proiect creativitate ttct final

95
Lăcrămioara April Tureanu, Cosmin Peleaşa CREATIVITATE Torrance Tests for Creative Thinking – TTCT

Upload: sofrone-monica

Post on 30-Dec-2015

266 views

Category:

Documents


11 download

DESCRIPTION

proiect creativitate

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect Creativitate TTCT Final

Lăcrămioara April Tureanu, Cosmin Peleaşa

CREATIVITATE Torrance Tests for Creative Thinking – TTCT

Page 2: Proiect Creativitate TTCT Final

Redactor: Lucian Pricop Tehnoredactor: Olga Machin

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007–2013 Axa prioritară 3: „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1: „Promovarea culturii antreprenoriale”

Titlul proiectului: „E.H.R. – Antreprenoriat pentru resurse umane” Contract nr.: POSDRU/92/3.1/S/53763

Editor: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Data: 1 septembrie 2010 – 31 decembrie 2012

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TUREANU, LĂCRĂMIOARA APRIL Creativitate. Torrance Tests for Creative Thinking – TTCT / Lăcrămioara April Tureanu, Cosmin Peleaşa. – Bucureşti: Comunicare.ro, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-711-365-8 I. Peleaşa, Cosmin

Page 3: Proiect Creativitate TTCT Final

Cuprins

Introducere 4

Capitolul 1. Administrarea TTCT 6

Capitolul 2. Scorarea TTCT 16

Capitolul 3. Scalele TTCT 90

Bibliografie 93

Page 4: Proiect Creativitate TTCT Final

Introducere Testele Torrance de Gândire Creativă (TTCT, Torrance Tests for Creative Thinking) sunt fără doar şi poate cele mai celebre instrumente utilizate la nivel internaţional pentru măsurarea creativităţii. Această celebritate se datorează cu siguranţă atât numelui răsunător al autorului lor, Paul E. Torrance, o figură celebră în studiile dedicate creativităţii, cât şi calităţilor lor psihometrice foarte bune. Testele Torrance de Gândire Creativă sunt metode de măsurare hibride, cantitativ-calitative, bazate pe culegerea deschisă, proiectivă, a răspunsurilor persoanei evaluate – în domeniul creativităţii ar fi şi complicat ca reacţiile la stimuli să fie culese în orice alt fel – dar însoţite de o schemă riguroasă de analiză a acestor răspunsuri. Modelul de scorare cantitativă este completat nu doar de indicaţii detaliate, care rezultă într-un acord inter-evaluatori şi în fidelităţi neaşteptat de mari, ci deopotrivă de un set de norme, care fac ca scorurile finale să fie raportate în mod standardizat şi cu referinţă la un etalon riguros. Testele Torrance de Gândire Creativă tind la evaluarea exprimării creativităţii în două ipostaze fundamentale: o ipostază în care reacţiile la stimuli sunt culese de la persoanele evaluate sub formă verbală şi una în care reacţiile sunt culese sub formă figurală, în desene. Pentru fiecare din aceste ipostaze sunt oferite două forme alternative, Forma A şi Forma B. Astfel, Testele Torrance de Gândire Creativă se regăsesc în patru forme: Formele Figurale A şi B şi Formele Verbale A şi B. Materialele necesare testării cu Testele Torrance de Gândire Creativă sunt multiple. Pe de o parte este nevoie de caietele de testare, care conţin stimulii şi în care se înregistrează şi reacţia persoanelor evaluate. Pentru administrare este nevoie, de asemenea, de un manual de instrucţiuni; acesta nu este absolut necesar administratorului cu experienţă, însă este ideal ca înaintea testării persoana care administrează testul să îşi reîmprospăteze informaţiile privind administrarea formei specifice a TTCT cu care se va realiza testarea. În acest scop, în Statele Unite sunt publicate două broşuri separate, numite „Manual de instrucţiuni pentru Formele Figurale A şi B ale TTCT” şi respectiv „Manual de instrucţiuni pentru Formele Verbale A şi B ale TTCT”. Acestea sunt incluse în prezentul manual, drept secţiunile majore A şi B. Pentru scorarea răspunsurilor date la oricare din formele Testelor Torrance de Gândire Creativă este necesară consultarea atentă a unor manuale de scorare şi completarea grilei de scorare. Grilele, care sunt diferite pentru formele verbale şi pentru cele figurale ale TTCT, sunt tipărite separat, ca foi volante, însă este necesară punerea la dispoziţia specialistului şi a unor manuale în care scorarea este explicată pas cu pas, cu exemple, acolo unde este necesar. Aceste manuale detaliate sunt absolut necesare specialistului care scorează testul şi chiar şi cei mai experimentaţi specialişti au nevoie constantă de recursul la listele conţinute în ele. Cele două ghiduri sunt publicate în Statele Unite tot separat, însă sunt incluse în varianta românească a testului tot în prezentul manual, ca secţiunile majore C şi D, sub numele „Manual de scorare structurată pentru Formele Figurale A şi B ale TTCT” şi „Manual de scorare structurată pentru Formele Verbale A şi B ale TTCT”.

4

Page 5: Proiect Creativitate TTCT Final

În cele din urmă, este necesar ca scorurile brute calculate în urma scorării, pentru fiecare din dimensiunile relevante pentru creativitate, să fie raportate la normele (etaloanele) corecte. Etalonul românesc pentru Testele Torrance de Gândire Creativă este voluminos, pentru că este construit separat pentru cele patru forme ale testului, pe multiple segmente de eşantion, alese atât pe considerente de an şcolar, cât şi pe considerente de vârstă. Deşi etalonul este şi el publicat în Statele Unite în broşuri separate, în România el este inclus în prezentul manual, sub forma secţiunilor majore E şi F: „Manual tehnic şi normativ pentru Formele Figurale A şi B ale TTCT” şi „Manual tehnic şi normativ pentru Formele Verbale A şi B ale TTCT”. Aceste secţiuni cuprind şi informaţii tehnice, despre structura eşantioanelor normative şi despre calităţile psihometrice ale testului. Prezentul manual comasează aşadar într-un singur volum un număr de şase broşuri, care sunt publicate în diverse state şi în mod separat. A fost aleasă această soluţie, de comasare, pentru că existenţa unei singure lucrări de referinţă pentru test simplifică interacţiunea specialistului cu testul. Evident, în forma lor separată, o parte din textele conţinute în aceste diverse broşuri se repetă; este vorba în special de detaliile referitoare la instrucţiunile de administrare a diverselor forme ale testului. Nu am dorit să modificăm textul original în nici un fel, în mod special nu s-a dorit tăierea unor secţiuni sau paragrafe din acesta. Din acest motiv, specialistul care va consulta acest manual va întâlni unele secţiuni care se repetă, ca parte a unor capitole diferite ale manualului. Sperăm ca acesta să nu fie un impediment major şi ne reafirmăm motivaţia pentru această opţiune, care ţine de respectul pentru textul original al lui Paul E. Torrance.

5

Page 6: Proiect Creativitate TTCT Final

1. Administrarea TTCT

1.1. Administrarea testelor figurale

Secţiunea următoare conţine instrucţiunile pentru administrarea variantelor figurale ale bateriei TTCT, inclusiv formularea comentariilor şi instrucţiunilor pe care examinatorul le prezintă elevilor. Comentariile preliminare sunt incluse între ghilimele şi pot fi modificate de examinator, pentru a fi adaptate cât mai bine condiţiilor specifice de testare. Instrucţiunile specifice, referitoare la procedurile de rezolvare a celor trei activităţi din broşură, sunt scrise îngroşat (aldin, bold). Aceste instrucţiuni cu font aldin trebuie citite din manual, întocmai cum sunt scrise, fără modificări. Este de la sine înţeles că este permisă operarea unor modificări minore în procedura de administrare, în funcţie de scopul şi condiţiile testării. Deoarece această baterie poate fi folosită pentru subiecţi de la grădiniţă şi până la nivel universitar, trebuie făcute anumite modificări pentru a respecta diferenţele de nivel de dezvoltare. Modificările se pot face în cadrul fazei de pregătire a testării. Prezentarea timpului de lucru şi a altor instrucţiuni de către examinator trebuie să fie cât mai uniforme cu putinţă. Unii examinatori doresc să ofere mai mult timp de lucru copiilor de grădiniţă şi elevilor din clasele primare, care sunt limitaţi în exprimarea ideilor de nivelul de dezvoltare al abilităţilor de reprezentare grafică. Dar trebuie precizat că modificarea timpului de lucru nu mai permite utilizarea etaloanelor prezentate în acest manual. Modificările timpilor de lucru afectează validitatea şi fidelitatea scorurilor, aşa cum se întâmplă în cazul oricărui test standardizat. De aceea această practică trebuie evitată.

1.1.1. Instrucţiuni preliminare

Dacă testul figural este administrat înainte de una dintre variantele verbale sau dacă este administrat izolat, de unul singur, se recomandă utilizarea unei introduceri cum este cea prezentată în paragraful următor. Dacă este administrat după testul verbal, nu este necesară decât o introducere foarte sumară. Examinatorul poate indica doar că în prima broşură elevii şi-au exprimat ideile în cuvinte iar în această broşură îşi vor exprima ideile prin desene. Înainte de a distribui broşurile de testare, profesorul sau responsabilul din şcoală sau din grădiniţă trebuie să facă o scurtă introducere, adaptată grupului respectiv, să stârnească interesul şi să motiveze performanţa. Poate fi folosit următorul text, cu modificările necesare: „Sunt convins că vă veţi amuza rezolvând activităţile pregătite pentru voi. Vom face câteva lucruri care vă vor da ocazia să dovediţi cât de buni sunteţi atunci când este nevoie să veniţi cu idei noi şi să rezolvaţi probleme. Aceste activităţi vă vor solicita imaginaţia şi gândirea. Sper că sunteţi fi în formă şi că vă veţi distra.” Dacă este programată administrarea succesivă a mai multor forme din pachetul de teste TTCT, este o idee bună să precizaţi acest lucru chiar de la primul test. Administrările succesive sunt

6

Page 7: Proiect Creativitate TTCT Final

deseori planificate în designuri experimentale menite să evalueze eficienţa relativă a metodelor sau procedurilor de intervenţie, a materialelor, sau a inovaţiilor organizaţionale. Acest lucru poate fi explicat odată cu scopul întregului program. Poate fi prezentată o explicaţie de tipul celei de mai jos: „Unul dintre lucrurile pe care dorim să le descoperim este cât de mult vă veţi îmbunătăţiţi capacitatea de gândire, imaginaţia şi abilităţile de rezolvare de probleme, de acum şi până mai târziu. Ştiţi, dacă am fi vrut să aflăm cât de mult aţi crescut în greutate sau în înălţime într-o anumită perioadă, v-am fi cântărit sau v-am fi măsurat înălţimea, acum şi la sfârşitul acelei perioade. Aceasta vrem să facem şi în ce priveşte abilitatea voastră de a veni cu idei. Vom măsura de aceea capacitatea de a veni cu idei, astăzi şi apoi la sfârşitul anului şcolar (semestrului, lunii etc.). Vrem ca măsurătoarea de astăzi să fie cât mai corectă. Aşa că străduiţi-vă să daţi ce e mai bun din voi.” În acest context, activitatea trebuie prezentată cât mai puţin ameninţător, în afară de situaţia în care stresul este un factor urmărit în designul experimental.

1.1.2. Instrucţiuni specifice pentru administrarea activităţilor testului

În acest moment, distribuiţi broşurile. Apoi, cereţi fiecărui subiect să completeze spaţiile din partea dreaptă a copertei, cu multă atenţie. Asiguraţi-vă că în dată este trecut şi anul, astfel încât să se evite confuziile sau pierderile inutile de date în studii longitudinale sau în studiile cu design pretest-posttest. Copiii de grădiniţă şi cei din clasele primare au probabil nevoie de ajutor pentru a scrie aceste date. O variantă este aceea de a solicita educatorului sau învăţătorului să completeze datele personale pentru fiecare elev, dinainte. În acest caz, fiecărui copil i se va înmâna broşura „proprie”. După ce datele de identificare au fost introduse, citiţi următoarele instrucţiuni: În această broşură se află de făcut lucruri interesante. Toate vă vor da ocazia să vă folosiţi imaginaţia şi să vă gândiţi la idei noi, pe care le puteţi combina în diverse moduri. Pentru fiecare activitate vă rugăm să vă gândiţi la cea mai interesantă şi neobişnuită idee care vă vine în minte – idei la care nimeni altcineva dintre ceilalţi nu s-ar putea gândi. După ce v-aţi gândit la o idee, continuaţi-o, ca să construiţi cea mai interesantă poveste cu putinţă. Veţi avea o limită de timp pentru fiecare activitate, aşa că folosiţi-vă timpul cu grijă. Lucraţi repede dar nu vă grăbiţi. Încercaţi să vă gândiţi la idei noi în tot acest timp, dar dacă rămâneţi fără idei înainte de expirarea timpului, staţi în linişte şi aşteptaţi până când vi se spune să întoarceţi pagina. Dacă aveţi vreo întrebare după ce vom începe, nu vorbiţi cu voce tare. Ridicaţi mâna şi voi veni la banca voastră şi voi încerca să vă răspund. Dacă în acest moment nu sunt întrebări, treceţi la prima activitate. Dacă există întrebări referitoare la instrucţiuni, încercaţi să răspundeţi prin repetarea instrucţiunilor în cuvinte pe care

7

Page 8: Proiect Creativitate TTCT Final

cel care a adresat întrebarea le poate înţelege uşor, sau dezvoltând instrucţiunile cuprinse în broşură. Evitaţi să daţi exemple de imagini sau răspunsuri-model. Acest fapt tinde să scadă originalitatea şi în anumite cazuri chiar reduce numărul de răspunsuri date. Încercaţi să menţineţi o relaţie prietenoasă, confortabilă şi caldă cu grupul. Rugaţi clasa să întoarcă broşura la pagina 2, Activitatea 1, CONSTRUIREA IMAGINII. Rugaţi-i pe cei care ştiu să citească să urmărească instrucţiunile, continuând după cum urmează:

Pentru ambele variante (A şi B)

Pe pagina următoare este o formă curbă. Gândiţi-vă la o imagine sau un obiect pe care îl puteţi desena şi care să conţină această formă. Încercaţi să vă gândiţi la o imagine la care nimeni altcineva nu se va mai gândi. Continuaţi să adăugaţi idei noi primei idei, pentru a spune o poveste cât mai interesantă. Când aţi terminat desenul, gândiţi-vă la un nume sau un titlu pentru el şi scrieţi-l în partea de jos a paginii, în spaţiul special prevăzut pentru aceasta. Scrieţi un titlu cât mai inteligent şi neobişnuit cu putinţă. Utilizaţi-l pentru a vă ajuta să spuneţi povestea. (Examinatorii şi profesorii scriu titlurile pentru copiii care au nevoie de ajutor.) Începeţi desenul, faceţi-l diferit de al celorlalţi şi faceţi-l să spună o poveste cât mai completă şi interesantă posibil. Aveţi 10 minute la dispoziţie. Majoritatea elevilor vor fi nerăbdători să înceapă, deci răspundeţi la întrebări cât mai rapid posibil şi permiteţi-le să înceapă să lucreze. După aproximativ nouă minute, elevii care nu au notat încă un titlu pentru desenul lor pe linia de la pagina 3 pot fi rugaţi şi încurajaţi să o facă. Folosind un cronometru, lăsaţi-le 10 MINUTE timp de lucru înainte de a anunţa sfârşitul probei. Rugaţi grupul să întoarcă la pagina 4, Activitatea 2, COMPLETAREA IMAGINII. Din nou, rugaţi grupul să citească instrucţiunile pe măsură ce le citiţi cu voce tare (în afară, bineînţeles, de copiii mai mici, care nu pot citi): Adăugând linii desenelor incomplete de pe pagina aceasta şi de pe pagina următoare, puteţi schiţa obiecte şi desene interesante. Din nou, încercaţi să vă gândiţi la imagini sau obiecte la care nimeni altcineva nu se va mai gândi. Încercaţi să le faceţi să spună poveşti cât mai interesante, adăugând şi construind pe marginea primei idei. Gândiţi-vă la un titlu interesant pentru fiecare desen şi scrieţi-l în partea de jos a fiecăruia, alături de numărul figurii. Puteţi începe! Aveţi 10 minute. Utilizând un cronometru, acordaţi-le 10 MINUTE înainte de a anunţa sfârşitul probei. Dacă unii elevi sunt nemulţumiţi de faptul că nu au terminat, liniştiţi-i spunându-le ceva asemănător cu textul de mai jos: „Observ că lucraţi în moduri diferite. Unii dintre voi au terminat toate cele zece desene foarte repede şi s-au întors asupra lor pentru a adăuga idei noi. Unii dintre voi au terminat doar câteva

8

Page 9: Proiect Creativitate TTCT Final

desene dar le-aţi făcut pe fiecare să spună câte o poveste foarte complexă. Continuaţi să lucraţi în modul care vă este mai la îndemână sau care este mai bun pentru fiecare.” Rugaţi elevii să întoarcă la pagina 6, Activitatea 3. Din nou, rugaţi grupul să citească instrucţiunile în timp ce le citiţi cu voce tare.

Doar pentru varianta A

Vedeţi cât de multe obiecte sau imagini puteţi desena din perechile de linii drepte de mai jos şi de pe următoarele două pagini. Perechile de linii trebuie să fie partea principală a oricărui desen. Adăugaţi alte linii, cu creionul, liniilor paralele care sunt deja desenate, pentru a completa imaginea. Puteţi desena între linii, pe linii şi în afara liniilor – oriunde doriţi pentru a realiza desenele. Încercaţi să vă gândiţi la lucruri la care nimeni altcineva nu se va mai gândi. Faceţi cât mai multe desene sau imagini puteţi şi puneţi cât mai multe idei posibile în fiecare dintre acestea. Faceţi ca fiecare desen să spună o poveste cât mai complexă şi interesantă. Adăugaţi nume sau titluri în spaţiul corespunzător. Puteţi începe! Aveţi 10 minute. Deşi instrucţiunile au indicat că activitatea presupune trei pagini şi în partea de jos a paginii 6 apare instrucţiunea de „a trece la pagina următoare”, unii copii nu-şi vor da seama şi vor întreba dacă pot trece la următoarea pagină, sau va trebui să le fie sugerat acest lucru. Această situaţie poate apărea şi în testarea studenţilor sau adulţilor, deci fiţi atenţi la această posibilitate. Cronometraţi activitatea cu atenţie. Utilizaţi chiar un cronometru dacă este posibil.

Doar pentru varianta B

Vedeţi cât de multe obiecte sau imagini puteţi desena din cercurile de mai jos şi de pe următoarea pagină. Cercurile trebuie să fie partea principală a oricărui desen. Adăugaţi alte linii, cu creionul, cercurilor care sunt deja desenate, pentru a completa imaginea. Puteţi desena în interiorul cercurilor, în afara cercurilor sau înăuntrul şi în afara cercurilor – oriunde doriţi pentru a realiza desenele. Încercaţi să vă gândiţi la lucruri la care nimeni altcineva nu se va mai gândi. Faceţi cât mai multe desene sau imagini puteţi şi puneţi cât mai multe idei posibile în fiecare dintre acestea. Faceţi ca fiecare desen să spună o poveste cât mai complexă şi interesantă. Adăugaţi nume sau titluri în spaţiul corespunzător. Puteţi începe! Aveţi 10 minute. Deşi instrucţiunile au indicat că activitatea presupune două pagini, unii copii nu-şi vor da seama şi vor întreba dacă pot trece la următoarea pagină, sau va trebui să le fie sugerat acest lucru. Această situaţie poate apărea şi în testarea studenţilor sau adulţilor, deci fiţi atenţi la această posibilitate. Cronometraţi activitatea cu atenţie. Utilizaţi chiar un cronometru dacă este posibil. După 10 MINUTE, anunţaţi că timpul a expirat şi colectaţi broşurile. Dacă participanţii la testare nu au putut scrie ei înşişi numele sau titlurile (ceea ce se poate întâmpla în cazul copiilor de vârste mai mici), fiţi pregătiţi să îl întrebaţi pe fiecare referitor la titlurile sau numele desenelor. Altfel nu este posibilă o scorare validă a imaginilor. Este în general de dorit să existe

9

Page 10: Proiect Creativitate TTCT Final

unul sau mai mulţi asistenţi, care să ajute la această sarcină atunci când sunt testaţi copii de grădiniţă sau din clasele primare.

1.1.3. Scorarea şi raportarea în şcoli

Studiile realizate asupra capacităţii de scorare obiectivă a TTCT de către profesori, învăţători sau educatori demonstrează că atunci când ghidul de scorare este studiat şi acceptat, sunt obţinute scoruri cu o validitate acceptabilă. Accentul cade pe cuvintele studiat şi acceptat. O simplă parcurgere a ghidului de scorare nu este suficientă; studiul atent al ghidului este esenţial. Mai mult, persoana care cotează trebuie să accepte standardele ghidului ca bază pentru toate aprecierile necesare cotării. Este ideal ca în acest context, persoana care realizează scorarea să treacă printr-un training formal, care este oferit de editorul testului. Atunci când scorarea este realizată de către cadrele didactice din grădiniţă sau şcoală, trebuie acordată atenţie specificaţiilor legate de timp. Un examinator novice poate avea nevoie de o jumătate de oră sau chiar mai mult pentru scorarea fiecărui test. Examinatorii cu experienţă au nevoie de circa 10-15 minute pentru scorarea fiecărei broşuri. Din acest motiv, în afară de cazul în care grupul testat este foarte mic, se recomandă ca un număr mai mare de persoane să coteze testele. În general se consideră utilă organizarea unui „workshop” pentru examinatori în această situaţie, în cadrul şcolii sau grădiniţei. Fiecare dintre examinatori poate cota un număr mic (3-5) din răspunsurile aceluiaşi elev. După scorarea independentă, grupul poate discuta deschis scorurile, concentrându-se asupra diferenţelor apărute între examinatori diferiţi. Acest proces clarifică în general neînţelegerile şi asigură standarde de scorare omogene. Şcolile care îşi cotează testele vor avea nevoie de următoarele materiale. 1. Grila de scorare (câte un exemplar pentru fiecare elev testat). 2. Manualul tehnic al TTCT, conţinând atât secţiunea cu Ghidul de scorare rapidă pentru formele figurale A şi B, cât şi Etaloanele pentru formele figurale A şi B (câte un manual pentru fiecare examinator). Grila de scorare este utilizată pentru înregistrarea rezultatelor elevilor, aşa cum sunt ele observate. După ce sunt adăugate datele normative, grila devine raportul elevului. Secţiunea intitulată Ghid de scorare rapidă pentru forma figurală A şi B a TTCT oferă instrucţiuni pentru scorarea şi interpretarea rezultatelor. Date referitoare la etalon pot fi consultate în secţiunea de Etaloane pentru formele figurale A şi B. În unele ţări, aceste materiale sunt publicate ca materiale separate. În România, ele sunt publicate ca secţiuni diferite în manualul tehnic şi interpretativ al TTCT, cu scopul de a asigura faptul că fiecare examinator are acces la toată informaţia necesară pentru a scora corect testul.

10

Page 11: Proiect Creativitate TTCT Final

1.2. Administrarea testelor verbale

Dacă forma verbală a TTCT este administrată înainte de una dintre variantele figurale sau dacă este administrată izolat, de una singură, se recomandă utilizarea unei introduceri cum este cea prezentată în paragraful următor. Dacă este administrată după testul figural, nu este necesară decât o introducere foarte sumară. Examinatorul poate indica doar că în prima broşură elevii au trebuit să-şi exprime ideile în imagini iar în această broşură îşi vor exprima ideile în alte moduri. Înainte de a distribui broşurile de testare, profesorul sau responsabilul din şcoală sau din grădiniţă trebuie să facă o scurtă introducere, adaptată grupului respectiv, să fie sincer, să stârnească interesul şi să motiveze performanţa. Poate fi folosit următorul text, cu modificările necesare: „Sunt convins că vă veţi amuza rezolvând activităţile pregătite pentru voi. Vom face câteva lucruri care vă vor da ocazia să dovediţi cât de buni sunteţi atunci când este nevoie să veniţi cu idei noi şi să rezolvaţi probleme. Aceste activităţi vă vor solicita toată imaginaţia şi gândirea de care sunteţi în stare. Deci sper că veţi fi în formă şi că vă veţi distra”. Dacă este programată administrarea succesivă a mai multor forme din pachetul de teste TTCT, este o idee bună să precizaţi acest lucru chiar de la prima administrare. Administrările succesive sunt deseori planificate în designuri experimentale menite să evalueze eficienţa relativă a metodelor sau procedurilor de intervenţie, a materialelor, sau a inovaţiilor organizaţionale. Acest lucru poate fi explicat odată cu scopul întregului program. Poate fi prezentată o explicaţie de tipul celei de mai jos: „Unul dintre lucrurile pe care dorim să le descoperim este cât de mult vă veţi îmbunătăţi capacitatea de gândire, imaginaţia şi abilităţile de rezolvare de probleme, de acum şi până mai târziu. Ştiţi, dacă am fi vrut să aflăm cât de mult aţi crescut în greutate sau în înălţime într-o anumită perioadă, v-am fi cântărit sau v-am fi măsurat înălţimea, acum şi la sfârşitul acelei perioade. Aceasta vrem să facem şi în ce priveşte abilitatea voastră de a veni cu idei noi. Vom măsura de aceea capacitatea de a veni cu idei, astăzi, şi apoi la sfârşitul anului şcolar (semestrului, lunii etc.). Vrem ca măsurătoarea de astăzi să fie cât mai corectă. Aşa că străduiţi-vă să daţi ce e mai bun din voi”. În acest context, activitatea trebuie prezentată cât mai puţin ameninţător, în afară de situaţia în care stresul este un factor urmărit în designul experimental.

1.2.1. Instrucţiuni specifice pentru administrarea activităţilor testului

În acest moment, distribuiţi broşurile. Apoi, cereţi fiecărui subiect să completeze spaţiile din partea dreaptă a copertei, cu multă atenţie. Asiguraţi-vă că în dată este trecut şi anul, astfel încât să se evite confuziile sau pierderile inutile de date în studii longitudinale sau în studiile cu design pretest – post-test. Copiii de grădiniţă şi cei din clasele primare au probabil nevoie de ajutor pentru a scrie aceste date. O variantă este aceea de a solicita educatorului sau învăţătorului să completeze datele

11

Page 12: Proiect Creativitate TTCT Final

personale pentru fiecare broşură, dinainte. În acest caz, fiecărui copil i se va înmâna broşura „proprie”. După ce datele de identificare au fost introduse, citiţi următoarele instrucţiuni: În această broşură se află de făcut lucruri interesante, care vă vor da ocazia să vă folosiţi imaginaţia şi să vă gândiţi la idei noi, pe care să le puneţi în cuvinte. Nu există răspunsuri „corecte” sau „greşite”, aşa cum există pentru majoritatea celorlalte lucruri pe care le facem. Dorim să vedeţi la câte idei vă puteţi gândi şi credem că asta vi se va părea distractiv. Încercaţi să vă gândiţi la idei interesante, neobişnuite şi isteţe – idei la care nimeni altcineva nu se va gândi. Veţi avea şase lucruri diferite de făcut şi veţi avea limită de timp pentru fiecare dintre ele, deci folosiţi-vă bine timpul. Lucraţi cât puteţi de repede, fără a vă grăbi. Dacă rămâneţi fără idei înainte de expirarea timpului, aşteptaţi până când sunt date instrucţiunile, înainte de a trece la următoarea activitate. Uneori, dacă stai şi te gândeşti, îţi vin mai multe idei, iar pe acestea le puteţi adăuga ulterior, dacă mai aveţi timp rămas. Dacă aveţi întrebări după ce vom începe, nu vorbiţi cu voce tare. Ridicaţi mâna şi eu voi veni la banca voastră şi voi încerca să răspund la întrebare. Dacă în acest moment nu sunt întrebări, treceţi la prima activitate. Dacă există întrebări referitoare la instrucţiuni, încercaţi să răspundeţi prin repetarea instrucţiunilor în cuvinte pe care cel care a adresat întrebarea le poate înţelege uşor, sau dezvoltând instrucţiunile cuprinse în broşură. Evitaţi să daţi exemple sau răspunsuri-model. Acest fapt tinde să scadă originalitatea şi în anumite cazuri chiar reduce numărul de răspunsuri produse. Mai mult, încercaţi să menţineţi o relaţie prietenoasă, confortabilă şi caldă cu grupul.

Pentru ambele variante (A şi B)

Rugaţi elevii să întoarcă foaia la pagina 2 a broşurii şi să citească instrucţiunile împreună cu dumneavoastră, continuând după cum urmează: Primele trei activităţi se vor baza pe desenul de mai jos. Aceste activităţi vă dau ocazia să arătaţi cât sunteţi de buni la a pune întrebări pentru a afla lucruri pe care nu le ştiţi şi la a ghici cauze şi consecinţe ale întâmplărilor. Priviţi imaginea. Ce se întâmplă? Ce puteţi spune cu certitudine? De ce aveţi nevoie să ştiţi pentru a înţelege ce se întâmplă, ce a cauzat ceea ce se întâmplă şi care va fi rezultatul? Adăugaţi: Pe măsură ce vom merge mai departe cu primele trei activităţi, puteţi reveni să priviţi această imagine. Acum, priviţi pe pagina următoare, Activitatea 1: ÎNTREBĂRI, şi urmăriţi instructajul cu mine: Pe această pagină, notaţi toate întrebările la care vă puteţi gândi, legate de imaginea de pe pagina alăturată. Puneţi toate întrebările de care aveţi nevoie pentru a afla cu siguranţă ce se întâmplă. Nu puneţi întrebări la care se poate răspunde doar privind desenul. Puteţi reveni pentru a vă uita la desen de oricâte ori doriţi.

12

Page 13: Proiect Creativitate TTCT Final

Folosind un cronometru, alocaţi CINCI MINUTE, înainte de a anunţa că timpul a expirat. Rugaţi elevii să întoarcă la pagina 4, Activitatea 2: GHICIREA CAUZELOR. Din nou, cereţi grupului să citească instrucţiunile împreună cu Dumneavoastră: În spaţiile de mai jos, listaţi cât mai multe cauze posibile ale acţiunii din imaginea de la pagina 2. Vă puteţi gândi la lucruri care s-au întâmplat chiar cu puţin timp înainte de ceea ce se petrece în imagine sau la lucruri care s-au întâmplat cu foarte mult timp înainte şi au condus la evenimentele din desen. Încercaţi să presupuneţi cât mai multe cauze. Nu vă temeţi să ghiciţi. Alocaţi CINCI MINUTE pentru Activitatea 2, apoi rugaţi elevii să întoarcă la pagina 5, Activitatea 3: GHICIREA CONSECINŢELOR. Din nou, citiţi instrucţiunile în timp ce grupul le citeşte în gând: În spaţiile de mai jos, notaţi cât mai multe posibilităţi legate de ce s-ar putea întâmpla ca urmare a ceea ce se petrece în imaginea de la pagina 2. Puteţi folosi lucruri care s-ar putea întâmpla imediat după, sau lucruri care s-ar putea întâmpla mult mai târziu, în viitor. Faceţi cât de multe presupuneri puteţi. Nu vă temeţi să ghiciţi. Alocaţi CINCI MINUTE pentru Activitatea 3, apoi rugaţi grupa să treacă la pagina 6, Activitatea 4: ÎMBUNĂTĂŢIREA PRODUSULUI.

Doar pentru varianta A

În cadrul administrării acestei sarcini, examinatorul trebuie să prezinte grupului elefantul de pluş disponibil în trusa examinatorului. Citiţi cu voce tare instrucţiunile, după cum urmează: În mijlocul acestei pagini vedeţi o schiţă a unui elefant de pluş de felul celor pe care îi puteţi cumpăra din majoritatea magazinelor de jucării. Are aproximativ cincisprezece centimetri şi cântăreşte în jur de 200 de grame. În spaţiile de pe pagina aceasta şi de pe următoarea, notaţi cele mai inteligente, mai interesante şi neobişnuite moduri în care s-ar putea schimba această jucărie astfel încât copiii să se amuze mai mult atunci când se joacă cu ea. Nu vă gândiţi la cât de mult ar costa aceste schimbări. Gândiţi-vă doar la ce ar putea să facă acest elefant să fie o jucărie mai amuzantă.

Doar pentru varianta B

În cadrul administrării acestei sarcini, examinatorul trebuie să prezinte grupului maimuţa de pluş disponibilă în trusa examinatorului. Citiţi cu voce tare instrucţiunile, după cum urmează: În mijlocul acestei pagini vedeţi o schiţă a unei maimuţe de pluş de felul celor pe care le puteţi cumpăra din majoritatea magazinelor de jucării. Are aproximativ cincisprezece centimetri şi cântăreşte în jur de 200 de grame. În spaţiile de pe pagina aceasta şi de pe următoarea, notaţi cele mai inteligente, mai interesante şi neobişnuite moduri în care s-ar putea schimba această jucărie astfel încât copiii să se amuze mai mult atunci când se joacă cu ea. Nu vă gândiţi la cât de mult ar costa aceste schimbări. Gândiţi-vă doar la ce ar putea să facă această maimuţă să fie o jucărie mai amuzantă.

13

Page 14: Proiect Creativitate TTCT Final

Pentru ambele variante (A şi B)

Alocaţi 10 MINUTE pentru rezolvarea Activităţii 4. Dacă unii dintre participanţi se opresc la sfârşitul primei pagini, atrageţi-le atenţia să întoarcă pagina. Unii elevi se vor opri înainte de încheierea celor zece minute de lucru şi vor dori să treacă la următoarea activitate. Atenţionaţi-i să aştepte până la expirarea timpului şi spuneţi-le să continue să se gândească, astfel putând veni cu idei noi. Uneori este important ca examinatorul să observe care sunt participanţii cu acest comportament. Majoritatea elevilor continuă să lucreze până la expirarea timpului şi nu îşi doresc să se oprească. S-a observat că elevii cu tendinţe către abandon şcolar, delincvenţă şi unii dintre elevii cu dificultăţi de învăţare încheie mai rapid şi nu sunt capabili să adauge alte răspunsuri. La finalul celor zece minute, anunţaţi expirarea timpului.

Doar pentru varianta A

Rugaţi grupul să întoarcă foaia la pagina 8, Activitatea 5: UTILIZĂRI NEOBIŞNUITE (CUTII DE CARTON) şi citiţi următoarele instrucţiuni: Majoritatea oamenilor aruncă la gunoi cutiile de carton goale, dar acestea pot fi utilizate în mii de feluri interesante şi neobişnuite. În spaţiile de mai jos şi de pe pagina următoare, notaţi cât mai multe dintre aceste moduri de utilizare neobişnuite şi interesante la care vă puteţi gândi. Nu vă limitaţi la o anumită mărime de cutie. Puteţi folosi oricâte cutii doriţi. Nu vă limitaţi nici la utilizările despre care aţi mai auzit; gândiţi-vă la cât mai multe utilizări cu putinţă.

Doar pentru varianta B

Rugaţi grupul să întoarcă foaia la pagina 8, Activitatea 5: UTILIZĂRI NEOBIŞNUITE (CUTII DE CONSERVE) şi citiţi următoarele instrucţiuni: Majoritatea oamenilor aruncă la gunoi cutiile de conserve goale dar acestea pot fi utilizate în mii de feluri interesante şi neobişnuite. În spaţiile de mai jos şi de pe pagina următoare, notaţi cât mai multe dintre aceste moduri de utilizare neobişnuite şi interesante la care vă puteţi gândi. Nu vă limitaţi la o anumită mărime de cutie. Puteţi folosi oricâte cutii doriţi. Nu vă limitaţi nici la utilizările despre care aţi mai auzit; gândiţi-vă la cât mai multe utilizări cu putinţă.

Pentru ambele variante (A şi B)

Reamintiţi grupului că sunt disponibile două pagini pentru răspunsuri. Alocaţi 10 MINUTE pentru rezolvarea sarcinii şi apoi treceţi la pagina 10, Activitatea 7: SĂ PRESUPUNEM. Notă: Cercetările au dovedit că activitatea 6 din cadrul formei verbale a testului nu contribuie atât de mult la validitatea scorurilor generale pe cât s-a considerat iniţial. Drept urmare, această activitate a fost eliminată din scorarea şi interpretarea variantelor formei verbale a testului.

Doar pentru varianta A

Vi se va prezenta o situaţie improbabilă – una care probabil că nu se va întâmpla niciodată. Va trebui să presupuneţi că această situaţie s-a întâmplat. Acest lucru vă va da ocazia să vă folosiţi imaginaţia pentru a vă gândi la toate lucrurile interesante care s-ar întâmpla DACĂ această situaţie improbabilă ar avea loc în realitate.

14

Page 15: Proiect Creativitate TTCT Final

În imaginaţia voastră, doar presupuneţi că situaţia descrisă s-ar întâmpla. APOI, gândiţi-vă la toate celelalte lucruri care s-ar întâmpla din această cauză. Cu alte cuvinte, care ar fi urmările, consecinţele? Faceţi cât de multe presupuneri puteţi. Situaţia improbabilă este: SĂ PRESUPUNEM că norii au sfori legate de ei, care atârnă până jos pe pământ. Ce s-ar întâmpla? Notaţi-vă ideile şi presupunerile pe pagina următoare.

Doar pentru varianta B

Vi se va prezenta o situaţie improbabilă – una care probabil că nu se va întâmpla niciodată. Va trebui să presupuneţi că această situaţie s-a întâmplat. Acest lucru vă va da ocazia să vă folosiţi imaginaţia pentru a vă gândi la toate lucrurile interesante care s-ar întâmpla DACĂ această situaţie improbabilă ar avea loc în realitate. În imaginaţia voastră, doar presupuneţi că situaţia descrisă s-ar întâmpla. APOI, gândiţi-vă la toate celelalte lucruri care s-ar întâmpla din această cauză. Cu alte cuvinte, care ar fi urmările, consecinţele? Faceţi cât de multe presupuneri puteţi. Situaţia improbabilă este: SĂ PRESUPUNEM că o ceaţă deasă s-ar lăsa pe pământ şi tot ce am mai putea vedea din oameni ar fi picioarele lor. Ce s-ar întâmpla? Cum s-ar schimba viaţa pe pământ? Notaţi-vă ideile şi presupunerile pe pagina următoare.

Pentru ambele variante (A şi B)

Alocaţi CINCI MINUTE pentru rezolvarea acestei sarcini. Având la dispoziţie doar cinci minute, este improbabil ca cineva să aibă nevoie de mai mult de o pagină pentru răspunsuri. Dacă este nevoie de mai mult spaţiu, rugaţi-i să folosească coperta din spate a broşurii. Când sunt testaţi studenţi sau elevi de gimnaziu ori liceu deosebit de capabili, trebuie menţionat de la bun început faptul că pot folosi dosul paginii. La finalul celor cinci minute, anunţaţi expirarea timpului, strângeţi broşurile şi asiguraţi-vă că pe coperta broşurilor au fost completate informaţiile corespunzătoare.

15

Page 16: Proiect Creativitate TTCT Final

2. Scorarea TTCT

2.1. Instrucţiuni de scorare

2.1.1. Scorarea fluidităţii

Scorul pentru fluiditate reprezintă numărul de idei pe care le exprimă o persoană, prin răspunsuri interpretabile, pornind de la stimulul dat. Esenţa ideii poate fi exprimată şi prin titlu, dar imaginea trebuie folosită în primul rând. Desenele abstracte fără titluri şi fără sens evident nu se cotează. Fluiditatea se cotează doar pentru activităţile 2 şi 3. Pentru Activitatea 2. Număraţi stimulii utilizaţi într-o manieră relevantă (cu sens). Dacă un stimul nu are titlu dar este inteligibil, adică esenţa sa poate fi observată, se punctează! Dacă există titlu, dar stimulul nu a fost deloc utilizat, atunci nu se acordă punctaj acelui item. Dacă două sau mai multe figuri sunt combinate într-un singur desen, se acordă punctajul pentru numărul corespunzător de stimuli, deoarece acesta este considerat un răspuns neobişnuit. Pentru Activitatea 3. Număraţi fiecare răspuns relevant şi care utilizează fie perechea de linii, fie cercul. Dacă două sau mai multe figuri sunt combinate într-un singur desen, se acordă un singur punct pentru fluiditate, deoarece a fost exprimată o singură idee. Combinarea poate fi fizică, prin titlu sau poate fi exprimată prin înşiruirea imaginilor într-o poveste. Răspunsuri care nu sunt cotate. Dacă un item nu poate fi cotat pentru fluiditate, acesta este eliminat din restul procesului de scorare. Această regulă este valabilă şi pentru Activitatea 1. Un item este irelevant dacă stimulul nu este utilizat în mod direct; dacă ideea este independentă de stimul; dacă este un desen abstract fără semnificaţie sau dacă este o dublură a altui item, din punct de vedere al titlului sau al desenului. Priviţi exemplele următoare pentru a vedea cum arată unele cazuri de astfel de răspunsuri nescorabile. Pentru toate activităţile, răspunsurile care nu pot fi descifrate trebuie să fie eliminate, chiar dacă stimulul (imaginea incompletă, pereche de linii sau cerc) a fost utilizat. Totuşi, persoana care cotează trebuie să facă tot posibilul pentru a determina sensul rezolvării. Acest lucru este dificil atunci când sunt evaluate răspunsurile copiilor cu tulburări perceptive sau psihomotorii. De multe ori este evident că în mintea copilului există o anumită imagine, chiar dacă acesta este incapabil să o deseneze. În aceste cazuri se acordă punctajul pentru fluiditate, mai ales dacă examinatorul a discutat cu copilul şi a etichetat răspunsul. Persoana care cotează trebuie să noteze în spaţiul destinat comentariilor dacă există mai mult de un răspuns care nu poate fi descifrat şi cotat.

16

Page 17: Proiect Creativitate TTCT Final

2.1.2. Scorarea originalităţii

Scorarea originalităţii se bazează pe gradul de noutate şi neobişnuit al răspunsului, adică pe frecvenţa scăzută a respectivului răspuns într-un eşantion normativ. În evaluarea originalităţii, accentul trebuie să cadă pe utilizarea stimulului (imagine incompletă, linii paralele, cercuri) mai degrabă decât pe titluri. Persoana care cotează trebuie să determine utilizarea specifică a stimulului. De exemplu, dacă Figura 1 a Activităţii 2 este transformată într-o faţă, aceasta primeşte 0 puncte. Totuşi, dacă stimulul este transformat într-o pereche de buze sau o mustaţă şi o buză şi dacă mustaţa ar deveni atunci parte din faţă, răspunsul primeşte 1 punct. În mod similar, dacă aceeaşi formă incompletă este transformată într-o pasăre, primeşte 0 puncte. Dacă însă stimulul devine parte a capului unei bufniţe sau al altei păsări, atunci răspunsul primeşte 1 punct. Evaluatorul trebuie să elimine toate răspunsurile care apar în listele de la paginile următoare. Scorul pentru originalitate este reprezentat de numărul de răspunsuri care nu sunt eliminate astfel. Punctajele sunt notate în grila de răspuns, în spaţiile destinate scorului pentru originalitate, pentru Activitatea 1, Activitatea 2 şi Activitatea 3. Scorul total pentru originalitate este obţinut prin însumarea acestor trei scoruri de mai sus.

Activitatea 1. Răspunsuri care primesc 0 puncte pentru originalitate

Forma A Cerc Faţă umană Lacrimă Ou (orice fel) Forma B Animal Barcă (orice fel) Bob de fasole Faţă umană Hot dog, cremwurst, cârnaţ Ou (orice fel) Pălărie (orice fel)

Activitatea 2. Răspunsuri care primesc 0 puncte pentru originalitate

Figura 1: Forma A Faţă umană Inimă Litere ale alfabetului Numere Pasăre

17

Page 18: Proiect Creativitate TTCT Final

Forma B Banană Barcă (orice fel) Bol sau farfurie Cuţit Gură Litere ale alfabetului Lună Numere Figura 2: Forma A Copac Faţă umană Litere ale alfabetului Numere Praştie Forma B Casă Figură geometrică Gheată, pantof Litere ale alfabetului Numere Figura 3: Forma A Faţă umană Litere ale alfabetului Numere Forma B Faţă umană Litere ale alfabetului Numere Părţi ale corpului (braţ, deget, mână, picior, nas) Figura 4: Forma A Animal (nespecificat) Faţă umană Litere ale alfabetului Melc Numere

18

Page 19: Proiect Creativitate TTCT Final

Forma B Animal (nespecificat) Dreptunghi Faţă umană Litere ale alfabetului Numere Stradă, drum, autostradă Şine de cale ferată Figura 5: Forma A Barcă (canoe, corabie, pânză) Bol Cerc Litere ale alfabetului Numere O faţă umană sau figură Forma B Fereastră Figură geometrică Litere ale alfabetului Numere Semnul multiplicării (×) Zmeu Figura 6: Forma A Faţă sau figură umană Fulger Litere ale alfabetului Numere Trepte sau scări Forma B Faţă sau figură umană Litere ale alfabetului Numere Spirală sau vârtej Şarpe sau melc Figura 7: Forma A Cărucior de copil Faţă sau figură umană Litere ale alfabetului

19

Page 20: Proiect Creativitate TTCT Final

Numere Semnul întrebării Şarpe Forma B Faţă sau figură umană Litere ale alfabetului Melc Numere Şarpe Figura 8: Forma A Faţă sau figură umană Litere ale alfabetului Numere Om-băţ Forma B Faţă sau figură umană Floare (orice tip) Frunze Litere ale alfabetului Om-băţ Pasăre sau raţă Figura 9: Forma A Bufniţă Călugăriţă Iepure Litere ale alfabetului Munţi Numere Rachetă Forma B Casă Cutie Faţă sau figură umană Litere ale alfabetului Numere

20

Page 21: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 10: Forma A Faţă sau figură umană Furnicar (animal mâncător de furnici) Litere ale alfabetului Nas Numere Pomi Raţă Forma B Carte Figură geometrică Numere Pantof, cizmă Spânzurătoare, spânzurat etc. Steag

Activitatea 3. Răspunsuri care primesc 0 puncte pentru originalitate

Forma A, Linii paralele Cadou, pachet Carte Casă Cutie Faţă sau figură umană Fereastră Figură geometrică Litere ale alfabetului Numere Om-băţ Pom, copac Rachetă Ramă de tablou Scară Uşă Forma B, Cercuri Animal (nespecificat) Balon Buline Ceas Cerc, inclusiv colorate sau divizate Faţă sau figură umană Fruct (nespecificat) Litere ale alfabetului Luna Maşină

21

Page 22: Proiect Creativitate TTCT Final

Măr Minge (orice tip) Model geometric Monedă Numere Ochelari Ochi, glob ocular Om de zăpadă Ou, inclusiv de Paşte Pământul, glob, planetă (nespecificat) Pisică sau pisoi Plăcintă Roată sau cauciuc de maşină Semafor Semn (nespecificat) sau simbol Soarele

Puncte bonus pentru Originalitate

Atunci când este folosit mai mult decât un singur stimul pentru a produce o singură figură, suntem în prezenţa unui indicator puternic al originalităţii. Pentru astfel de combinaţii se atribuie puncte bonus. Combinaţiile pot consta din trasarea de linii suplimentare, relatarea unei povestiri într-o secvenţă, sau sugerarea secvenţialităţii prin titluri etc. Suma acestor puncte este adăugată în secţiunea de puncte bonus, de pe foaia de scorare. Punctele bonus se atribuie be baza stimulilor utilizaţi pentru o figură.

Puncte bonus pentru Activitatea 2, Formele A şi B

Combinarea de figuri incomplete: 2 = 3 puncte 3 = 4 puncte 4 = 5 puncte 5 = 6 puncte (continuaţi în această manieră)

Puncte bonus pentru Activitatea 3, Formele A şi B

Cercuri sau seturi de linii combinate: 2 = 1 punct 3-5 = 2 puncte 6-10 = 3 puncte 11-15 = 4 puncte 16 = 5 puncte

Punctele bonus se dau pentru originalitate chiar dacă unul sau mai mulţi din stimulii combinaţi nu au fost scoraţi pentru originalitate.

22

Page 23: Proiect Creativitate TTCT Final

2.1.3. Scorarea elaborării

Două principii fundamentează scorarea gradului de elaborare pentru testele figurale. Primul principiu este acela că răspunsul minim şi primar la un stimul este un răspuns unic. Pe scurt, evaluatorul trebuie să întrebe: „Care este detaliul minim pe care trebuie să-l văd pentru ca acesta să fie un _____?”. În al doilea rând, imaginarea şi reprezentarea detaliilor este o abilitate creativă, numită aici elaborare. Aşadar, în procesul de scorare, se acordă punctaj pentru fiecare detaliu pertinent (idei, informaţii etc.) adăugate figurii-stimul, marginilor acesteia şi/sau spaţiului din jurul acesteia. Totuşi, înainte de a trece la scorarea elaborării, trebuie stabilit dacă răspunsul de bază are sens şi poate fi cotat în sine. Se acordă un punct pentru: ornamente, culori, adăugarea unei idei la răspunsul de bază, umbrire voluntară (nu simpla retrasare a contururilor), fiecare variaţie majoră a desenului (nu a cantităţii) care are sens raportată la întregul răspuns, fiecare elaborare a titlului mai departe de simpla etichetare a desenului (categorii), fiecare detaliu esenţial al răspunsului. Dar odată ce un anumit tip de detaliu este cotat, nu se mai acordă punctaj pentru repetarea aceluiaşi tip de detaliu decât dacă deţine caracteristici care diferenţiază acel detaliu de celelalte detalii din aceeaşi grupă. De exemplu, o scenă de vară poate cuprinde cinci nori, fiecare cu altă formă. O grădină poate cuprinde multe flori. Dacă florile sunt toate asemănătoare, evaluatorul va acorda un punct pentru detaliile realizării unei flori şi încă un punct pentru ideea că există mai multe flori de acelaşi tip. Dacă florile sunt toate diferite între ele, atunci fiecare dintre acestea primeşte câte un punct. De asemenea, acelaşi fel de floare dar de mărimi şi culori diferite, va aduce punctaj adiţional pentru fiecare dintre aceste idei. Dacă o linie separă imaginea în două, atunci trebuie numărate ambele părţi, dacă linia are sens (eşarfă, curea, pervaz etc.), acordaţi punctaj suplimentar. Pentru scorarea gradului de elaborare nu este necesară numărarea exactă a detaliilor produse în cadrul fiecărei activităţi. Totuşi, trebuie făcute aproximări cu o relativă acurateţe, în limitele prezentate pentru fiecare activitate în secţiunea scalei de scorare de pe grila cu rezultate. De exemplu, pentru Activitatea 1 (Forma A), între 0 şi 5 detalii primesc 1 punct, între 6 şi 12 detalii primesc 2 puncte, între 13 şi 19 detalii primesc 3 puncte. Punctajul total acordat pentru gradul de elaborare se obţine însumând scorurile pentru cele trei activităţi. Pentru elevii în clasa a V-a sau mai mari, se obţine în general scorul 9.

23

Page 24: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 1. Exemple de răspunsuri cu punctaj 0 pentru gradul de elaborare (Forma A)

24

Page 25: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 2. Exemple de răspunsuri cu punctaj 0 pentru gradul de elaborare (Forma B)

25

Page 26: Proiect Creativitate TTCT Final

2.1.4. Scorarea abstractizării semantice în titluri

Abilitatea de a genera titluri potrivite implică procesele cognitive de sintetizare şi organizare. La cel mai înalt nivel de dezvoltare apare abilitatea de a surprinde prin titlu esenţa informaţiei şi de a selecta prin acesta informaţia relevantă. Un astfel de titlu permite privitorului să perceapă o imagine într-un mod mai bogat şi mai profund. Titlurile generate în cadrul Activităţilor 1 şi 2 sunt evaluate pentru a oferi o imagine chiar asupra acestei proprietăţi a gândirii unei persoane. Titlurile sunt evaluate pe o scală de la 0 la 3, în funcţie de criteriile descrise mai jos. Fiecare punct pe această scală poate fi privit ca o etapă distinctă în procesul de abstractizare sau în surprinderea esenţei imaginii. Punctaj Criterii 0 Titlu evident sau denumind categoria imaginii, cum ar fi: „om”, „pălărie”, „câine”, „raţă”,

„munţi” etc. 1 Titlu descriptiv simplu, la un nivel concret, implicând un atribut şi o categorie, cum sunt:

„om cu o ureche mare”, „un câine periculos”, „un băiat fericit” etc. În această categorie sunt incluse şi titlurile care descriu pur şi simplu ceea ce face o persoană, un animal sau un obiect, cum sunt: „om muncind”, „pisică dansând”, „zmeu zburând” etc. Categoria include de asemenea titluri în care categoria poate fi clar inferată: „prichindel” (băiat), „pechinez” (câine) etc.

2 Titluri descriptive, imaginative, în care atributul trece dincolo de o descriere fizică, concretă, cum sunt: „urechea îngheţată a unchiului Ion”, „ultima modă de pe Marte”, „câinele numit rege”, „marioneta uriaşului” etc. Multe titluri care arată sentimentele sau gândurile persoanei sau obiectului sunt cuprinse în această categorie, cum ar fi de exemplu: „să jucăm bridge”, „învăţătorul tău vede tot”, „cine spune că arăt ciudat?”, „dar, doctore, am vrut mai mult păr deasupra” etc.

3 Titluri abstracte dar potrivite, surprinzând esenţa imaginii, trecând de ceea ce se vede şi spunând o poveste, cum sunt: „cele mai frumoase zile”, „gâlceava iubitei”, „salutări”, „trec anotimpurile”, „nedorit” etc.

Scorurile sunt notate în spaţiile libere din dreptul coloanei Titluri pentru Activitatea 1 şi Activitatea 2 şi însumate în spaţiul de după semnul egal.

26

Page 27: Proiect Creativitate TTCT Final

2.1.5. Scorarea gradului de rezistenţă la închidere prematură

(doar pentru Activitatea 2)

Persoana creativă este capabilă să se menţină într-o activitate şi să amâne încheierea acesteia suficient de mult timp încât să poată face saltul mintal necesar pentru generarea ideilor cu adevărat originale. Persoanele mai puţin creative au tendinţa să tragă concluzii premature, fără a examina suficient informaţiile disponibile. Atunci când rezolvă Activitatea 2, astfel de persoane închid imediat imaginile incomplete cu linii drepte sau curbe, scăzând şansele de a genera imagini mai puternice şi mai originale. Doar Activitatea 2 este cotată din punct de vedere al rezistenţei la închiderea prematură a imaginilor. Fiecare răspuns al Activităţii 2 este evaluat conform cu scala prezentată mai jos. Punctaj Criterii 0 Figura este închisă pe una dintre căile cele mai simple, rapide şi mai directe căi, cu o singură

linie dreaptă, cu o linie curbă simplă, prin haşură solidă sau colorare. Literele şi numerele sunt de asemenea cotate cu 0.

1 Există închidere a imaginii, dar desenul trece de simpla închidere a imaginii originale. Participantul poate face o închidere simplă, directă şi poate să adauge apoi detalii în afara marginilor. Atunci când detaliile sunt adăugate doar în interiorul figurii închise, răspunsul este cotat cu 0.

2 Închiderea nu este completă sau este făcută cu linii neregulate, care formează mai degrabă o parte a desenului decât o închidere cu linii drepte sau curbe. Literele, numerele şi răspunsurile similare care acceptă figurile incomplete drept complete, sunt cotate cu 0.

Mai jos şi în pagina care urmează sunt prezentate exemple pentru toate cele trei niveluri de rezistenţă la închiderea prematură a imaginii. Scorul maxim este 20 şi poate fi obţinut doar atunci când toate imaginile din Activitatea 2 sunt cotate cu punctaj maxim. Din păcate, cei care nu completează decât o parte dintre imagini sunt penalizaţi, iar acest fapt oferă o imagine deformată asupra capacităţii persoanei testate de a amâna închiderea imaginilor. Acest fapt trebuie luat în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele. Deşi aceeaşi procedură ar putea fi aplicată şi în cazul Activităţii 3, acest fapt ar aduce puţine informaţii suplimentare şi nu ar fi conform cu unul dintre scopurile principale ale procedurii de scorare structurată

27

Page 28: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 3. Exemple de scorare pentru rezistenţa la închidere prematură a imaginilor (Forma A)

28

Page 29: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 4. Exemple de scorare pentru rezistenţa la închidere prematură a imaginilor (Forma B)–

2.1.6. Scorarea listei de trăsături creative

Lista de trăsături creative oferă o serie de evaluări raportate la criterii, spre diferenţă de evaluările raportate la etalon descrise în secţiunea anterioară. Utilizatorii care interpretează rezultatele testului nu trebuie să facă presupuneri nesusţinute, doar pe baza faptului că indicatorii menţionaţi în această listă nu apar în desen sau că sunt vagi. Totuşi, prezenţa acestor indicatori trebuie privită ca un avantaj, care poate fi util în dezvoltarea programei şi activităţilor educative

29

Page 30: Proiect Creativitate TTCT Final

adecvate pentru un anumit elev sau client consiliat, în identificarea punctelor puternice ale acestuia etc. Prezenţa unei trăsături creative este indicată în grila de scorare structurată cu semnul (+). În general, orice prezenţă clară a unei trăsături este indicată prin semnul +. Dacă o trăsătură apare de trei sau mai multe ori, acest fapt este indicat prin două semne plus (++). Excepţiile sunt notate corespunzător. Criteriile pentru acordarea acestor evaluări sunt detaliate pe această pagină şi în paginile care urmează.

1. Expresivitate emoţională (desen, titlu)

Sentimentele şi emoţiile pot fi transmise prin intermediul titlurilor şi desenelor în cadrul fiecăreia dintre cele trei activităţi. În anumite cazuri, sentimentele şi emoţiile pot fi exprimate prin graiul personajelor (oameni, animale, obiecte neînsufleţite) din desene. Unele elemente verbale comune sunt: trist, fericit, bucurie, iubire, furie, ură, rău, speriat, pierdut, îngrozit, extaz, singur, dezgustat, etc. Elementele emoţionale nonverbale din desene sunt mai subtile şi mai dificil de descris; acestea cuprind expresii faciale (în special poziţia gurii), gesturi cu mâinile, postura corpului, etc. Unele indicii nonverbale pentru emoţii sunt: lacrimi, dans, râs, îmbrăţişări, săruturi, semne de afecţiune, bătaia, încruntatul, braţele deschise (pentru a simboliza extazul, afecţiunea sau preocuparea), pumnii încleştaţi pentru a comunica ameninţări sau furie, raze pentru a simboliza mândria sau succesul etc. Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de expresivitate emoţională.

Figura 5. Exemple de apreciere a expresivităţii emoţionale (Forma A)

30

Page 31: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 6. Exemple de apreciere a expresivităţii emoţionale (Forma B)

31

Page 32: Proiect Creativitate TTCT Final

2. Coerenţa povestirii (context, mediu)

Pentru a fi eficientă, o persoană creativă trebuie să poată comunica clar şi puternic. Trebuie să ofere suficiente detalii pentru a prezenta faptele sau evenimentele în context şi pentru a-şi comunica povestea sau ideea. Cu toate acestea, mulţimea detaliilor şi gradul de elaborare nu oferă ele singure coerenţă povestirii şi nu reuşesc să realizeze contextualizarea desenului. Trebuie creat un anumit mediu pentru obiect, căci un obiect poate comunica o poveste mai coerentă dacă există indicatori verbali şi/sau figurali pentru istoricul sau povestea acelui obiect. Mai jos şi pe pagina care urmează sunt oferite exemple. Deşi această trăsătură creativă este mai probabil să se manifeste în cadrul Activităţii 1 şi 2, ea poate de asemenea să apară şi în Activitatea 3.

Figura 7. Exemple de scorare a coerenţei povestirii (Forma A)

32

Page 33: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 8. Exemple de scorare a coerenţei povestirii (Forma B)

33

Page 34: Proiect Creativitate TTCT Final

3. Mişcare sau acţiune

Includerea mişcării sau a acţiunii în rândul trăsăturilor creative se bazează pe teorii din cadrul psihologiei proiective, mai precis pe teoria de la baza testului Rorschach (Klopfer şi Davidson, 1962) şi pe observaţiile întemeietorului acesteia. Perceperea mişcării în testul petelor de cerneală Rorschach a fost de multă vreme acceptată ca un indicator al imaginaţiei şi al altor caracteristici ale personalităţii, esenţiale în funcţionarea creativă, cum sunt: capacitatea de a fantasma, controlul impulsurilor, libertatea de a utiliza imaginaţia, empatia, funcţionarea puternică a eu-lui etc. Indicatorii mişcării sau ai acţiunii pot fi obţinuţi prin titluri, prin graiul personajelor din desene şi prin postura acestora. Indicatori frecvent întâlniţi sunt: fuga, zborul, plutirea, dansul, săritul, schiatul, bătaia, aruncarea, aplecatul, întinsul în sus, întinsul în afară, lovirea, mâncatul, băutul, înotul, căderea etc. Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de rezolvări care cuprind mişcarea, pentru Activităţile 2 şi 3. Astfel de rezolvări apar destul de frecvent şi în cadrul Activităţii 1. Personajele care se odihnesc, stau aşezate, stau întinse etc. nu sunt punctate în această categorie.

Figura 9. Exemple de scorare a mişcării sau acţiunii (Forma A)

34

Page 35: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 10. Exemple de scorare a mişcării sau acţiunii (Forma B)

35

Page 36: Proiect Creativitate TTCT Final

4. Expresivitatea titlurilor

Atunci când se încearcă evaluarea expresivităţii titlurilor, se urmăreşte altă faţetă a abilităţi de abstractizare şi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor. Informaţia vizuală trebuie transformată în emoţii şi sentimente exprimate în cuvinte. Pentru a fi cotat în această categorie, un titlu trebuie să treacă mai departe de simpla descriere. Trebuie să transmită sentimente, emoţii sau altă sinteză şi să comunice aspecte, în legătură cu desenul, pe care elementele grafice nu îl comunică în sine. Expresivitatea titlurilor poate să apară în cadrul fiecăreia dintre cele trei activităţi. Câteva exemple de titluri expresive sunt: „bătrână singură”, „băiat ambiţios”, „omul de tinichea bătrân şi ruginit” (pentru un desen care reprezintă un robot plângând), „răzbunarea canarului” (canar cu gura larg deschisă, înghiţind o pisică) şi „descoperire” (un animal cu picioare lungi mirosind un omuleţ mic). Există un anumit grad de suprapunere între expresivitatea titlurilor, expresivitatea emoţională şi umor. Chiar dacă unele rezolvări pot fi cotate în toate cele trei categorii, unele ar putea să nu întrunească toate condiţiile pentru a fi scorate şi în alte categorii de scorare.

5. Sinteza figurilor incomplete (combinaţii de două sau mai multe)

Combinarea a două sau mai multe figuri incomplete este destul de rară. Atunci când cineva face o astfel de sinteză, ea pare să reprezinte un tip puternic de gândire şi un potenţial de a vedea relaţii între elemente relativ diferite şi altfel neînrudite. O combinare este marcată printr-un singur plus (+) iar două sau mai multe printr-un dublu plus (++). Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple.

Figura 11. Exemple de scorare a (Forma A)

36

Page 37: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 12. Exemple de scorare a (Forma B)

37

Page 38: Proiect Creativitate TTCT Final

6. Sinteza liniilor sau cercurilor

(combinaţii de două sau mai multe cercuri sau perechi de linii)

Tendinţa de a sintetiza sau de a combina două sau mai multe cercuri sau perechi de linii pare să fie un indicator important al înclinaţiilor creative sau al abilităţilor de gândire. Astfel de răspunsuri sunt rare şi constituie o deviere de la normă. Instrucţiunile testului şi formatul broşurii stabilesc clar că sarcina este aceea de a crea câte un obiect din fiecare figură incompletă din cadrul Activităţii 2 şi din fiecare cerc sau pereche de linii din cadrul Activităţii 3. Combinarea a două sau mai multe cercuri, perechi de linii sau figuri incomplete nu este interzisă dar nici nu este sugerată. Strategia a fost aleasă intenţionat. Motivul alegerii acestei proceduri este faptul că persoana creativă vede posibilităţi pe care alţii le presupun ca fiind inexistente şi, mai mult, are aptitudinea de a vedea aceste posibilităţi chiar şi în condiţii restrictive. Persoana creativă este capabilă să utilizeze fiecare libertate acordată. Exemple de sinteze ale liniilor şi cercurilor sunt prezentate mai jos şi pe pagina următoare. Punctajul pentru sinteza liniilor şi cercurilor este obţinut prin numărarea sintezelor sau combinărilor. Pentru una sau două combinări ale cercurilor sau ale seturilor de linii, se acordă un singur plus (+). Se acordă un dublu plus (++) atunci când există două sau mai multe combinări sau atunci când toate cercurile sau toate seturile de linii de pe o pagină sunt combinate într-un singur obiect sau într-o singură scenă etc.

Figura 13. Exemple de scorare pentru sinteza liniilor (Forma A)

38

Page 39: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 14. Exemple de scorare pentru sinteza cercurilor (Forma B)

39

Page 40: Proiect Creativitate TTCT Final

7. Vizualizare neobişnuită

Tendinţa de a prezenta idei sau obiecte în perspective vizuale neobişnuite pare să fie un indicator deosebit de important al personalităţii creative (Torrance, 1972a). Persoana creativă este capabilă să revină asupra unui obiect sau a unei situaţii comune şi să perceapă acel obiect sau acea situaţie în moduri diferite. Un scriitor creativ este acela care poate percepe viaţa într-un mod nou şi să transmită acest lucru prin poezie, roman, teatru sau în altă formă literară. Artistul plastic sau fotograful creativ poate vedea lucrurile din perspective diferite şi poate comunica acest lucru prin pictură, sculptură, fotografie sau film. Omul de ştiinţă creativ poate vedea ceva nou în fenomene fizice sau sociale şi poate valida acea percepţie prin metode adecvate. În fiecare domeniu al creativităţii, descoperirile vin din partea acelora care sunt capabili să vadă lucrurile în moduri noi dar şi în moduri familiare.

Figura 15. Exemple de scorare pentru vizualizări neobişnuite (Forma A)

40

Page 41: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 16. Exemple de scorare pentru vizualizări neobişnuite (Forma B)

41

Page 42: Proiect Creativitate TTCT Final

8. Vizualizare internă

Există numeroase dovezi pentru a afirma că persoanele creative sunt mai capabile să vizualizeze dincolo de exterior şi să se concentreze pe alcătuirea internă, dinamică a lucrurilor. Argumentele pentru această categorie de scorare este discutată pe larg în Capitolul 17 al cărţii Saltul creativ. Câteva exemple de vizualizare internă sunt: boabele într-o păstaie, conţinutul unei pubele, interiorul unei case, mecanismul unei maşini, o sămânţă încolţind sub pământ, peşti pe fundul mării, un embrion în interiorul unei femei însărcinate, membre văzute prin haine, interiorul unei omizi transparente, un borcan cu murături etc. Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de vizualizare internă pentru Activităţile 2 şi 3. Această categorie de scorare poate apărea şi în cadrul Activităţii 1.

Figura 17. Exemple de scorare pentru vizualizarea internă (Forma A)

42

Page 43: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 18. Exemple de scorare pentru vizualizarea internă (Forma B)

43

Page 44: Proiect Creativitate TTCT Final

9. Extinderea sau ruperea graniţelor

Soluţia creativă pentru multe probleme presupune redefinirea sau ieşirea din cadrele soluţiilor ineficiente deja explorate şi extinderea sau depăşirea limitelor problemei, aşa cum este definită ea la un moment dat. Această depăşire a limitelor este uneori numită schimbare „de gradul doi” (Watzlawick, Weakland şi Fisch, 1974). Atunci când este rezolvată Activitatea 2, provocarea este aceea de a se menţine deschiderea suficient de mult pentru a permite minţii să facă salturi mentale dincolo de ceea ce este evident şi comun. Când este rezolvată Activitatea 3, provocarea este aceea de a se deschide sau extinde limitele sau graniţele cercului, sau ale dreptunghiului sugerat de liniile paralele. Problema este similară faimosului exemplu cu cele nouă puncte (Torrance, 1979, pag. 184-185). Atâta timp cât cele nouă puncte sunt văzute ca descriind un pătrat, nici o soluţie nu este posibilă. Odată ce se trece de limitele sau graniţele acestui pătrat imaginar, apar soluţii multiple. Pentru realizarea desenelor care tratează secţiunea liniilor paralele, există multiple moduri de a extinde marginile acestor linii. Liniile pot fi folosite drept corpul sau partea de sus a unui obiect, cu marginile extinse în sus sau în jos. Dreptunghiul poate fi împărţit, fiecare linie putând fi utilizată ca bază pentru două sau mai multe elemente ale desenului. Liniile însele pot fi extinse într-o multitudine de moduri. Pentru realizarea desenelor din cercuri, se poate da adâncime unui cerc, cercul poate fi folosit drept bază de la care imaginile sunt extinse în sus sau în jos sau cercul poate avea o gaură. Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de răspunsuri care prelungesc sau depăşesc marginile.

44

Page 45: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 19. Exemple de scorare pentru depăşirea limitelor (Forma A)

45

Page 46: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 20. Exemple de scorare pentru depăşirea limitelor (Forma B)

46

Page 47: Proiect Creativitate TTCT Final

10. Umor (titlu, desen)

Motivaţia includerii acestei categorii de scorare este discutată în Capitolul 19 al cărţii Saltul creativ. Umorul este în mod fundamental creativ deoarece presupune combinări neobişnuite şi surprizătoare. Titlurile, imaginile şi desenele sunt cotate drept umoristice dacă deţin calitatea de a prezenta ceva comic, nostim sau amuzant. Un criteriu simplu pentru scorarea unui răspuns cu incărcătură umoristică ar fi calitatea acestuia de a-l face pe evaluator să râdă sau să zâmbească. Totuşi, acest criteriu nu este întotdeauna valid, dacă aceeaşi persoană cotează un număr foarte mare de broşuri într-o singură şedinţă. Apare de aceea necesitatea de a apela la lucrările unora dintre cei mai cunoscuţi umorişti, pentru a descrie mai obiectiv ce anume poate fi desemnat drept umoristic. Vom considera ca fiind elemente umoristice alăturarea unor anumite incongruenţe care apar natural într-o situaţie, astfel încât să ilustreze o absurditate fundamentală a comportamentului sau caracterului uman; exagerarea; calamburul şi jocul de cuvinte; ridicolul; satira; opoziţiile şi opoziţiile ascunse; caricatura. Toate acestea presupun un anumit tip de incongruenţă perceptivă sau conceptuală. În cele ce urmează şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de răspunsuri cotate drept umoristice:

Figura 21. Exemple de scorare a umorului (Forma A)

47

Page 48: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 22. Exemple de scorare a umorului (Forma B)

48

Page 49: Proiect Creativitate TTCT Final

11. Bogăţia imaginii

Această categorie de scorare este discutată în Capitolul 13 al cărţii Saltul creativ. Răspunsurile primesc punctaj pentru bogăţia imaginii dacă demonstrează varietate, vioiciune, dacă demonstrează că sunt pline de viaţă şi de intensitate. Răspunsurile care primesc punctaj pentru bogăţie au o anumită prospeţime, care face plăcere evaluatorului obosit, plictisit de ceea ce este comun şi evident. Iată câteva exemple de astfel de răspunsuri la cerinţele Activităţii 3: interiorul casei, interiorul unui lift, un fişic de monede văzut dintr-o parte, o casă în copac, o cadă de baie, interiorul unui pantof, doi ochi de pisică, gâtul unei chitare, un deget, un lanţ, un copil rânjind, un picior de elefant, un şarpe, un aligator etc. Toate aceste desene creează imagini puternice, clare, distincte în mintea celui care le desenează. Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de desene cotate ca bogate. Se acordă un singur plus (+) pentru 4 sau 5 răspunsuri din această categorie; se acordă un plus dublu (++) dacă 6 sau mai multe răspunsuri îndeplinesc acest criteriu.

Figura 23. Exemple de scorare pentru bogăţia imaginii (Forma A)

49

Page 50: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 24. Exemple de scorare pentru bogăţia imaginii (Forma B)

50

Page 51: Proiect Creativitate TTCT Final

12. Coloritul imaginii

Unele răspunsuri pot fi bogate sau colorate, altele pot fi şi una şi alta. Menţionăm că această categorie nu se referă la utilizarea culorii sau a creioanelor colorate, ci la culoarea, vioiciunea, desenului. Această categorie de scorare este discutată în Capitolul 16 al cărţii Saltul creativ. Coloritul este definit ca atrăgător prin apelul său la simţuri: gust, tact, miros, văz etc.; alte cuvinte care pot descrie această proprietate sunt: aromat, ireal, ciudat, emoţionant, fantastic etc. Câteva exemple de răspunsuri colorate sunt: un înger, o fantomă, un diavol, figuri fantastice din literatură şi mitologie, o broască, o albină, o sirenă, un cal fermecat, un covor fermecat, un jongler, un circ, nuduri, activităţi sexuale, un elf, o zână etc. Mai jos şi pe pagina următoare sunt prezentate exemple de activităţi cotate drept colorate. În cazul broşurilor care conţin un număr foarte mare de imagini deosebit de colorate trebuie notat acest lucru în secţiunea pentru comentarii.

Figura 25. Exemple de scorare pentru coloritul imaginii (Forma A)

51

Page 52: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 26. Exemple de scorare pentru coloritul imaginii (Forma B)

52

Page 53: Proiect Creativitate TTCT Final

13. Imagini şi idei fantastice

Fantezia furnizează o sursă incredibil de bogată de analogii, utile în formularea şi rezolvarea creativă a problemelor. Vieţile multor persoane cu adevărat creative din istorie stau mărturie pentru importanţa fanteziei în performanţa creativă. Multe dintre aceste persoane creative descriu rolul basmelor, al fabulelor, al experienţelor fantastice din copilărie şi al literaturii ca forţe care au contribuit la experienţele lor relevante. Unele dintre abordările standard în rezolvarea creativă a problemelor şi în inventică face uz de fantezie în mod deliberat. De exemplu, sinectica (Gordon, 1961) utilizează analogii fantastice. Utilizarea sinectică a analogiilor personale presupune deseori manifestarea voită a fanteziei, de exemplu încercarea de a imagina cum este să fii o picătură de vopsea, o anvelopă sau un alt obiect. Cântecele pentru copii, fabulele şi alte creaţii fantastice oferă mijloace prin care copiii mici îşi rezolvă problemele de dezvoltare în mod creativ. În cadrul concursului naţional de redactare de scenarii (Torrance, 1980), copiii mai mari din clasele primare şi adolescenţii au utilizat redactarea de scenarii fantastice şi ştiinţifico-fantastice ca un mijloc de a se confrunta cu probleme de dezvoltare şi de orientare şcolară. Se subliniază deseori faptul că ceea ce astăzi este considerat a fi science fiction este de fapt realitatea de mâine; în mod cert, o parte din creaţia science fiction de ieri a devenit realitatea de astăzi. Imaginile şi ideile fantastice reprezintă o categorie de scorare relativ nouă. Utilizând imaginile fantastice ca indicator al creativităţii, se presupune că posesia unei cantităţi mari de imagini şi idei fantastice se va reflecta în răspunsurile oferite la activităţile acestei baterii de teste. În primul rând, acest indicator apare sub forma personajelor din poveşti, al episoadelor din basme, al personajelor din fabule şi mituri, din science fiction si alte categorii de literatură fantastică. Cu toate acestea, este cotată şi fantezia originală. Aceasta din urmă cuprinde personaje fantastice cum sunt, de exemplu, „dl Alton şi câinele-pasăre”, triunghiurile dansatoare, stropii de ploaie vorbitori şi pălăria-paraşută. Mai jos şi pe pagina care urmează sunt prezentate exemple de răspunsuri cotate drept fanteziste.

53

Page 54: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 27. Exemple de scorare a imaginilor şi ideilor fantastice (Forma A)

54

Page 55: Proiect Creativitate TTCT Final

Figura 28. Exemple de scorare a imaginilor şi ideilor fantastice (Forma B)

55

Page 56: Proiect Creativitate TTCT Final

2.2. Finalizarea cotării

Pentru a realiza scorarea este necesar să fie urmărită grila de scorare structurată.

2.2.1. Obţinerea scorurilor brute

Adunaţi numerele deja notate în dreptul fluidităţii, originalităţii, elaborării şi abstractizării semantice şi notaţi sumele în spaţiul prevăzut sub eticheta „Scor brut”, împreună cu scorul pentru rezistenţa la încheiere prematură. Folosindu-vă de notiţele despre apariţia indicatorilor raportaţi la criteriu, stabiliţi pentru fiecare dintre itemi dacă are punctajul zero, (+) sau (++).

2.2.2. Obţinerea scorurilor standardizate

Pentru a obţine scorurile standardizate şi centilele naţionale corespunzătoare se utilizează Manual tehnic al TTCT – etalon pentru variantele figurale A şi B. În România, acest manual tehnic şi etaloanele corespunzătoare au fost incluse în volumul de faţă, ceea ce înseamnă că pentru transformarea scorurilor brute în scoruri standardizate consultaţi secţiunea de norme de la sfârşitul acestui manual. Tabelele cu etaloane sunt organizate în funcţie de clasa şcolară, în funcţie de vârstă şi în funcţie de forma administrată. Instrucţiunile de utilizare pentru tabelele de conversie sunt prezentate în preambulul secţiunii de norme. Observaţi că Indicele de Creativitate (IC) nu poate fi obţinut până ce nu au fost obţinute scorurile standard pentru toate cele cinci abilităţi şi până ce nu a fost completată lista de trăsături creative. Scorul standard al indicelui de creativitate (SS IC) se calculează în partea de jos a grilei de scorare şi este egal cu scorul standard mediu pentru cele cinci abilităţi, plus numărul total de „+” din lista trăsăturilor creative (un „+” înseamnă 1 punct, „++” înseamnă 2 puncte). Centilele corespunzătoare SS IC pot fi regăsite în tabelele cu etaloane, aşa cum este indicat în instrucţiunile acestora.

2.3.Scorarea formelor verbale

2.3.1. Scorarea standard pentru Forma Verbală A

Scorarea Activităţii 1: ÎNTREBĂRI (Forma A)

Fluiditate Fluiditatea, în acest caz, este definită ca numărul total de întrebări adresate de către elev. Întrebările la care se poate oferi un răspuns prin simpla inspectare a imaginii prezentate nu sunt luate în considerare. Exemple de întrebări nepotrivite sunt: „Băiatul are o pălărie? Stă în picioare? Are urechile lungi?”.

56

Page 57: Proiect Creativitate TTCT Final

Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi mai departe la scorarea originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară înregistrarea scorurilor în grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant treceţi imediat la următorul.

Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc scorul 0 pentru originalitate. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc scorul 1. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei flexibilităţii în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate dacă figurează pe listă) pe grila de scorare.

Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 1, Forma A

Răspunsuri Categoria de flexibilitate Apă, unde este apa? 8 Apă, va aluneca şi va cădea în apă? 11 Aur, caută? 11 Bea apă 11 Bolnav, este? 1 Cade înăuntru? 11 Cade, a căzut? 11 Casa, unde este casa lui? 7 Caută aur/peşte/ceva sub apă? 11 Caută, ce? 11 Caută, ceva? 11 Ce se întâmplă? 11 Cine/ce este? 1 Culoare, ce culoare este? 6 Elf/Pitic 6 Face 11 Fel de haine, ce poartă? 3 Fel de pălărie, ce poartă? 4 Fericit, de ce este atât de? 5 Îmbrăcat 3 Întins lângă apă, stă băiatul? 11 La ce se uită?/ce caută? 11 Lac, baltă, piscină, râu, mare, curent, este acesta? 14 Numele, care este numele lui? 1 Pantofi, de ce poartă pantofi atât de ciudaţi? 4 Pantofi, de ce sunt de elf? 4 Pantofi, de ce sunt îndoiţi, ascuţiţi, răsuciţi? 4 Pantofi, poartă? 4 Pălărie caraghioasă, de ce poartă? 4

57

Page 58: Proiect Creativitate TTCT Final

Pălărie, de ce poartă o pălărie caraghioasă? 4 Pălărie, de ce poartă o? 4 Pălărie, este aceea o? 4 Pe sine, băiatul se poate vedea? 11 Pe sine, se poate vedea? 11 Poartă, ce poartă? 4 Priveşte reflecţia, de ce? 5 Râu, este un râu? 14 Reflecţie, se uită la reflecţia lui? 11 Se uită în apă, de ce? 5 Se uită în apă? 11 Seamănă, cu ce? 1 Trist, de ce este trist? 5 Unde este? 8 Urechi 1 Urechi ascuţite, de ce are? 1 Vârstă, câţi ani are? 1 Flexibilitate Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 1 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se puncteaza o singură dată. Înregistraţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns, alături de punctajul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 1, Forma A 1. PERSONAJUL DIN IMAGINE. Cuprinde întrebări legate de descrierea fizică a imaginii, atât intern cât şi extern, NU emoţional, NU legat de îmbrăcăminte (vezi categoriile separate). De ce are urechile atât de mari? De ce are urechile ascuţite? Este băiat sau fată? Are o barcă? 2. PERSONAJELE DIN AFARA IMAGINII. Din punct de vedere al spaţiului, dar şi al timpului (NU include rude). Cine l-a obligat să se uit în apă? A spus cuiva unde este? Oamenii îşi bat joc de el? L-a trimis cineva? 3. COSTUMUL, HAINELE ÎN GENERAL. De ce se îmbracă astfel? Ce culoare au hainele lui? Este îmbrăcat ca şi ceilalţi din ţara lui?

58

Page 59: Proiect Creativitate TTCT Final

4. COSTUMUL, PIESELE SPECIFICE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ALTE ACCESORII Ce are pe pălărie? Are pantaloni în dungi? Ce culoare are cămaşa lui? De ce are pantofii ascuţiţi? 5. EMOŢIILE. Cuprinde acţiuni şi reacţii, gânduri, personalitatea etc. Este fericit? La ce se gândeşte? Îi place ceea ce vede? 6. FACTORII ETNICI. Cuprinde rasa, religia, limba etc. Este adevărat? (este om?) Este de pe altă planetă? Ce limbă vorbeşte? 7. FAMILIA. Cuprinde rude apropiate şi îndepărtate; prieteni; întrebări despre casă. Are familie? Unde locuieşte? 8. LOCALIZAREA. Cuprinde plasarea figurii şi a situaţiei. În ce ţară se petrece acţiunea? De ce este acolo? Este pe altă planetă? 9. MAGIA. Cuprinde întrebări legate de puteri magice şi mistice ale personajului şi împrejurărilor. Face magie? 10. OCUPAŢIA. Cuprinde întrebări legate de slujbă, persoane sau organizaţii pentru care personajul lucrează. Cu ce se ocupă? Este un clovn? Face asta în cadrul unui spectacol? 11. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN IMAGINE. Caută ceva în apă? De ce stă în genunchi pe jos? Va cădea în apă? Va bea apă? 12. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN AFARA IMAGINII. A furat ceva şi a venit aici să-l găsească? Va fi pedepsit fiindcă s-a udat? 13. CARACTERISTICILE FIZICE ALE OBIECTELOR SAU ALE SITUAŢIEI. Este o barcă în apropiere? Este ceva care face sunetele să treacă prin apă? 14. CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI. Cuprinde descrieri ale peisajului, suprafeţei apei, ale mediului subacvatic etc. Este un lac? Sub el este iarbă? Este mocirloasă? 15. TIMPUL. Când s-au întâmplat toate astea?

59

Page 60: Proiect Creativitate TTCT Final

De cât timp este el acolo? Ce timp al zilei este? 16. VREMEA, CATASTROFELE NATURALE. A căzut din cauza unui cutremur? Stă să plouă? 17. IMAGINEA CA ÎNTREG. Cuprinde întrebări despre artist, despre întreaga imagine etc. Cine a făcut desenul? Ce fel de poveste a încercat artistul să transmită? Unde locuia artistul? Acum câţi ani a fost desenată imaginea?

Scorarea Activităţii 2: GHICIREA CAUZELOR (Forma A)

Fluiditate Fluiditatea a fost definită în acest caz ca fiind numărul total de cauze relevante, verbalizate de către elev. Relaţiile care nu arată o cauză sunt considerate necorespunzătoare şi nu sunt luate în calcul pentru calcularea scorului. Exemple de cauze necorespunzătoare sau irelevante: „Băiatul s-a ridicat în picioare şi s-a spălat pe faţă. Apoi a mâncat micul dejun şi a pornit spre şcoală. A mers la şcoală şi a spus lecţia” etc. Pentru fiecare răspuns care primeşte scor pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc scorul „0”. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate şi din punct de vedere al fluidităţii) primesc scorul 1. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexbilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 2, Forma A Răspunsuri Categoria de

flexibilitate Apă, a venit să bea. 11 Apă, doreşte nişte apă. 5 Apă, se uită în apă. 11 Aruncat monede/pietre/bani/ceva în apă. 11 Caută/se uită la peşti/broaşte/viaţă/pietre/scoici/ceva/comoară/broască 11

60

Page 61: Proiect Creativitate TTCT Final

ţestoasă în/sub apă. Cămaşa, era albă. 4 Cămaşa, şi-a îmbrăcat cămaşa. 4 Căzut, pe jos. 11 Faţa/părul/mâinile, vrea să spele. 1 Haine, s-a îmbrăcat cu haine. 3 Iarba este verde. 14 Imagine, este curios de propria sa imagine. 5 Imaginea, apa îi reflectă imaginea. 14 Înot, dorea să înoate. 11/14 Joacă, se joacă/se juca. 11 Noroi, a căzut în noroi. 14 Odihneşte, se odihneşte. 1 Pantofii, şi-a încălţat pantofii. 4 Pădure, el se află la marginea pădurii. 8 Priveşte la peşti/broaşte/viaţă/pietre/scoici/ceva/comoară/broască ţestoasă în/sub apă.

11

Priveşte pe sine, îi place să se privească pe sine. 11 Priveşte propria reflecţie. 5 Scăpat monede/pietre/bani/ceva în apă. 11 Sete, îi era sete. 1 Sine însuşi, se uită la. 11 Flexibilitate Categoriile flexibilităţii pentru Activitatea 2 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Înregistraţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns, alături de punctajul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 2, Forma A 1. PERSONAJUL DIN IMAGINE. Cuprinde idei cauzale legate de caracteristicile fizice ale personajului. Îi este cald. Şi-a scrântit glezna. Încearcă să-şi micşoreze urechile. 2. PERSONAJELE DIN AFARA IMAGINII. Cuprinde oameni şi animale, în afară de rude. Trebuia să se întâlnească cu cineva acolo. Cineva i-a spus că s-a transformat şi acum verifică dacă este adevărat. Se întâlneşte cu nişte prieteni (fată, sirenă etc.). 3. COSTUMUL, HAINELE ÎN GENERAL. Nu cuprinde piese specifice de îmbrăcăminte. A vrut să-şi vadă costumul cel nou.

61

Page 62: Proiect Creativitate TTCT Final

Îşi spală hainele. Îşi probează costumul pentru o piesă. 4. COSTUMUL, PIESELE SPECIFICE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ALTE ACCESORII. A vrut să vadă dacă pălăria îi stă drept. Şi-a murdărit pantalonii şi urmează să şi-i spele. Încearcă să-şi îndoaie vârfurile pantofilor. 5. EMOŢIILE. Cuprinde cauze psihologice, mentale. Întotdeauna a fost încrezut şi îi place să se admire pe sine. Este fericit. Visează la soţia lui. 6. FACTORII ETNICI. Cuprinde cauze legate de rasă, religie, limbă etc. Apele sunt sacre. Tocmai venerează un zeu. Îndeplineşte un ritual. 7. FAMILIA. Cuprinde cauze legate de familie. Duce apă acasă. A fost alungat de acasă. L-a împins pe fratele său mai mic în apă. 8. LOCALIZAREA. Cuprinde idei cauzale legate de locul unde este, unde a fost sau unde va fi. S-a pierdut în pădure. Este un loc faimos de vizitat. Tocmai a venit de pe Marte şi acum inspectează. 9. MAGIA. Încearcă să dezlege o vrajă. S-a transformat din băiat în elf (pitic). Apa îl va face să rămână tânăr. 10. OCUPAŢIA. Cuprinde idei cauzale legate de slujba personajului. Este un actor care repetă pentru o piesă. Realizează o sarcină specială pentru profesorul său. A fugit de la un circ. 11. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN IMAGINE. A alunecat şi a căzut. Numără cercurile de la suprafaţa apei. Caută peşte. 12. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN AFARA IMAGINII. Cineva îi trimite mesaje prin apă. Poliţia îl caută. Mama lui l-a pedepsit. 13. CARACTERISTICI FIZICE ALE OBIECTELOR SAU ALE SITUAŢIEI. Soarele încălzea foarte puternic. Erau sunete ciudate. Submarinul de jucărie din apă nu va mai funcţiona. 14. MEDIUL. Factori cauzali legaţi de mediul natural. A ajuns acolo atras de flori. Malul cu noroi l-a făcut să alunece.

62

Page 63: Proiect Creativitate TTCT Final

Apa arată ciudat. 15. TIMPUL. Se întâmpla de mult şi pe vremea aceea aşa arătau oamenii. Era prima zi de primăvară şi se simţea leneş. 16. VREMEA, CATASTROFELE NATURALE. Încearcă să scape de o tornadă/furtună. Este o zi foarte călduroasă şi încearcă să se răcorească. 17. IMAGINEA CA ÎNTREG. Cuprinde întrebări despre artist, despre întreaga imagine etc. Cine a făcut desenul? Ce fel de poveste a încercat artistul să transmită? Unde locuia artistul? Acum câţi ani a fost desenată imaginea?

Scorarea Activităţii 3: GHICIREA CONSECINŢELOR (Forma A)

Fluiditate Fluiditatea a fost definită ca numărul total de relaţii cauză-efect relevante, verbalizate de către elev. Relaţiile care nu arată o relaţie cauzală sunt considerate necorespunzătoare şi nu sunt luate în calcul pentru socotirea scorului. Exemple de răspunsuri necorespunzătoare sau irelevante: „Băiatul a mers acasă şi s-a jucat cu surioara lui. Apoi a luat cina. Mama lui l-a pus să-şi facă temele. Apoi a mers la culcare.”. Pentru fiecare răspuns care primeşte scor pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc scorul „0”. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc scorul 1. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexibilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare.

Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 3, Forma A Răspunsuri Categoria de flexibilitateAcasă, va merge acasă. 7 Acasă, va merge acasă. 7 Apă, va bea/ar putea bea. 11 Bătrâneţe, va muri de bătrâneţe. 11 Broască/Peşte/Broască ţestoasă, va mânca. 11

63

Page 64: Proiect Creativitate TTCT Final

Broască/Peşte/Broască ţestoasă, va prinde. 11 Cade, va cădea în apă. 11 Caută, va căuta peşte/broasca/aur/broasca ţestoasă/un ceas în apă. 11 Căsătorie, se va căsători. 7 Cercurile de la suprafaţa apei vor dispărea. 14 Cineva poate să îl împingă/îl va împinge în apă. 2 Comoară, poate găsi/va găsi o comoară. 13 Familie, se va căsători şi va avea o familie. 7 Fericit, va fi fericit. 5 Haine murdare, îşi va murdări hainele. 3 Haine ude, îşi va uda hainele. 3 Îngheţ, apa va îngheţa. 14 Înot, poate să înoate/va intra în apă să înoate. 11 Mama, îl va chema/îl poate chema. 7 Murdare, îşi va murdări hainele. 3 Nasul, un peşte poate îl va muşca de nas. 13 Necazuri, va da de necaz. 12 Nori, se vor forma. 16 Pete de iarbă, va avea pete de iarbă pe haine. 3 Poate să prindă/va prinde ceva. 11 Răceală, va răci. 1 Sine, se va vedea pe sine în apă. 4 Ud, se va uda. 1 Va scăpa ceva/ar putea scăpa ceva în apă. 11 Vede, se va vedea pe sine în apă. 14 Flexibilitate Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 3 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Înregistraţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns, alături de punctajul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 3, Forma A 1. PERSONAJUL DIN IMAGINE. Se va uda. Va răci. A explodat fiindcă a băut prea multă apă. 2. PERSONAJELE DIN AFARA IMAGINII. Cineva va ţâşni din spatele lui şi-l va împinge în apă. Se va întâlni cu prietenii lui. O albină poate îl va muşca. 3. COSTUMUL, HAINELE ÎN GENERAL.

64

Page 65: Proiect Creativitate TTCT Final

Poate îşi va murdări hainele noi. Trebuie să-şi spele hainele. Poate îi vor intra furnici în haine. 4. COSTUMUL, PIESELE SPECIFICE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ALTE ACCESORII. Pălăria îi va cădea de pe cap. Îşi va murdări pantalonii cu pete de iarbă. Poate îşi va pierde cămaşa. Pantofii lui s-au murdărit. 5. EMOŢIILE. Izbucneşte în plâns fiindcă este atât de urât. A ţipat când şi-a văzut imaginea reflectată. A plecat acasă fericit fiindcă nu era murdar. 6. FACTORII ETNICI. Îşi pierde credinţa. S-ar putea transforma în altă rasă. Sare în apă după zeul său. 7. FAMILIA. Va ajunge târziu acasă. Familia lui va muri mâncând peşte otrăvit. Fratele lui îl va împinge în apă. 8. LOCALIZAREA. Se va pierde. Se va întoarce pe planeta lui. Îi place apa atât de mult încât va construi o casă pe malul ei. 9. MAGIA. Descoperă că nu este un izvor magic. Va avea ghinion pentru că şi-a privit reflecţia. 10. OCUPAŢIA. S-a făcut pescar. Va deveni un mare poet şi va scrie despre apa aceasta. 11. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN IMAGINE. Va merge să înoate. Va prinde o broască. Se va întinde pe mal şi se va odihni. 12. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN AFARA IMAGINII. Va fi pedepsit fiindcă a plecat din grupul său. Va construi o barcă şi va pleca cu ea. Le va arăta colegilor de clasă lucrurile pe care le-a găsit în apă. 13. CARACTERISTICILE FIZICE ALE OBIECTELOR SAU ALE SITUAŢIEI. Va distruge barca de jucărie pe care a găsit-o acolo. Va ridica o pancartă cu numele lacului acolo. O otravă din lac va ucide peştii. 14. MEDIUL. Va face o cărare mai bună către lac. Frumuseţea florilor îl va inspira să scrie un poem sau să picteze.

65

Page 66: Proiect Creativitate TTCT Final

15. TIMPUL. Nu şi-a dat seama că s-a făcut târziu şi a ratat cina. Este sfârşitul excursiei sale. A stat lângă lac timp de trei zile. 16. VREMEA, CATASTROFELE NATURALE. Va începe să plouă. Va fi lovit de fulger.

Scorarea Activităţii 4: ÎMBUNĂTĂŢIREA PRODUSULUI (Forma A)

Fluiditate

Fluiditatea, în acest caz, a fost definită ca numărul total de idei legate de îmbunătăţirea elefantului de pluş ca jucărie, idei prin care jucăria poate deveni mai amuzantă. Răspunsurile care indică utilizări care nu sunt legate de joacă sunt considerate ca fiind irelevante pentru sarcină şi deci nu sunt cotate. Exemple de idei necorespunzătoare sau irelevante: „Elefantul să învie. Elefantul să facă teme. Să-l folosim ca decoraţiune. Să-l folosim ca perniţă de ace”. Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc scorul „0”. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc scorul 1. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexibilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 4, Forma A Răspunsuri Categoria de flexibilitate Arc, adăugăm un arc. 2 Bea, să-l facem să poată bea. 10 Buline, să-l facem cu buline. 3 Cântat, să cânte. 17 Cap, să-l facem să-şi poată mişca capul. 20 Călărit, să fie uşor de călărit. 1 Coada, mai lungă. 8 Coada, s-o facem să se mişte. 10 Colţii, mai lungi. 8 Culoare, îi facem o culoare vie 3 Culoare, să-l facem de altă culoare. 3

66

Page 67: Proiect Creativitate TTCT Final

Culoare, schimbăm culoarea. 3 Cutie muzicală, să-i punem o cutie muzicală înăuntru. 17 Dans, să-l facem să danseze. 10 Elefant adevărat, să-l facem ca un elefant adevărat. 16 Giumbuşlucuri, să facă giumbuşlucuri. 10 Gura, să-l facem să-şi mişte gura. 10 Haine, adăugăm haine. 2 Jos, să stea jos. 12 Lesă, să-i adăugăm lesă. 2 Mâncare, să-l facem să poată mânca. 10 Mărire, să-l facem mai mare. 8 Mic, să-l facem mai mic. 9 Moale, să-l facem mai moale. 20 Motor, să-i punem un motor înăuntru. 10 Ochii, să se aprindă. 18 Ochii, să se deschidă şi să se închidă. 10 Panglică, să-i punem o panglică. 2 Pălărie, să-i facem o pălărie. 2 Persoană, să se transforme într-o persoană. 1 Picioare, îi facem picioarele să se mişte 10 Picioare, să stea în două picioare. 12 Pufos şi moale, să-l facem pufos şi moale. 20 Pufos, să-l facem mai pufos. 20 Radio, să-i punem radio înăuntru. 17 Roţi, să-i punem roţi. 2 Sare, să-l facem să sară. 10 Spălat, să poată fi spălat/rezistent la apă. 13 Sunet, să scoată un sunet. 17 Şa. să-i punem o şa. 2 Trompa, mai lungă. 8 Trompa, să se mişte. 10 Umblat, să umble. 10 Urechi, să le facem mai mari. 8 Urechi, să le facem pufoase. 20 Urechi, să-l facem să poată da din urechi. 10 Vorbit, să vorbească. 17 Zgardă / lanţ / lesă, adăugăm. 2 Flexibilitate Pentru a genera idei noi legate de îmbunătăţirea aproape a oricărui produs sau proces pot fi utilizate aproximativ douăzeci şi trei de abordări diferite. Categoriile flexibilităţii pentru Activitatea 4 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată.

67

Page 68: Proiect Creativitate TTCT Final

Pentru categoriile care se repetă nu se acordă nici un punct. Notaţi punctajul pentru flexibilitate alături de cel pentru originalitate, pentru fiecare răspuns, pe grila de scorare. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 4, Forma A 1. ADAPTAREA: uşor de călărit, să facă giumbuşlucuri, să fie o păpuşă, să fie folosit pentru jocuri sau sporturi, să poată ridica lucruri, să fie schimbat în alt animal. 2. ADĂUGAREA: să i se pună o şa, să aibă un ornament, să aibă o păpuşă în spate, să i se pună sfori cu care să fie mânuit, să aibă un halat sau o rochie, pietre semi-preţioase. 3. SCHIMBAREA CULORII: să aibă culori diferite, să aibă buline, culori strălucitoare, să fie roz, să îşi schimbe culoarea în funcţie de lumină. 4. SCHIMBAREA FORMEI: să aibă urechi mari şi clăpăuge, să aibă o coadă în formă caraghioasă, să fie gonflabil, astfel încât să-şi schimbe mărimea şi forma, să aibă trompa dreaptă, să aibă spatele plat, etc. 5. COMBINAREA: să aibă junglă în jur, să aibă alţi elefanţi în jur, să aibă alte animale ale junglei în jur, să aibă o casă, să aibă o cuşcă, să zicem că este la grădina zoologică, etc. 6. DIVIZAREA: să fie tăiat şi transformat în puzzle, să poată fi demontat, etc. 7. UMANIZAREA: Să aibă un creier mecanic, să fie hrănit etc. Majoritatea răspunsurilor din această categorie sunt considerate irelevante deoarece nu îndeplinesc cerinţa: „faceţi o jucărie amuzantă”. Exemple de răspunsuri irelevante: să fie om, să spună rugăciuni, să fie manierat, să-ţi facă temele, să scrie poezii etc. Dacă este evident că elefantul este echipat cu un computer care îi permite să efectueze toate acestea, aceste răspunsuri sunt cotate şi le este atribuită clasificarea corespunzătoare. 8. MĂRIREA: să fie mai mare, să fie mai puternic, să fie mai greu, să fie de mărimea unui elefant, să fie mai gras, etc. 9. MICŞORAREA: să fie mai uşor, să fie mai slab, să fie mai mic, să fie transformat în elefanţi mici, etc. 10. MIŞCAREA: să fie electric sau mecanic, să fie o jucărie cu cheiţă, să meargă cu baterii, să poată umbla, să aibă o trompă electrică care se poate mişca şi undui, să ţâşnească apă, să poată aspira alune, să danseze, să ridice obiecte, să tragă ceva, etc. 11. MULTIPLICAREA: să aibă bebeluşi, să aibă un prieten/prietenă, să aibă o familie, să fie dintr-un set/turmă etc. 12. POZIŢIA: Să stea jos, să stea pe picioarele din spate, să stea drept, să se întindă pe jos, să doarmă, să îngenuncheze etc. 13. CALITATEA MATERIALULUI: Să fie din cauciuc, să fie din catifea moale, să fie din zahăr ars, să fie din piele de elefant, să fie din material rezistent la rupere, să fie din material lavabil, să aibă ochii din pietre semi-preţioase, să aibă colţii din fildeş, să aibă trompa din cablu de telefon, etc. 14. REARANJAREA: să poată fi schimbat, să poată fi demontat şi reasamblat încât să iasă alţi elefanţi, să poată năpârli, etc. 15. INVERSAREA: să poată fi întors pe dos, etc. 16. APELUL LA SIMŢURI – ESTETIC ŞI EMOŢIONAL: să-l facem să arate frumos, drăguţ, fericit, trist, etc. 17. APELUL LA SIMŢURI – AUZUL: să-l facem să vorbească, să facă sunete de elefant, să cânte, să punem praf de râs în el, să scoată un sunet când îl tragi de coadă, etc. 18. APELUL LA SIMŢURI – VĂZUL: să vadă, să îi pâlpâie ochii, să-l facem transparent, etc. 19. APELUL LA SIMŢURI – MIROSUL: să poată mirosi, să miroase a ciocolată, să fie umplut cu nisip pentru pisici şi să fie jucărie pentru pisici, etc. 20. APELUL LA SIMŢURI – TACTIL: să aibă pielea aspră şi crăpată, să fie moale şi pufos, să aibă fildeşii tari, să aibă un corp păros, etc. 21. MĂRIMILE: să fie de diverse mărimi, să aibă diferite mărimi ale urechilor / cozii / trompei, etc. 22. SUBSTITUŢIA: să aibă un pai în loc de trompă, să aibă beţe în loc de picioare, să aibă nasturi în loc de degete la picioare, etc. 23. SCĂDEREA: să se dea jos colţii, să se dea jos urechile, să se dea jos un picior, etc.

68

Page 69: Proiect Creativitate TTCT Final

Scorarea Activităţii 5: UTILIZĂRI NEOBIŞNUITE ALE CUTIILOR DE CARTON

(Forma A)

Fluiditate Fluiditatea a fost definită ca numărul total de utilizări neobişnuite generate. Răspunsurile care indică utilizări fantastice sau imposibile nu sunt cotate. Exemple de idei necorespunzătoare sau fantastice care nu sunt cotate: „Să facem oameni, să facem o maşină de curse adevărată (maşinile de jucărie sunt cotate), să facem un câine viu (animalele de jucărie sunt cotate)”. Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc scorul „0”. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc 1 punct. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexibilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 5, Forma A Răspunsuri Categoria de flexibilitate Alunecuş/alunecat la vale 16 Animale de jucărie 26 Animale, cuşti/adăposturi/case 1 Aparate 10 Ardere, aruncare etc. 12 Casă de păpuşi 4 Căruţ, „să cărăm lucruri cu ele” 5 Clădiri, inclusiv casă de joacă, club, şcoală, biserică etc. 4 Costum 10 Cutie pentru jucării 23 Depozitare 23 Depozitare, pentru gunoi, bijuterii, etc. 7 Fort, joacă 4 Haine, nespecificate 10 Joc de lovit cutia 16 Jocuri, nespecificat 16 Jucării, nespecificat 26 Maşină de jucărie 26 Material de scris 14

69

Page 70: Proiect Creativitate TTCT Final

Material izolator 6 Mobilă, nespecificat 15 Oameni, jucării/decupaje 26 Pălărie 10 Scaun 15 Suport/cărucior pentru cumpărături 7 Suport de creioane 7 Suport de creioane colorate 7 Tren, jucărie/joc 26 Vază 7 Flexibilitate Categoriile de flexibilitate sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Notaţi categoria de flexibilitate, pentru fiecare răspuns, pe grila de scorare, alături de scorul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 5, Forma A 1. ADĂPOST PENTRU ANIMALE: pisică, câine, coteţ de găini, cuşcă, staul pentru un animal, terariu etc. 2. UTILIZĂRI PENTRU ANIMALE, ALTELE DECÂT ADĂPOSTURI: pat pentru animale, dispozitiv de hrănit animale, spaţiu pentru îngropat animale, spaţiu pentru spălat câini, capcană pentru animale etc. 3. UTILIZĂRI ARTISTICE: să le decorăm (desen, pictură etc.), să lipim lucruri pe ele, să le decupăm, decoruri (teatru, scenă pentru joacă etc.), stâlp totemic, decoraţiuni, ornamente, măşti, flori sau copaci, forme decupate etc. 4. CONSTRUCŢII: (de jucărie) casă de joacă, casă în copac, club pentru copii, casă de păsări, stand de răcoritoare, cort, clădire de pompieri, şcoală în miniatură, casă de păpuşi, biserică etc. 5. TRANSPORT: „să cărăm lucruri în ele”, coş de bicicletă, să transportăm cărţi şi hârtii, coş pentru prânz sau pentru picnic, valiză, cutie de scule, transport de provizii, cutie de gunoi, transportul lucrărilor etc. 6. MATERIALE DE CONSTRUCŢII: cărămizi, garduri, dale, pereţi, tavan, izolaţie, uşi, ferestre, acoperişuri etc. 7. DEPOZITARE (ÎN GENERAL): orice răspuns care indică utilizarea cutiilor de carton, nemodificate, ca spaţiu de depozitare: pentru a ţine ceva, cutie de pâine, container de gunoi, vază, cutie de cadouri, coş pentru resturi, cutie de cărămizi, cutie de bijuterii, ladă de lemne, urnă de vot etc. 8. DEPOZITARE (ADAPTATE): orice răspuns care indică o utilizare care devine evidentă abia după ce cutia a fost umplută. 9. INSTRUMENTE PENTRU GĂTIT ŞI VESELĂ: bol, tavă de prăjitură, vas de apă, ceaşcă, tavă, cană dozatoare etc. 10. COSTUME: pălărie, îmbrăcăminte, coroană de indian, pantofi, fulgarin, bandană, costum de robot etc. 11. ACOPERĂMÂNT (pentru plante, peluză etc.): prelată, umbrelă, husă pentru mobilă, copertă de carte etc. 12. DISTRUGERE: arse, tăiate, zdrobite, aruncate etc. 13. UTILIZĂRI ECOLOGICE: reciclare, reutilizare, achiziţie de cartoane etc.

70

Page 71: Proiect Creativitate TTCT Final

14. EDUCAŢIE (suport vizual, demonstraţie, material didactic etc.): broşuri, litere decupate, hartă, instrument de măsură, semne sau postere, clasor etc. 15. MOBILIER: dulap de haine, raft, dulap pentru dosare, pat, scaun, birou, masă, bancă etc. 16. JOCURI (inclusiv echipament pentru jocuri, de exemplu o bază pentru baseball): pentru ascuns înăuntru, pentru aruncat, aruncarea inelelor, raţele şi vânătorii, pentru dansat pe ea, pentru ascuns ouă de Paşte, pentru lovit, coş de baschet, lupte de box etc. 17. PLANTE (flori sau plante de ghiveci): jardinieră, lădiţă de răsaduri etc. 18. APARATURĂ DOMESTICĂ: veselă (farfurii, vase etc.), linguri, suport pentru vase, scrumieră, plici, faţă de masă, jaluzele, ventilator etc. 19. MUZICĂ ŞI SUNETE: tobe sau alte instrumente muzicale, lovite unele de altele ca să scoată sunete etc. 20. MODELE: şabloane pentru desenat forme, pătrate, formă de prăjituri etc. 21. PROTECŢIE: armură, scut, coif, de pus pe cap atunci când cineva strigă etc. 22. UTILIZĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI ECHIPAMENTE: echipament optic, telescoape etc. 23. STOCARE: de ţinut lucruri înăuntru, ladă pentru comoară, ladă sau cufăr de jucării etc. 24. SUPORT: sprijinit cărţi, ţine masa, fereastra sau alte obiecte ridicate etc. 25. SCULE: suport pentru semănat iarbă, vâslă, grapă, lopată, excavator etc. 26. JUCĂRII: păpuşi decupate, zmeu, ren, telefon, cuburi de construit, farfurii zburătoare, jucării cu sfoară pentru bebeluşi etc. 27. MIJLOC DE TRANSPORT: sanie, vagon, maşină, cărucior pentru păpuşi etc. 28. ARME: de aruncat în oameni sau animale, tunuri sau alte arme de atac etc.

Scorarea Activităţii 7: SĂ PRESUPUNEM (Forma A)

Fluiditate Fluiditatea este definită aici ca fiind numărul total de consecinţe diferite enumerate. Nu se acordă punctaj pentru răspunsurile nepotrivite. Un tip de răspuns nepotrivit este acela care nu face decât să reformuleze situaţia, cum sunt: „Ar fi sfori peste tot. Ar fi câte o sfoară legată de fiecare nor. De fiecare nor ar atârna câte o sfoară”. Un alt tip de răspuns nepotrivit este cel fără relevanţă pentru situaţia improbabilă, sau care descrie stări şi situaţii care există deja şi nu ar fi cauzate de situaţia improbabilă. Ocazional, subiecţii vor enumera mai multe consecinţe sau idei diferite într-o singură frază. În aceste cazuri, acordaţi punctaj separat pentru fiecare consecinţă sau idee. Considerăm că astfel de scorare multiplă este justificată deoarece fiecare consecinţă ar fi putut fi scrisă separat, ca o afirmaţie de sine stătătoare. Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi la scorarea originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară înregistrarea răspunsurilor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Pentru această activitate, originalitatea este apreciată în funcţie de raritatea răspunsului. Totuşi, răspunsurile evidente, ca şi răspunsurile care nu solicită un salt mental prea mare pornind de la

71

Page 72: Proiect Creativitate TTCT Final

stimul, nu sunt considerate originale, în ciuda rarităţii. Lista răspunsurilor cu „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsuri care primesc scorul „0” pentru originalitate. Toate celelalte răspunsuri (dintre cele care au primit scor pentru fluiditate) primesc 1 punct. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate în grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 7, Forma A Răspunsuri Accidente, ar fi multe accidente. Atârna, oamenii s-ar putea atârna de sfori Avioanele s-ar încâlci/împiedica Căţărare, copii/oameni s-ar căţăra pe ele Încâlcire, oamenii s-ar încâlci în sfori Încurcare, sforile ar încurca Joc, copiii/oamenii s-ar juca cu sforile Legate, s-ar putea lega lucruri de sfori Legănat, oamenii s-a putea legăna de la un nor la altul Legănat, oamenii s-ar putea legăna pe sfori Libertate de mişcare, oamenii n-ar putea merge oriundeMoarte, oameni/plante/animale ar muri Ploaie, ar ploua când tragi de o sfoară Ploaie, n-ar mai fi ploaie Prinde, oameni/lucruri s-ar prinde în ele Tăiere/rupere, cineva ar putea rupe sau tăia sforile Tragere, oamenii ar putea trage norii în jos Ucidere, oamenii ar fi ucişi Ude, sforile ar fi ude de la ploaie Vedere, oamenii n-ar mai vedea nimic Flexibilitate Spre deosebire de celelalte activităţi, pentru această activitate nu sunt utilizate categorii de flexibilitate statice. Pentru activitatea „Să presupunem”, flexibilitatea este definită ca fiind capacitatea de a trece de la o idee la altă, de a face o modificare sau schimbare a ideii centrale, o refocalizare a gândirii într-o altă direcţie. Astfel, fiecare salt mental, fiecare modificare de direcţie, primeşte câte un punct pentru flexibilitate. De exemplu, următoarea serie de răspunsuri nu primeşte punctaj pentru flexibilitate, deoarece nu apar modificări în abordarea subiectului:

1. Tornadele ar sta într-un singur loc. 2. Uraganele ar sta într-un singur loc. 3. Furtunile ar sta într-un singur loc. 4. În unele locuri ar ploua continuu.

Nu apare nici o modificare a ideii centrale, nici un salt mental de la o abordare la alta, deci nu se acordă nici un punct.

72

Page 73: Proiect Creativitate TTCT Final

Următorul set de răspunsuri primeşte cinci puncte pentru flexibilitate (fiecare asterisc reprezintă o reorientare şi primeşte câte un punct).

1. Oamenii s-ar balansa pe ele. 2. Oamenii s-ar căţăra pe ele. 3. Oamenii ar agăţa pachete de ele.* 4. Ar bloca vederea şoferilor pe autostrăzi.* 5. Ar avea loc mai multe accidente rutiere. 6. Ploaia ar deşira sforile.* 7. Oamenii ar vinde nori ca pe baloane.* 8. Oamenii l-ar întreba pe preşedinte dacă pot tăia sforile din curtea lor.* 9. Ar putea cere preşedintelui să facă ceva cu sforile.

Nelămuririle despre mărimea modificării necesare pentru acordarea de punctaj pot fi rezolvate prin raportarea la răspunsurile prezentate mai sus. Nu a apărut (sau nu a fost cotată) nici o modificare între primul şi al doilea răspuns, deoarece ambele presupun oameni care fac ceva cu sforile. „Saltul” de la al doilea la al treilea răspuns pare mic, dar este cotat ca modificare deoarece acum oamenii nu fac ei înşişi ceva cu sforile ci agaţă altceva de ele. În cel de-al patrulea răspuns, centrul este tot pe sfori dar apare un „salt” către ceva ce sforile însele fac. Nu este acordat punctaj pentru răspunsul al cincilea, deoarece menţionează doar o consecinţă a răspunsului anterior. Apoi apare un „salt” când respondentul se gândeşte la nori ca baloane. În sfârşit, un salt mai mare apare când subiectul se gândeşte la a cere permisiunea preşedintelui pentru a tăia sforile. Ultimul răspuns este prea strâns legat de cel precedent pentru a primi punctaj separat. Pe grila de scorare, indicaţi un astfel de „salt” prin marcarea căsuţei din dreptul numărului răspunsului din coloana „Modificare” a Activităţii 7. Odată ce o modificare a fost marcată, reluarea aceleiaşi idei pe parcurs nu mai primeşte punctaj suplimentar. Dacă ideea centrală este similară pentru toate răspunsurile, scorul pentru flexibilitate este zero, pentru că nu s-a produs nici un salt mintal, nici o modificare de direcţie.

2.3.2. Scorarea standard pentru Forma Verbală B

Scorarea Activităţii 1: ÎNTREBĂRI (Forma B)

Fluiditate Fluiditatea în acest caz este definită ca numărul total de întrebări relevante adresate de către elev. Întrebările la care se poate oferi un răspuns prin simpla inspectare a imaginii prezentate nu sunt luate în considerare. Exemple de întrebări nepotrivite sunt: „Copiii au pantofi? Băiatul are o şapcă pe cap? Pe zid scrie într-o limbă străină? Băiatul are în mână un elefant de jucărie? Sunt două persoane în imagine?”. Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi mai departe la scorarea originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară înregistrarea scorurilor în grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul.

73

Page 74: Proiect Creativitate TTCT Final

Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc 0 puncte pentru originalitate. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punctul de vedere al fluidităţii) primesc 1 punct. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexibilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 1, Forma B Răspunsuri Categoria de flexibilitate Animal, Ce fel de animal ţine băiatul? 13 Băiatul, Ce ţine/duce băiatul? 11 Băiatul, păşeşte pe fată? 11 Cămaşă, de ce are cămaşa dată jos? (percepţie eronată) 4 Căsătoriţi, sunt ei? 7 Cine sunt? 1 Cuşcă, Ce este în cuşcă? 13 Cuşcă, De ce cuşca se leagănă? 13 Cuşcă, Este o cuşcă? 13 Desenele de lângă cuşcă, ce sunt? 14 Desenele, ce înseamnă? 14 Elefant, copilul ţine un elefant? 11 Elefantul, a furat? 13 Elefantul, al cui este? 13 Elefantul, ce fac cu el? 11 Elefantul, de ce este atât de important? 13 Elefantul, de ce îl duce/ţine? 11 Elefantul, este acela un elefant? 13 Elefantul, este valoros? 13 Elefantul, îl fură? 13 Evadează, fug?, ei. 12 Evadează?, el. 12 Fac, ce fac? 11 Fata, de ce leagănă cuşca? 11 Fata, ţine cuşca? 11 Fereastră, este o fereastră? 14 Fug sau merg? 11 Fug, de ce fug? 11 Fugari, sunt? 11 Fură, au furat elefantul? 11 Fură, au furat? 11 Furioşi (nervoşi), sunt ei? 5 Înapoi, de ce se uită înapoi? 11 Înrudire, sunt înrudiţi? 7

74

Page 75: Proiect Creativitate TTCT Final

Întâmplă, ce se întâmplă? 11 Loc, unde se află? 8 Loc, unde se duc? 8 Locuiesc, unde locuiesc? 8 Merg, unde merg? 8 Mutare, se mută? 11 Naţionalitate, ce naţionalitate au? 6 Nume, cum îi cheamă? 1 Numerele, ce înseamnă? 14 Numerele, ce sunt? 14 Oale, sunt oale? 13 Obiecte ornamentale, la ce sunt folosite? 13 Obiectele, ce sunt? 13 Pantofi, de ce nu au? 4 Pânză, De ce poartă haine din pânza aceea? 3 Pasăre, Ce fel de pasăre este? 13 Provenienţă, de unde au venit? 6 Rasă, ce rasă sunt? 6 Relaţie, ce relaţie este între ei? 7 Scrisul, ce este? 14 Scrisul, ce înseamnă? 14 Simboluri, ce înseamnă? 14 Simboluri, ce sunt? 14 Simbolurile, ce semnificaţie au? 14 Spune, ce-i spune ea lui? 11 Tâlhari, sunt? 10 Teamă, de cine le este teamă? 5 Tricou, el are un tricou pe el? 4 Ţară, Din ce ţară au venit? 6 Vârstă, câţi ani au? 1 Flexibilitate Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 1 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Înregistraţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns, alături de punctajul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 1, Forma B 1. PERSONAJELE DIN IMAGINE. Cuprinde întrebări legate de descrierea fizică, identitate, vârstă, caracteristici, bunuri, NU emoţional, NU legat de îmbrăcăminte (vezi categoriile separate). Câţi ani au? Cum îi cheamă? Sunt răi?

75

Page 76: Proiect Creativitate TTCT Final

De ce au părul atât de lung? Sunt prieteni? 2. PERSONAJELE DIN AFARA IMAGINII. Din punct de vedere al spaţiului, dar şi al timpului (NU include rude). Sunt animale care fug după ei? Fuge cineva să-i prindă? Mai au şi alte animale? Unde sunt ceilalţi oameni din circ? 3. COSTUMUL, HAINELE ÎN GENERAL. Cu ce fel de haine sunt îmbrăcaţi? De ce sunt îmbrăcaţi aşa? El poartă pijama? 4. COSTUMUL, PIESELE SPECIFICE DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ALTE ACCESORII. De ce ea poartă un şal / o eşarfă? De ce el nu are cămaşă? De ce nu au pantofi? 5. EMOŢIILE. Cuprinde acţiuni şi reacţii, gânduri, personalitatea etc. De ce se tem? Sunt entuziasmaţi? Sunt trişti? Sunt retraşi? Sunt furioşi? 6. FACTORII ETNICI. Cuprinde rasa, religia, limba etc. Sunt hinduşi? Ce culoare are pielea lor? Ce etnie au? Ce limbă vorbesc? 7. FAMILIA. Cuprinde rude, prieteni; întrebări despre casă, căsătorie, copii. Au copii? Sunt căsătoriţi? Au părinţi? Ce fel de prieteni au? 8. LOCALIZAREA. Cuprinde plasarea figurii şi a situaţiei. În ce ţară se petrece acţiunea? Încotro merg? Unde se află? 9. MAGIA. Cuprinde întrebări legate de puteri magice şi mistice ale personajelor şi obiectelor din imagine. Este ceva magic? Este lampa lui Aladdin? Sunt sub puterea unei vrăji? Sunt nişte puteri magice, stranii la mijloc? 10. OCUPAŢIA. Cuprinde întrebări legate de slujbă, persoane sau organizaţii pentru care personajele lucrează. El este olar? Sunt actori? Cu ce se ocupă? Sunt angajaţi de o organizaţie specială? 11. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN IMAGINE. Fură ceva? Se bat?

76

Page 77: Proiect Creativitate TTCT Final

Se mută în altă casă? Rearanjează mobila? 12. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN AFARA IMAGINII. Cineva le-a furat banii din puşculiţa în formă de elefant? El va fi arestat? Au ieşit în oraş să danseze? 13. CARACTERISTICILE FIZICE ALE OBIECTELOR. Cuprinde întrebări despre pasăre şi colivie, despre elefant, despre obiectele decorative. Ce fel de pasăre este? De ce colivia se leagănă? De ce elefantul este atât de mic? Acela este un ceainic? 14. CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI. Cuprinde descrieri ale peisajului, ale casei, ale simbolurilor de pe zid etc. Din ce este făcută casa? Aceea este o podea de pământ? De ce fereastra are forma aia? Ce înseamnă simbolurile de pe perete? 15. TIMPUL. Este zi sau noapte? Când s-a întâmplat? Ce anotimp este? 16. VREMEA, CATASTROFELE NATURALE. Plouă? Este un cutremur? Chiar acum fulgeră? 17. IMAGINEA CA ÎNTREG. Cuprinde întrebări despre artist, despre întreaga imagine etc. Cine a făcut desenul? Ce fel de poveste a încercat artistul să transmită? Unde locuia artistul? Acum câţi ani a fost desenată imaginea?

Scorarea Activităţii 2: GHICIREA CAUZELOR (Forma B)

Fluiditate În această activitate fluiditatea este definită ca numărul total de cauze relevante verbalizate de către participantul la testare. Relaţiile care nu arată o relaţie cauzală sunt considerate necorespunzătoare şi nu sunt luate în calcul pentru socotirea scorului. Exemple de cauze necorespunzătoare sau irelevante: „Sunt o fată şi un băiat”, „Este o pasăre în colivie”, „S-au jucat după şcoală. Apoi s-au hotărât să meargă acasă la cină. Au tot vorbit pe drum spre casă”, „Unchiul lor este rege. Mătuşa lor este regină. Odată pe an merg să viziteze regele şi regina, aşa că în ziua aceea se trezesc devreme”. Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul.

77

Page 78: Proiect Creativitate TTCT Final

Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc 0 puncte. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc 1 punct. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexibilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 2, Forma B Răspunsuri Categoria de flexibilitateAcasă, fug de acasă. 11 Cineva îi fugăreşte. 2 Elefantul, au furat elefantul. 12 Elefantul, cineva încearcă să le fure (sau le-a furat) elefantul. 12 Fug. 11 Teamă, se tem. 5 Flexibilitate Categoriile flexibilităţii pentru Activitatea 2 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Înregistraţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns, alături de punctajul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 2, Forma B 1. PERSONAJUL DIN IMAGINE. Cuprinde idei cauzale legate de caracteristicile fizice ale personajului. Băiatul este din altă ţară. Sunt prieteni. Sunt săraci. 2. PERSONAJELE DIN AFARA IMAGINII. Cuprinde oameni şi animale. Un ucigaş îi urmăreşte. Animale sălbatice îi urmăresc. 3. COSTUMUL, HAINELE ÎN GENERAL. Nu cuprinde piese specifice de îmbrăcăminte. Şi-au pierdut pantofii în timp ce fugeau. Ea poartă şalul fiindcă este necăsătorită. 4. COSTUMUL, PIESELE SPECIFICE DE ÎMBRĂCĂMINTE. Şi-au pierdut pantofii în fugă. Ea poartă şalul fiindcă este necăsătorită. 5. EMOŢIILE. Cuprinde cauze psihologice, mentale. Sunt nefericiţi. El a plecat fericit acasă fiindcă nu era murdar. 6. FACTORII ETNICI. Cuprinde cauze legate de rasă, religie, limbă etc. Fata este hindusă. Ea este afro-americană, negresă, din Africa etc.

78

Page 79: Proiect Creativitate TTCT Final

7. FAMILIA. Cuprinde cauze legate de rude, prieteni, relaţii conjugale. Cei doi divorţează. 8. LOCALIZAREA. Cuprinde idei cauzale legate de locul unde sunt, unde au fost sau unde vor fi. Sunt în India Sunt într-o peşteră. 9. MAGIA. Elefantul este fermecat. Lampa este magică. 10. OCUPAŢIA. Cuprinde idei cauzale legate de slujba personajelor. Sunt actori într-o piesă. Nu au o slujbă. 11. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN IMAGINE. Caută pe cineva. El îi dă ei un cadou. 12. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN AFARA IMAGINII. Este un război. Au rupt/stricat ceva. 13. CARACTERISTICILE FIZICE ALE OBIECTELOR SAU ALE SITUAŢIEI. Cuprinde idei cauzale legate de pasăre şi colivie, elefant, obiecte decorative. Pasărea i-a speriat. Elefantul este o jucărie. 14. MEDIUL. Factori cauzali legaţi de casă, fereastră, simbolurile de pe perete etc. Simbolurile arată unde este ascunsă o comoară. Casa se prăbuşeşte. 15. TIMPUL. Este miezul nopţii. Se întâmplă în anul 2000 16. VREMEA, CATASTROFELE NATURALE. Este o climă foarte caldă. Este un cutremur de pământ.

Scorarea Activităţii 3: GHICIREA CONSECINŢELOR (Forma B)

Fluiditate Fluiditatea a fost definită ca numărul total de relaţii cauză-efect relevante, verbalizate de către elev. Verbalizările care nu arată o relaţie cauzală sunt considerate necorespunzătoare şi nu sunt luate în calcul pentru socotirea scorului. Exemple de răspunsuri necorespunzătoare sau irelevante: „Vor îmbătrâni şi vor deveni morocănoşi”, „Vor lua cina, vor citi o poveste, se vor uita la televizor şi îşi vor spune rugăciunile”, „Vor merge în oraş, vor face cumpărăturile, se vor întoarce acasă şi vor găti cina, vor mânca şi vor merge la culcare”, „Vor merge la şcoală. Învăţătorul îi va asculta şi îi va certa pentru că nu au scris corect. Îi va ţine în clasă în timpul pauzei”. Pentru fiecare răspuns care primeşte scor pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul.

79

Page 80: Proiect Creativitate TTCT Final

Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc „0” puncte. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc 1 punct. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei flexibilităţii în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 3, Forma B Răspunsuri Categoria de flexibilitateCăsătorie, se vor căsători. 7 Căzătură, se vor împiedica şi vor cădea. 11 Fugă, vor fugi. 11 Închişi, vor fi duşi la închisoare. 12 Prins, vor fi prinşi. 12 Scapă, vor scăpa. 12 Stricat, vor rupe/strica elefantul. 11 Flexibilitate Categoriile flexibilităţii pentru Activitatea 3 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Înregistraţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns, alături de punctajul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 3, Forma B 1. PERSONAJUL DIN IMAGINE. Vor deveni celebri. Vor răci fiindcă fug de colo-colo desculţi. 2. PERSONAJELE DIN AFARA IMAGINII. Cineva va suna poliţia. Vor fi atacaţi de animale sălbatice. 3. COSTUMUL, HAINELE ÎN GENERAL. Îşi vor murdări hainele. Se vor schimba în haine occidentale. 4. COSTUMUL, PIESELE SPECIFICE DE ÎMBRĂCĂMINTE. Îşi vor găsi pantofii. Şalul ei se va agăţa în colivie. 5. EMOŢIILE. Se vor urî unul pe celălalt. Ea va înnebuni. 6. FACTORII ETNICI. Vor vorbi în limba lor. Îşi vor urma tradiţiile.

80

Page 81: Proiect Creativitate TTCT Final

7. FAMILIA. Se vor căsători. Părinţii lor vor fi ucişi. 8. LOCALIZAREA. Vor pleca în altă ţară. Se vor rătăci. 9. MAGIA. Elefantul îi îndeplineşte trei dorinţe. Ea îi face vrăji. 10. OCUPAŢIA. Vor fi hoţi pentru tot restul vieţii. Fata va lucra drept servitoarea lui. 11. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN IMAGINE. Se vor împinge unul pe celălalt. El va scăpa elefantul pe jos. 12. ACŢIUNEA PROPRIU-ZISĂ DIN AFARA IMAGINII. Cuprinde informaţii despre capturare, pedepsire, rănire. Vor merge acasă. Vor fi duşi la închisoare. Vor fi ucişi. 13. CARACTERISTICILE FIZICE ALE OBIECTELOR SAU ALE SITUAŢIEI. Cuprinde informaţii despre lucruri care se vor întâmpla cu pasărea sau colivia, cu elefantul şi obiectele decorative. Pasărea scapă din colivie. Elefantul va fi expus într-un muzeu. Vazele se vor sparge. 14. MEDIUL. Simbolurile le spun unde să se ascundă. Casa va arde din temelii. 15. TIMPUL. Vor trăi fericiţi pentru totdeauna. Vor rămâne acolo până se va face noapte. 16. VREMEA, CATASTROFELE NATURALE. Va fi o inundaţie. Va începe să plouă.

Scorarea Activităţii 4: ÎMBUNĂTĂŢIREA PRODUSULUI (Forma B)

Fluiditate Fluiditatea a fost definită ca numărul total de idei legate de îmbunătăţirea maimuţei de pluş, ca jucărie, idei prin care jucăria poate deveni mai amuzantă. Răspunsurile care indică utilizări ce nu sunt legate de joacă sunt considerate ca fiind irelevante pentru sarcină şi deci nu sunt cotate. Exemple de idei necorespunzătoare sau irelevante: „Maimuţa să învie. Maimuţa să facă teme. Să o folosim ca decoraţiune. Să o folosim ca perniţă de ace.” etc.

81

Page 82: Proiect Creativitate TTCT Final

Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc „0” puncte. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc 1 punct. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei de flexibilitate în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 4, Forma B Răspunsuri Categoria de flexibilitate Alergat, să alerge. 10 Animal, s-o transformăm în alt animal. 1 Atârnat, să atârne de coadă. 12 Banană, să-i dăm o banană. 2 Blana, să fie mai deasă şi mai lungă. 13 Braţe, de culoare diferită. 3 Cântat, să cânte. 17 Capul, să aibă capul colorat. 3 Capul, să-şi mişte capul. 10 Călărit, să fie călare pe altă jucărie. 10 Călărit, să se poată călări. 1 Căţărat, să se caţere. 10 Coada, de altă culoare. 3 Coada, să aibă coada mai lungă. 8 Coada, să aibă coada răsucită. 4 Coada, să-şi poată mişca, undui, scutura coada. 10 Culoare, adăugată sau schimbată (corp, picioare, mâini, faţă). 3 Dans, să danseze. 10 Faţa, de culoare diferită. 3 Flexibile, braţe, picioare. 13 Forma, să-şi schimbe forma. 4 Fundă/panglică, să-i dăm jos. 23 Fundă/panglică, să-i punem (pe coadă, picior) etc. 2 Fundă, de culori diferite. 3 Giumbuşlucuri, să ştie să facă giumbuşlucuri. 10 Gura, să se deschidă şi să se închidă. 10 Haine, să aibă haine. 2 Joacă, să se joace. 10

82

Page 83: Proiect Creativitate TTCT Final

Jucării, să aibă jucării (maşină, bicicletă, tren etc.). 2 Legănat, să se legene de coadă sau labă pe o bară. 12 Mâncare, să mănânce. 10 Mare, să fie mai mare. 8 Moale, să fie moale şi pufoasă. 20 Mobilitate, să aibă o parte mobilă. 10 Mobilitate, să stea în picioare şi jos. 12 Muzică, să aibă o cutie muzicală înăuntru. 17 Nasul, să-l mişte, să-l scuture. 10 Ochii de, culoare diferită. 3 Ochii, să se mişte, să se rotească, să se deschidă şi să se închidă, să facă cu ochiul etc. 10 Panglică, de altă culoare. 3 Pantofi, să aibă pantofi. 2 Pălărie, să aibă o pălărie. 2 Părul, de altă culoare. 3 Picioare, să stea în două picioare. 12 Picioarele, de altă culoare. 3 Plâns, să plângă. 16 Prieteni, să aibă un prieten. 5 Râs, să râdă. 17 Realist, să arate mai realist. 16 Sărit, să sară, să ţopăie, să salte. 10 Udat, să poată uda. 10 Umblet, să poată umbla. 10 Urechile, de culoare diferită. 3 Urechile, mai mari. 8 Urechile, să se mişte. 10 Vorbit, să vorbească. 17 Vorbit, să vorbească. 17 Zâmbet, să zâmbească. 16 Flexibilitate Pentru a genera idei noi legate de îmbunătăţirea aproape a oricărui produs sau proces pot fi utilizate aproximativ douăzeci şi trei de abordări diferite. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 4 sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă sunt punctate o singură dată. Notaţi punctajul pentru flexibilitate alături de cel pentru originalitate, pentru fiecare răspuns, pe grila de scorare.

83

Page 84: Proiect Creativitate TTCT Final

Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 4, Forma B 1. ADAPTAREA: Să o transformăm în pisică, şoarece etc. Alte utilizări de joacă decât ca maimuţă de jucărie. 2. ADĂUGAREA: să i se pună o lesă, o panglică, o trompetă care scoate sunete, o pălărie, o pălărie cu flori, un guler, un „cocoşel” ca să facă pipi, o banană, haine, ornamente etc. 3. SCHIMBAREA CULORII: să fie toată roşie, toată neagră, toată maro, să fie colorată ca o maimuţă adevărată, cu buline roşii şi verzi, cu dungi mov şi galbene, ochi de culoare diferită etc. 4. SCHIMBAREA FORMEI: să aibă urechile ridicate în sus, să stea cu fundul în sus, să-şi schimbe forma nasului, să aibă forma mai apropiată de a unei maimuţe adevărate, să aibă gâtul mai gros, urechile nu prea lungi, limba în gură, coada mai răsucită etc. 5. COMBINAREA: Să aibă cuşcă, pui, mămică, stăpân, coleg, pat pentru cuşca de maimuţe, maşină pentru stăpân şi maimuţă, copac sau frânghie pentru căţărat etc. 6. DIVIZAREA: să fie tăiată şi transformată în puzzle, să poată fi demontată, etc. 7. UMANIZAREA: Să aibă un creier mecanic, să fie hrănită etc. Majoritatea răspunsurilor din această categorie sunt considerate irelevante deoarece nu îndeplinesc cerinţa: „faceţi o jucărie amuzantă”. Exemple de răspunsuri irelevante: să fie om, să spună rugăciuni, să fie manierată, să-ţi facă temele, să scrie poezii, să fie doctor, să fie dădacă etc. 8. MĂRIREA: să fie mai mare, să aibă picioarele mai lungi, să aibă coada, urechile sau trunchiul mai lungi etc. Să fie atât de mare încât să poţi sta pe ea, să o poţi călări. 9. MICŞORAREA: să aibă gura mai mică, urechile mai mici, să fie un bebeluş-maimuţă, să fie maimuţă-pitic etc. 10. MIŞCAREA: picioarele să se poată mişca şi îndoi, ochii să se mişte, să se închidă şi să se deschidă; să poată sări, să poată mirosi, să dea din coadă, să apeşi pe un buton şi să meargă singură, să aibă roţi pe picioare, să aibă urechi care se mişcă, gura să se închidă şi să se deschidă, să rânjească, să-şi arate dinţii. 11. MULTIPLICAREA: o mulţime de maimuţe, gemeni, tripleţi, etc. 12. POZIŢIA: să stea jos, să stea drept, să se întindă pe jos, să stea în cap, să stea mai bine dreaptă etc. 13. CALITATEA MATERIALULUI: să fie din cauciuc, din aur, din argint, să aibă blană adevărată de maimuţă, să aibă urechi din sfoară, să fie din material flexibil, din material moale etc. 14. REARANJAREA: ochii să fie mai sus, urechile mai aproape de gât etc. 15. INVERSAREA: să aibă pielea sau învelişul cu două feţe, din materiale diferite etc. 16. APELUL LA SIMŢURI – ESTETIC ŞI EMOŢIONAL: să o facem să arate frumos, drăguţă, fericită etc. 17. APELUL LA SIMŢURI – AUZUL: să latre, să scoată sunete de maimuţă, să cânte etc. 18. APELUL LA SIMŢURI – VĂZUL: să i se aprindă ochii, să aibă nasul strălucitor, să fie fosforescentă etc. 19. APELUL LA SIMŢURI – MIROSUL: să aibă găuri în nas, să aibă nasul rece, să aibă nasul din burete, să miroasă frumos, să fie umplută cu odorizant etc. 20. APELUL LA SIMŢURI – TACTIL: să fie mai moale, mai miţoasă, mai pufoasă, mai aspră la pipăit etc. 21. MĂRIMILE: să fie de diverse mărimi, diferite mărimi ale urechilor care să poată fi schimbate etc. 22. SUBSTITUŢIA: să aibă guler în loc de panglică, lanţ în loc de panglică etc. 23. SCĂDEREA: să se dea jos eticheta cu marca (dacă are una), să i se dea funda jos etc.

84

Page 85: Proiect Creativitate TTCT Final

Scorarea Activităţii 5: UTILIZĂRI NEOBIŞNUITE ALE CUTIILOR DE CONSERVE

(Forma B)

Fluiditate Fluiditatea a fost definită ca numărul total de utilizări neobişnuite generate. Răspunsurile care indică utilizări fantastice sau imposibile nu sunt punctate. Utilizările neobişnuite sunt definite în mare ca fiind orice utilizare relevantă, diferită de utilizarea obişnuită, anume accea de vas de metal pentru conservarea alimentelor sau a altor produse. Alte răspunsuri care presupun utilizarea cutiilor după golirea conţinutului original sunt luate în considerare. Exemple de idei necorespunzătoare sau fantastice care nu sunt cotate: „Să facem oameni, să facem o maşină de curse adevărată (maşinile de jucărie sunt cotate), să facem un câine viu (animalele de jucărie sunt cotate)” etc. Pentru fiecare răspuns care primeşte scor pentru fluiditate, treceţi mai departe şi cotaţi-l şi din punct de vedere al originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară notarea rezultatelor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Lista „originalitate-zero” de mai jos cuprinde răspunsurile care primesc „0” puncte. Toate celelalte răspunsuri (care au fost cotate din punct de vedere al fluidităţii) primesc 1 punct. Pentru a fi mai uşor de cotat, fiecare răspuns are indicat numărul categoriei flexibilităţii în dreptul său. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate (şi categoria de flexibilitate, dacă figurează pe listă) pe grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 5, Forma B Răspunsuri Categoria de flexibilitateArtă. 3 Butoi de metal. 7 Case pentru animale. 1 Cutie de şaibe, şuruburi, cuie, pioneze etc. 7 Cutie pentru gunoi. 7 Cutie pentru mâncare. 7 Cutie pentru scule. 7 Depozitare. 23 Ghiveci de flori. 17 Instrument pentru mâncat. 9 Jucărie (nespecificat). 26 Puşculiţă. 8 Să aruncăm cu ele după oameni. 28 Să le aruncăm. 12

85

Page 86: Proiect Creativitate TTCT Final

Să ne jucăm cu ele. 16 Să punem vopsea în ele. 7 Scrumieră. 18 Suport de creioane. 7 Suport pentru pixuri. 7 Telefon. 22 Tomberon. 7 Vas (nespecificat). 7 Vas de băut. 9 Vas pentru lichide. 7 Vas pentru pensule şi apă. 7 Vas pentru viermi. 7 Flexibilitate Categoriile flexibilităţii sunt prezentate mai jos. Se acordă câte un punct pentru fiecare categorie utilizată. Categoriile care se repetă se punctează o singură dată. Notaţi categoria de flexibilitate pentru fiecare răspuns pe grila de scorare, alături de scorul pentru originalitate. Categoriile de flexibilitate pentru Activitatea 5, Forma B 1. ADĂPOST PENTRU ANIMALE: colivie pentru păsări, casă pentru insecte, cuşcă, grajd sau alt adăpost pentru un animal etc. 2. UTILIZĂRI PENTRU ANIMALE, ALTELE DECÂT ADĂPOSTURI: pat pentru animale, dispozitiv de hrănit animale, spaţiu pentru îngropat animale, capcană pentru animale etc. 3. UTILIZĂRI ARTISTICE: să le decorăm (desen, pictură etc.), să lipim lucruri pe ele, să facem un stâlp totemic, să facem o decoraţiune, un ornament, o mască, flori decupate etc. 4. CONSTRUCŢII: casă de joacă, casă în copac, forturi, case de păpuşi, turn, zgârie-nori, fabrică, bloc etc. 5. TRANSPORT: „să cărăm lucruri în ele”, coş pentru prânz, vas pentru viermii de pescuit, trusă de scule etc. 6. MATERIALE DE CONSTRUCŢII: orice utilizare în care cutiile de conserve sunt tăiate în fâşii, modele etc., turtite etc. pentru utilizarea în construcţii, repararea unui acoperiş, protejarea de şobolani, pentru a împiedica surparea etc. 7. VASE (GENERAL): orice răspuns care indică utilizarea cutiilor de conserve, nemodificate, ca vase: pentru a ţine ceva, vas pentru mâncare, suport pentru agrafe de hârtie, cuie etc. 8. DEPOZITARE (ADAPTATE): orice răspuns care indică o utilizare ce devine evidentă abia după ce cutia a fost umplută. (de exemplu, după ce cutia este umplută cu ciment, aceasta poate deveni „ancoră” sau greutate pentru ţinut uşa deschisă, puşculiţă, cutie poştală, formă pentru prăjituri, prespapier, greutăţi pentru culturism etc.). 9. INSTRUMENTE PENTRU GĂTIT ŞI VESELĂ: boiler, tigaie, bol, ceainic, tavă de prăjituri, vas pentru apă, cuţit, furculiţă, lingură, ceaşcă, tavă, cană de măsurat etc. 10. COSTUME: pălărie, vestă protectoare, pantofi, bijuterii, turban indian, costum de „om de tinichea” etc. 11. ACOPERĂMÂNT: pentru a acoperi plante, găuri etc. 12. DISTRUGERE: zdrobite, aruncate la gunoi etc. 13. UTILIZĂRI ECOLOGICE: reciclare, topire şi reutilizare, achiziţie pentru reciclare etc.

86

Page 87: Proiect Creativitate TTCT Final

14. EDUCAŢIE: suport vizual, demonstraţie, material didactic etc. 15. MOBILIER: masă, scaun, taburet, divan, picioare de pat, picioare de masă etc. 16. JOCURI (inclusiv echipament pentru jocuri): darts, picioroange, popice etc. 17. PLANTE: ghiveci de flori, cutie răsaduri, araci etc. 18. APARATURĂ DOMESTICĂ: cuptor, frigider, plită, scrumieră, veioză, trepied, ventilator etc. 19. MUZICĂ ŞI SUNETE: tobe sau alte instrumente muzicale, clopote, legate de maşina proaspeţilor căsătoriţi, pentru a trezi oameni etc. 20. MODELE: şabloane pentru desenat forme, pentru trasat cercuri, formă rotundă de prăjituri etc. 21. PROTECŢIE: armură, scut, protecţie împotriva viermilor pentru roşii sau alte plante etc. 22. UTILIZĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI ECHIPAMENTE: emitere de semnale, jocul de-a telefonul sau telegraful, utilizare în experimente ştiinţifice, echipament şi aparatură ştiinţifice etc. 23. STOCARE: de ţinut lucruri înăuntru, ladă de comoară, cutie pentru cuie, ascunzătoare pentru harta comorii etc. 24. SUPORT: sprijinit cărţi, ţine masa, fereastra sau alte obiecte ridicate etc. 25. SCULE: lopată, tăietor, racletă etc. 26. JUCĂRII: orice răspuns în care cutia de conserve este transformată într-o jucărie, fie nemodificată (ex: maracas) fie modificată prin tăiere sau restructurare etc. 27. MIJLOC DE TRANSPORT: sanie, căruţă, maşină, avion, rezervor, roţi pentru căruţă etc. 28. ARME: de aruncat în oameni sau animale, tunuri sau alte arme de atac etc.

Scorarea Activităţii 7: SĂ PRESUPUNEM (Forma B)

Fluiditate Aici fluiditatea este definită ca numărul total de consecinţe diferite enumerate. Nu se acordă punctaj pentru răspunsurile nepotrivite. Un tip de răspuns nepotrivit este acela care nu face decât să reformuleze situaţia, cum ar fi: „Ar fi o ceaţă densă. Feţele oamenilor nu s-ar vedea. Nu s-ar putea vedea cum arată oamenii”. Un alt tip de răspuns nepotrivit este cel fără relevanţă pentru situaţia improbabilă, sau care descrie stări şi situaţii care există deja şi nu ar fi cauzate de situaţia improbabilă. Ocazional, subiecţii vor enumera mai multe consecinţe sau idei diferite într-o singură frază. În aceste cazuri, acordaţi punctaj separat pentru fiecare consecinţă sau idee. Considerăm că o astfel de scorare multiplă este justificată, deoarece fiecare consecinţă ar fi putut fi scrisă separat, ca o afirmaţie de sine stătătoare. Pentru fiecare răspuns care primeşte punctaj pentru fluiditate, treceţi la scorarea originalităţii şi flexibilităţii. În acest moment nu este necesară înregistrarea răspunsurilor pe grila de scorare. Dacă un răspuns este irelevant, treceţi imediat la următorul. Originalitate Pentru această activitate, originalitatea este apreciată în funcţie de raritatea răspunsului. Totuşi, răspunsurile evidente, ca şi răspunsurile care nu solicită un salt mental prea mare, pornind de la stimul, nu sunt considerate originale, în ciuda rarităţii. Lista răspunsurilor cu „originalitate-zero”

87

Page 88: Proiect Creativitate TTCT Final

de mai jos cuprinde răspunsuri care primesc „0” puncte pentru originalitate. Toate celelalte răspunsuri (dintre cele care au primit punctaj pentru fluiditate) primesc 1 punct. Pe măsură ce cotaţi fiecare răspuns, înregistraţi scorul pentru originalitate în grila de scorare. Răspunsuri cu „originalitate-zero” pentru Activitatea 7, Forma B Răspunsuri Accidente, epave, ar fi. Boală, oamenii s-ar îmbolnăvi şi ar muri. Cădere, oamenii ar cădea, ar aluneca în apă, în găuri etc. Călca, oamenii s-ar călca unii pe ceilalţi pe picioare. Ciocnire, ne-am ciocni/izbi de lucruri şi între noi. Ciocniri, oameni s-ar ciocni între ei şi de lucruri. Condus, nu am putea conduce maşini. Găsi, nu am găsi lucruri, oameni. Haine, nu ar fi nevoie. Identificarea ar fi dificilă. Lovi, oamenii s-ar lovi mai des între ei. Nimic, nu am face nimic. Oameni s-ar târî să vadă, să supravieţuiască. Pantofi/şosete, n-ar fi nevoie. Picioare, am avea mai multă grijă de ele. Picioare, ar fi mai importante şi oamenii ar fi apreciaţi în funcţie de ele.Picioare, ne-am identifica între noi după picioare. Rănile, ar fi mai dese. Rănire, oameni s-ar răni. Recunoaştere, nu am putea recunoaşte oamenii. Vedere, oamenii n-ar putea vedea. Flexibilitate Spre deosebire de celelalte activităţi, pentru aceasta nu sunt utilizate categorii statice. Pentru activitatea „Să presupunem”, flexibilitatea este definită ca fiind capacitatea de a trece de la o idee la altă, de a face o modificare sau schimbare a ideii centrale, o refocalizare a gândirii într-o altă direcţie. Astfel, fiecare salt mental, fiecare modificare de direcţie primeşte câte un punct pentru flexibilitate, acesta fiind notat în coloana „Modificare” corespunzătoare Activităţii 7. De exemplu, următoarea serie de răspunsuri nu primeşte punctaj pentru flexibilitate, deoarece nu apar modificări în abordarea subiectului. Nu apar modificări ale ideii centrale, nu apar „salturi” de la o abordare la alta. Toate verbalizările se referă la incapacitatea de a vedea lucruri:

1. Nu s-ar putea vedea faţa oamenilor. 2. Nu s-ar vedea dacă zâmbesc sau se încruntă. 3. Nu ne-am da seama dacă s-au înroşit.

88

Page 89: Proiect Creativitate TTCT Final

Următorul set de răspunsuri primeşte cinci puncte pentru flexibilitate (fiecare asterisc reprezintă o reorientare şi primeşte câte un punct).

1. De-abia s-ar putea respira. 2. Am fi mai atenţi la picioarele oamenilor.* 3. Oamenii ar purta pantofi mai frumoşi. 4. Nu am vedea pe unde mergem.* 5. Probabil că mai mulţi oameni ar orbi.* 6. Ne-am baza mai mult pe auz decât pe văz.* 7. Cineva ar inventa periscoape inversate pentru vedere sub apă (ceaţă), aşa cum submarinele au periscoape pentru vederea deasupra apei.*

Unii utilizatori consideră dificilă determinarea mărimii modificării necesare pentru acordarea de punctaj. În exemplele de mai sus, trecerea de la „incapacitatea de a respira” la „atenţia la picioarele oamenilor” este o modificare clară a focalizării pe un proces fizic/mental diferit. „A purta pantofi mai frumoşi” este doar o extensie a creşterii „atenţiei pentru picioare” şi deci nu merită acordarea punctajului pentru modificarea ideii. Trecerea de la „a purta pantofi mai frumoşi” la „incapacitatea de a vedea pe unde mergem” menţine focalizarea pe picioare, dar accentul este semnificativ diferit: în primul caz există preocuparea de a înfrumuseţa picioarele iar în celălalt, preocuparea este pentru vederea drumului şi pentru mers. Ideea orbirii din următorul răspuns poate fi o extensie a incapacităţii de a vedea drumul, însă obiectul este diferit, procesul este diferit iar răspunsul solicită un „salt” mental semnificativ. În mod similar, următoarele două afirmaţii (răspunsul 6 şi 7) este posibil să fi fost inspirate de cele două afirmaţii anterioare (răspunsul 4 şi 5). Cu toate acestea, răspunsul 6 reprezintă un tip semnificativ diferit de adaptare la orbire (răspunsul 5); răspunsul 7 reprezintă un tip diferit de adaptare la incapacitatea de a vedea (răspunsul 4), de aceea ambele primesc punctaj pentru modificarea perspectivei. Odată ce o modificare a fost marcată, reluarea aceleiaşi idei pe parcurs nu mai primeşte punctaj suplimentar. Dacă ideea centrală este similară pentru toate răspunsurile, scorul pentru flexibilitate este zero pentru că nu s-a produs nici un salt mintal, nici o modificare de direcţie.

89

Page 90: Proiect Creativitate TTCT Final

3. Scalele TTCT

3.1. Înţelegerea scorurilor TTCT

Scorarea itemilor figurali oferă scoruri pentru fluiditate, originalitate, elaborare, abstractizare semantică şi rezistenţă la închiderea prematură a figurilor. Scorarea itemilor figurali caută de asemenea informaţii legate de anumite trăsături creative speciale. După scorarea obişnuită, a celor cinci dimensiuni raportate la normă, evaluatorii analizează broşurile, căutând indicii ale existenţei unor trăsături creative speciale. Scorul (+) se oferă pentru existenţa unei trăsături (în general una sau două apariţii), iar scorul (++) se oferă pentru dovezi repetate ale unei trăsături (în general 3 sau mai multe apariţii). În cazul absenţei dovezii trăsăturilor respective nu se oferă nici un scor. Totuşi, scorul zero nu semnifică neapărat absenţa unei trăsături. Evaluarea trăsăturilor creative se face pentru fiecare item de pe lista trăsăturilor creative. Din combinarea acestor evaluări şi a scorului standard mediu se obţine indicele de creativitate, care s-a dovedit util ca indicator global al potenţialului creativ. Următoarele comentarii generale sunt oferite ca supliment la discuţiile de până acum, în ceea ce priveşte indicatorii raportaţi la etalon şi indicatorii raportaţi la criteriu. Utilizatorii testului trebuie să consulte şi să cunoască această secţiune a manualul testului, dar trebuie să consulte suplimentar şi alte materiale pentru a deţine informaţii cuprinzătoare despre utilizarea şi interpretarea rezultatelor testului. Fluiditate. Acest scor este bazat pe numărul total de răspunsuri relevante. Astfel, acesta este unul dintre aspectele critice ale testului. Toate celelalte scoruri depind parţial de scorul pentru fluiditate, de vreme ce nici un alt scor nu poate fi acordat pentru răspunsuri care mai întâi nu au fost considerate relevante. Bineînţeles, toate celelalte scoruri sunt de asemenea importante pentru interpretarea potenţialului creativ. De exemplu, scorul pentru originalitate acordat concomitent cu un scor ridicat pentru fluiditate, indică faptul că un elev a produs un număr mare de idei relativ comune (originalitate scăzută) sau neobişnuite (originalitate crescută). Pe scurt, se recomandă evaluarea tuturor scorurilor. Originalitate. Acest scor se bazează pe frecvenţa scăzută şi pe caracterul neobişnuit al răspunsului. Se acordă punctaj suplimentar pentru combinarea a două sau mai multe figuri într-o singură imagine. Elaborare. Acest scor se bazează pe două consideraţii: primul răspuns minim la o figură-stimul este un singur răspuns; iar imaginaţia, reflectată în prezentarea detaliilor, este o funcţie a abilităţii creative şi manifestarea ei suplimentar faţă de răspunsul prim este numită grad de elaborare. Abstractizare semantică. Acest scor este legat de procesele de gândire şi sinteză ale subiectului. La cel mai înalt nivel, apare abilitatea de a surprinde esenţa informaţiei, de a şti ce este important, de a permite privitorului să perceapă imaginea mai adânc şi mai bogat.

90

Page 91: Proiect Creativitate TTCT Final

Rezistenţa la închiderea prematură. Acest scor este specific creativităţii figurale şi măsoară capacitatea de rezistenţă perceptivă la figura indusă prin stimul. Factorul reprezintă măsura în care subiectul este independent de învăţarea perceptivă şi este specific creativităţii figurale. Persoanele mai puţin creative tind să tragă în permanenţă concluzii pripite, fără a lua în calcul toate informaţiile disponibile şi deci restrângând şansele producerii unor imagini originale mai puternice. Lista trăsăturilor creative. Aceasta furnizează o serie de treisprezece indicatori sau factori, care sunt raportaţi la criteriu, spre diferenţă de cei cinci indicatori sau factori raportaţi la etalon, care au fost descrişi anterior. Utilizatorii nu trebuie să tragă concluzii nepotrivite pe baza absenţei unor scoruri ridicate pentru indicatorii din această listă. În schimb, apariţia indicatorilor din această listă trebuie privită ca un atu care poate fi folosit în dezvoltarea de metode curriculare şi educaţionale adecvate nevoilor specifice fiecărui elev, consilier, etc.

1. Expresivitatea emoţională. Aceasta măsoară abilitatea subiectului de a transmite sentimente şi emoţii pe cale verbală sau nonverbală, prin desene, titluri sau limbajul personajelor din desene. 2. Coerenţa povestirii. Aceasta indică abilitatea subiectului de a comunica în mod clar şi puternic o idee sau de a spune o poveste, prin furnizarea unui tip de mediu şi prin furnizarea de suficiente detalii care pun lucrurile în context. 3. Mişcarea sau acţiunea. Aceasta măsoară percepţia unei persoane asupra mişcării şi felul în care poate transmite aceasta prin titluri, limbajul personajelor sau postura acestora. 4. Expresivitatea titlurilor. Aceasta se referă la utilizarea titlurilor, care trec de simpla descriere şi comunică lucruri legate de desene, pe care elementele grafice nu le exprimă şi nu le-ar exprima prin ele însele, în absenţa respectivului titlu. 5. Sinteza figurilor incomplete. Combinarea a două sau mai multe figuri este destul de rară şi este tipică pentru un individ a cărui gândire se îndepărtează de ceea ce este comun şi prestabilit, care este capabil să vadă relaţii între elemente relativ diferite şi aparent fără legătură între ele şi care, în condiţii restrictive, utilizează toată libertatea care îi este permisă. 6. Sinteza liniilor (Forma A) sau cercurilor (Forma B). Aceasta se referă tot la sinteză, similar punctului anterior (5), însă aplicat seturilor de linii paralele sau cercurilor din Activitatea 3. 7. Vizualizare neobişnuită. Aceasta evidenţiază indivizii care văd lucrurile în moduri noi dar şi în moduri vechi şi familiare şi care se pot întoarce în repetate rânduri asupra unui obiect sau fenomen vechi, percepându-l în moduri diferite. 8. Vizualizare internă. Această măsură indică faptul că un subiect este capabil să vizualizeze dincolo de exterior şi se poate concentra pe dinamica internă a lucrurilor. 9. Extinderea sau ruperea graniţelor. Acest scor sugerează că o persoană este capabilă să rămână deschisă suficient de mult pentru a permite minţii să facă salturi mentale, pentru a se îndepărta de ceea ce este evident şi comun şi să extindă astfel limitele impuse figurii-stimul. 10. Umorul. Acest scor sugerează că un individ percepe şi poate reprezenta incongruenţa perceptivă şi conceptuală, combinaţiile neobişnuite şi surpriza.

91

Page 92: Proiect Creativitate TTCT Final

11. Bogăţia imaginii. Acest scor reflectă capacitatea unui subiect de a crea imagini puternice, clare şi distincte în mintea privitorului. 12. Coloritul imaginii. Acest scor reflectă capacitatea subiectului de a provoca simţurile şi de a face apel la simţuri prin răspunsurile sale la stimuli. 13. Imagini şi idei fantastice. Acest indicator evidenţiază utilizarea imaginilor fantastice ca răspuns la sarcinile testului.

3.2. Înţelegerea scorurilor derivate

Pentru raportarea rezultatelor la formele figurale ale TTCT sunt utilizate două tipuri de scoruri derivate: scoruri standard şi centile. Scorurile standard corespund scorurile brute, determinate pentru fiecare dimensiune a creativităţii evaluată cu TTCT, dar şi pentru indicele de creativitate. Scorurile standard sunt utile pentru diverse analize statistice, având în vedere că sunt scale cu intervale egale iar majoritatea analizelor statistice solicită exact acest tip de scale. Ca scoruri de interval, scorurile standard sunt de asemenea utile pentru comparaţii în funcţie de vârstă, clase şi sesiuni de testare. Scorul standard TTCT este un scor standard normalizat, raportat la o scală cu media de 100 şi abaterea standard de 20. Centilele permit compararea performanţei unui elev cu cea a altor indivizi din aceeaşi clasă şi nivel de vârstă, în termeni de rang în cadrul grupului. Un rang centil de 60 înseamnă că scorul individului depăşeşte scorul a 60% dintre indivizii din aceeaşi grupă de vârstă (sau, invers spus, este mai mic decât 40% dintre scorurile din acelaşi grup). Pe această scală, un rang centil de 50 reprezintă performanţa tipică a participantului din aceeaşi clasă, aceeaşi grupă de vârstă.

92

Page 93: Proiect Creativitate TTCT Final

Bibliografie

Ali el din, M. T. (1979). Torrance indicators of creative thinking: A developmental study (Doctoral dissertation, University of Georgia, 1978). Dissertation Abstracts International, 39 (7-A), 4129. (University Microfilms No. 70-10, 151)

___. (1982). Humor production of highly creative children. Gifted International 1(1), 129-134.

Ball, O. E., & Torrance, E. P. (1977). A workbook for streamlined scoring of Figural Form A of the TTCT (Preliminary Edition). Athens, GA: Georgia Studies of Creative Behavior.

___. (1978). A workbook for streamlined scoring of Figural Form A of the TTC (Preliminary Edition) Athens, GA: Georgia Studies of Creative Behavior.

___. (1980). Effectiveness of new materials developed for training the streamlined scoring of the TTCT, Figural A and B Forms. Journal of Creative Behavior, 14, 199-203.

___. (1982a). A workbook for streamlined scoring of Figural Form A of the TTC. Manuscript submitted for publication.

___. (1982b). A workbook for streamlined scoring of Figural Form A of the TTC. Manuscript submitted for publication.

___. (1984). Streamlined scoring workbook, Figural A, Torrance tests of creative thinking. Bensenville, IL: Scholastic Testing Service, Inc.

Burnham, W. H. (1982). Individual differences in the imagination of children. Pedagogical Seminary, 2, 204-255.

Gordon, W. J. J. (1961). Synectics. New York: Harper & Row.

Guilford, J. P. (1959). Personality. New York: McGraw-Hill.

___. (1967). The nature of human intelligence. New York: McGraw-Hill.

___. (1970). Creativity tests for children: A manual of interpretation. Orange, CA: Sheridan Psychological Services.

___. (1977). Way beyond the IQ. Great Neck, NY: Creative Synergetic Associates.

Hattie, J. (1980). Should creativity tests be administered under test-like condition? An empirical study of three alternative conditions. Journal of Educational Psychology, 72, 87-98.

Klopfer, B., & Davidson, H. H. (1962). The Rorschach technique: An introductory manual. New York: Harcourt, Brace, Jovanovich.

Mourad, S. A. (1976). A factor analytic study of the streamlined scoring of Figural Form A of the Torrance tests of creative thinking .Unpublished master’s thesis, University of Georgia.

Novick, R. (1981). Creativity and conservation. A study of the relationship between two fields of inquiry and implications for science education. (Doctoral dissertation, University of Pennsylvania, 1981). Dissertation Abstracts International, 42-A, 1087. (University Microfilms Order No. 81-17812)

Palmer, H. (1971). Creative movement and rhythmic expression, Freeport, L. I., N: Educational Activities.

93

Page 94: Proiect Creativitate TTCT Final

Parker, J. P. (1980). The predictive validity of creativity and intelligence tests administered at age five. (Doctoral dissertation, University of Georgia, 1979). Dissertation Abstracts International, 40-A, 5797. (University Microfilms Order No. 80-10612)

Reisman, F. K., & Torrance , E. P. (1978, June). Comparison of children’s performance on the Torrance tests of creative thinking and selected Piagetian tasks. Paper presented at the Council for Exceptional Children First World Congress on Future Special Education, Stirling, Scotland.

___. (1980). Alternative procedures for assessing intellectual strengths of young children. Psychological Reports, 46, 227-230.

Rungsinan, A. (1977). Originality, elaboration, resistance to quick closure, unusual visual perspective, and movement among second grade children in Thailand and the United States (Doctoral Dissertation, University of Georgia, 1977) Dissertation Abstracts International, 38A, 1309. (University Microfilms No. 77-13, 939).

Simpson, R. M. (1922). Creative Imagination. American Journal of Psychology, 33, 234-243.

Spearman, C. E. (1930). Creative mind. New York: Cambridge University Press.

Torrance, E. P. (1962). Guiding creative talent. Englewood Cliffs, NJ: Prentice –Hall. Now available from Robert E. Krieger Publishing Co., P.O. Box 9542, Melbourne, fl 32901.

___. (1972a). Tendency to produce unusual visual perspective as a predictor of creative achievement. Perceptual and Motor Skills.

___. (1972b). Predictive validity of „ bonus” scoring for combinations on repeated figures tests of creative thinking. Journal of Psychology, 81, 167-171.

___. (1972c). Predictive validity of the Torrance tests of creative thinking. Journal of Creative Behavior, 6, 236-252.

___. (1972d). Career patterns and peak creative achievement of creative high school students twelve years later. Gifted Child Quarterly, 16, 75-88.

___. (1979). The search for satori and creativity. Buffalo, NY: Creative Education Foundation.

___. (1980a). Creativity and futurism in education: Retooling. Education, 100, 298-311.

___. (1980b).Growing up creatively gifted: A 22- year longitudinal study. Creative child and Quarterly, 5, 148-158, 170.

___. (1981a). Predicting the creativity of elementary school children (1958-80)-and the teacher who „made a difference”. Gifted Child Quarterly, 25, 55-62.

___. (1981b). Empirical validation of criterion-referenced indicators of creative ability through a longitudinal study. Creative Child and Adult Quarterly, 6, 136-140.

___. (1981c). Thinking creatively in action and movement. Bensenville, IL: Scholastic Testing Service, Inc.

___. (1982). Grade level at the time of test administration and the predictive validity of the Figural Tests of Creative Thinking. Unpublished study, University of Georgia, Athens, GA.

___. (1990). The Torrance tests of creative thinking: Norms-technical manual, Bensenville, IL: Scholastic Testing Service, Inc.

94

Page 95: Proiect Creativitate TTCT Final

Torrance, E. P., & Safter, H. T. (1999). Making the creative leap beyond. Buffalo, NY: Creative Education Foundation Press.

Torrance, E. P., & Sato, S. (1979). Figural creative thinking abilities of United States and Japanese majors in education. Creative child and Adult Quarterly, 4, 216-221.

Torrance, E. P., & Wu. T. H. (1981). A comparative longitudinal study of the adult creative achievements of elementary school children identified as highly intelligent and as highly creative. Creative Child and Adult Quarterly, 6, 71-76.

Wallach, M. A., & Kogan, N (1965). Modes of thinking in young children. New York: Holt, Reinehart & Winston.

Watzlawick, P., Weakland, J., & Fish, R (1974). Change: Principles of problem formation and problem resolution. New York: W. W. Norton.

95