998,2001)

Teoria mood-as-input (Martin, 1993)

Afectul pozitiv facilitează motivația intrinsecă (Isen & Reeve, 2005), flexibilitatea gândirii și rezolvarea de probleme (Isen, 2000)

Afectul pozitiv este un antecedent al creativității (George & Zhou, 2007)

Dispoziția emoțională pozitivă poate facilita cantitatea, dar nu neapărat și calitatea ideilor (Vosburg, 1998)

Baas, De Dreu, & Nijstad (2008):

Stările emoționale cu nivel scăzut de activare nu sunt relaționate cu creativitatea

Stările emoționale cu nivel ridicat de activare & motivație de apropiere sunt relaționate pozitiv cu creativitatea

Stările emoționale cu nivel ridicat de activare & motivație de respingere sunt relaționate negativ cu creativitatea

Creativitate și fericire

„No matter where it takes place, creativity is so pleasurable.”

Oamenii creativi sunt cei care se bucură de ceea ce fac/le place ceea ce fac - nu muncesc pentru bani sau faimă în primul rând

Nu contează atât de mult ce faci, ci cum faci – noțiunea de „creative flow”

Cele mai plăcute experiențe implică un proces de descoperire & inovare – deci, creșterea/îmbunătățirea creativității crește nivelul de fericire

http://blog.ted.com/2008/10/23/creativity_fulf/

„The flow of creativity”

Implicat pe deplin în ceea ce fac – concentrare intensă

Fuziune între acțiune și conștiență

Senzația de extaz – a fi în afara experiențelor cotidiene

Claritate interioară ridicată – a știi ceea ce trebuie să faci în continuare și cât de bine faci ceea ce faci (scopuri proximale și feedback imediat)

Sentimentul că poți face ceea ce vrei să faci – ai abilitățile necesare provocării sarcinii

Liniște interioară, serenitate – lipsa îngrijorărilor referitoare la sine sau la un eventual eșec; nivel scăzut al conștienței de sine

Pierderea noțiunii timpului / Distorsiunea perceperii timpului

Experiențierea activității ca recompensă intrinsecă – faci ceea ce faci de dragul de a o face

Cum putem facilita intrarea în starea de flow creativ?

Fiind atenți la repertoriul nostru de interese (ce-ți stârnește curiozitatea?) și dezvoltându-l/îmbogățindu-l: „fall in love with smth”

Clarificându-ne scopurile; identificând scopurile care ne motivează

Aliniindu-ne activitățile scopurilor

Structurând activitatea

Prevenind distractorii / controlându-ne mediul

Exersând! – „Practice, practice, practice! There is no shortcut to inspiration!”

Împingându-ne limitele mai departe, în zona proximei dezvoltări (abilitățile trebuie să fie pe măsura provocării)

Căutând feedback (& încorporând feedback-ul)

Csikszentmihalyi (1997): cum să-ți exersezi/crești creativitatea și nivelul de fericire Încearcă să surprinzi cu ceva cel puțin o persoană în fiecare zi

Lasă-te surprins de ceva în fiecare zi

Ține evidența lucrurilor care te-au suprins și cu care tu ai surprins pe alții

Când ceva îți stârnește interesul, încearcă să afli mai multe /mergi în direcția aceea

Recunoaște că indiferent ce faci, dacă faci lucrul acela bine, îți place să-l faci (indiferent ce faci, fă-l cât de bine poți!)

Ca să conservi plăcerea lucrului bine făcut, crește-i treptat complexitatea

Ia-ți timp pentru reflecție și relaxare

Uită-te la lucruri din cât mai multe unghiuri posibil

Generează cât mai multe idei/posibile soluții

……..